Romanulu, octombrie 1877 (Anul 21)

1877-10-22

ANULU DOUE-PECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 hant. Deta „ „ „ paginea III, 2 lei — A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diamlui. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-niî Haaseustein și Yogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARÜLU. SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 1 Noembre.—După câte­va lupte neînsemnate, Muktar-pașa și Is­­mail-pașa au părăsiții posițiunea de la Ka­­prikioi și s’au retrasă în apropiere de Er­­zerum. Ună detașamentă rusescă a sosită în a­­propiere de Hassankalek. Nici uă noutate de la Plevna. Paris, 1 Noembre.— Se telegrafieza din Viena că baronul­ d’Oubril, ambasadorele Rusiei la Berlin, a fost­ trimisă la Gornji- Studen. Acastă noutate a produsă sensa­­țiune. Se crede că Germania ară ave de gândă se intervină în favorea păcii. Rusia ară înlesni demersurile Germaniei. Telegramă a redacțiunii. Parodia, 1 Octobre.—S’aă făcută ore­cari schimbări de localități în oștirile române. Investirea Plevnei urmeză d’a se face cu succesă. Principele Carol va pleca mâne, Vineri, pentru a inspecta trupele care suntă dincolo de Vid. 21 BRUMARELU. 2 BRUMARU. S’a făcută uă nouă lege în pri­vința patenteloră. Cândă acestă lege era în stare de proiectă, s’a tipărită și s’a publi­cată. Apoi s’a desbătută în Camere și desbaterile s’aă publicată. In urmă s’a promulgată. Procedându-se apoi la recensămân­­tulu cerută a se face pentru pune­rea iei în lucrare, s’a găsită c’acestă lege conține­­ câte-va defecte, că se face prin ea nedreptate impunerii unora din comercianți. Cercetândă enșine, găsirămă că legea are unele părți greșite și că drepte simtă unele din reclamările ce se facă în contra iei. Auijindu acele reclamări și găsin­­du-le temeinice, forte ne-amă bucu­rată că greșeli conține legea. Ce felă? ni se va ifice. Vă bucu­rați că legea conține părți greșite , că este, în unele părți, nedreptă pentru unii ! Asia: ne bucurarămă că are părți greșite, că are părți nedrepte. Ne bucurămă, fiindă­că comercian­ții, vorftendu-se, printr’uă greșelă a legii, jicniți în interesul ă­lora, vom­ înțelege, din ce în ce mai bine, ceia­ ce necontenită ijiserămă conce­­tățenilor­ noștrii . —Cele care nu se ocupă de aface­rile sale se espune la perderi.­­ ■ Interesele personale, bine înțe­lese , sunt­ strînsă legate cu aface­rile publice. __ Cei care nu iau parte directă și fără curmare la ori­ ce afacere publică, lasă să se cred­ă că i-a co­­prinsü bala nepăsării, ș’astă-felă des­­curagieză pe amici și animeză pe protivnicii lorü. __Una guvernă, fiă celă mai bună, nu póte sei totu, și prin urmare, lă­sată singură, este espusă a face gre­­șieli. Decă­demii cetățenii, și mai cu sema comercianții, făceaă observările lor, pe căndu legea era în desbatere, mi­niștrii și deputații ară fi cunoscută îndată și bine defectele legii, ș’ast­­felă ea s’ară fi făcută bine de la ’n­­cepută. Ne pare bine, în fine, că ea a eșită greșită, căci acum comercian­ții se voru întruni, vom­ numi din sinală loră ună comitată care va Redacțiunea și Administrațiimea strada Dob­nici li semnala greși­le le va arăta cum trebuie să se amendeze, vom­ da lu­crarea lejii ministrului de financie și­­ ziareloră, și ast­felă ministrală și camera vom­ îndrepta părțile cele rele, și legea se va face bună, și va fi puternică, căci va fi făcută de că­tre cei care au interesă să fiă dreptă și respectată. Liberalü Cugetătorii, <]iară din Bră­ila, află că ’n acela orașă ară func­ționa ăncă u­ă­rginte ală consula­tului turcescă, care libereză supuși­­lor­ turci pasparte pentru trecerea peste Dunăre. Acestă faptă, daci este positivă, este forte neî nțelesă. Relațiunile nos­­tre cu Turcia, fiind­ rupte, nu ve­­demă în virtutea cărei legi sau au­­torită nu póte funcționa încă ună a­­semenea aginte pe teritoriul­ nos­tru. Elă a fostă negreșită admisă cu dreptură de reciprocitate pentru noi; deri din momentul­ cândă Tur­cia a­rată paspartele agintelui nos­tru, după ce relațiunile între noi cu imperială otomană au fostă rupte, nu mai e nici ună cuvântă ca elă să remâie aci și să funcționeze. Afară de acesta, funcționarea unui asemenea aginte, protegiată de drep­tul ă ei teritorialității, póte fi și ună pericolă, căci elă­ară pute da despre noi și despre armata nostră infor­mațiuni, cari ne-arü pute fi vătă­­mătore. Uă asemenea observațiune s’ară pute face și despre supușii Turci a­­șeiiați în țară ca comercianți, faptă care e cu totulă în contra tratate­­lor­. Totuși nu ceremu gonirea loră,— cu tote că insulta ce ne-a făcută Turcia ne ară­ta dreptă se pro­ce­­demă astă­felă — și nu facemu­ltă asemene cerere, pentru că ei nu suntă supt protecțiunea nici unui dreptă escepționale. Câtă pentru funcționarulu de care vorbimă— decă faptulă este exactă — suntemu de părere a se ’n­dreptă în­dată acestă scăpare din vedere, ș’a i se retrage autoritarea d’a funcționa (esecuatur), decă va fi avându-o, sau a se pune capătă abusului, decă fără dreptă libereză pasparte și s’ocupă de interesele supușilor­ Turci din Brăila. Cu câtă s’apropie momentul­ luă­rii Plevnei ș’alu deplinei isbânji a armatelor, rusesc!, cu atâtă speran­țele, sau celă puțină sch­ile despre pace, începu a se răspândi. Negreșită că armele rusesc­ în­­vingătóre în Asia, și cele ruso-ro­­mâne în Bulgaria, voră da mare ’n­­lesnire puteriloră celora­ 1­alte d’a se încerca să curme sălbatecu lu flagelă, care se numesee resbelă. In ceia­ ce s’atinge cnsé de con­­dițiunile, pe baza cărora s’ară în­cepe propunerile de pace, este una celă puțină, din cele anunțate ieri de Agenția Havas, care pentru ori­cine este învederată» că nu pate e­­xiste nici chiar­ ca propunere. Cititorii noștril au înțeles­­ că vor­bimă d’a treia propunere, semnalată de agenția Havas , înapoiarea în sch­imbul­ Dobrogii a părții din Ba­sarabia, restituită de Rusia la 1856. Se pare ca Imperatorele Rusieloră se susțină dreptulă Româniloră d’a a­ve uă despăgubire, pentru sacrificiele ce aă făcută, pentru realitatea și eroismulă cu care am luptată și luptă alăturea cu gloriasa sea armată, dejű, numai cei ce nu cunoscă sau nu voru să cunoscă simțimintele Im­­peratorelui Alesandru, și nici chiară convențiunea de la 4 — 16 Aprile, potă cuteza se propage asemenea scriî, atată de depărtate de adevőrü, pe câtă suntă și lipsite de respectă, în privința imperatorelui Rusiei or­. Convențiunea de la 4 (16) Aprile conține, limpede și positivă, îngăgia­­mentală că ni se va respecta pe deplină întregimea teritoriului. Cine dorit mai póte cuteza să pună măcară în îndoială temeinicia ace­lui tratată ? Avem o­ense cu multă mai mari și mai puternice temeiuri d’a sfice că numai cei orbi de ură mai potă răs­pândi asemenea sciri. Imperatorele Rusieioră a dată cu­­vântul ă séu în acestă privință, ceia­­ce trebuie să fiă îniită mai multă de câtă tóte tratatele scrise cu slove negre pe h­ârtie albă. Ancă ceva. Acestă cuvântă s’a dată înaintea intrării oștirilor­ rusesc­ în România. D’atunci, oștirile române au com­bătută alăturea cu oștirile ruseșci. Amândouă armatele ș’au vărsară îm­preună sângele, pe câmpul­ de o­nore, pentru liberarea popórelorű. imijolacorele Rusieior­, care a de­clarată că nu doresce cuceriri în Eu­ropa, voi-va ore să cuceresca parte din poporală română !!! Toți scrmă, din contra, că Alesan­dru ală Ii va da totă ce va pute națiunii române, și cu tăriă va sus­ține independința și mărirea Statu­lui română. SAMBATA, 22 OCTOBRE 1877. LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală, unii anii 48 let; șese lunt 24 let; trei lunt 12 let; uă lună 4 let. In districte, unii anii 54 let; șese lunt 27 lei; trei hint 14 let; ’ uă lună 5 let. Pentru taie țările Europei trimestrulu 15 let.­­A. se adresa: IN ROMÂNIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la d-nit Durras-Hallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. Gr. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusci. 20 BANI EXEMPLARULU. Lupta de la Gorni-Du­fonik. Corespondința particulară a Românului. Virtița,, 16 (28) O tubro 1877, înainte de tóte mă simtă datoră a vă esprime deosebita mea mulță­­m­ire pentru amabilitatea cu care ați bine-voită a primi puținele rân­duri ce v’amu trămisă, spre a’mi face uă mică datoria în fac­ă c’uă armată atâtă de bravă, precum ați dovedită strălucitele fapte din zilele trecute, cari fără ’ndouielă voră ro­mâne de astăzi înainte neșterse în istoria țarei românesc!. Evenimentele din’naintea Plevneî aă rămasă, cu puține escepțiuni, ne­schimbate. Nu ne potă da amănunte asupra mișcărilor­ și lucrărilor­ e­­secutate în­­ zilele din urmă, căci în­­tr’uă posițiune ca aceia, în care se află armata, care asediaza posițiunile Plevneî, suntemă cu toții siliți a păs­tra secretulă cerută de strategia. Strălucita victoria, dobândită de trupele ruse ajutate de armata ro­mână de înaintea Grozni-Dubnikului o cunosceți deja prin telegrafii. Eu vă voi­ da amănuntele acestei înverșu­nate lupte, care a durată de la 8 de dimineță până la 9 ore sera, fi­indă­că amă avută plăcuta ocasiune sé asistă ca martură oculară. Trupele aliate părăsiseră posițiunile ocupate în­­ ziua de 11 Octobre la Trestenik pe la orele 1­­ din nopte, Îndreptându-se spre Etropol. Acolo se despărți brigada d-lui colonelă Cantili spre a apăra posi­țiunea de la Dolni Etropol, în fac­ă cu gara Plevnei. Ună batalionă din ală 16-lea de dorobanți și ală 2-lea batalionă de vânătorii­ de împreună cu 1­1 divisiunea de cavaleria română, ur­mase marșul­ spre Gorni-Dubnik cu trupele cari formeza divisiunea rusă comandată de generarele Arnoldi. Sosind­ă pe la orele 7 dimineță d’înaintea posițiunilor­ satului Dol­­ni-Dubnik, luară imediată posiți­­uni de luptă, și ’n acelașă timpă că bateria română începu foculă în contra fortificațiunilor­ pasagere, construite de Turci pe platoul­ din fac­a satului Dolni-Dubnik. Ante­post­urile turcesc­ ale trupe­­lor­ cari ocupau Gorni-Dubnik cu fortificațiunile lui erau gonite din locurile ocupate, pe lângă nisce vii situate între Dolni-Etropol și Gorni- Dubnik. D’atunci focul­ n’a mai încetată. Sosindă la Gorni-Dubnik trei divisi­­uni din garda imperială luară posi­­țiuni ast­fel­ în­câtă formaă una mare pătrată din care divisiunea Ar­noldi forma să lăture, avândă în drepta divisiunea Elis­­eră divisiunea Cernasudoff forma ună unghiă, cu divisiunea Laskareff. La orele 12 din <ai, supt­­ă ca­nonadă teribilă, la care Turcii răs­­pundeau cu multă violență, ună re­­gimentă din gardă care se afla în fața satului, ajutată fiind­ și de alte trupe la ambele aripe, înainteză și ajunge la înălțimele de la Dubnik, de unde,­ inamiculă se retrase în ta­băra întărită de d’asupra satului. La orele 2, ună regimentă de tiraliori din gardă, înainteză penela­ză prăpastia care se află la 300 metri de forti­ficațiunile turcesc!. Artileria a înain­tată asemenea pen’adi de unde con­t 1 loculi asupra posițiu­nilor o ocupare no x una.1 1 . La ora 5­­ sera, cerculu de fern de împrejurulă redutei se strînsese și, după ună semnală generale, se a­­runcară 14 batalione asupra iei. Nu mai era focă, era uă esplo­­siune generală, de care tremura pământulă împrejură. Trupele de sus­ținere rădicau chipiurile și se în­chinau, cerându de la D­ereă ajutoră pentru bravii sor, ca­maradi cari înaintaă necontenită Blokh­aus­urile din întrulă redutei ardeau, dară puterea vrășmașului nu era ruptă, și, spre onorea armatei inamice, vă declară că nici uă dată nu s’a apărată uă posițiune cu mai multă bravură ca reduta de la Gorni-Dubnik. Acesta ense nu putea fi ună obstacolă pentru bravii din gardă, cari cu rândurile decimate înaintau spre ținta loră. In fine, la 7 sera se ’nfige vulturulu imperiale pe pa­­rapetul­ redutei, în întrusă caria ar­­deaă muniția, cai, și chiaru corpuri de omeni. 1600 prisonieri, dintre cari ună pașă și 4 tunuri, căzură în mânele trupeloru victoriose, cari au su­ferită perderi simțitore, mai alesă în corpul­ oficialilor­. Se evalueză cifra de morți și răniți la 3000 oa­meni, dintre cari 130 oficiali. Turcii au perdută aproximativă 4000 omeni. Uă oră după î ncetarea luptei, d. generale Gurko trecea prin tóte bivuacurile trupelor, mulțămin­­du-le pentru bravura cu care s’au­ purtată în i­iua de la 12 Octobre. Intorcându-mă, aflu de schimbările făcute în comanda divisiei IV. Per­miteți-mi a­e spune prin organulă d­v. părerea de rău ce simtă pentru schimbarea d-loră, d. Colonelă A. Angelescu și Voinescu. Timpulă ce amă petrecută cu divisia comandată de d-loră îmi va rămâne pentru totă­­de­una ca cea mai scumpe amintire ce voi poti păstra din campania ac­­tuală. Mulțumescă pe acesta cale fostului șefă al­ divisiei IV și ama­­bilelui șefă de stată majoră d. Co­lonelă Voinescu, cari m’au primită și tratată ca pe ună vechiă cama­radă ală d-loră. Misiunea d-loră în loculă ce vor­ ocupa, după înaltă ordină, nu va fi mai puțină gloriasa. Lachmann. Germania. — Diverse­­ ziare ger­mane, vorbind­ despre espunerea fi­nanciară făcută Landtagului prusi­­anu de către d. Camehausen, minim­»es­trulă de financie, ifice că timpulă escedinteloră a trecută. Uă faiă spe­cială, Boersen-Zeitung, ifice c’acésta espunere a causata ore­care surprin­dere. Nu se póte nimeni împăca cu i­­deia d’a recunosce că țăra, care a primită uă enormă despăgubire de resbelă, cinci miliarde, să fiă într’uă situațiune financiară atâtă de puțin mulțămitore. Desbaterile asupra propunerilor­ centrului sale progresiștilor­, în Ca­mera deputaților­ din Berlin, au o­­cupată două lungi ședințe. Ședința de la 27, consacrată dis­­ensiunea moțiunii partitei ultramon­tane, a fostă forte agitată. Capută acestei partite, d. Windthorst, a sus­ținută acesta propunere cu verva­rea obicinuită, aruncând­ sarcasmele cele mai aspre în contra constituțio­nalismului germani și ’n contra re­gimului ministerial și în vigore la Berlin. „Noi, n’avemu de câtü unu ministru; colegii săi nu suntu de câtă amploiații săi, “ a­­ jisti d. Windthorst. Miniștrii Friedenthal și Camphausen au respinsă aceste asim­ări, reprodu­când­­ argumentele ce desvoltaseră în ședința precedinte. Au fost­ aju­tați de d. Lasker, care, după ce a facut a se red­a numerosele dificul­­t d­­;eM­^vrea o reform­e­constatată asemenea, în aplausele majorităței, progresele efectuate trep­tată în acestă privință. După replice destulă de viui din partea d-soră Richter și Loewe, din stânga extremă, ambele propuneri au fost­ respinse cu uă mare majoritate. Regele Saxoniei a deschisă, la 26 Octobre, sesiunea legislativă printr’un discurs­ care se refere cu totul­ la afacerile interne ale regatului. Enso a readusă aminte că aplicarea nouei legislațiuni a imperiului în privința organisării judecătoresce, cere sacri­­ficie bănesc­ însemnate, precum și nu­merose modificări în ceia ce privesc­ legile actuale, spre a fi puse în ar­­monie cu legile împărătesei. Regele regretă asemenea persistența crisei industriale și comerciale și speră că poporulă séu va sei să stăruiască în silințele sale pentru a restabili oă stare de lucruri mai bună. Au­stro-Un­garia.­­ Datoria pu­blică consolidată a imperiului aus­­tro-ungar, se ridică în totală la fi­nele lui Iuniu 1877 la 2,826,492 fio­rini 94 kr. La finele lui Decembre 1876 nu era de cotă de 2,787,308 fior. 99 kr. Ceia ce dă­uă crescere de 88,733,978 fiorini 95 kr. Datoria flotantă a Cisleithaniei se ridică la 96,697,327 fiorini 5 kr. S-a mărită deci de la 1 Decembre trecută cu 10,385,394 fiorini 89 kr. Datoria contractată pentru desărci­narea solului se rădică la 195,256,540 fiorini 50 kr. S’a micșorată în anulă acesta de 3,368,830 fiorini 50 kr. Datoria flotantă comună se rădica la finele lui luniu 1877 la 344,948,98S fiorini și era mai mică cu 10,495,169 fiorini de­câtă era cu șase luni mai înainte. S’anund­ă din Pesta că miniștrii cisleith­ani s’aă dusă în acestă orașă ca să confere cu miniștrii ungari despre cestiunea vamală. Guvernulu de la Viena recomandă adoptarea unui tarifă generale protectoru­­ense se­­ zice că d. Tisza refusă, căci, după densulă, acesta ară fi cea mai mare greșală economică, și ar­ fi sem­­nalută unei lupte de tarife cu Ger- 1) Și batalionulu­i de vânători se află de patru m­ile la Etropol. Nota red. Rom.

Next