Romanulu, octombrie 1877 (Anul 21)
1877-10-22
ANULU DOUE-PECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 hant. Deta „ „ „ paginea III, 2 lei — A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diamlui. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-niî Haaseustein și Yogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARÜLU. SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 1 Noembre.—După câteva lupte neînsemnate, Muktar-pașa și Ismail-pașa au părăsiții posițiunea de la Kaprikioi și s’au retrasă în apropiere de Erzerum. Ună detașamentă rusescă a sosită în apropiere de Hassankalek. Nici uă noutate de la Plevna. Paris, 1 Noembre.— Se telegrafieza din Viena că baronul d’Oubril, ambasadorele Rusiei la Berlin, a fost trimisă la Gornji- Studen. Acastă noutate a produsă sensațiune. Se crede că Germania ară ave de gândă se intervină în favorea păcii. Rusia ară înlesni demersurile Germaniei. Telegramă a redacțiunii. Parodia, 1 Octobre.—S’aă făcută orecari schimbări de localități în oștirile române. Investirea Plevnei urmeză d’a se face cu succesă. Principele Carol va pleca mâne, Vineri, pentru a inspecta trupele care suntă dincolo de Vid. 21 BRUMARELU. 2 BRUMARU. S’a făcută uă nouă lege în privința patenteloră. Cândă acestă lege era în stare de proiectă, s’a tipărită și s’a publicată. Apoi s’a desbătută în Camere și desbaterile s’aă publicată. In urmă s’a promulgată. Procedându-se apoi la recensământulu cerută a se face pentru punerea iei în lucrare, s’a găsită c’acestă lege conține câte-va defecte, că se face prin ea nedreptate impunerii unora din comercianți. Cercetândă enșine, găsirămă că legea are unele părți greșite și că drepte simtă unele din reclamările ce se facă în contra iei. Auijindu acele reclamări și găsindu-le temeinice, forte ne-amă bucurată că greșeli conține legea. Ce felă? ni se va ifice. Vă bucurați că legea conține părți greșite , că este, în unele părți, nedreptă pentru unii ! Asia: ne bucurarămă că are părți greșite, că are părți nedrepte. Ne bucurămă, fiindăcă comercianții, vorftendu-se, printr’uă greșelă a legii, jicniți în interesul ălora, vom înțelege, din ce în ce mai bine, ceia ce necontenită ijiserămă concetățenilor noștrii . —Cele care nu se ocupă de afacerile sale se espune la perderi. ■ Interesele personale, bine înțelese , sunt strînsă legate cu afacerile publice. __ Cei care nu iau parte directă și fără curmare la ori ce afacere publică, lasă să se credă că i-a coprinsü bala nepăsării, ș’astă-felă descuragieză pe amici și animeză pe protivnicii lorü. __Una guvernă, fiă celă mai bună, nu póte sei totu, și prin urmare, lăsată singură, este espusă a face greșieli. Decădemii cetățenii, și mai cu sema comercianții, făceaă observările lor, pe căndu legea era în desbatere, miniștrii și deputații ară fi cunoscută îndată și bine defectele legii, ș’astfelă ea s’ară fi făcută bine de la ’ncepută. Ne pare bine, în fine, că ea a eșită greșită, căci acum comercianții se voru întruni, vom numi din sinală loră ună comitată care va Redacțiunea și Administrațiimea strada Dobnici li semnala greșile le va arăta cum trebuie să se amendeze, vom da lucrarea lejii ministrului de financie și ziareloră, și astfelă ministrală și camera vom îndrepta părțile cele rele, și legea se va face bună, și va fi puternică, căci va fi făcută de către cei care au interesă să fiă dreptă și respectată. Liberalü Cugetătorii, <]iară din Brăila, află că ’n acela orașă ară funcționa ăncă uărginte ală consulatului turcescă, care libereză supușilor turci pasparte pentru trecerea peste Dunăre. Acestă faptă, daci este positivă, este forte neî nțelesă. Relațiunile nostre cu Turcia, fiind rupte, nu vedemă în virtutea cărei legi sau autorită nu póte funcționa încă ună asemenea aginte pe teritoriul nostru. Elă a fostă negreșită admisă cu dreptură de reciprocitate pentru noi; deri din momentul cândă Turcia arată paspartele agintelui nostru, după ce relațiunile între noi cu imperială otomană au fostă rupte, nu mai e nici ună cuvântă ca elă să remâie aci și să funcționeze. Afară de acesta, funcționarea unui asemenea aginte, protegiată de dreptul ă ei teritorialității, póte fi și ună pericolă, căci elăară pute da despre noi și despre armata nostră informațiuni, cari ne-arü pute fi vătămătore. Uă asemenea observațiune s’ară pute face și despre supușii Turci așeiiați în țară ca comercianți, faptă care e cu totulă în contra tratatelor. Totuși nu ceremu gonirea loră,— cu tote că insulta ce ne-a făcută Turcia ne arăta dreptă se procedemă astăfelă — și nu facemultă asemene cerere, pentru că ei nu suntă supt protecțiunea nici unui dreptă escepționale. Câtă pentru funcționarulu de care vorbimă— decă faptulă este exactă — suntemu de părere a se ’ndreptă îndată acestă scăpare din vedere, ș’a i se retrage autoritarea d’a funcționa (esecuatur), decă va fi avându-o, sau a se pune capătă abusului, decă fără dreptă libereză pasparte și s’ocupă de interesele supușilor Turci din Brăila. Cu câtă s’apropie momentul luării Plevnei ș’alu deplinei isbânji a armatelor, rusesc!, cu atâtă speranțele, sau celă puțină schile despre pace, începu a se răspândi. Negreșită că armele rusesc învingătóre în Asia, și cele ruso-române în Bulgaria, voră da mare ’nlesnire puteriloră celora 1alte d’a se încerca să curme sălbatecu lu flagelă, care se numesee resbelă. In ceia ce s’atinge cnsé de condițiunile, pe baza cărora s’ară începe propunerile de pace, este una celă puțină, din cele anunțate ieri de Agenția Havas, care pentru oricine este învederată» că nu pate existe nici chiar ca propunere. Cititorii noștril au înțeles că vorbimă d’a treia propunere, semnalată de agenția Havas , înapoiarea în schimbul Dobrogii a părții din Basarabia, restituită de Rusia la 1856. Se pare ca Imperatorele Rusieloră se susțină dreptulă Româniloră d’a ave uă despăgubire, pentru sacrificiele ce aă făcută, pentru realitatea și eroismulă cu care am luptată și luptă alăturea cu gloriasa sea armată, dejű, numai cei ce nu cunoscă sau nu voru să cunoscă simțimintele Imperatorelui Alesandru, și nici chiară convențiunea de la 4 — 16 Aprile, potă cuteza se propage asemenea scriî, atată de depărtate de adevőrü, pe câtă suntă și lipsite de respectă, în privința imperatorelui Rusiei or. Convențiunea de la 4 (16) Aprile conține, limpede și positivă, îngăgiamentală că ni se va respecta pe deplină întregimea teritoriului. Cine dorit mai póte cuteza să pună măcară în îndoială temeinicia acelui tratată ? Avem oense cu multă mai mari și mai puternice temeiuri d’a sfice că numai cei orbi de ură mai potă răspândi asemenea sciri. Imperatorele Rusieioră a dată cuvântul ă séu în acestă privință, ceiace trebuie să fiă îniită mai multă de câtă tóte tratatele scrise cu slove negre pe hârtie albă. Ancă ceva. Acestă cuvântă s’a dată înaintea intrării oștirilor rusesc în România. D’atunci, oștirile române au combătută alăturea cu oștirile ruseșci. Amândouă armatele ș’au vărsară împreună sângele, pe câmpul de onore, pentru liberarea popórelorű. imijolacorele Rusieior, care a declarată că nu doresce cuceriri în Europa, voi-va ore să cuceresca parte din poporală română !!! Toți scrmă, din contra, că Alesandru ală Ii va da totă ce va pute națiunii române, și cu tăriă va susține independința și mărirea Statului română. SAMBATA, 22 OCTOBRE 1877. LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală, unii anii 48 let; șese lunt 24 let; trei lunt 12 let; uă lună 4 let. In districte, unii anii 54 let; șese lunt 27 lei; trei hint 14 let; ’ uă lună 5 let. Pentru taie țările Europei trimestrulu 15 let.A. se adresa: IN ROMÂNIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la d-nit Durras-Hallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. Gr. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusci. 20 BANI EXEMPLARULU. Lupta de la Gorni-Dufonik. Corespondința particulară a Românului. Virtița,, 16 (28) O tubro 1877, înainte de tóte mă simtă datoră a vă esprime deosebita mea mulțămire pentru amabilitatea cu care ați bine-voită a primi puținele rânduri ce v’amu trămisă, spre a’mi face uă mică datoria în facă c’uă armată atâtă de bravă, precum ați dovedită strălucitele fapte din zilele trecute, cari fără ’ndouielă voră române de astăzi înainte neșterse în istoria țarei românesc!. Evenimentele din’naintea Plevneî aă rămasă, cu puține escepțiuni, neschimbate. Nu ne potă da amănunte asupra mișcărilor și lucrărilor esecutate în zilele din urmă, căci într’uă posițiune ca aceia, în care se află armata, care asediaza posițiunile Plevneî, suntemă cu toții siliți a păstra secretulă cerută de strategia. Strălucita victoria, dobândită de trupele ruse ajutate de armata română de înaintea Grozni-Dubnikului o cunosceți deja prin telegrafii. Eu vă voi da amănuntele acestei înverșunate lupte, care a durată de la 8 de dimineță până la 9 ore sera, fiindăcă amă avută plăcuta ocasiune sé asistă ca martură oculară. Trupele aliate părăsiseră posițiunile ocupate în ziua de 11 Octobre la Trestenik pe la orele 1 din nopte, Îndreptându-se spre Etropol. Acolo se despărți brigada d-lui colonelă Cantili spre a apăra posițiunea de la Dolni Etropol, în facă cu gara Plevnei. Ună batalionă din ală 16-lea de dorobanți și ală 2-lea batalionă de vânătorii de împreună cu 11 divisiunea de cavaleria română, urmase marșul spre Gorni-Dubnik cu trupele cari formeza divisiunea rusă comandată de generarele Arnoldi. Sosindă pe la orele 7 dimineță d’înaintea posițiunilor satului Dolni-Dubnik, luară imediată posițiuni de luptă, și ’n acelașă timpă că bateria română începu foculă în contra fortificațiunilor pasagere, construite de Turci pe platoul din faca satului Dolni-Dubnik. Anteposturile turcesc ale trupelor cari ocupau Gorni-Dubnik cu fortificațiunile lui erau gonite din locurile ocupate, pe lângă nisce vii situate între Dolni-Etropol și Gorni- Dubnik. D’atunci focul n’a mai încetată. Sosindă la Gorni-Dubnik trei divisiuni din garda imperială luară posițiuni astfel încâtă formaă una mare pătrată din care divisiunea Arnoldi forma să lăture, avândă în drepta divisiunea Eliseră divisiunea Cernasudoff forma ună unghiă, cu divisiunea Laskareff. La orele 12 din <ai, suptă canonadă teribilă, la care Turcii răspundeau cu multă violență, ună regimentă din gardă care se afla în fața satului, ajutată fiind și de alte trupe la ambele aripe, înainteză și ajunge la înălțimele de la Dubnik, de unde, inamiculă se retrase în tabăra întărită de d’asupra satului. La orele 2, ună regimentă de tiraliori din gardă, înainteză penelază prăpastia care se află la 300 metri de fortificațiunile turcesc!. Artileria a înaintată asemenea pen’adi de unde cont 1 loculi asupra posițiunilor o ocupare no x una.1 1 . La ora 5 sera, cerculu de fern de împrejurulă redutei se strînsese și, după ună semnală generale, se aruncară 14 batalione asupra iei. Nu mai era focă, era uă esplosiune generală, de care tremura pământulă împrejură. Trupele de susținere rădicau chipiurile și se închinau, cerându de la Dereă ajutoră pentru bravii sor, camaradi cari înaintaă necontenită Blokhausurile din întrulă redutei ardeau, dară puterea vrășmașului nu era ruptă, și, spre onorea armatei inamice, vă declară că nici uă dată nu s’a apărată uă posițiune cu mai multă bravură ca reduta de la Gorni-Dubnik. Acesta ense nu putea fi ună obstacolă pentru bravii din gardă, cari cu rândurile decimate înaintau spre ținta loră. In fine, la 7 sera se ’nfige vulturulu imperiale pe parapetul redutei, în întrusă caria ardeaă muniția, cai, și chiaru corpuri de omeni. 1600 prisonieri, dintre cari ună pașă și 4 tunuri, căzură în mânele trupeloru victoriose, cari au suferită perderi simțitore, mai alesă în corpul oficialilor. Se evalueză cifra de morți și răniți la 3000 oameni, dintre cari 130 oficiali. Turcii au perdută aproximativă 4000 omeni. Uă oră după î ncetarea luptei, d. generale Gurko trecea prin tóte bivuacurile trupelor, mulțămindu-le pentru bravura cu care s’au purtată în iiua de la 12 Octobre. Intorcându-mă, aflu de schimbările făcute în comanda divisiei IV. Permiteți-mi ae spune prin organulă dv. părerea de rău ce simtă pentru schimbarea d-loră, d. Colonelă A. Angelescu și Voinescu. Timpulă ce amă petrecută cu divisia comandată de d-loră îmi va rămâne pentru totădeuna ca cea mai scumpe amintire ce voi poti păstra din campania actuală. Mulțumescă pe acesta cale fostului șefă al divisiei IV și amabilelui șefă de stată majoră d. Colonelă Voinescu, cari m’au primită și tratată ca pe ună vechiă camaradă ală d-loră. Misiunea d-loră în loculă ce vor ocupa, după înaltă ordină, nu va fi mai puțină gloriasa. Lachmann. Germania. — Diverse ziare germane, vorbind despre espunerea financiară făcută Landtagului prusianu de către d. Camehausen, minim»estrulă de financie, ifice că timpulă escedinteloră a trecută. Uă faiă specială, Boersen-Zeitung, ifice c’acésta espunere a causata orecare surprindere. Nu se póte nimeni împăca cu ideia d’a recunosce că țăra, care a primită uă enormă despăgubire de resbelă, cinci miliarde, să fiă într’uă situațiune financiară atâtă de puțin mulțămitore. Desbaterile asupra propunerilor centrului sale progresiștilor, în Camera deputaților din Berlin, au ocupată două lungi ședințe. Ședința de la 27, consacrată disensiunea moțiunii partitei ultramontane, a fostă forte agitată. Capută acestei partite, d. Windthorst, a susținută acesta propunere cu vervarea obicinuită, aruncând sarcasmele cele mai aspre în contra constituționalismului germani și ’n contra regimului ministerial și în vigore la Berlin. „Noi, n’avemu de câtü unu ministru; colegii săi nu suntu de câtă amploiații săi, “ a jisti d. Windthorst. Miniștrii Friedenthal și Camphausen au respinsă aceste asimări, reproducând argumentele ce desvoltaseră în ședința precedinte. Au fost ajutați de d. Lasker, care, după ce a facut a se reda numerosele dificult d;eM^vrea o reformeconstatată asemenea, în aplausele majorităței, progresele efectuate treptată în acestă privință. După replice destulă de viui din partea d-soră Richter și Loewe, din stânga extremă, ambele propuneri au fost respinse cu uă mare majoritate. Regele Saxoniei a deschisă, la 26 Octobre, sesiunea legislativă printr’un discurs care se refere cu totul la afacerile interne ale regatului. Enso a readusă aminte că aplicarea nouei legislațiuni a imperiului în privința organisării judecătoresce, cere sacrificie bănesc însemnate, precum și numerose modificări în ceia ce privesc legile actuale, spre a fi puse în armonie cu legile împărătesei. Regele regretă asemenea persistența crisei industriale și comerciale și speră că poporulă séu va sei să stăruiască în silințele sale pentru a restabili oă stare de lucruri mai bună. Austro-Ungaria. Datoria publică consolidată a imperiului austro-ungar, se ridică în totală la finele lui Iuniu 1877 la 2,826,492 fiorini 94 kr. La finele lui Decembre 1876 nu era de cotă de 2,787,308 fior. 99 kr. Ceia ce dăuă crescere de 88,733,978 fiorini 95 kr. Datoria flotantă a Cisleithaniei se ridică la 96,697,327 fiorini 5 kr. S-a mărită deci de la 1 Decembre trecută cu 10,385,394 fiorini 89 kr. Datoria contractată pentru desărcinarea solului se rădică la 195,256,540 fiorini 50 kr. S’a micșorată în anulă acesta de 3,368,830 fiorini 50 kr. Datoria flotantă comună se rădica la finele lui luniu 1877 la 344,948,98S fiorini și era mai mică cu 10,495,169 fiorini decâtă era cu șase luni mai înainte. S’anundă din Pesta că miniștrii cisleithani s’aă dusă în acestă orașă ca să confere cu miniștrii ungari despre cestiunea vamală. Guvernulu de la Viena recomandă adoptarea unui tarifă generale protectoruense se zice că d. Tisza refusă, căci, după densulă, acesta ară fi cea mai mare greșală economică, și ar fi semnalută unei lupte de tarife cu Ger- 1) Și batalionului de vânători se află de patru mile la Etropol. Nota red. Rom.