Romanulu, noiembrie 1877 (Anul 21)

1877-11-22

ANULU DOUE­ ț­ECI-ȘI-UNU Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 TOIESGE și vei putea. ANUNGIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Peto „ „ „ paginea IV, 8 lei — «414 rtu­rt'fift IN ROMANIA, la administrațuunea trim­iliil LA PARIS, la Havas, Laftite et C­­ite­­s, Place de la Bourse, LA LONDON, la Engine Micoud­, No. 8­-A Fleet Street, London £. 0. LA VIENA, la d-uii Haasenstein și Vogler, Wallfisehgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU. MARȚI, MERCUR! 22, 23 NOEMBRE, 1811, lumineza­te si vei fi. ABONAMENTE. In capitală, unu and 48 lei; șăse lunî 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. In districte: unii anii 54 lei; șese lunî 27 leî; trei lunî 14 leî; uă lună 5 leî. Pentru tote țările Europei trimestrulii 15 lei.­­A se adresa: IN ROMANIA, la administrați­unea diarului. La PARIS, la d-niî Oftrias-Hallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C­ine, 8, Place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARÜLÜ. In ședința de a stadî a Adunării deput­a­­țiloră s’a proclamată vacantă colegială III de Bucuresti, din causa că d. Stătescu alesă senatore, a optată pentru Senată. Se dechlară vacantă colegială I de Co­­vurlui, din causă că deputatul­ d. Nicu Catargiu a primită funcțiunea de comisarii ale guvernului pe lângă armatele ruse. După cererea d-lui Hulban și a altoru deputați ș’a admisă se se suspende pentru a studi desbater­ea proiectului de adresă, pentru ca comisiunea, împreună cu acei d-niî deputați, se facă ore­care modificări nu în fondă ci în forma proiectului de a­­dresă. In acestu timpü se procede la alegerea comisiunii de indigenată. 22 BRUM­ARIT. 4­UNDREA. Se lustra si aminte cumlft este stticat timpui. Nu combatemn individ­, ci prin­cipii. Nu­ este acum nici chiar si luptă de partite, ci de calea cea mai bună pentru Întărirea și mărirea Patriei. — Austro-Ungaria va intra, cu oscirile iei imperiale și regale, în Ro­mânia. — Oscirile imperiale și regale vor i trata cu ură, cu hain­ie și cu res­­binare, țara Românilor ft. — Marea și puternica nostrut ve­cină este silită, de noi onșine, nu numai să intre în România, dori­­sc și de vie, din putere garantă, putere sdrobitóre. (sine a dabit acestă fórte gravă și dureresft scire? Cine ne a comunicată acesta ptst­­rîre a guvernului Austro-Ungariz, și cine afirmă că cu temist și cu drep­tate ea este luată? Bărbații politici, inteliginți și ’n­­ofițați, din Centrul 1t dreptft, conduși, cum­­ Jice Pressa la 19 Octobr de către „ilustrulft bărbații de Stată. d. V. Boerescu“. Eco testuale acesta dechiar are, făcută către țară și către Europa în Ifiessa de Duminecă 20 Noembre. „Ore misiunea nostru la gurele Dunării este a ne arunca, cu nesocotință, în teri­bile aventuri; a confunda interesele nóstre cu interesele străine; a complica situațiu­­nea Orientului; a ne atrage reprobarea mul­tora din pu­terile garante, ale cărora interese le punem­ în jocă­­ etc. etc. „Astü­felu au înțeleșii guvernanții no­ștri acela faimosu bulevardă, despre care amü vorbită atâtă de multa, și pe care Napoleon III și puterile garante voiau se ’Iu constitue în Criv­ata ? „Ce arü deveni România și teritoriulu său, în casă cândă complicațiunile politice ară împinge pe Austria, aliată cu Engli­­teza, a se coborî în arena lupte! ? Cum ar fi fi tratată țăra noștri! de armatele acestei puteri, care nu doria mai mulții de­câtă a fi și a nimă­ne pentru noi uă putere garantă. ? Ori­cari ară fi simțimint cele ce pro­­voca pentru unii aceste dec­larări ale Pressei, rugămü pe toți să nu le trecă cu vederea. Pressa este organulft partitei care, după căderea d-lui Catargi, s’a nu­mită Centru. Acestui Centru se compune din băr­bați politici, dintre cari unii afi fostă adese și multă timpii miniștrii. Ideile și faptele lor și politice, în­­tru cele din întru, aprobate seft de­­saprobate, simt­ binecunoscute. Pen­­­­tru cele din afară, seimn asemene că , dânșii afi crezută că este d’imit mare ‘ interesă pentru România, d‘a face calea ferată Ploiesci-Predelu. Se nu u­itămit că el a fi crezută j acesta linie ferată, atâtfi de bună pentru România, din puntului de ve­­­­dere economicii și politicii, în câtă a fi presintata Camerelor, unui pro­iectil prin care primiaă ca ea să se facă chiar si cu cheltuiala Austro- Ungariei. Să ținem st­âncă minte că tot ft a­­iești bărbați politici au­ crezuții că interesele comerciale și politice ale României erau­ bine îndestulate prin convențiunea comercială încheiată cu Austro-Ungaria, și că spuneaț­ că a­­ceste acte ne vor fi duce, prin susți­nerea acestui Imperii­, și la Inde­­pendința Statului românii. Nu acusăm ft, di constatăm ft și com­bateam opiniunile acestei partite. Nu acusăm ft, căci în politică când fi uă opiniune este sinceră pote fi cât și de mulții combătută, dar ii individulut rö­mâne considerat ii. Constatăm și faptele, și acesta mai cu sem­ă fiindui-că lumina, trebuin­­ciosă totut-de-una, este acum, în a­­cestă mare cestiune, mai neapărată de­cât fi ori­cumlit. Combatemă, fiindfi că tare greșită și forte periculose ne pare propa­ganda Centrului dreptft. Centrului dreptft susține c’a foștit și este contra participării nóstre la resbelft. VAij ju rămft cu toții că ’n Imm­ft­elft susținea că trebuie să luăm fi parte la resbelft, decă vomă face-o în u­­nire cu Rusia. Schmft și dovedi răm ft, după Pressa că totfl atunci se și optna că Rusia nu voieșce ca armata română să ia parte la resbelst cu drapelului iei și pentru propriele i ei interese. "Toții atunci Pressa spunea că gu­vernului Imperatorului Alesandru nu putea trata cu guvernului principelui Carol, fiindfi­că acesta guvernă era radicală. Totu atunci Pressa mai spunea că Austro-Ungaria ară fi dechi­arată că Românii sunt fi, după densa, atât ft de străini și fără drepturi în­frünte în câtfi, intrândul în resbelft pentru apărarea țării lorii, se violeză cere­rea puterilor și ca resbelu­lü sĕ fiă și să rămână localis­atu. Bună a fostă acestă politică? înțelepte și patriotice au fostu a­­cele consilii și contraziceri ?— Ț.b­a le-a judecații și le va judeca. Pressa, mergând fi fără ’ncetare p’a­­ceiași cale, se ’ntelni și se ’ntelnesce necurmată, în opiniunile iei despre interesele Statului românii, c­ uă mare parte a presei austro-ungare. Organului Centrului din București a mersă adesea mai departe de­cât fi organele radicalilor ei maghiari. Pressa nóstrft a fostii mai aspră pentru gu­­vernului nostru, negreșitft fiindu­-că pe membrii Centrului nostru îi dor c âturma mai mulții de cât și pe amicii noștrii Maghiari, despre mărirea și fericirea Statului românii. Acestă rudenie de opinion­ o gă­sim fi și în privința mesagiu­lui Tro­it­ului. Identică este critica Pressei d’aci cu aceia a Pressei de dincolo. Și eră șî, cu ceva mai multă mo­derați­unne esprimă Ungurii părerea loră în contra triumfului Români­lor și de cum esprimă p’a lomii cei lii Centrului dreptft în contra poli­ticei urm­ate de guvernului actualii. Identitatea între Pressa din Bucu­­r­esci și Die Presse din Viena începe chiar și de la data­­ zilei. Mesagiuliî tronului s’a citită in diu­a­ de 27­­ Sfoembre, la amical: Pressa d’aci vor­­besce de elfi tocmai­­ la 29 Noembre; i­n aceiași di îlii comenteză și Die­­ Presse. 1) 1 Pressa d’aei dice în dina de 29 S­oembre:­­ „Mesagială a făcută se cuprindă să a­­vară decepțiune pe totă lumea.“ Die Presse Zice la 29 Noembre: „Cu acestu mesagiu este redactată cu multă dibăcie, pentru ca se reducă la tăcere gru­pele conservatoire, adică oposițiunea din Camere. “ Pressa a i]isft: „Guvernul ă a aruncată armata pe neașcep­­tate pe câmpul­ de onore.“ Die Presse de la 29 Noembre Zice: „Principele Carol vorbesce, în ajunulu căderii Plevnei, despre­­ gloriasele isbamii ale Românilorî, și cu modulă acesta face ca vanitosulă și egoistaii­­sttă poporă se-șî năbușescă tote obiecțiunile rădicate în con­tra resbelu­lui.“ Pressa susține că noi n’avemu dreptul d’a lua parte activă la res­belft ; că Imperatorele Rusielorfi ne va ’ntorce spatele la pace, fiindui­ că nu i-am fî ceruții zapisst, chiezășie, e­­maneist și jurămăntat; că sângele sătianului română, vărsații pentru întărirea Statului română, este fără valore în ochii Europei ș’ai lui A­­lesandru II, că puterile garanți­aft cu veniți să fie supărate pe noi, și că Austro-Ungaria — precum văzu­­răm ft, după cele­­ ce reproduseră mit la î nceputului acestui studiu—are și drept­ulci și datoria să intre în Ro­mânia cu putere armată și să se porte aci ca uă armată inamică tă­­bărîtă pe câmpurii Bărăganului. Die Presse, mai moderată, se mar­­ginesce în a zice C^1 n­i se sc^e dec^ puterile voru fi aplecate să aprobe a­­firmarea principelui Carol, dorit că, pentru scopul fi luptelor fi parlamen­tare, aj unge că Românii și cu prin­cipele lor si suntft fermă convinși că România va ’nceta formală d’a mai fi unit Statu vasală alu imperiului otomană. 1) Din tote aceste vedem și cu toții și în modul ă celfi mai limpede și mai categorică : 1. Că bărbații noștriî politici din Centrulă­celu nou se unescă, in ceia ce s’atinge de interesele comerciale și politice ale României, cu bărba­ții politici din partita radicală din Ungaria. 2. Că radicalii din Ungaria, uniți, în trecută ca și ’n presinte, cu foș­tii colegi și amici ai d-lui Catargi, simtă și ’nțelegă, după cei de la Pressa d’aci, mai bine de­câtă gu­­vernulă nostru , amicii săi politici din Parlamentă, interesele României și le susțină cu mai multă inteligință, iubire și solință politică de­câtă noi. ?). Că, după radicalii din Centru d’aci, România ară fi câștigată în­crederea, iubirea și stima Imperato­­rului Rusieloră, decă ostenii români nu frgeau cu armata rusescá la Plevna, și că vitejia Româniloru și sângele soră vărsată pe câmpul­ de onore, în unire cu armata rusă, n are și nu va ave nici uă valore în o­­ch­ii și n inima lui Alesandru II, fiindă-că nu i s’a cerută zapisst, cil­a­­r zasst, emanetă și jurămăntat, că la Ziua păcii nu va părăsi pe lealii săi aliați și nu va lucra contra Româ­niei. 4. Că națiunile străine în genere și Austro-Ungaria în parte ar fi fi a­­vută p­entru națiunea, română stimă,­­ iubire și ’ncredere că este capabilă [d’a fi din nou­ în secolul» alfi 19-lea, bulevardu­bî en.ro a fosta în seco­­lul at alu 16-lea, dacă arma­ta română ar fi fi stata la malului Dunării cu pușca într’uă mână și cu căciula într’alta ș’ar fi fi cerută pomenă de la Imperatorele Rusieloră și ajutoră materială de la Austro-Ungaria. „Mai bine c’unft oină spravăinîal pagubă de câtă c’u­ă mișelă la câș­tigă. “­­ Noi­a­ mă fostă și simtemu, în tóte aceste, d’nă opiniune contraria. Noi amu fostă și suntemu de pă­rerea, românescă. Noi amu avută s’avemă cea mai tare și nestrămutată credință că nu vomă fi stimați de câtă cândă prin fapte vomă impune stima și că nu vomă fi uă națiune într'adeveru in­­dependinte, liberă, și respectată, de câtă cândă vomă dovedi că ne res­­pectămă noi rușine și că scimă și voimă ca să ne dobândimă și să ne susținem fi independința, libertatea, demnitatea și onórea. Acestea simtă sim­țiminte de radi­cali, ne zi'Ai protivnicii noștri d’aci și din Ungaria. Cu fericire și mândrie, de chiarămu că pe acestai teremă suntemă radicali SERVICIUL TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Telegramele A. S. I. Marele-Duce, coman­­dantai-capi. Bogot, 1­,/1 Decembre.—După luarea po­­sițiuniî Bravi­ța, Turci­­aă evacuată Nova­­tcin, Scrivena și Orkhanie și spre strîmptorea din posițiunea s’aă retrasă situată la mah­alaua cea mică de la Vratcesi. De la Etropol, Turcii s’aă îndouită spre strîmp­torea Șandor pe Arabo Koriak. Totă spa­­țiulu dintre rîurile Isker și Ogost e eva­cuată de Turci. Detașamentele nóstre au o­­cupată, la Bielobrod și Lipen, pe rî­­ul­ Ogost. Corpuri volante sunt­ trimise spre Berkovatz și Belgradjik. Bogot, lp­ i Decembre. — La 16AS, 17/29 și 111/30 Noembre, n’am fostă, din partea cor­pului detașată de Cesarevici, de câtă îm­pușcături neînsemnate. Se semnaleză mer­­sulă trupeloră turcescă de la Solcusk spre R­usciuk. Totă în ciilele acestea a fost o bom­bardare la Giurgiu. Ua bombă turcescá a distrusă uă tavernă și uă plate­fonnă. U­­nul­ din corpurile nostre a stricată bărcile turcescî și a risipită pe lucrătorii de la fortificațiunile Rusciukului. Noi n’avemă nici uă perdere. Bogot, 2 Decembre (20 Noembre).—Tur­cii aă părăsită fără luptă u­ posițiune forte întărită de lângă Vracița și Liontikov. Ei s’aă retrasă spre S­­ofia pe două drumuri, pe șoseua Orkhanie­ și pe dram­ilă dreptă de la Liontikov, la 17 (29) Noembre. Colóna generalului Ellis a ocupată po­­sițiunile părăsite și la 18 (30) Noembre a urmărită pe Turci pene la Arab-Konak, de cea­l­altă parte a strînilor eî. Bogot, 19 Noembre (1 Dec ).­­ Acum uă I lună, ună mică detașamentu turcescii trecuse­­ de la Silistra pe formulă stângă ală Du­­­­nării, ocupase una din vechiele nóstre ba­terii și construise în locu­l uă forte puter­­­­nica redută Noi nu putuseră ocupa acea bateria, nici a opri pe Turci să s’așeze a­­colo, pentru că ea era situată într’uă locali­tate forte jo­să și supt foculă forte apro­piată și forte puternică ală Silistrei; pen­tru acesta s’a otârîtă a ne mărgini d’a su­­praveghia pe Turci și d’a’i opri sé­ese din acelă Tocă de pe Dunării. La 17 (29), au­ fă­cuțu­ uă primă încercare pentru a eși din redută, dejii au avută uă deplină nereu­șită. După ce au deschisă de dim­ineță ună tocă puternică atâtă din fortăreță, câtă și dintr’ună moriitoră și din vasele loră cu vapori, nă trecută din Silistra în numără­­ aprope 500 infanteriști și, la 2, ore nă pornită ataculă asupra unei păduri di­n a­­propiere de sătulă Manuk, situ­ată la trei verste de la Călărași. După uă luptă de trei ore, cele două companii numerală 8 și 5 din regimentul­ Omsk au respinsă atacul i­nfanteriei și, în acelașă timpu­, husarii Bumsky au respinsă u­ă întreită atacă ală­herchesilor­. Turc­i și Cherches­i se retra­­seră în reduta sorii, lăsândă mulți morți pe câmpul­ de luptă. Noi amu avută 2 morți și 12 răniți.­­Agenția gen. rusă­. Paris. 1 Decembre. — Relațiunile diplo­matice între Rusia și Tunis sunt­ rupte di­n causă că acestă din urmă a trimisă Turciei țină continginte de­ oștire. Germania este însărcinată cu protecțiu­­nea naționalilor­ ruși. Constantinopole, 1 Decembre. — Un te­legramă di­n Sofia esice că reduta de la Yeldy, atacată de Turci este situată în vecinătate cu Vali­ieschi. Ahmed-Eyub-pașa comandă la Șipka. Constantinpole, 1 Decembre. — Djemil­­pașa este numită guvernatore la Adria­­nopole în locul­ lui Ahmet-Eyub-pașa. Ve­tik ară deveni președinte al­ Camerei. Ilajdar-Effendi este trimisă ca guverna­tore la Angora. Muktar-pașa telegrafieză din Erzerum că Rușii își stabilescă cartieril or­ de iernă în satele d’mprejură, că n’a fostă nici uă luptă și că ninge. Viena. 2 Decembre.—Uă telegramă din Ragusa publicată de Freudenblatt esice că guvernatorele Tesaliei a primită ordine d’a aduna 8000 omeni, trupe neregulate la Sa­lonic și d’a le trimite la erarele Serbiei. Constantinopole, 2 Decembre. — S’a tri­misă deja mai multe drapele ș’uă mare cantitate de munițiuni­ ca să se împartă în­tre colonele rădicate în masă în guvernă­­mentală de Kossova. Viena. 2 Decembre. —. După scirile din Constantinopole primite de Fremdenblatt retragerea lui Mahmud Damat nu este de­câtă uă prefacere. Mahmud Damat totă e­­serciteza aceașî influință. Viena. 2 Decembre.—Se telegrafieză din Constantinopole către Tagblatt că ună vasă de resbelă turcescă cu trei corăbii de trans­portă­ră sosită la Tunis ca să îmbarce corpulă auxiliară și 6 tunuri. Fremdenblatt zice că numerusă refugia­­ților­ bulgari la Constantinopole cresce pe fiă­care di­­că guvernulă este îngrijată de acesta, că voiesce se ’i transporte în Asia, și că refugiații refusă. Paris, 2 Decembre. — Intr’uă întrunire 1,500 comercianți și industriali aă iscălită uă petițiune prin care ceră mar­șaluluî de Mac-Mahon să defereze dorințele națiu­nii și să urmeze calea constituționale. In întrunirea stângei, cei 120 membrii presinți au decisă, în unanimitate, să se refuse absolută votarea bugetului, pe câtă timpă guvernal­ nu va reintra în calea parlamentară. Vă scrisóre­a d-lui Krantz 1) desminte scomptulă că esposițiunea va fi amânată. Constantinopole, 2 Decembre.—Mehemet- Ali telegrafiaza din Sofia că, de patru c­ile, 1 respinge atacurile, Rușiloră îndreptate în contra corpului său de armată și că ei s’aă retrasă. Bogot, 21 Noembre (3 Decembre).— La 8 (20) Noembre detașamentul­ generalu­lui Arnoldi a ocupată Cerkosky-Krivina pe rîul­ Țibru și Rustovitza pe șoseua Lom- Palanka și Berkovatz, în legătură permanente intrândă ast­­felă cu detașamentul­ română care ocupă Lom-Palanka și cu detașamentul­ nostru care ocupă Wratza. (Agenția rusă). Londra. 3 Decembre. — Uă telegramă din Berlin publicată de Standard­­ Iice că Austria și Germania s’aă învoită să nu in­tervină la închiriarea păcii. După oă telegramă a lui Daily­ News da­tată din Alesandria, în urma unei vizite a lui Talaat-pașa, medivulă ar­ fi promisă să trimită încă 6000 de omeni la Con­stantinopole. Constantinopole, 3 Decembre. — Un te­legramă din Solia spune că doui soldați Turci au sosită de la Plevna și că provi­­siunile și munițiunile încă nu lipsescă. Constantinopole. 3 Decembre.—Capii co­­munităților­ religiose, după ce a consultată adunarea notabililor­, aă informată Porta că creștinii nu vor­ consimți a face parte din garda civică de câtă cu condițiunea de a nu fi chiămațî în afară din localitățile unde locuiesce. Postură comandantă ală Karaului a sosită la Erzerum, Viena, 3 Decembre.—Diarele publică oă telegramă din Constantinopole în care se spune că Sultanulă a primită pe ună pașă, fratele marelui șerifă de la Meka. Acestă pașe ară fi adusă Sultanului să serisere de la marele șerifă care propune de a se tri­mite ș’ală­­ șaptelea cârpă din Arabia de 3udă la câmpul­ de resbelă și de a ’nlocui acestă cârpă cu garda naționale. Marele je­rife a promi să să vină la Constantinopole pentru ca se a­ dste la ceremonia desfășu­rării stegului profetului. Constantinopole, 3 Decembre. —Se asceptă însemnate evenimente militare. Exercițiele gardei civice creștine voră începe peste puțină. Aceste garde nu vor­ putea avea gradă mai mare de câtă acele de sergentă. 1) Data ziarului Pressa d’aci este 30, p 29 data simulu iei Beeutese­i. 1). Rngäuliß­a se citi mai la v dt> acestă arti­­cola arfi (Ziarului Die­t­resse, supt titlulu «Mesa­­krulu Tronului» aeriü supt titlulu «Apreciari po­ 1­tice», precu­m și cele-l­alte reproduceri ce pu­­bicăm 1. IV D. Kra.nr.7, este di­recto­ara generale ală Es­.1O.du­m­­ii de la 1878. N. red. Rom. Senatulă n’a ținută ieri în numără, nefiindu -------------------------­I*? L

Next