Romanulu, noiembrie 1877 (Anul 21)
1877-11-08
ANULU DOUE DECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI, Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ „ paginea III, 2 lei —A. se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARÜLÜ. Refracțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 MARȚI, 8 NOEMBRE 1877. UIMIMIZA TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală, unu anii 48 let; șese lnni 24 let; trei luni 12 let; ’ uă lună 4 let. In districte: unii anii 54 let; șase luni 27 let; trei luni 14 let; uă lună 5 let. Pentru tote țările Europei trimestrulii 15 let. .A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulut. LA PARIS, la d-nit Darras-Hallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovict, 15 Fleischmartt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. Bucuresci, ,î Brumaru. Scrii bune ne comunică astăzi telegramele pe care le publicămă mai la vale. Karsula s’a luată, după că luptă de 12 ore, și luarea lui dă dreptu să se spere că puterele vor interveni în curenda, mai cu semă după luarea Plevnei, și că vomă ajunge și la pace. Oă scrie particulară, pe care o primirăm astăzi, ne spune că, la 29 Octobre, batalionulă 1 de vânători, supt comanda maiorului Comănanu, ș’ună regimentă de dorobanți aă luată, după uă mică luptă, posițiunea de la Sussurlu. (1) Ai noștri aă perdută mă omă ș’avurămă pre puțini răniți. Amintirămă mai alaltă ieri că armata sufere forte de lipsă mare de oficiali. Stăruimă a spera că cei în dreptă voră îndrepta îndată acesta mare, acesta periculosă greșielă. Beranger afilă: „De câte ori me uită la Berryer, vădă că fruntea regală și-a perdută corona și că cea plebeienă o așcepta. “ Fiii poporului au dovedită și pe câmpul de resbelă inteligința, curagială și patriotismulă; sé li se declâră, și câtă mai curânda, epoleta pe care am câștigat-o cu prețulă sângelui, și va fi dreptă și bine din tote piuiturile de vedere. Cu acesta ocasiune, facemă cunoscută d-lui ministru de resbelă că primirămă mai multe epistole care, în substanță, <dică : Pentru ce se veda mai mulți oficiali, capabilii și sănătoși, stândă prin cancelarii, deposite, etc., pe când armata sufere de lipsă de oficiali? Pentru ce nu se ’nlocuiescă acești oficiali cu alții, cari sunt slabi de sanătate sau cauză slăbită pe câmpul de luptă? Pentru ce se face nedreptate oficialiloră celoră sănătoși, fiindu-se departe de câmpul de onore, și nedreptate celoră slăbiți, retrimețându-se la luptă sem țiindu-se prin orașie fără sé li-se de ocasiunea d’a servi în loculă celoră sănătoși, cari trebuie să mergă și cari de sicură dorescă toți să mergă să’și facă datoria cea mare ? Ceremă dreptate pentru toți, și sperămă că dreptate se va face. Reacțiunea a ’ncepută din nou a răspândi scirile cele mai neadevărate, și mulți se lasă din nou a cade în asemenea curse. Astfel, a ’ncepută a <zice că Rusia stăruie a ne relua partea din Basarabia pe care ne-a redat-o, și se găsescă omeni cari începă a crede. Scurtă vomă răspunde, căci puternice suntă drepturile nóstre. Este uă nebuniă a se crede acesta, cândă, ne silită de nimeni, Imperatorele Rusieloră a declarată Românilor și lumii întregi, prin convențiunea de la 16 (28) Aprile 1877, că va respecta cu religiositate și că, după resbelă, va susțină cu tărie întregimea teritoriului nostru. Astăzi Românii au dobândită, pe câmpul de onore, drepturile lor și iubirea Imperatorului Rusielor. (I) (I) (I) Posițiunea situată între apusă și mé Ja-nopte de la Plevna, pe rîulu Vid. Astăzi Imperatorele Alesandru i-a numită „bravii săi aliați.“ A se mai îndoi cineva, până ce nu va ave acte positive, de cavaleresculă caracteră ală lui Alesandru II, este uă nebuniă și cea mai mare din necuviințe. Daca dreptulă armeloră, precum Zlie Fléchier, totă mai e necesară pentru conservarea societăților, apoi mânuirea, iubirea și ’ntrebuințarea armeloră suntă, de sigură, cele mai neapărate pentru menținerea, revindecarea și sporirea drepturilor naționale. Ce se ’ntâmplă însă cândăuă națiune nu scie, nu e capabilă sau nu vrea să se apere cu armele? Ce se ’ntâmplă cândă scie, cândă e capabilă și cândă vrea să se apere cu dănsele, însă nu le are séci n’are destule ? In casuță d’ântâiă, acelă poporă e menită să dispară, atâtă ca individualitate națională, câtă și ca individualitate politică. In casulă d’al doilea, e nevoită să sufere cea mai crudă și mai revoltatare nedreptate—aceia d’a se vede umilită fără s’o merite, lipsită de drepturi sau întârziată în realisarea justeloră sale dorințe—era adesea chinuită d’acea mustrare de cugetă, care ’să face să se căiescă de propria’I neprevedere, de propria’i nepatriotismă. In acesta din urmă situațiune ne aflămă și noi Românii. Amă dovedită că nu ne lipsesce nici solința, nici aptitudinea, nici dorulu d’a ne redobândi cu armele vechiele și legitimele nóstre drepturi. Amă dovedită că, prin cele mai aspre greutăți, ne seimți arăta vigorea și calitățile naționale, că nici de pericolă nu ne e ternă, nici injultele nu ne potă atinge. Ne trebuie ănsă arme, ca printr’casele să ne mântuimă în presiune și să ne asigurămă pentru viitor. Trebuie s’avemă arme, căci inamicii, sclindfi c’avemă arme, multe și bune, sciindu că putemă avemă sută mii de Români bine armați, și cunoscendă acum vitejia românască, ne vor ă respecta și vomă evita astfelă resbelulă. „Déca vrei pace, fii gata de resbelă!“ La apelul guvernului, cu generositate răspunseră Românii, atâtă d’a dreptură, câtă și prin delegațiunile lor locale, prin consiliele județene și comunale. Pentru ce? Pentru că toți înțeleseră că, mai presusă de tote, trebuie pusă datoria către patriă, salvarea onorii, redobândirea drepturilor, și dovedirea vitalității neamului nostru. Inițiativă mai frumosă, operă mai națională, sacrificiă mai nobile nici că putea fi din partea unoră cetățeni geloși de numele ce portă, de datoriele ce li se atribuie, de conservarea naționalității și a gloriei străbune. Însă — ca la noi la nimeni — în mijlocul acestui intusiasmă, în mijlocul emulațiunii generale d’a contribui pentru înarmarea vitejilor oșteni, se găsiră și ună noă sară de patrioți, cari se siliră și se silescă prin tote mijlocele să stingă aventură, să descurajeze emulațiunea, să paraliseze întreprinderea. Și pentru ce? Ca să apere, Zică ei, legea și dreptatea, căci—după dănșii — uă națiune trebuie să ’și puie capulă de bună-voiă supt iataganală inamicului, să’lă lase a-o jăfui și maltrata, îndată ce legile sale nu’i vorbescă, anume și specială, despre resbelă, pe care nu l’am prevăzută pentru cele mai firesci motive; îndată ce legile sale nu’i daă voiă a ’ntrebuința pentru arme sumele prevăzute pentru funcțiuni sau pentru alte pacinice afaceri, ca luminațiuni și poduri pentru d-lă Ilagi Pandele, cum zice Pressa de la 3 Noembre. Cu alte vorbe, să pară sâă celă puțină în rușine să zacă România, deore-ce nici constituțiunea, nici alte legi însemnate nu pomenescă nimică despre casulă unui resbelă. Vie Turculă cu incendiulă și jăfuirea, însă Românului nu’i e permisă să’i arăte pușca, nici se trecu a’să pedepsi în cuibulă jăfuirii, fiindă că legea nu face nici un anume mențiune despre vr’uă acțiune ofensivă sau defensivă. Carce ne Ungurii, ucidă-ne bașibuzucii, căci nici consiliereră județenescă comunale, nici altoră autorități constituite nu le e permisă a veni ’n ajutorulă țării, deorece legile loră constitutive n’au prevăzută eventualitatea cândă ară fi ’n jocă viața și demnitatea națiunii. Și cine susține aceste teorii ? Aceia care, în timpă d’atâția ani, sicură chieltui milióne, Zecimi și sute de milióne, însă numai la arme nu se gândiră, ei care se dau ca fundatorii și ’ntăritorii armatei. Aceia care desarmară gazdele și milițiile orașelor — cu scandală și cu scomotă—se scie și se vede pentru ce scopuri și cu ce intențiune. La ocnă de la toți Românii, la ocnă tóte consiliele județene și comunale, la ocnă tóte corpurile constituite care ’și-aă permisă să puie, mai presusă de podulă lui Hagi-Pandele, legile nescrise ale conservării naționalității, ale onorii ș’ale drepturilor României. Așia ceră conservatorii, ș’așia trebuie să fiă, deorece nu în zadară aă domnită ș’aă chieltuită, aă împilată ș’aă nedreptățită atâția ani, într’uă țară d’atâtea milióne de Români. de cavaleriă rusă ocupă unu momentu Berhovatz, demű că fu isgonizu de Turcii cari primiseră noui întăriri. Mehemet-Ali, după ce inspecta Nnșulă și Șarkioi, s’a reîntorsă Vineri la Sofia. Constantinopole, 18 Noembre. — Patru creștini armeni și șase musulmani, printre care Sadyk-pașa, au fost aleși deputați ai Constantinopolei. Deschiderea Camerei va ave loc în curând. Constantinopole, 18 Noembre.— Telegramele oficiale semnală din partea despre j Erzerum noui atacuri, care nu spune care a fostű resultatulű lora. Suleiman-pașa telegrafieză că a avută lângă Katzelevo noui încăierări fără importanță, cari au fost favorabile Turcilor. Se aude să vină canonadă despre Șipka. Atena, 18 Noembre.—Guvernul a făcută noui comande de pușei Gras și de tunuri Krupp. D. Stuart, ministru plenipotențiară al Marea Britaniei, a presintată Regelui scrisorile sale de rechiămare. GeneraluliSutzo a transferată cuartiarulu séa generală la Calcis. Regele și ministrul de resbelă vară merge în curândă la Tebe și la Calcis. Ieri pe la 8 ore dimineța, Rusiî aă trasă două lovituri de tună asupra Rusciukului din bateriele de la Slobozia. Turcii n’aă răspunsă. La 9 ore, s’aă mai trasă încă patru tunuri, însă d’astă-dată Turcii aă răspunsă printr’ună numără egală de lovituri. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 18 Noembre.—Turcii își pună tote silințele pentru a concentra supt comanda lui Mehemet-Ali forțe suficiente la Berkovatz, Orkhania și Sofia. Fremdenblatt crede că Mehemet-Ali va pute cerű multă dispune de 45.000 de omeni și de 80 tunuri Constantinopole, 18 Noembre.—Un telegramă oficiale spune că una detașamentă. AGENȚIA GENERALE RUSA. Telegrama R. S. S. Marele Duce comandanții supremii. Bogot 4 (16) Noembre. La 2 (14) Noembre forturile nóstre înaintate pe drumurile de la Osman Bazar și de la Șumla aă susținută lupte înverșunate în contra Bași-buzucilor și Cerchezilor. La 3 (15), dimineța, două escadrone de Turci au atacată postulă regimentului al 39-lea de cazaci, pe lângă sătulă Solenik. După ce au fost respinse, aă reînouită ataculă cu ajutorul infanteriei și aă îmbrâncită pe cazaci spre Ostrova. Însă, acolo fură oprite de regimentul al 36-lea de cazaci, care se alla în vecinătate. Atunci Turcii se aruncară asupra postului de usardi înainte de Karelevo,să siliră se se retragă dincolo de Lom și înaintară cu 8 companii de infanteria spre rîpa dreptă. Comandantul usardiloră din Lubensk alergândă pe câmpul de luptă se puse în capulă a trei regimente de usardi și a unei jumătate escadronă de lancieri și năvăli asupra infanteriei turcesce care, speriată de acestă vigurosă atacă, se retrase spre Karelevo. Apoi, vedenda se amenințată de a fi luată pe din dosu și în flancă de cavaleria nostră, se întorse la posițiunea sea de la Splonsk. Ai noștri restabiliră linia loră de posturi înaintate dincolo de Karelevo. Amă avută 1 amă mortă, 12 răniți, și amă perdută 25 cai. Amă fostă informată acuma că șeful de escadronă Afanasieff cu 4 companii de infanteria și 6 sotnii din regimentul al 30-lea de casaci de la Dona gonită pe Turci din strâmtorea Rosalița ocolindă posițiunea soră fortificată de la Malagatluk, a luată ună deposită de pesmeți și a arsă lagărul- soră. In noptea de la 4 (16) Noembre, în timpulă împușcătura ordinare, generalulă Scobeleff, deja ușoră contusionată în noptea precedinte, a fostă contusionată ărăși, și mai greă, de nă sfărămătură de grenadă. Confusiunea de altmintrerea nu are nimică periculosă și generalulă Scobeleff urmeză a comanda posițiunea. Francia. La 11 Noembre, s’aă îndeplinită scrutinele de balotagiă pentru alegerile departamentale. Din 77 resultate, numai 7 sunt cunoscute pen’acum, 7 scaune câștigate de republicani. E co testul propunerii depuse pe biuioulă Camerii de d. Albert Grévy, în numele stângei : „Tóte legile au fostă violate în timpul ă periadei electorale, ca sĕ se eserciteze asupra alegetoriloră uă presiune nelegitimă, și scandalulă candidaturei oficiale s’a desfășiurată înaintea ochiloră țeriî cu procederî cari îngagiază responsabilitatea autorilorű loră; deci, tóte faptele deliciose și criminale cari s’aă produsă voră fi adunate într’ună tabloă care va permite tuturora sé aprecieze caracterulă loră și sĕ oprescu re’noirea loră. „ Acesta măsură este cu atâtă mai trebuinciosă cu câtă cabinetulă se pune în rebeliune în contra voințelor țării. „Se va numi uă comisiune de anchetă, spre a studia tote faptele privitore la alegere. „Ea va fi investită cu puterile cele mai întinse și va propune Camerii resoluțiunile ce -i vor părea că aceste fapte le importă.“ Telegraful ne-a anunțată ieri adoptarea acestei propuneri, cu totă oposițiunea miniștrilor. țliarele francese ne-au adusă astăzi resultatulű completă ală alegeriloră de la 11 Noembre, 90 balotagiuri pentru consiliele departamentale. Eoé resultatulu: Republicanii au câștigată 27 voturi și aă perdută 10, totalul ă 17 câștigate. Voturile s’aă împărțită astăferă : Reacționari....................42 aleși. Republicani....................48 „ Totală .... 90 „ Situațiunea în Francia este fórte furtunosa. Zice Independința belgică. „Ense cum se va desnoda acesta situațiune ? întrebă fisură fiară. Trebuie să se facă golă din ce în ce mai mare împrejurulă puterei esecutive, rebelă voințelor, așa de bine caracterisate ale țerii. Și acestă singurătate se va face cu atâtă mai multă cu câtă majoritatea republicană va fi mai răbdătore, mai moderată, mai dibace în exercițială drepturilor sele.“ Monitorulü oficiale care, de la 14 Octobre, a părăsită pe d. de Broglie, ca să scape pe președintele Republicei, și care póte trece ca organulă membrilor constituționali ai Senatului, zice că acesta partită va fi chemată să primesc sarcinele pusterei și se ’ndeplinescá delicata sarcină d’a readuce sănătatele practice parlamentare. D. de Mac-Mahon. Zice acestă Ziară, este otărîtă a nu urma pe bonapartiști, cu tóte că aceștia ’i au oferită elementele unui ministeră „energică și puternică“. Déca nu va reuși în încercarea d’a constitui oă administrațiune în centrală dreptă, mareșalulă ’și va da demisiunea printr’ună mesagră adresată Camereloră și ’n care va declara că, după ce a ’ncercată tóte mijlocele d’a guverna în sensulă conservatoră, nu mai pute rămâne în capulă afaceriloră. Germania.După cum se pute judeca după deliberările comisiunii bugetare, nu se va acorda de câte 90 milione din suma de 126,745,000 mărci, ce guvernul voia să le împrumute pentru a face clădiri pe sema statului. Acesta sumă va fi acordată sub forma unui credită extraordinară, așa încâtă numai a cincia parte va figura în bugetulă ce se examineza acum. Consimțimentul Camerei deputațilorar fi necesară pentru fiecare din anii următori. Se crede asememenea că suma de 29 milione 870,000 mărci ce ministrul justiției propune a împrumuta pentru a face clădiri va fi forte multă micșorată. Italia. Demisiunea d-lui Zanardelli a fostă provocată de greutățile ce a întâmpinată în stabilirea convențiunilor pentru esploatarea drumurilor de seră. Se scie că opiniunile miniștrilor în privința acestei cestiuni erau împărțite. Călătoria cardinalului Manning la Roma urmeza a alimenta curiositatea publică. Câțiva nuveliști mergă pena crede că arhiepiscopulă