Romanulu, ianuarie 1878 (Anul 22)
1878-01-14
Din afară. Mesageriile oficiale ale Rusiei publică bugetul imperiului pe 1878. Bugetul se soldăză la venituri și cheltuieli cu 600,398,425 ruble. O altă telegramă din Petersburg afirmă că va fi una deficită de 27 milione; elfi provine din plata intereselor, celor din urmă trei împrumuturi și din perderea neașteptată asupra schimbului. Deficitulă se va acoperi din împrumută. Senatură spaniolă a votată uă pensiune pentru regina în casă de veduviă. Regele, primindă pe deputați, cu ocasiunea răspunsului la mesagră adică că avea î ncredere că prin căsătoria sea va asigura fericirea sea personală și a Spaniei. * Camera francesă a admisă urgința asupra proiectelor de lege pentru amnestiarea delictelor de presă. * D-nii de Freycinet și Say au depusă mai multe proiecte pentru îmbunătățirea Senei între Paris și Rouen. * Cardinalul-archiepiscopă Manning a retușată clerului catolică din Londra autoritarea d’a face uă rugăciune solemnă pentru regele Victor Emanuel. * Morning Post anundă că bugetele militare ale Englitezei au fost afișate pentru timpă de pace, însă ele se potă modifica dacă s’arănasce eventualități pentru onorea și interesele Englizerii. * Infanta Mercedes a sosită la Madrid la 18 Ianuarie, cu familia sa. A fost primită de autoritățile orașului și s’a instalată în palatulă unde va ședea până la căsătorie. * Fără fi vorba de uă căsătoriă între ducele de Orange și principesa Beatrix de Englitera. CALENDARULU RESBELULUI Iuniü ’ I. —Turcii suntbătuți înaintea Karsului. 2 —Rușii sosescă la Olti (Asia). 3. —Bombardarea între bateriele române de la Bechet și cele turcesci.—M. S. Domnitorul o decoreza cu Stema României pe Nicolae Golescu.—Bombardarea Vidinului. 4. —Luptă de artilerie la Calafata.—Bombardarea baterielor rusescă de la Flămânda de ună monitoră turcescă. 5. —Victoria Muntenegrenilor la Mailat.—Bombardarea Giurgiului.—Ni.. S. Imperatorele Rusiei sosesce la Iași.— TJin corpii de Turci trece Dunărea între Jiu și Bechet și fură vite\ ei sunt surprinși și respinși de soldații români. 6. — Sosirea Țarului în Ploiesei.— Nota lui Savfet-pașa în contra independinței absolute a României. 7. — Muntenegrenii bată pe Turci la Martinice. Principele Nicolae ordonă bombardarea fortului Uzrinice, care cade în mânele Muntenegrenilor. 8. — Sosirea Țarului în Bucuresci. — fră bandă de Turci, trecend într’uă insulă română din facia Bechetului, fură tote vitele. Turcii santa goniți de soldații români cari găsescă pe ciobani măcelăriți. 9. — Ducele de Leuchtenberg sosesce la Slatina. — S’anundă că cavaleria rusă a ocupată Olti. — Luptă de artileriă între Turci și Muntenegreni la Piperi. 10. — M. S. Domnitorul și M. S. Domna merge la Ploiesei ca să visiteze pe M. S. Țarulii. II. — Trupele egiptene plecă din Alesandria. — 100 de Turci din Rahova trecu la Bechet și sunt respinși de trupele române. — Luptă între Turci și Muntenegreni la Kolachim. 12. —Nota principelui Gerciakoff—Bombardarea Rusciucului. Turcii răspundă și causără multe stricăciuni în Giurgiu. — Țarulă visiteză la Plolești legiunea bulgară. 13. — Generarele Melkoff atacă trupele turceșci la Zivine și le respinge. — Turcii atacă pe generarele Alkhazoff la Hotn și sunt respinși.—Bombardarea între Slobozia și Rusciuk. — Bombardarea între bateriile turcesc! și bateriile române de la Islaz. 14.—Sosirea principelui Milan la Orșova. 15. —Principele Milan sosesce în Bucuresci. 16. —Portugalia anuncă că va rămâne neutră în conflictul orientale.—Suleiman 1). In acesta enumerare voma întrebuința datele dupei, calendarul nou, indicândű 6nIS, la faptele ce privesc România, și datele coreapun jetare după calendarul nostru. ROMÂNULU, 14 IANUARIE. 1878 pașa aprovisioneză cetatea Nicsicî.—Țarulă , merge la Șiștov.—Turcii sunt învinși la Danilograd (Albania).—Turcii sunt bătuți la Alasgerd (Asia).17.—In urma unei lupte forte viui în aapropiere de Vasolevici, 15,000 Turci, comandați de Mehemet-Ali, sunt bătuți cu o desăvârșire de Muntenegreni. 18.—Ilasan-pașa sosesce la Sulina cu escadra care staționa pe țărmii Asiei.—Turleiman-pașa, eșindă din Nicsica, pătrunde , în Muntenegru, spre a se uni cu armata , care operăză în Albania. 19.—Turcii intră în Muntenegru prin Dersno, prin valea de la Zesta și prin Borgeția.—Cuartiarul principelui Nikita este la Cravndol.—Derviș-pașa plecă la Batum cu neregulații.—Luptă între Ruși și Turci lângă Sadikah (Asia). 20 —Călătoria principelui Milan la Ploiescu.—Roza Petrovici bate armata lui Ali- Said lângă Spuz.—Rușii facă să recunoscere la Zatoka pe țărmură turcescu.—Bombardarea între Rusciuk și Slobozia.—60 de Turci trecu în apropiere de Călărași și sunt respinși cu perderi de către cazaci. 21. —La Pesta, d. Simonyi interpeleză pe guvernă ca să scie de că n’ar fi oportună d’a invita pe Francia și Italia să ie măsuri, în înțelegere cu Turcia, spre a asigura integritatea imperiului otomană.— Mehemet-Ali înaintăză spre Muntenegru.— Agintele Serbiei la Constantinopole reîncuiesce declarațiunea de neutralitate a guvernului său.—Vasele turcesci bombardeză fortată Zabiah, ocupată de Muntenegreni. — Bombardare între Vidin și Calafata. — Principele Milan plăcăli de la Ploiesei. 22. —Rușii trecă Dunărea în fada Galaților și Țăă Macin dup’uă luptă crâncen»." —Impăratul Rusiei visităză pe răniți la Galați.—Principele Milan plecă din Bucuresci spre a se întorce la Belgrad. 23. —Ambulanțele române ale Crucea Roșie plecă din Bucuresci ca se s'apropie de câmpul de luptă.—S’nundă că Rușii au repurtată uă mare victorie între Kars și Erzerum. 24. —fiarele turcesci anuncă ca iminentă desfășurarea drapelului lui Mohameși proclamarea resbelului sântă.—Bombardare între Rusciuk și Slobozia. 25. —Rușii iă Hîrșova.— M. S. Domnitorul sosesce la Giurgiu, care este bombardații cu vioiciune.— Diavul francesü „Les Débats” constată că idea Independinței României a fost bine primită în cercurile politice.—Rușii trecă Dunărea la Călărași și se stabilescă între țărmură și sătulă Velikioi.—Principele Hasan plecă la Varna. 16.—Rușii trecă Dunărea în fada Șistovului.—Lupta de artilerie forte viuă între Oltenița și Turtucaia.—Martea sergentului Const. Popescu în timpuli bombardară Calafatului.—Bombardarea între Bechet și Rahova și între Rusciuk și Slobozia. 27. —Rușii ocupă Dobrogea.—Trupele ruseșci din al optulea corpă trecă Dunărea la Zimnicea.—Bombardarea între Vidin și Calafat.—50 bași-buzuci fură 550 vite cornute la pichetul Ulm, în dreptul satului Socariciu. 28. —Rușii bombardără Nicopoli.—Luarea Sistovului.—închiderea camerelor otomane. 29. Proclamarea Țarului către Bulgari.— Cartierul generale rusescă se strămută de la Ploeșci.—Vină bombardare între Slobozia și Rusciuc, mari stricăciuni la Giurgiu. 30. —Lupta între Turcî și Ruși la Biela. 4 monitori turcesci bombardără Gibrieniî. —M. S. Domnitorul sosesce la Galați. FELURIMI. Administrațiunea municipal a Parisului a luat măsuri de a se face nisce vederi panoramice ale Parisului, pentru a figura la Esposițiune. Desemnurile vară avă 5 metri pătrați și anuareliști dibaci lucrăză cu activitate la ele. Adacă câteva cifre privitore la finanțele Parisului După datele administrațiunii, produsul varnea, de la 1 Ianuarie până la 31 Decembre 1877, s’a urcată la 123,545,026 lei. Aci nu suntă coprinse de câtă sumele încasate; pentru a completa suma, trebuie a se adauge și câteva datorii, cari n’au fost încasate. Cu acestă adausa, produsul... vameloră în 1877 va ajunge aprope ea și în 1876, adică la suma de 1.24 milione. ?‘i. * Uă nouă Pompeiă.—XJt nouă descoperire atrage, dicediarulă Times, atențiunea arheologilor din sudul Italiei, este vorba de desgroparea unei noui Pompeie. Acestă descoperire s’a făcută în apropiare de Manfredonia, la uă depărtare d’aprope 140 mile de Brindisi, pe șesurile cari se întindă de la piciorele muntelui Gargano până la mare. Vechiul orașă care a fostă regăsită este Sipuntum. Prin săpăturile făcute s’a dată peste mnă templu ală Dianei, uă colonadă de aprope 63 piciore de lungime, și uă metropolă luzerană de 15 metri pătrați. Multe inscripțiuni și numerose obiecte interesante au fostă depuse la musculă din Neaple, și guvernul italiană orată instrucțiunile trebuinciuse ca se se încapă imediată explorări pe o scară mai întinsă. Disparițiunea Sipuntumului de pe facia pământului nu este datorită unei ploi de cenușii vulcanice, ca acele cari au îngropată orașele napolitane, ci unei cufundări a solului, cauzată probabilă de cutremure succesive de pământ. Depresiunea solului a fostă așa de mare încâtă vechiele clădiri se află acum la ună nivelă mai josă de 20 piciore de câtă câmpiile ce se ’ntindă prin presură. O parte din orașul modernă Manfredonia este clădită pe ruinele Sipuntum, întocmai ca orașele pe carei doctorul Schliermann le-a găsită puse unele de asupra altora la Hissarlik. Sipuntum era la începută uă coloniă grecă, a cărei dată este necunoscută. Tradițiunea atribuia fundarea sa, ca și a multoră altoră orașe antice din Apulia, lui Diomede. Pe cândă. Romanii recolonisase totă țăra, după al douilea resbelă punică, Sipuntum era deja cunoscută. Este probabilă că numele cea păstrată în istoriă datăză de atunci; numele său originară era Sipus s0ă Sipuns, pate de la un pesce (sepio) forte comună pe țărmul acesta. Romanii făcură din Sipus Sipuntum, precum făcură Tarentum, Hydrutum, etc. Acestă orașă n’a fostă nici vădată preî nflorită, și Apulia nu se ridica în urma teribilelor devastări cari urmară celui ală douilea rebelă punică. Dară, pe la jumătatea secolului XIII, Istoria ne spune că Sipunium era privită ca forte nesănătosă. In 1251, Manfred, fiul împăratului Frederic al II, transportă populațiunea sea într’ună orașă noă ce clădia într’ună locă mai sănătosă și care fu numită după numele seă, Manfredonia. D’atunci vechiulă Sipuntum fu lăsată prăda cutremuriloră de pământă, cari n’aă fostă pră aspre pentru elă, și cari, în loc d’a ’lă distruge, l’aă îngropată întregă, astăfelă încâtă astăii fu regăsită fără spari stricăciuni. Nu trebue să ne acceptămă la descoperiri extraordinare în acestă orașă, cum s’aă făcută la Pompei său la Herculanum, dăr și se va găsi acolo multe date privitore la viața Romanilor în provincii. Lista No. 103 încredințată dlui prefectă ata distr. Prahova. Comuna Bifovu: A. N. Popescu 10 lei, V. Rădulescu 2, M. Solomon 3, Nae Mărunțianu 2, I. Zaharescu 15, Ienache Dimitriadi 10, Maniu Enache 4, Iancu Dinescu 6, Naum Arghiropul 4, T. Zaharescu 6, Niță Anton 2, Ion Filipescu 1, Radu N. Marinescu 1, Vasile Stoian 2, Costantin Ion 2, Mirică Ioniță 1, Dumitru Ciumărănu 1, Anton Iordan 1, Cost. Chivu 50 l., Ion Anton 1 lei, Enache Sandu 1, D. Zaharescu 6 lei, Constantin Nițescu 1 lei, C. Vasilescu 4 lei, Preot: G. D. Ionescu 1, Preot: Constantin Duhovnicu 1, Călin Petre 2.— Comuna Rudieni-Moșnenii: Ion Georgescu 1.—Pucheniî-Marî: N. Tănăsescu 50 b„ N. Papaghianu 3 lei, Grigore Vasile 1, A. Mihală 2, Preot, Ion 1, George Tănase 2, D. S. Pandelescu 1, Preot: Grigore 40 b., G. Florescu 1 lei, D. Dimitriu 2, Ion Dinescu 1 leă 50 bani, Alesandru Ion 1. Comuna Netoțui: Petre Manea 50 bani, V. Voicu 40 bani, V. Grigorescu 2 lei, Make Rostea Dinescu 2, Ion Miloiu 2, Niță Ilie 2, D. Popescu 1 leă 50 b., Manole Șerban 1 lei. Totală 119 lei 30 bani. Lista No. 104, încredințată d-lui prefecții alți distr. Prahova. V. I. Stamatiadi 2 lei, Tudor Rădulescu 2. Totală 4 lei. Lista No. 105, încredințată d-lui prefectuală distr. Prahova. Nicolae Niță 10 lei, I. Mihălescu 10, I. Iorgulescu 10, Chiriță Scărlătescu 10, Atanase Petrescu 4, Preotulă N. Preutescu 3”(onstantin Nicolae 5, Enache Ioniță 5, I.P.* I * * Iliescu 4, I. Diamandi 5, N. Butașiu 4, Radu 4, Nedescifrabilă 20, Filimon 10. Totală 103 lei. Lista No. 106, încredințată d-lui prefectuală distr. Prahova. Anica N. Manolescu 20 lei, d-na Andreescu 5, Efrosina M. Caraș 5, Dumitru Dragan 2, Elena Manolescu 6, N. G. Focșenanu 8, Franț Pop 2, M. N. Gheorghiu 2, Lița Popescu 2, D. Dobrogeanu 20, Milanny 3, Nedescifrabilă 2, Nicolae Boeru 2, Mihale Ion 2, Mari Brezoianu 4, Charles Nagy 1, I. Galangescu 4, St. Ionescu 4, Ghiță Ionescu 10, Angel Marișcu 10, V. I. Fotescu 30, I. Calinescu 40. Totală 1841.Lista No. 107, încredințată d-lui prefectu alu distr. Prahova, G. G. Gologan 2 lei, N. Pappazolu 2, Ion Teodorescu 2, Matache Jippescu 2, I. Georgescu 4. Totală 12 lei. Lista No. 109, încredințată d-lui prefectu alu distr. Prahova. Ună proprietară 8 lei. Ună comerciantă 2, M. Chiriac 4, Lisandru Dinescu 2, Ună arendașă 11. Totală 27 lei. Lista No. 110 încredințată d-lui prefectualii distr. Prahova: P. Ștefănescu 2 lei, N. V. Scorțănu 1, G. Georgescu 1, I. N. Ionescu 2, I. Finkelstein 1, Nicolae lonescu 1, Tănase Popescu 1, I. Zamfirescu 2, C. Nasopuios 4, V. Panaites 2, P. Tănăsescu 4, Ilie Ion Zarafu 1, Ștefan Cornili 1, G. Ionescu 1, Ștefan Niculescu 1, Iancu Alesandru 1, Tache Nicolescu 1, Luca Roz 1, M. Athanasiu 5, I. D. Christescu 1, Ștefănescu 6, G. Burețănu 2, N. D. Bărăscu 4, T. Naum 2, T. Dimitriu 3, 50 b., Ion Christescu 3, Nedescifrabilă 2, Oprea Popescu 1, 50 b., C. Murășanu 2, P. Atanasiu 1, 50 b., Lazăr Vogoridi 2, Dobre Măcelaru 3, Anton Mareș 3, Costea Anastasiu 1, Anastasiu Emil 1, Trandafir Ion 1, Christo Rusea 1, Andrei Tănăseacă 1, Luigi Vinzi 20, 60 b., Ion Gherosimato 10, A. Guba 2, E. Russu 3, Ion Constantinescu 1. Nedescifrabil 1 Emanoil Constantinescu 2, Stan Nicolau 1. Totală 118 lei 10 bani. CAPITALU. Suma din urmă :... 109,679 4 Listele încredințate d-lui prefectă de Prahova ... 567 40. Totală 110,246 44. Ospiciulü Independinței. Societatea Crucea Roșie din România. Comiteturi centrale. Parte din listele de subscripțiune împărțite în țără de societatea Crucea Roșie, atâtă prin administrațiunile județene și comunale cum și pe la diferitele persone private, pentru adunare de bani seu obiecte, încă nu s’aă înapoiată. Comitetulă centrală, fiindă detoră a da semn publicului de operațiunile societății, rogă pe posesorii acestoră liste se binevoiescă a le trimite fără multă întârziere, fiă chiară în starea în care ele s’ară afla, căci altă felă la finitură acestei luni comitetulă va fi nevoită a arăta unde și la cine vă mi rămasă asemenea liste ne’napoiate. BULETINULU METEOROLOGICU. Bucuresci, 12 Ianuarie 1878. Cea mai mare schimbare domnesce în atmosferă. Intr’uă di spă într’uă nopte presiunea barometrică varieză de la 4 la 7 și 9 grade. A seră, barometrulă căduse d’uă dată la 744mm și în timpul nopții s’a rădicată și s’a oprită la 10 ore dimineți la 748mm. Celulă e senină și termometrulă care aretă 0 ° la orele 2 din nopte, arată astazi Vineri, 13 ianuarie la orele 10 dim.[2 °. -------------------------------—- Starea civilă a Capitalei De la 4 Ianuarii, 1878. Cui. Roșiu. — Morți: Elena G. Teodorescu, 18 luni.— Hassan Kossym, 22 ani.— Andrei Lucica, 28 ani.— Gustav Rosemberg, 42 ani. — Voicu Vasiliu, 52 ani. — Alouis Boriș, 23 ani.—Petre Tudoră, 70 ani. Cui. Albastru.— Născuți: 2 băieți legitimi.— 2 băieți naturali.— 3 fete legitime. — 1 fată naturale. Morți: Maria P. Nicolau, 2 jum. luni.— Anica P. Gal, 45 ani. — Ana Voicu, 50 ani.— Ion Stan, 65 ani. Cui. Galbenii.— Născuți, 4 fete legitime. Morți: Alesandrina M. Crăciună, 9 luni.— Lamba Petrescu, 49 ani. — Const. Gărdescu, 60 ani. — Nae Dimitriu, 60 ani. — Iona Manologiu, 85 ani. Cui. Verde.— Născuți: 1 băiată legitimă. — 1 băiată naturală.— 4 fete naturale. Morți: Ion E. Nicolae, 10 file. — Constantina Ștefană, 1 jum. lună.— Petre Altemburg, 78 ani. Cui. Negru.— Căsătoriți: D. Ion Achim cu d-ra Anica Marin. Morți: St. Ioniță, 8 zile. — Alesandrina R. Romnicănu, 19 file.— Eugenia N. Predovici, 3 luni.— Sterle N. Gelu, 5 ani. ATENEULU ROMÂNC. Programulu conferințelori publice pe anulă 1878. Mereuri 11 Ianuariă.— D. Ion Ghika : Despre Calendară. Sâmbătă 14 Ianuariă. — D. D. Sturdza: Despre numismatica română. 43 Sâmbătă 21 Ianuarie.— D. Vasile Boerescu : Convorbiri asupra financelor. Sâmbătă 28 Ianuarie. — D. Sion : Va analiza și comentată poemă epică din secolul trecută, întitulată Țighinada. Sâmbătă 4 Februarie. — D. P. Vioranu: Despre necesitatea de a două nouă direcțiune activității naționale către desvoltarea comerciului, industriei și agriculturei, combătândă tendința către funcționarismă. Sâmbătă 11 Februarie. — D. R. Odobescu : Rescula Românilor din Ardelă la 1784 supt Horia. Sâmbătă 18 Februarie.—D. C. Olănescu: Despre teatru. Sâmbătă 25 Februarie. — D. V. A. 77- rechiă : Despre mișcarea literară la sfîrșitul secolului al 17-lea. Sâmbătă 4 Marte. — D. Șt. C. Mihălescu: Despre resbelă și industria. Sâmbătă 11 Marte. — D. Zepenfeld: Catedrala de la Argeșu. Sâmbătă 18 Marte. — I. Dimitrie Ion Ghika : Considerațiuni generale asupra instrucțiunii. Sâmbătă 25 Marte. — D. Antonin Roques: L’art de la lecture. Sâmbătă 1 Aprile. — D. C. Stăncescu : Artele plastice în România în cei din urmă douăzece ani. Jouî 6 Aprile. — D. Laurian : Despre învâțământă. Sâmbătă 8 Aprile.— D. C. Esarcu : Va analiza și comenta mai multe din documentele sale inedite descoperite în arhivele Italiei. ^ Duminecă 9 Aprile. — D. C. Esarcu : Continuarea aceluiași subiectă. NB. Conferințele ce se vor mai ține, afară de cele noi indicate, se vor anunți prin ^ore, Biuioala Ateneului. Reproducem următorele serii, cari au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte : Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas. Telegrama A. S. I. Marele Duce Nicolae datată din Kazanlîk, 10 (22) Ianuarie. Resultatele victoriei repurtate de generalul Gurko în bătăliele de la 3 (15), 4 (16) și 5 (17) Ianuarie, dinaintea Filipopolei, a fostă multă mai complete și mai strălucite decâtă se ’nchipuise întâiă. A fostă constatată că generalul Gurko a avută se lupte nu contra unei jumătăți ci cu totă armata lui Suleiman-pașa, comandată de el- însuși și numărândă 80 până la 90 de tabere, adică mai bine de 40,000 omenî. Numai după bătălia de la 5(17) armata lui a fost definitivă tăiată în două părți. Uă jumătate, comandată de Fuad-pașa, după ce a perdută în bătăliele de la 4 (16) și 5 (17) Ianuarie 46 tunuri se retrase în noptea de 6 (18) Ianuarie spre munții din direcțiunea Nachcin și Dobroluk. In mijloculu acestei fugi în desordine, ea arunca în fundulă prăpastiel oră restul tunurilor sele în numără de 12. Cealaltă jumătate, aprope 40 de tabere, cu mai bine de 40 tunuri, comandată de chiară Suleiman-pașa, o lua la fugă, în aceiași nopte, printre munți, îndreptându-se spre Tikhtan, Karagiar, Kămirgi, spre Haskioi. Generalul Gurko se grăbi se întărescă despărțimântală lui Skobeleff I din brigada dragonilor a generalului Krosnov și să însărcina cu urmărirea lui Suleiman-pașa, care oprindu-se în noptea de 6 (18) la Taștala și la 7 (19) la Karagiar își continuă drumul până la reversatuldilei. Mersul colonei turcesci era astăferă regulată : - la ante-gardă, infanteria urmată de 40 tunuri cari erau protegjate de 5 tabere, cari formau ariere-garda. La revărsatul zorilor, în ziua de 7 (19) ianuarie cavaleria generarului Skobeleff I, apropiindu-se de Karadjalar, al 30-lea de cazaci zări artileria lui Suleiman și ataca cele 5 tabere, cari o acoperigă, cu atâta impetuositate în câtă Turcii spăimântați părăsiră tote cele patruzeci tunuri, cari deveniră prada Cazaciloră. Armata lui Suleiman pașa perdu astfelă mai totă artileria. Amă luată 97 tunuri, împreună cu acelea cari fuseseră aruncate în prăpastiă, și pe cari amă dată ordine "d’a le scote. După spusa prizonierilor, armata lui Suleiman-pașa nu mai are de câtă ună mică numără de tunuri de munte. Partea din armata sea care luase fuga, supt comanda sea personală, va trebui să se isbăscă neapărată de corpul lui Skobeleff II la HaskiHi, făă să -și caute scăparea în munți spre mâdă-di. Afară de corpul lui Skobeleff II, totă cavaleria gardei se află acum la Haskid. Ea a primită ordinulă ‘d’a se duce întru întâmpinarea sferîmătureloră trupeloră lui Suleimag-pașa și d’a le opri mersură, pentru a da generalului Skobeleff II timpulă d’a sosi spre a-l ataca. Corpul generalului Kartzoff a primită asemenea ordinul d’a se duce la Cirpan prin Koladjici spre Haskid. România liberă de a si publică următorea scrie: „Ieri Vidinulu a fostă bombardată. Adi dimineță bombardarea a începută din tóte părțile cu mută vigore. „Se crede că bombardarea precede asaltul. „In curândă vomă ară scrii importante despre virgina cetate.“