Romanulu, ianuarie 1878 (Anul 22)
1878-01-26
ANULU COVEPECI ȘI DQUIRedact, vinea și Adminintrațiunea, strada Domnei, 14 TOIESCE ȘI TEI PUTEA ANONCIURI. Linia de 80 litere petit, paginea IV,— 40 bani Deto » > » paginea UT, 2 lei — A se adresa: LA ROMANIA, la administrațiunea «Jiarulă IN PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, Ia Eugéne Micoud.No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Walfisch gasse 10. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARULD SERVICIUL TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 5 Februarie.—Uă telegramă din Kars, cu data de 4 Februarie, anundă în JOUI, 26 IANUARIE, 1878. LUMINEZA TE SI TEI FI. ABONAMENTE. In capitală și districte: unii and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; an lună, 4 lei. Fintru tot# țările Europei, trimestru 15 lei ; se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (Jiaruluî LA PARIS, la d-niî Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Haras: Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA VIENA,la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU BlibilCA Cei 25 CALINDARU. DUOUÍ dbOlș 6 FAURARU. Interpelările anunciate în Senat și ’n Cameră, în privința scriilorii răspândite că Rusia ar fi cerândă partea Basarabiei ce ne-a fost înapoiată, a provocată oă întrunire secretă între senatori și deputați, întrunirea începută Lunia urmată și ieri și se ține și astăzi. Resultatul acestoră desbateri secrete, sofi mai dreptă intime, îlă vomă cunosce negreșită în ședințele publice ce se voră ține toții de fiecare corpă în parte. Avemă ânsă trebuință să scimă ce spună senatorii și deputații, în ședințele lor intime, pentru ca să cunosce mă care va fi resultatulă ? Din fericire n’avemă acestă trebuință. Una din puterile cele mari ale Românilor și, putere căreia ei datorescă viața loră, a fostă unirea tuturoră pentru apărarea patriei. Nu deră astăzi, cândă ajunserămă fórte aprópe de limană, vomă perde acésta strămoșăscă și românescă virtute; nu în aceste momente solemne echipagiulă va părăsi corabia in mijloculă valuriloră. Lipsită de simțiminte românesc! cată să fiă acela care se va ’ndoui că națiunea română se va presinta, în facia Europei, unită, pe deplină unită, și nu va fice, într’un singură voce, tutorii puteriloră : — Nu că voiă tăia din carnea mea, nu că voiă vinde pe frații mei. Noi stăruimă a crede că imperatorele Alesandru nu va lăsa pe consilierii săi să rupă convențiunea" de la 4—16 Aprile, în partea iei cea mai esențială. Noi stăruimă a spera că Elă nu va primi ca lumea tata să putai jice ca ruptă contractulă tocmai după ce Românii ș’au vărsară sângele la Plevna, fără se t ceră nimică, și că le-a sfișiată inima, tocmai după ce, prin faptele și prin lealitatea loră, aă făcută ca Maiestatea Sea să ’i dechiare pe câmpul de onore și ’n facia sumei de aliați ai săi. Acésta speranță însă nu trebue să ne împedice d’a ne face datoria. Să ne unimă dură toți și, prin cuvinte și prin fapte, să dăm fi asigurări imperatorelui Rusielor, și tutoră celorălalte puteri, că Românii nu se vîndă. Suntemă de părere încă că Românii să fie în tóte orașele întruniri publice, să-și manifeste simțimintele, să-și afirme voința, și prin resoluțiuni să le facă cunoscută guvernului, Europei. Acesta este, după noi, calea Românilor, acesta este calea pe care amă mersă totă deuna, care ne-a condusă păn’aci și prin care vomă isbuti de sigură a dobândi din ce în ce mai multă stima și încrederea Europei. In orice casă să ne facemă datoria, căci cei cari își facă datoria suntă în cele din urmă adevărații învingători. Că conferință se va întruni spre a regula gestiunile europeane, cari stau în legătură cu pacea. Însuși marele cancelară ală Rusiei, principele Gortchakoff, într’uă telegramă adresată cabinetului englesă <zice: „repeți mă asigurarea că nu avem ș j intențiunea de a regula în modă isolată gestiunile europeane ce suntă în legătură cu pacea“. țiatulă de Nord, organă ală guvernului rusescă la Bruxelles, vorbindă despre acesta declarare adauge că imperială rusescă „a recunoscută de multă trebuința unei regulări europeane a cestiuniloră de interesă generală în legătură cu pacea“. România, avândă a dobândi după resbelulu suspendată acum câteva zile dă nouă posițiune în concertulă europeană, urmeză neapărată ca acesta posițiune să fie regulată și consacrată prin consimțimântulă tutoră puteriloră. Gestiunea română este deră una din acelea cari, după cum se exprima principele Gorthakoff, nu pate să fie regulată în modă isolată, ci are a fi supusă decisiunilor conferinței. Ună mare interesă europenă a făcută ca în 1856 uă parte din Basarabia să fie înapoiată României; acesta era libertatea navigării pe Dunăre. Se zice că astăzi împotrivirile ce ară pută să întâmpine Rusia din causa acestui interesă, voră fi înlăturate printr’uă nouă propunere : neutralizarea Dunării. Astăfelă navigarea pe Dunăre fiindă asigurată, se crede că argumentele ce s’ară fi putută invoca pentru nedeslipirea de România a celor trei districte de peste Prut vor fi și dânsele de mal ’nainte înlăturate. Ce că are să nu mai fiă alte rațiuni cari să se potă invoca cu totă atâta putere în favorea dreptului României ? Ore trebuința de a două sancțiune neutralismă! Dunării, prin punerea iei supt paza unui stată, care să aibă interesă directă a o apăra, nu dovedesce trebuința de a se lăsa în posesiunea României, pe țărmul Dunării, până la gurele iei, uă zonă largă de teritoriu, care să facă apărarea câtă mai reală și mai eficace? Ore voința poporului română, de care Rusia părea că ține uă sema atâtă de mare în 1858, n’ară mai avè nici uă valore, astăzi, cândă prin zăpedele și marile progrese făcute, de la tratatul de Paris până astăzi, și cândă prin încercarea aptitudiniloră iei militare, națiunea română arată atâte dovezi despre vitalitatea și despre tendințele iei de desvoltare pe calea civilisațiunii ? Aruncându-ne privirea asupra protocolelor conferinței ținute la Paris în 1858, în scopu de a regula organisarea Principatelor dunărene, găsimă că în ședința de la 22 Maiă, cornițele Kisseleff se sprijini pe dorințele esprese de națiune prin divanurile ad-hoc spre a susține unirea Principateloră. In ședința conferinței de la 5 Iunie acelașă ană, represintantului Rusiei reveni asupra acelorași dorințe, esprese de națiunea română, stăruindă din nou să li se de satisfacere. Ei bine, daca chiară £ la 1858 dorințele Românilor, aveă atâta valore, are astăzi, cândă națiunea română trăieșce de atâția ani d’uă vieță propria, cândă ea a progresată, s’a organisată, și-a desvoltată puterile, și-a vărsată șirpe de sânge alăturea cu armatele rusesc!ote astârji, «shemă, cândă mii de viteji oșteni români îngrașă cu corpurile loră pământură emancipată de supt domnia turcescá, dorințele națiunii române să nu mai aibă aceiași valore ? In totă casulă, înaintea unei conferințe europeane, aceste voințe vor pute să fie duse în modă oficială și sprijinite de tote drepturile pe cari nimeni nu ni le póte tăgădui. Se speră că ânsă că Rusia va găsi că este și mai nobilă și mai demnă de densa ca deplorabila maximă „puterea primeză dreptulă“ să nu triumfe, mai cu osebire în contra unei mici țări, care și-a vărsată sângele alături cu densa. Când are o pagubă europenă va ave supt ochi, atâtă dorințele esprese de națiunea română, câtă și angajamentală formală luată de Rusia prin convențiunea de la 4 (16) Aprile, este anevoie de admisă că plenipotențiarii Rusiei vor pleda pentru neținerea cuvântului dată de marele Imperiu. Amară ară fi victoria dobândită cu acestă pieță în contra României, și din puntură de vedere morală și politică învinsul fi ar fi rămâne învingătorii. Calea nóstrá este cură însemnată de sine. Orice slăbiciune soft concesiune suntă peste putință. Tari de dreptură nostru, tari de voința unanimă ,a națiunii, tari de lealitatea nemărginită de care amă dată probă faciă cu Rusia, tari de sângele ce nearnă vărsată și de sacrificiile ce amă făcută, tari în fine de angajamentulă formală și înscrisă luată de Rusia către noi, să predămă causa nostru cu energie, și la trebuință chiară înaintea Europei apelându la judicata lumii întregi. Constatămă că cu tote încercările resbelului, cu tote dificultățile financiare ale Statului română și în fine cu tote vaietele neliniștitore ce circulă acum în privința Basarabiei, creditulă Statului română cresce și cursulă efectelor publice se urcă necontenită. Efectele împrumutului Oppenheim, cari suntă barometrul creditului nostru la Londra, căzuseră la 70 la începutul resbelului; astăzi s’au urcată la 98. Renta română, care la Paris coteza creditul nostru, căzuse la 38 la începutul resbelului; filele din urmă se urcase până la 57. Obligațiunile și acțiunile căiloră nostre ferate, cari căzuseră în timpii din urmă la ună pieță atâtă de ridicată încâtă acțiunile primitive se speculaă într’ună timpu cu 7, se urcă pe totá linia. Astăzi acțiunile primitive au trecută de 25, obligațiunile 6 la sută suntă la 72 și prioritățile ajunseseră zilele din urmă până la 76. Efectele publice interiore sunt asemenea forte urcate : afară de obligațiunile rurale, nici unele nu mai producă astăzi dobânda de 10 la sută, modă oficială că cetatea Erzerum s’a predată. Rușii o vor lua astăzi în posesiune. Se telegrafieză din Constantinopole diarului Times că Baker-pașa a plecată în Tesalia. Oă telegramă din Berlin adresată diarului Morning-Post anuncță că conferința se va întruni probabilă la Bruxelles. Se telegrafieză din Viena harului Standard).jjCă situațiunea este încă considerată ca forte gravă, deorece Rusia concentreză trupe în interiorulu României. Aceste trupe, adauge Standard, nu pot fi considerate decâtă ca fiindă destinate a respinge ună atacă ală Austriei. Oă telegramă adresată dupăui Daily Telegraph asigură că Rusia urmăresce negocieri secrete cu Turcia pentru ca se’i se cedeze întrega flotă turcescă supt titlul de despăgubire de resbelă. Colonia grecescă din Londra organiseză ună comitetă de ajutore pentru Grecia în timpulă crisei actuale. Mai mulți voluntari s’au îmbarcată pentru Tesalia și Epiră. Viena. 5 Februarie. — In Cameră, principele Auersperg a dată citire unei epistole autografe a împăratului. Imperatul aduce în acea scrisare că crede de trebuință să severșescă compromisură și că confirmă pe membrii vechiului cabinetă în funcțiunile lor. Președintele consiliului, principele Auersperg, a explicată apoi motivele pentru care cabinetulă își dedese demisiunea. Consula a declarată că împeratură, convinsă despre neputința de a forma ună noă cabinetă, făcuse aplu la cabinetulă actuale în speranța că se va stabili uă înțelegerea în urma unor] concesiuni mutuale. Principele Auersperg a adausă că ministerul, vedenda gravitatea situațiunii, a considerată ca uă datoriă d’a răspunde la apelul împăratului și a rugată Camera d’a grăbi desbaterea proiectelor asupra compromisului. Lom-Palanka, 5 Februarie. — Ostilitățile au încetată ieri după amedii la Rusciuk și la Vidin. Cetatea era redusă la cea din urmă estremitate. Predarea iei dintr’unu minutu într’ăltură era privită ca sigură. Pen’acum nu se scie décá armistițiulă va permite Turciloră d’a părăsi fortărețele cu arme și bagaje. Constantinopole, 5 Februarie. —Funcțiunile de mare vizită sunt suprimate. Ministerul a fostă astă feră compusă: Ahmed-Vesik-effendi, președinte al consiliului, ministru de interne; Server-pașa, ministru al afacerilor străine; Reuf, ministru de resbelă; Sadyk, ministru de marină; Kyamil, ministru de finanțțe; Namyk, mare măiestru al artileriei; Savfet-pașa e numită președinte al consiliului de stată și Halil-effendi, șeik-ul-Islam. Atena, 5 Februarie.—In urma plângerii ce Porta a adresată represintanțiloră puteriloru, în privința violării fruntarieloră séle, represintanțiî puteriloră s’aă întrunită astă (fi. Londra, 5 Februarie.—Camera comuneloru.—1). Bright a primită 200 petițiuni în contra creditelor suplimentare. Dânsul a presintată 80 altele de la supuși englesi, aflați în Francia. Englitera (?) Germania și Italia. 6 Englitera primesce uă conferință. Februaria.—Francia, Italia, Germania și Anglia au primită propunerea Austriei relativă la întrunirea unei conferințe. Atena. 5 Februarie.—Cu totă abandanța zăpeziei, armata grecescă înainteza. Ea a ocupată posițiunile ce suntă în apropiere de Domoko. Circulă scomptulă că pornesce la golful Volo cu cinci vase cuirasate și 8,000 omeni. Represintanții puterilor s’aă întrunită la otelă Laburoff și au garantată că se vor interpune pentru a opri ca Pireul să fiă bombardată de flota turcesca, cu condițiune ca Pireul să nu fiă armată cu tunuri și ca să rămână orașă deschisă. Regele a primită în audiență pe toți represintanții puterilor, chiară pe Fotiadisbey. D. Delyanis a avută o lungă conferință cu d. Wyndham. In urmă, a fostă ună consiliă care a oprită pe miniștri să asiste la ședința Camerei. Camera discută bugetară. La Catedrală, s’a celebrată ună servină funebru în memoria lui Victor Emanuel. Studenții Universității au depusă uă coronă pe catafalcă. Regele și regina asistau la serviniu. D. Wyndham este represintantele Engliterei. National Zeitung, ocupându-se în zilele din urmă despre cestiunile relative la resolverea conflictului orientalii, a publicat unu articole asupra gravității pretențiunilor Rusiei de a stăpâni Sulina și gurele Dunării. „Neajunsurile ce au născută neîncetată din acea posesiune pentru comercială austro-germană,fi ° e 0_ficiasa berlinesă, nu fostă fără îndoiala causa care a silită pe Austria să observe uă atitudine ostilă faciă cu Rusia în resbelul Crimeii. Mica insulă de la Dunăre până la Mare, neutralitatea navigațiunei pe Dunăre suntă uă neapărată condițiune de viață atâtă pentru Austria câtă și pentru oă parte a Germaniei de Sud. E importantă dată ca Austria și Germania se staruiescá celă puțină pentru menținerea și confirmarea stărei actuale care spune gurile Dunării supt protecțiunea puterilor europene. Pentru acestă scopă ară fi forte importantă ca tote cetățile turcesc de la Dunăre să fie distruse și gurile Dunării să nu cadă în stăpânirea Rusiei. In acestat casă n’ară mai fi posibilă nici uă dată vr’ună conflictă cu acestă stată puternică. Se înțelege de sine că ară fi necesară ca și Dardanelele să fie deschise în folosinft tutoră statelor din lume.“ Grecia.—Presa elenă, în preziua căderii fostului ministerui, a fostă unanimă în a combate inacțiunea lui. Ministerul, cu mulți capi, cum fuse calificată celă căzută, nu se putea înțelege asupra măsurelor de luptă. Era dâră de neapărată trebuință să vină ună ministeră în care să domnescá unirea și buna înțelegere. telegrafulu din Atena tjise miniștriloru demisionați: „Demisionați, sont lăsați națiunea să respire în libertate. Demisionați ori lucrați. Pirotesa la care condamnați națiunea, cu eternele vostre amânări și șiovăiri, e uă trădare vădită. Lucrați, daca nu pentru patriă, celă puțină pentru voi înșivă.“ Telegraful adause că regele se ia direcțiunea politicei și se întreba ce figură de liberatură trebuie să facă ună poporă care lasă a i se răpi libertățile lui. Efimeristise că regele și guvernul trebuie să decidă sâără deplină liniște, sau ună pasă îndrăsneță, pentru a face să nască cestiunea elenismului. Ethnicon Pnevna, organulă d-lui Comanduros, constat gravitatea situațiunii și zicea că elenismulă trece prin cele mai însemnate crise. Carteria zice că fostul cabinet putea să facă multă și n’a făcut lăsândă națiunea nepregătită. Laos publică ună articolă fulminantă contra foștilor miniștrii, clificându’i de trădători și cerând pedepsirea loră. Palingenesia <jice în fine următrele cuvinte semnificative : „Din fapte se vede că Rusia vresce să realiseze mă proiectă ma de multă timpă concepută. In asmenea împrejurare, posițiunea vine mai critică decâtă oricând Guvernul grecă, pentru a sal liniștea și ordinea în districtele mainașe, trimite trupele sale, cari su destinate la trebuință a îndeplini mare misiune.“