Romanulu, august 1878 (Anul 22)
1878-08-02
716 „Prisoniarii afirmă că au fostu îndemnați de către guvernulu revoluționara din Seraievo ca sé ia parte la lupta în contra Austriacilor”. Batalionulü al 9-lea luptă după aceia în contra insurginților, care trecuseră peste rîul Bosna. Lupta ținu penă la 8 pe sera. Perderile nóstre nu sunt însemnate. Regimentul 11 Hartung are 5 morți, între care una locotenente. Se zice că insurgenții erau comandați de vestitulu agitatore Hagi-Lola. Doui oficiali turci din statul-maiorü sunt greu răniți.“ Uă altă corespondință face următorea descriere : „In lupta de ieri, care a ținută aprope 6 ore, comanda generalele Filipovici în persana; aripa stângă o comanda loc.-colonelă Pittel, centrală îlă comana mareșalulă-locotenente Tegetthoff, aripa dreptă colonelulă Kienauer. La începută era uă căldură cumplită, eră după aceia urma să plaia torențială cu ruptură de noră care îngreuia multă operațiunile. „La 1 oră d. a. începu lupta la ună hană de lângă drumă, tocmai la începutul unui delă. Casa, tufișurile de prin presură și drumul erau ocupate de Turei. Pe înălțimi se aflau patru tunuri, ale căror proiectile ajungeaă la drumă. Centrală înainte și sili pe insurginț a se retrage în munți, unde fură atacați de ambele nostre colone la flancuri. Sera la 8 ore resunară cele din urmă pușcături la Zepce. S’aă luată uă mulțime de arme. „Adjutantulă mareșalului-loc. ”Tegetthoff primi în acea seră declarațiunea de supunere a caimacanului din Nahia-Zepce. Două legi de acolo, Ibrahim și Omer Aga, care au luptată în rândurile insurgenților, au fugită. „Perderile nóstre suntă de la 60 la 70 omeni. A jleții de repansă. Mâne va începe înaintarea spre Vranciuk, unde se așteptă oă luptă însemnată în contra insurginților, ce se află concentrați acolo.“ Din Kostajnica se telegrafieză că la lupta de la Jaice, care a fostă la 7 Augustă, au luată parte 10,000 insurginți cu 6 tunuri bune. Perderile ar fi de ambele părți forte însemnate. țarele din Pesta de la 9 Augustă spună că ’n acea si aă sosită acolo, pe Dunăre, mai multe sute de răniți din Bosnia. Din Zara se anundă Corespondinței politice din Viena că toți funcționarii consulatelor austriace din Seraievo, Mostar, Livno și Trebinje s’aă văijută nevoiți, prin evenimentele de facă, se ’și părăsască posturile loră și sé se retragă în Dalmația, să se lămurescă următorea cestiune: Are de gândă Austro-Ungaria să se ’ntorcá la politica triplei alianțe, de la care s’a depărtată la Congresul din Berlin într’ună modă atâtă de deslușită și de directă ? Rusia, care, cândă vomă căuta, n’are nevoiă d’uă asemenea schimbare, n’ară ave cu tóte astea nimică în contra unei restabiliri a triplei alianțe, se ’nțelegem ense că numai cu condițiunea ca guvernul din Viena, se dovedescă prin faptă sinceritatea schimbării sale. La Viena nu pute să esiste nici uă îndoaială despre noua stare în care intră statură austroungară prin unirea faptică a, sea cu aceste două provincii turceșci. De acum încolo monarhia Habsburgică nu va mai pute juca în Gestiunea orientală rolul ă sea de mai ’nainte. Ea nu pute să s’arate decâtă ca amică sau ca inamică a Rusiei. “ Ruski-Mir, vorbind despre aceiași cestiune, se esprimă în modula următor ă : „Austria voia să apară în același timpă ca protectare a Slavismului suferitorii și ca aliată a Sublimei Porți—resultatulă ne aretă că atâtă Creștinii câtă și Turcii respingă cel d’ântâiă protecțiunea, cești din urmă alianța. Austriacii credeaă să ’și alungă scopulă cu concursul ă, seăceră puțină cu consimțământulă ambeloră părți interesate în cestiunea bosniacă, adică cu ală guvernului turcescă din Constantinopole și cu ală poporațiunii slave din Bosnia. In realitate énse, lucrurile eșiră astăfelă că vedem astăzi pe amândouă aceste elemente, celă turcescă ca și celă creșină, lucrându d ’ a dreptură în contra Austriei. Purta va Austria resbelă cu poporațiunea locală din aceste ținuturi, în care a intrată tocmai cu scopul de a apăra acea poporațiune în contra feluritelor asupriri turceșci ? Hotă óre Vienesii să facă pe Bosniaci și pe Brzegovinenî să primescă cu de-a silandouiesele loră binefaceri V Că asemenea procedere nu va găsi óreună resunetă în simțămintele și olăririle Italianiloră și Slavilor din Austria ? Fiarele ruse faciă cu ocupațiunea austriacă. fiarele ruse nu ’și potă ascunde bucuria faciă cu împotrivirea ce întâmpină armata austriacă în Bosnia și Brzegovina. Goloseice între altele : „Ne permitemă a esprima părerea că ’n aceste timpuri Austro- Ungaria va recunosce în sine marile avantagje ale unei înțelegeri sincere cu Rusia, ale cărei oștiri ocupă teritorii în vecinătate cu câmpul de resbelă ce se deschide pe partea de la apusă a peninsulei balcanice. Dacă ne-am pute încredința că ocuparea Bosniei și Brzegovinei la nici ună casă nu va ave caracterul ălnei dușmănii ascunse în contra Rusiei, pe care i-’lă atribuie nu numai lordulă Beaconsfield, marchizală de Salisbury și presa englesă, derűâncă mulți adversari austro-ungari ai Rusiei , atunci guvernul din Viena s’ară pute bizui pe sprijinulă indirectă și, la trebuință, chiară pe ajutorul directă ală trupelor ruse, care se află dislocate la nordul peninsulei balcanice, precum și pe ajutorul Sârbiloră, și pate chiară pe ală Muntenegreniloră. Că înțelegere pe terâmură acesta e forte cu putință. înainte de toté oră trebui énse să se înlăture tóte neînțelegerile câte s’aă grămădită de la încheiarea păcii de la San-Stefano și SOIRI D’ALE PILEI. Din capitală. §D. președinte ală comitetului casei obligațiunilor rurale a adresată d-loră casieri de județenă circulară, în care i invită a activa împlinirile de la arendașii moșielor, ipotecate acelei case. Rămășițele iei, de la 1875—1878 inclusiv el, se urcă, după circulara în cestiune, la suma de 1,561,368 lei 46 b.* Ministerulă adresăză prin Monitorulu oficiale căldurose mulțumiri d lui M. G. Stănescu, din Brașov, pentru oferta de lei 754 l. 65, cea făcută pentru cumpărare de arme. Din județe. Personalul a supt prefecturei plaiului Ialomița și consiliul comunei Gheboca, din județulă Dâmbovița, oferindă pentru cumpărare de arme celă anteiă 45 lei și celă d’ală douilea 300 lei, ministerulă le esprimă viua sea mulțumire. (Monitorulu)* Steua României de Sâmbătă anundță că, de câtu sm timpă, în tote zilele trecă pe la stațiunea Iași trenuri sanitare încărcate cu bolnavi ruși, venindă din fosă și mergendă în Rusia. Așa, în ziua de 16 Iulie, a trecută ună trenă cu 7 oficiali și 215 soldați; la 17, ună altă trenă cu 14 oficiali și 255 soldați; la 18, ună ală treilea trenă cu 8 oficiali și 214 soldați. La 19 Iuliu, a sosită asemenea din josă ună trenă sanitară cu ună numără de oficiali și de soldați ruși, care, până astăzi la trei ore (Sâmbătă), nu plecase încă de la stațiunea Iași. Din străinătate. Uă telegramă din Singapore, cu data de 7 Augustă, anundă că s’a semnalată oă nouă rescolă în Arin. Olandesii anundă că au luată uă posițiune tare în Alangoria. Perderile Olandesilor au fostă de 56 omeni, atâtă morți, câtă și răniți, ale Acmegiloru de 680 omeni. De la Singapore, ROMANULU, 2 AUGUSTO, 1878 s’aă îndreptată spre lava numerose ajutore de trupe europene. * După șeserile de desbaterî căldurose, consiliul naționale ală Elveției a votată, cu 87 voturi în contra 41, principiulă subvențiunii de 6 milione și jumătate în favorea întreprinderii Gotardului. E că în ce constă acestă afacere, la 1865, s’a constituită oă societate pentru străpungerea muntelui St. Gotard; ea primi, în 1869, de la guvernulă italiană 45 milione și de la ală Germaniei 20 milione. Consiliul federale fu însărcinată, în 1870, a supraveghia lucrările și a controla întrebuințarea fondurilor. Se stabili Ca întreprinderea se nu recurgă nici uă dată la casa federale. In 1876, consiliul federale ceru companiei se justifice mijlocele iei financiare; se vede că era lipsă de 100 milione pentru sfîrșirea lucrărilor. Germania și Italia promiseră împreună 20 milióne și Elveției i se cerură 8. Asupra acestei revizuiri a tratatului primitivă erau chiemate a se pronuncia camerele federale, și au aprobat-o, cum spuseră că mai susă. In Octobre viitoră, poporulă elvețiană se va pronuncia asupra cestiunii în ultima instanță. In generale, se crede că el nu va ratifica acestă nouă convențiune. Gazeta Frankfurtului zice că trebuie a se considera ca sigură retragerea d-lui Falk, ministrul de culte din Prusia. * După sciri adresate din Ianina oiarului Telegrafulu din Atena, autoritățile otomane precum și câțîva particulari turci caută a face ca locuitorii greci să supt semneze petițiuni de fidelitate către Sultanulă și se esprime păreri de reț de a se vede anexați la Grecia. * Volkszeitung din Berlin află că consiliul de miniștri s-a pronunciată pentru esecutarea decisiunii tribunalului din Berlin, care condamnă pe Hoedel la pedepsa cu morte. Numitulă fiară constată că mai cu osebire principele de Bismarck a făcută declarațiuni categorice în acesta sensă. Cancelarulu imperiului ară fi chiu cu acea ocasiune că, în principiu, era în contra schimbării pedepsei oră. * Din Petersburg, se anundă următorele cu data de 7 Augustă: Trupele ruseșcî din prejma Constantinopolei se voră retrage imediată după ce Turcii vor dezerta Șumla, Varna și Batum. Principele Gorciakoff a adresată principelui Labanoff, ambasadorele Rusiei la Constantinopole, instrucțiuni amănunte d’a stărui pe lângă Sultanulă pentru deșertarea aceloră fortărețe, pentru care s’asigură că — dice telegrama — pân’acum câte-va file nu s’a făcută nici uă pregătire. * 11 Diritto, respundendu la pretinsele revelațiuni conținute în scrisorile din Berlin ale ziarului Riforma dice : „Nici d. de Bismarck, nici cornițele de Beaconsfield n’aă promisă nici vă dată Italiei uă compensațiune, în urma ocupării Bosniei și Brzegovinei de către Austria.“ * Gazeta Germaniei de Nord, revenindă asupra articolului jignitoră pentru Italia publicată mai dilele trecute și pe care l’amu semnalată,zice că elă conține numai opiniunea personale a corespondintelui său la Roma, ără nici de cum opiniunea redacțiunii. Menționatulă fiară (jice că cu atâtă mai puțină i se póte atribui intențiunea d’a transforma abuzuri deplorabile, ce intrigele politice facă din aspirațiunile naționale în contra unui ministru forte stimată pentru reala sea atitudine, într’-una protestă de amenințări,cu câta aceste sunt și în contradicere formală cu atitudinea atâtă de pacifică a Germaniei. * Consiliul de resbelă din Constantinopole a degradată pe Sabri-pașa pentru predarea Ardahanului și afară de acesta l’a osândită la trei ani de închisore. * Se telegrafieză din Semiin către Deutsche Zeitung că scirile din Serbia sunt neliniștitore. Se așteptă uă resculă a partidei lui Karageorgevicî. Totă din acelă orașu se telegrafieză către Neue Freie Presse cu data de la 8 Augustă . Se zice că Serbia are de gândă a așeza la granița Drinei ună cârpă de observațiune de 20,000 ómeni. Ierină plecată într’acolo 42 furgone cu diferite munițiuni, însorite fiindă d’uă escortă considerabilă. Citimu în Monitorulu de astăzi: Ministerul, agriculturei, comerciului și lucrărilor publice, primindă mai multe denunțări din partea d-loră consuli ai puterilor străine, precum și reclamațiuni din partea mai multor comercianți, prin care arătă că, la unele porturi, se reclamă tasa de jumătate la sută mai mare decâtă aceia prevădută de art. XXVI din convențiunea încheiată cu imperiulă austro-ungară. Ministerul, văzândă că art. XXVI din acestă convențiune este destulă de clară, pe două partea comunicată la toți antreprenorii acestui venită a se conforma acestei convențiuni care face parte integrantă din contracturi d-loră și a percepe tasa de fum. la sută, întocmai precum prescrie citatură articolă, adică: se percepe 5 la sută, săă a 20-a parte din drepturile vamale la tote mărfurile importate săă esportate tasate pe greutate, și jum. la sută la mărfurile tasate ad-valorem. Eră pe de alta a dată ordine și la comitetele porturilor (prefecture), a observa ca antreprenorii tasei de fum. la sută să nu percăpă tase mai mari decâtă cele indicate mai susă. Acestă disposițiune luată de ministeră se publică spre cunostința tuturora. (Comunicată). 1 2 ---------———Om------------ Curtea cu jurați din Dorohoiu. Sesiune extraordinară. PROCESULU LOCUITORILORU DIN DOROHOIU. M’amă dusă la Dorohoiu cu uă mare curiositate ca s’asistă la procesulă intentată de la Darabani. Voiamă să aflu secretulă ce pare că planăză asupra acestei afaceri. Chiară de la începută, s’ară fi putută crede că uămână ascunsă făcea totă posibilulă ca să schimbe natura fapteloră și ca se mărăscă importanța lucrurilor. A doua ji după cele întâmplate la Darabani, se vorbise de omoruri și de ună mare numără de răniți. Urmând scomptele răspândite, imaginațiunea publică ’și închipuia pe d. și d-na Cimnara în capulă unor bande organisate, suflândă flacăra orebră religiose, ucujendă fără milă câteva sute de ebrei și ordonândă jefuirea caselor- loră. Primari actă de acusare nu conținea mai puțină de 165 nume. Astăzi nu mai suntă de câtă 71 acusați. Se găsiseră martori care afirmaă că d-na Cimara striga mulțimea: bateți, dați iama pe comptură meă, etc.“ Însă faptele luară că altă fisionomiă cândă fură cercetare seriosă, și ă că cum se narătă decisiunea Camerei de acuzare a Curții de apeli din Iași, cu data de la 13 Marte 1878. In Ziua de 22 Mai 1877,—urmeza restulă actului de acusare—era uă Duminecă și vă fi de bâlnă la Darabani. Toți sătenii veniseră din comunele vecine ca să se aprovisioneze și, după obiceiu, capetele erau cam aprinse de băuturi. Ună locuitoră din comuna Darabani, numită Dimitrie Frunzuc, eșindă la bâldă, se întâlni cu ebreulă Zeilic Cușmariu, către care se pusese chiezașă pentru ună ciobană de la Puțureni, anume Simion Mocan, pentru nisce miei pe care Mocan îi vânduse lui Cușmariu. Ebreulă îl apuca pe dânsulă de ce nu i-se aducă mieii, și, după mai multe vorbe, ebreui detemă palmă lui Frunzuc, care riposta. D’aci bătaiă. Ebreii care erau presințî alergară în ’ajutorulă coreligionarului lor fără Românii veniră în ajutorulă lui Frunzuc, și urmauă încăierare generală, fără altă resultată de câtă palme și lovituri de pumni date și întorse, cu săă fără dobândă. „Făpturi constatată este că totulă s’a începută de la bătaia dintre Dim. Frunzuc și Zeilic Cușmariu, și nu se vede se fi fostă una plană preconcepută, ci uă simplă întâmplare, ce nu se putea prevede.“ 1) Totulă se reduce fără la uă simplă certă degenerată în bătaiă, precum se vede în tóte țările între țărani, în file de bâlnă. Însă se zice că, în urma acestei bătăi, ară fi venită și alți Români și că cu toți împreună ară fi intrată în casele Ebreilor, stricândă ușele și ferestrele și că ară fi jefuită mărfurile ce se aflaă acolo, aruncându-le afară, „în care timpă parte din locuitorii ce nu participau nici la bătaiă nici la distrucțiuni, dără care treceau pe uliță spre a merge la casele lor, aă luată din obiectele ce erau aruncate în stradă și s’aă dusă cu densele". 2) La 7 ore săra, d. Mihail Sturdza, fiulă d-nei Gimara, sosindă în târgușorul( Da 1) Acta de acusare p. 4—5. 2) . Actă de causare p. 5. rabani, găsi mulțimea liniștită și’î fu destulă s’adreseze câteva cuvinte locuitoriloră pentru ca ei să se retragă în casele lor. Cei care veniseră din comunele vecine plecaseră deja. La 7 ore și jumătate nu mai era nimeni pe strade. In urma acestoră fapte, numerose perchisițiuni se făcură și mnă mare numără de omeni fură arestați. Uă cercetare mai d’aprope reduse cu multă numărată arestați soră, precum se reducea și numărul victimeloră. Fără mai târziu, în urma unor denundări, vreuă duzină de țărani fură arestați, și între ei câțiva în contra căroră se dedeseră ordonanță de neurmărire. In fine, astăzi suntă 71 acuzați : 2 Greci, 1 Ebreă, 1 țărancă română și 67 Români, mai toți țărani. D. Cimara, arestată, deși fusese absinte în ziua de 22 Mai, fu deținută supt inculparea că d-sea era instigatorul faptelor întâmplate la Darabani. Eră d-na Cimara fu deținută (în casa d-săseânsă, pentru că era bolnavă), supt acuzarea că ară fi ordonată bătaia și jafuri. Însă după uă arestare de 28 dile d. Cimara fu liberată, adulă de acusare dlice „pentru că nu există în contract-săre nici ună indiciă de culpabilitate“. 1) D-na Cimara fu liberată dup’uă arestare de 11 luni. Camera de punere supt acusare recunoscu în considerantele săle că, dăcă dumneaei s’a dusă în târguri Darabani cândă Românii și Ebreii se băteaă, n’a făcută acăsta de câtă cu scopă d’a restabili ordinea, și că nu i-se pute imputa nimică dăcă n’a reușită a potoli mulțimea înfierbântată. Curtea de punere supraculare recunosce în acelașă timpă că există uă ură din partea Ebreilor, în contra proprietariloră Darabanilor“, din causa că „am făcută ună procesă civilă mai la întrăga poporațiune ebreiască aședată în Darabanî, pentru isgonirea iei de acolo, ca unii ce ocupă locurile și grădinele fără nici mă feri de învoială cu proprietatea“. Astă filă se presinta procesulă în momentulă cândă se deschidea sesiunea estraordinară a Curții cu jurați, convocată pentru judecarea locuitorilor de la Darabani. Comisiunea internațională la Rodop, iliarele din Londra publică urmatorea telegramă din Constantinopole cu data de 6 Augustă. Aici a sosită uă telegramă suptsemnată de comisarulă italiană, engleză, franceză și austriacă în regiunile munților Rodop. Ea anunciăscă acești comisarFaă de gândă d’a se duce în unele localități spre a preîntâmpina esecutarea crmjimiloru proiectate de ruși. Comisarulă germană n’a suptsemnată telegrama și comisarul- rusă s’a întorsă la Constantinopole. El a declarată că comisarii urmărescă crujimile rusescî, în loc d’a căuta cele mai bune mijloce d’a pacifica acea regiune și d’a se ocupa de întorcerea refugiațiloră, cum aotărîtă Congresulă. --------------- " » "■nWggBfrni» —m TWrmw rn.TT.-r... .".mju*. Germania și Vaticanulu. Publicară mă ieri, supt acestă titlu, uă telegramă din Roma, care anuncia că s’ară fi stabilită oă înțelegere între d. de Bismarck și cardinalul Mosella, pentru a pune capătă conflictului între Germania și Vaticană. Acea telegramă conținea chiară condițiunile învoielei. Gazeta Germaniei de Nord, chiară oficiosă, vorbind despre acestă presupusă înțelegere și despre condițiunile ieidice că ele merită cu atâtă mai puțină credință cu câtă sunt mai precise. E cu totul neprobabile că concesiunile enumărate de fiare s’ară putea face vr’uă dată. Adjice că negocierile de la Kissingen dăuă relațiune cu alegerile parlamentare, ară fi a clădi odiese combinațiuni. Intențiunea de a face ca schimburi de scrisori între principele imperiale și papa să fiă urmată de întrevederea de la Kissingen există multă mai înainte de disolvarea Reichstagului. PARTEA ECONOMICA. Venituri liniei ferate lași-Ungheni (1lungime 25 kilometri). Monitorulu oficiale publică ună resumată de mișcarea călătorilor și mărfurilor( pe 1). Adulți de acusare, p. 8. Considerantului din urmă.