Romanulu, noiembrie 1878 (Anul 22)
1878-11-22
1076 metzari-Efendi, Usein-Efendi, Etem-Efendi, Ismail-Efendi. Colonia Arméná: Adavetian, S. Garabetian, H. Parserian, Hagi Agap Parsezian, Simon Melalcon, Atikmos Raftian. Colonia Israelită: Melman, Ch. Bortstein, A. Bergitan, G. Grünberg, A. Ellman, M. Zuekerman, M. Horovitz. (Urmeză încă 500 iscălituri). (Monitorului). Situațiunea în Muntenegru. După Corspondința politică din Viena, Muntenegru să desperândă de a se mai pune în posesiunea teritorielor ce i-a dată Congresului se pregătesce pentru a și face singură dreptate. Principele Nikita își organiseză mica armată ce are așa în că nu se potă învinge cu ușurință bandele albanese care-i dispută districtulă Podgoriței. Focula, abia stinsă în Bosnia, s’ară pute deră aprinde în partea Albaniei.«SÎBBan»»—------------ Aplicarea legii în contra socialiștiloru. Reichsanzeiger publică ordonanța dată de ministerul de stată ală Prusiei, în virtutea legii în contra socialiștilor, cu autorizarea consiliului federală și valabilă pentru măană, după care indivizii bănuiți d’a voi se turbure ordinea publică, potă să fie opriți d’a sta în orașul Berlin, în orașele din Sarlotenburg și Potsdam precum și în districtele Teltow, Nieder-Barnim și Ost-Havelland. In Berlin și în comunele din Sarlotenburg și din Potsdam purtarea armelor, precum săbii, șișuri sau arme de focă, este oprită, asemenea și posedarea, purtarea, importarea și vânzarea armelor esplosibile, afară de acelea care sunt destinate pentru marina statului. Sunt scutite de la acestă interzicere personele autorizate prin funcțiunile lor, d’a purta arme, membrii asociațiunilor, pentru care purtarea armelor e de dreptă, personele învestite cură permisiune pentru vânătore, numai întrucâtă privesce armele de vânătore și personele învestite cu uă permisiune pentru purtarea armeloră. Permisiunile pentru purtarea armeloră se daă de către autoritățile polițienești. Aceste prescripțiunilu intrată în vigore din ziua de 29 Noembre. Ordonanța e semnată de comitele de Stalburg și de toți miniștrii. Gazeta de Francfurt află căotărîrea, în virtutea căreia s’a proclamată la Berlin mica stare de asediu, civilii, a fost luată , în unanimitate de către membrii cabinetului, cari să declarată că nu potă respunde de securitatea împăratului dacă legea în contra socialiștilor, nu va fi aplicată în modulă acesta. —țiatul. Germania constată că, de la promulgarea legii în contra socialiștilor, adecă în timpă două lună, guvernul germană a interzisă 135 societăți, 35 diare propriu (zise și organe d’ale societăților) și 100 publicațiuni neperiodice. In fine, Independința belgică face următorele refresiuni: „Poliția berlineză aretă mă zelă deosebită în aplicarea acelei ordonanțe. Ea a semnalată la patruzeci de persone care locuiescă în Berlin țină ordină de espansiune. Intre cei isgoniți se află și d-nii Hasselmann și Fritzsche, cei doui deputați socialiști, pe care alegătorii din Eberfeld i-au învestită cu mandatură d’a’i represinta în Parlamentul germană și cărora le-am dată, la ultimele alegeri, risce însemnate majorități. E că’i acum printre indivizii suspecți și neputândă justifica miijlocele loră de esistență! „Aceste măsuri ale guvernului pară a fi produsă uă adâncă sensațiune la Berlin. Ieri, vendetorii de ziare, anuncină numere suplimentare, însocindă ofertele loră cu strigătură : starea de asediu! Nu mai e de lipsă se spunemă că toți au fostă arestați. SOIRI D’ALE PILEI. Din capitală. D. Ministru al afaceriloră străine a adresată uă circulară către toți d-niî prefecțî din țeră, cerându-le a’i i înainta fiecare ună tabloă despre numerele tuturoră domneloră din județul respectivă, careaă îngrijită în spitaluri pe răniții români semnă contribuită cu bani ori efecte pentru ușurarea suferințelor ălară, arătândă totăd’uă dată suma și natura aceloră ofrande. * Monitorari de ieri publică decretulă prin care d. Alex. Brăiloiu e autorizată a primi și purta medalia de bronză negru a resbelului ruso-turcă 1877—1878, ce i s’a conferită de Maiestatea Sea împeratură tutuloră Rusieloră. * Prin ună altă decretă apărută în același Monitori se confere Crucea de Comandore ală ordinului Steua României d-luiI colonelă Celestino Rossi și aceea de oficiării, d lui Căpitană Francesco Tanfani, ambii din armata italiană. * Septemână trecută s’a sfîrșită concursulă făcută pntru ocuparea mai multor posturi de medici secundari la spitalele Eforiei. ROMANULU, 23 NOEMBRE, 187S Comisiunea examinătore era compusă din d. dr. Fotino ca președinte, d-ni. d-r. Sergiă, Turnescu, Teodoru, Severinu și Măildărescu ca membri. Cei care au obținută notele cele mai mari au fostă: 1. dr. Racovicanu, 2. dr. Istrate, 3. dr. Boicescu, 4. dr. Argeșianu, 4. dr. Eviană. Vedemă cu satisfacere că toți candidații admiși, afară de d. dr. Boicescu, sunt foști elevi ai facultății nóstre de medicină. Ii felicitămă din inimă pentru succesulă ce aă dobândită. Din țevile latine. Diario Governo din Lisbona publică ună regulamentă asupra contractelor de închirieri și asupra muncii negrilor, în servițiul coloniloră din provinciele portugese ale Africei și din celelalte posesiuni de dincolo de mare. Regulamentul impune stăpânilor de a înființa scule speciale pentru tinerii negri saă de a-i trimite în scalele publice deca voră fi puțină numeroși. Negrii, pe care tribunalele îi vor considera ca vagabonzi, vor fi siliți de a intra în serviciă la proprietari. — Curtea supremă din Madrid a confirmată sentința de morte pronunciată de tribunal iu contra lui Oliva Moncasi. Procesul care să vie înaintea Curții de casație. Congresulă a adoptată art. 30 din legea electorală. — Ministrul de interne a declarată în Congresulă spaniolă, că guvernul și autoritățile vor reprima tóte mișcările revoluționare. Dănsulă a dausă că ordinea publică n’a jfostă nici-uă dată mai asigurată decâtă acum. Din străinătate ziarulu oficiale englesă a publicată într’ună suplimentă, că proclamațiune a reginei datată din Windsore reconvocă Parlamentul la 5 decembre, pentru diferite afaceri urgente și importante. —Marchizal de Hartington și cornitele Granville au trămisă circulare cari invită pe membrii liberali ai ambelor camere de a asista, la 5 Decembre la ședința parlamentului pentru desbaterea adresei. —Ziarele engine de la 28 Noembre au anunciază că, în Camera Comunelor, se va propune oă adresă de respinsă la discursul tronului de către vice-comitele de ■ Castelrengh și va fi susținută de d. Hall. —Camera deputaților din Buda Pesta a adoptată, cu 202 voturi în contra 180 proiectul de adresă, care avea să servesca de basă pentru desbaterea articoleloră. —Uă telegramă din Petersburg anuncță că, în acelă orașu, circulă scomptură că poliția a descoperită de curândă calulă care era înhămată la trăsura cu care a fugită asasinii generarului Merenzof S’adauge că poliția a arestată ună individă care se numește Șukosky. Se crede că acestă Șukovsky este instiiulă trăsurea în care aă fugită asasinii generarului Mesentzof. * —Comisiunea imperiale întocmită în Germania, în virtutea legii, în contra socialiștilor, și-a începută lucrările și a examinată optă reclamațiuni, între care și pe a Presei libere din Berlin.Gazeta Coloniei anuncță că, deși Nobiling a murită, poliția își urmără cercetările pentru a descoperi pe complicii ce elă a putut avea. Cercetările se întindă în afară de fruntariele Germaniei și mai multe documente scrise în limbi străine au fost deja traduse și alăturate la dosarul atentatului. —După u corespondință a ziarului Pfälzer-Curier, episcopul Strasburgului a adresată împăratului Germaniei să scrisore de felicitări cu ocasiunea vindecării M. 8. și suveranul i-a respinsă „în termeni cordiali“. —Aceiași corespondință anundă că A. S. principele imperială al Germaniei va visita Strasburgul și Alsația-Lorena în cursul anului viitoră. * —împeratură Rusiei s’aștăptă la Petersburg pentru ziua de 6 Decembre. Asemenea principele Gorciakoff, a căruia sănătate s’a îmbunătățită într’ună modă simțitoră, este așteptată in ’curândă la Petersburg.* Agenția rusă anundă că principele Gorciakoff va fi în 5 Decembre în Berlin și că va vede pe împăratul Wilhelm. ■«sggSfs*- împroprietărirea însurățeilor! din județulu Nămțu. Citimă în Corespondință provincială . Comisia districtuală până acum, după cum afirmu, a terminată lucrările pentru împroprietărirea unui numără de 1636 însurăței, statorniciți în zece comune ce s’au constituită cu noue numiri și anume : 1. Pe moșia Grașii s’au împroprietărită 125 însurăței dându-se numire comunei Răbaia, de la mnă locă unde Ștefană celă Mare a repurtată uă victoriă. 2. Pe moșia Vânătorii Nămțu cu Ocea s’aă împroprietărită 177 însurăței, dânduse numire comunei Cetatea-Nimțu. 3. Pe moșia Timișești, s’au împroprietărită 128 însurăței, dându-se numire comunei Plăiașulu. 4. Pe moșia Răucescii s’aă împroprietărită 114 însurăței, dându se numire comunei Aprodulu Purice. 5. Pe moșia Levinescii și Cutu s’aă împroprietărită 436 însurăței, dându-se numire comunei Traian. 6. Pe moșia Bahna, Jădescii și Dănescii, tote în aceiașă otară s’aă împroprietărită 315 însurăței, dându-se numire comunei Rochia. 7. Pe moșia Topolița s’aă împroprietărită 114 însurăței, dându-se numire comunei Vâlcelele. 8. Pe moșia Pipirigii s’aă împroprietărită 80 însurăței. 9. Pe moșia Turturescii 59 și 10 pe moșia Girovulă la Veresel 88 însurăței. Comisiunea își urmăză cu activitate lucrările și vomă însera cu mulțămire și resultatură finală din plășile Muntele, Bistrița și Mi4loculă. Bucuria și mulțămirea din partea celoră ce se împroprietărescă, este imensă. ADUNAREA DEPUTAȚILORU. SESIUNEA ORDINARA 1878-1879. Ședința de Luni, 20 Noembre, 1878. Ședința se deschide la 1 oră după amezi supt președința d-lui N. Fleva, fiindă presințî 91 d-nî deputați. D. Președinte al consiliului. D-loră, înainte d’a procede la lucrările ce aveți la ordinea 4Hei, v’ași ruga să vă constituiți în secțiuni unite, fiindăcă avemă a ve face nisce comunicări. D. N. Furculescu. Nu se pate acesta cândă Camera nu e încă constituită. D. Președinte alu consiliului. Regulamentulă nu ne opresce. Voci. Secțiuni unite. D. Furculescu. Ceră cuvântulă în cestiune de regulamentă. D. vice-președinte, înainte de a da cuvântul în cestiune de regulamentă onor. d-lui Furculescu, mă simtă datoră a face cunoscută atâtă d-sele câtă și Adunării că, până la constituirea noului biuroc, Camera nu este presupusă a fi fără biuroc ; biuroulă actuală este datoră să dirigă lucrările până la constituirea noului biuroă. Prin urmare, rogă pe onor. Cameră, decă primeșce propunerea d-lui ministru, să trecă în secțiuni unite. D. N. Furculescu. D-loră, nu potă admite propunerea d-lui ministru ca să intrămă în secțiuni unite, pentru că Adunarea nu este constituită, nu avemă biuroulă nostru definitivă alesă, și biuroulă actuală este provisoriă, n’are o sistență legală. De aceia că nu potă admite propunerea d-lui ministru de câtă în sensulă acela că daca este ceva arginte, ceva prealabilă de făcută, atunci să suspendămă ședința și se FORȚA ROMANULUI— 22 NOEMBRE. Săptămâna teatrelor. Cândă a fostă vorba de a schimba starea de lucruri la Teatrul națională, mai multe căi se aflau înaintea celor însărcinați cu întemeiarea nouei instituțiuni. Se putea lua de modelă societatea comediei francese și a teatrului de la Chăteau-d’Eau. Se putea reîncepe încercarea amicilor a lui Lessing la Hamburg în 1767. Se putea crea oă întreprindere ca cea de la Odeon din Paris, sau ca acea de la Teatrul istorică. Se putea face în fine ceia ce făcu trupa lui Molière, nouă ani după mortea ilustrului său directoră, în anul 1080. Se examină că unulă după astulü aceste diferite cazuri. Societatea comediei francese are uă sală i a ei propriă și se bucură două subvențiunea 1 anuală de 240,000 franci. Acesta subvențiune i se dă mai alesă pentru ca ea să fie păstrătorea capeteloru de operă ale scenei francese.Decretulă de la 21 Martie 1848,icea într’ună modă espresă că represintarea capetelor d’operă, ne putem dă de câtă se desvolte simțimintele bune și nobile, statulă este datoră d’a face se participe și poporulă, a căruia muncă dă vieță guvernului, la petrecerile morale care rădică animă; că, prin urmare, comedia francesă, va da câtă se pate mai desu, represintațiuni gratuite pentru poporă). Societatea dramatică care s’a constituită în Bucuresci, neavendă mai nimică de păstrată din trecută, și neavându miijlocele băneșci 1 ale comediei francese nu se află dejă în condițiunile în care se afla acestă instituțiune, când decretul de la Moscova (15 Octobre 1815) completă și întări organisarea ei. Se află mai multă în situațiunea în care g’a formată asociațiunea teatrului de la Spliitteau-d’Eau. Actorii din acestă teatru, după ruina directorului lore, avândă se primescă sume mari, se ’ntruniră și urmară esploatarea teatrului împărțindă între dânșii veniturile lunare. Însă nici acestă modelă nu se pute lua, căci nu se pute aștepta nimică din puntură de vedere artistică de la omeni siliți de nevoile vieței se face oricum, s’atragă publicul și să facă bani destui pentru ca să le rămâie cu ce trăi. Eva are mai bine d’a reîncepe încercarea de la Hamburg? Sfîrșitulu desastrofă ală acelei încercări mă dispenseză d’orî ce răspunsă la acesta întrebare. Scopul amicilor lui Lessing era d’a rădica gustulă publicului germană. Deră gustulă publicului nu se póte rădica decâtă cu uă condițiune, adică ca pubiculă să vie la teatru. Deră, daca piesele ce se jocă nu suntă potrivite cu gustulă celă înjosită și care trebuie rădicată, este vădită că elă nu va veni la teatru, afară numai deca va fi plătită pentru a veni săă deca represintațiunile voră fi gratuite, și chiară atunci nu e sigură că va veni. Intreprinzătorii teatrului de la Hamburg încetară dup ună ană de încercare, fiind ruinați și recunoscăndă zădărnicia încercării loră. S’aru fi putută imita sistemul, urmată la Odeon,uă trupă îngagiată, avândăuă subvențiune de 200,000 franci, pusă supt direcțiunea unui delegată ală ministerului belelor-arte. Însă ară fi a nu cunosce starea precară în care trăiesce acestă teatru, care, autorizată să joce capetele de operă ale scenei francese, n’are la îndămână artiștii iluștri de care dispune Teatrulă francesă, ară fi să nu ne aducemă aminte că directorul actuală a fostă nevoită să jace melodrame cu mare spectacole, ca să scape de ună falimentă neapărată. La teatrulă istorică situațiunea este diferită. Sala aparține comunei care o înjghiriază unui întreprinzătoră care e liberă i se face ce voiesce; ânsă acestui întreprin 4ătură i se ceră frecare garanții. Afară de garanții, este absolută starea în care s’afla Teatrul Națională acum trei ani. Prin urmare, nu pute fi vorba de acesta organisare, care n'ar fi decâtă păstrarea unei stări de lucruri declarată, cu dreptă, fără dreptă, neadmisibilă și primejdiosă. Mai rămânea a se face ce făcuse trupa lui Molière în 1680. In anul acesta, regele Ludovic XIV ordonă că ambele trupe [ dramatice care da represintațiuniloră în otelulă de Bourgogne să se întrunăscă în str’uă singură trupă „ca represintațiunile , I să fie mai perfecte“ pentru ca actorii și și actrițele să se potă perfecționa. Regele I ordonă ca „singură acestă trupă să potă da represintațiuni în Paris, o prindă pe toți comedianii de a se stabili ori în orașă ori în mahalale". Pentru a completa organisarea trupei, regele îi acorda o o subvențiune de 12,000 livre. Artiștii asociați în număr de 23 dispuneaă atunci de ună capitală evaluată la 200,800 livre, care, după înțelegerea comună nu pută fi alienată decâtă pentru nevoile trupei. Însă și aici, teatrul era lăsată la disposițiunea actorilor, cu dreptă curântă, fiindăcă nu avea o altă plată decâtă partea loră din produsulă represintațiuniloră. Mai este uă combinațiune, ne aducemă o aminte c’amă văzută cu mirare propunându-se într’ună fiară liberală: transformarea Teatrului Națională într’ună Teatru de lusă, pusă supt dependința Curții. Ințelegemă ca să spuie supt dependința Curții Teatrală franceză, care întrunesce tote capacitățile dramatice din Francia și care e însărcinată cu păstrarea capetelor de operă a literaturei dramatice francese, a mă înțelege chiară până la frecare puntă, ca să se creeze m teatru de rasă, ca ună felă de anesă la conservatori, pentru încuragiarea literaturii naționale și formarea unei trupe nouî, și ca acestă teatru să fie pusă supt dependința Curții. Fără Teatrulă Națională ? Scră cei care vorbescă astăferă ce servițiă a adusă Curtea, — Curtea elegantă, literară, rafinată din secolul a XVII-lea.—Comediei francese ? A interzisă lui Racine să mai scrie pentru teatru, ca ună lucru nedemna de ună omă care era istoriografulă regelui. S’a declarată pentru Phedra lui Pradon în contra Phedrei lui Racine. A interzisă pe Tarture, a declarată minunată comedia lui Molière Don Juan mă ce absurdă, imorală și nedemnă de acela care scrisese: Le Cocu imaginaire!... Molière era la disposițiunea ieî, sărmanulă omă mare depindea de dânsa; n’avemă decâtă să deschidemă operile lui ca să vedemă care a fostă influința bine-făcătore a Curții asupra producțiunii acestui genă : „ Les Fâcheux, l’Impromiu de Versailles, le Mariage ford, la Princesse d’Elide, le Ballet des Muses, Me Heerte, la Pastorale Comique, le Sicilien, M. de Pourceaugnac, les Amants Magnifiques, le Bourgeois gentilhomme, la Comtesse d’Escarbagnas, éco repertoriulă Curții!... L’Ecole des Femmes, V Ecole des Maris, le Misanthrope, les Femmes Savantes, le Depit amoureux, les Précieuses ridicules, Vivare, Tarture, Georges Dandin, Amghitryon, Don Juan, le Malade imaginaire, éco repertoriulă poporului !“ Ah! se nu uitămă că acestă Curte atâtă de strălucită, care a dată numele stăpânului său unui secolă întregă, își făcea uă plăcere d’a vede pe nemuritorulă poetă care scrisese cu condeială săă de aurăle, Misanthrope și Tarture, alergândă pe scenă urmărită de uă cătă de spițeri cuciisire în mână, să nu uitămă că acestă Curte a fluerat ă l’Avare Țicândă : „Se vede că acestă glumeță își bate jocă de noi!“ Și ceva mai multă să nu uitămă că Boileau, legislatorul Parnasului, s’a pronunciată pentru Curte în contra lui Molăre. Amă 4>30 că Le Bourgeois gentilhomme aparține repertoriulă Curții; să ne fie permisă însă să reamintimă scena care s’a petrecută la represintațiunea ântâia, și care probază îndestulă ceva să abă ună teatru unde lipsesce elementulă principală, publiculă. Represintațiunea se dete la Chambord. Regele tăcea; curtezanii tăceau. Moliăre aștepta. Spectacolulă se termină într’u tăcere complectă. Poetul își simți animă sea zdrobindu-se supt acestă insuccesă nedrepții. Tânerulă săă amică, Baron, se ducea în drepta și ’n stânga ca să afle părerea celora care asistaseră la represintațiune și se întorcea cu scirile cele mai întristatore. Toți rîdeau de geniulă secată ală autorelui, d’acea ceremoniă ridicolă, d’acea vervă stinsă. După cinci are Ludovic XIV-lea își aduse aminte că ministrul său Colbert poruncise piesa lui Molière, ca se umilăscă mândria ambasadorului otomană, care, văzândă hainele împodobite cu diamante ale Regelui spusese : „Cândă Sultanulă merge la plimbare, calulă săă este mai împodobită cu pietre scumpe decâtă haina Maiestății Sale.“ I se păru dreptă d’a resplăti pe poetă pentru încercarea sa și cum se termina a doua represintațiune, bine-voi să spuie lui Moliăre : „Piesa d-tele este forte bună!“ Regele-Țeă vorbise, aplausele răsunară din tote părțile și toți declarară că piesa este minunată. înainte de a vorbi de teatru pusă supt dependința Curții, citiți pe Moliăre, vedeți ura neîmpăcată ce are pentru toți acest márciuși care compuneau publicul Teatrului Curții și iubirea ce arătă pretutindeni pentru poporă, publicată Teatrului de Palais-Royal, acelă publică care, cum zice ânsuși Molière în la Critique de l’Ecole de Femmes, „se lasă cu bună-credință a fi răpită de lucrurile care ’i atingă inimă“. Și poetul adauge cu amărăciune: „Ah! să nu căutămă raționamente pentru a ne opri d’a simți uă plăcere“. Elă nu desprețui