Romanulu, februarie 1879 (Anul 23)

1879-02-21

ANULU DOUEZECI ȘI TREI VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrativi neadiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la i-ugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VTENA, la d-nil Haasentein și Vogler Waliischgasse 10. ’ LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner", pentru tóti Germania. Artieolele nepublicate se ardti. 20 BANI ESEMPLARULU Kennet lunea șl AdinintstrittlniUăi strada tMmnet H Rllftir prpî FAURARU. Dublu C5W. 4 MARȚIȘORU. Astăzi, sperămă , se va face în fine , în ambele corpuri legiuitóre, prima citire a propunerii de revizuire a art. 7 din Constituțiune. Era timpu a se ajunge vă dată, ad. Vă <fi două se se fi mai perdută, și înseși corpurile legiuitóre ar fi riscații de a călca ale Constituțiunii, una testa precisă făcăndă să cadă termenulu citirei a treia în liua sau în ajunul Pascelorü, adică atunci cându, Camerele fiindu descomplectate, nu s’ar fi putută face acea a treia citire, conformă prescrierilor Constituțiunii. La Cameră, abia ieri comitetul delegaților, a luată h hotărîre, după ce mai multe săptămăni s’aă făcută silințe desperate, în scopă de a ajunge la oă înțelegere deplină, spre a nu mai fi majoritate și minoritate în acestă mare C3stiune națională. Deru tate silințele au fostă infructuose; ele nu servescă astăzi decâtă a atesta dorința majorității și a guvernului de a împăca tote îngrijirile legitime , și spiritul de împăciuire și de concordie , de care este animată acestă majoritate în adevără națională și liberală. Majoritatea comitetului delegaților Camerei a adoptată o propunere simplă de revizuire a Constituțiunii ; minoritatea, compusă din domnii Vernescu și Codrescu, a stăruită case pănă la ultimulă momentă pentru că propunere motivată astfelă, încâtă să indice orecum să soluțiune. Nu este nimeni care să nu conviie că viitorele Camere de revizuire, suverane ca orice adunări legiuitare, nu sunt obligate prin Constituțiune decâtă la ună singură lucru, în ceia ce privesce resoluțiunea Camerei actuale: a nu atinge nici ună altă articolă din Constituțiune, decâtă cele desemnate de Camerele actuale. Viitorele corpuri legiuitóre aă éuse dreptul de a revizui, în cea mai deplină suveranitate, articolele desemnate. Ceia ce importă deja astăzi, dintr’ună puntă de vedere logică și corectă constituțională, este de a declara, pură și simplu, că este șă nu este casă de a se revizui cutare articolă din Constituțiune. A însoți acestă declarațiune cu motive care să indice uă soluțiune, este a esprime uă simplu desiderată, este a-și face profesiunea de credință. Nu blamămă delocă pe aceia care voiescă să-și facă profesiunea de credință în acstă gravă cestiune, și negreșită nu va fi nici ună candidată la viitórele alegeri, care să nu’și o facă cu ânima deschisă înaintea alegătorilor și ajunsă în Camere, să nu se țiie care, cu religiositate de densa. Dară profesiunile de credință se facă individuală și la timpul ă loră, nici uă dată printr’ună actă ce are a fi votată de uă colectivitate, și mai cu semă printr’ună actă ce este menită a fi, nu uă profesiune de credință, ci numai și numai uă declarațiune că este să nu casă de a se revizui Constituțiunea. A transformată asemenea declarațiune într'uă profesiune de credință, este a expune gratultamente ună actă pusă prin natura lui mai presusă de analiză și de critică, la tălmăciri și restălmăciri, la interpretări și comentarie de totă felulă; este în fine a provoca la luptă pe aceia ce ar fi deuă opiniune contrarie, tocmai într’ună momentă cândă trebuie a se lăsa națiunii liniștea și deplina libertate de spirită și de mișcări, prin mijlocul cărora să parvite a trimite în viitorele Camere pe adeverații iei represintanți. Amă mai spusă-o, și n’amă repeta o nici uă dată pré multă, că esențialulă în acestă cestiune, este ca națiunea să-și potă trimite în cea mai deplină libertate pe represintanții iei, spre a da cestiunii arijétóre la ordinea cjilei soluțiunea cea mai nemerită, spre a împăca trebuința de revizuire a art. 7 din Constituțiune cu interesele vitale ale țărei. Ținta nestrămutată a Românilor, bine cugetători, trebuie să fiă deră, în acestă cestiune, de a ajunge la viitorele alegeri supt ună regimă de libertate și de respectă ală legilor. După noi, acestă țintă, care este însășî cheia situațiunii, nu se póte ajunge de câtă daca, prin purtarea nostrâ, nu vomă rădica asupră-ne, mai înainte de întrunirea viitorelor. Camere, lovirile furiose și silințele atâtă de puternice ale celoră ce ară voi să impună națiunii române uă soluțiune, care să nu țiie nici uă simá de situațiunea și de interesele țarei. Părerea nostră este că n’amă putea spera să ajungemă acestă țintă, de câtă d 'ca Corpurile legiuitore ară adopta ua propunere de revizuire logică și corectă, adică una care să declare pură și simplu că este casă de a se revizui articolul 7 din Constituțiune, fără a însoți acestă declarațiune cu explicațiuni și desiderate, lipsite de scopă practică, și care ară rădica numai asupra statului română pe inamicii, ce nu pândescă de câtă momentul de a face mă noă apelă la presiunea și amesteculă din afară. Să ne dămă simă că pericolul nu este, nici în momentul în care ne aflămă, nici la viitorele Camere, daca ele voră putea se fiă alese de cetățeni în cea mai deplină libertate. Pericolul este de la votulă ce se va daasupra primei citiri, ce se va face astăzi, și până în momentulă cândă L3 voră începe viitorele alegeri. Daca până atunci lucrurile voră merge într’ună modă normală, pacinică și înțeleptă, vomă puteam zice că suntemă salvați și că interesele vitale ale națiunii române sunt asigurate. Sperămă că, mulțămită înțelepciunii actualilor represintanți ai națiunii, așa va și fi și că toți ceîlalțî miniștri își vor păstra portofoliele loră. Constantinopole, 3 Marte. — In 28 Februarie, Rusia a presintată Forței un notă prin care crede că trebuie să se impotrivăscă la emiterea oricărui noă împrumută, întemeiându’șî oposițiunea pe împrejurarea că despăgubirea de resbelă care i se datoră că trebuie se primeze pe toți creditorii noul. Porta a respunsă că, amăndă negocierile unui Împrumută, după proiectulă d-lui de Tocqueville, ea lucrăză în interesulă vechiloru săi creditori. Adrianopole, 3 Marte.—Generalul Totleben a primită de la Țară un telegramă prin care ordonă de-a impune uă pedepsă esemplară omenilor, care au comisă atentatulă în contra episcopului grecă. Pesta, 3 Marte. — In comisiunea delegațiunii austriace, raportorul. d. Sturm, a propusă ca delegațiunea să se pronuncie, după discuțiunea asupra creditelor privitóre la ocupațiune , fără prejudici, asupra dreptului pe care Pară avă Parlamentul de a examina ună proiectă pentru acoperirea acestor cheltuieli, dăcă publicațiunea tratatului din Berlin a fost făcută cu formele legale. Acestă propunere a fost respinsă cu 11 voturi contra 7. Viena, 3 Marte. — Un telegramă din Adrianopole către Politische Correspondenz anuncță că trupele ruse aă împedecată uă încercarea unor Bulgari urmați de a face demonstrațiuni dinnaintea consulatului engleză. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 3 Marte. — In urma interpelării făcută astăzi în Camera deputaților și de - Clemenceau, deputată al Parisului, cu ocasiunea anchetei la prefectura poliției, ci de Marcére, ministru de interne, și-a dată demisiunea. Se crede că nu va fi crisă ministerială Italia și România. Una mare număr de deputați români au adresată deputatului Pierantoni următorea telegramă pentru discursulu ce a pronunciatoi mai dilele trecute în Camera Italiei: „D-lui Pierantoni. Roma. »Frații de la Dunăre îți mulțămescă pentru sprijinul pe care cuvântarea d-tălema dată causei române în sînulă Parlamentului italiană* D. Pierantoni a respinsă prin următorea telegramă, adresată d-lui Locustorni, vice-președintele Adunării deputation : «Recunoscătoră doveziloră de simpatie din partea representanților a nobilului poporă română, voiă lupta totă d’auna frățesce pentru drepturile săle pe lângă guvernul italiană, pentru a concilia stipulațiunile tratatului de la Berlin cu respectarea independințeî vostre.* Acestă telegramă care s’a comunicată Adunării în ședința sea de la 17 a. c. a fost primită cu villl aplause. V V. ,1 ZEROURI, 21 FEBRUARIE, 1879 LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. i Capitali și districte: unii anul 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă luni 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrulölel A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ijiarulul. IA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, örue dt l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie. 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisclmarkt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Vis San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU DIN DOBROGEA. (Corespondință particulară a Românului). Tulcea, 14 Februaries. Miamă propusă a întreține pe cititorii Românului asupra Dobrogei prin mici corespondințe care vor trata interesele generale ale provinciei, arătândă ce ar trebui să se facă pentru prosperitatea și civilisarea iei. Voiă fi simplu, francă și dreptă, voiă arăta răulă unde există, voiă indica remediulă pe câtă cunoscințele mele îmi vor permite. Cândă trecemă din România în Dobrogea nu ni se pare nici de cum că trecemă într'uă țară care fu deslipită de România văcari întregi, pentru că pretutindeni întâlnimă simpatiă, pretutindeni dămă de Români, pretutindeni se vorbesce românesce. In trecerea mea de la Măcină la Babadag —Tulcea, amă traversată multe comune, unele române, altele tătare, unele miste, puține bulgare, și pretutindeni amă observată că poporațiunea este pră mulțămită supt dominațiunea română. Ținutul ce amă traversată este pitorescă; munții și văiele se succedă; sămănă în câtăva cu ținuturile Transilvaniei. Două lucruri formăză ținta poporului: pacea și dreptatea. Amă visitată sculele române din Măcină și Tulcea; cea dântâiă este condusă de neobositul părinte Bălășescu, dără este așa de săracă că nu se potedeschide a doua clasă elementară din causa lipsei de mijlace. In Tulcea esistă patru clase elementare supt direcțiunea bunului patriotă Adriană, și totă atâte clase de fete supt direcțiunea unei profesore din Iași, ală cărei nume ’mi scapă din memoria. Amă remasă mulțămită de progresulă eleviloră și ală eleveloră. Uă singură dorință amă de esprimată. Tote aceste scule suntă sărace și numai Duimie de a scie prin ce sacrificie s’aă putută susțină pene acum. Dato rămănă recunoscință acestor profesori, adevărați apostoli ai Românismului, și voiă să speră că ministrulu instrucțiunii publice își va bice datoria Dacă aceste focare de lumină suntă ele de ajunsă ? Trebuie se deschidemă scóle române în tote comunele, trebuie deschisă ună liceă în Tulcea și uă sculă comercială totă aci, ori in Costanța. Dobrogenii suntă ună poporă bună, prin sculă și uă bună administrațiune, vomă face din ei nesceleați și adevărați cetățeni români. In centrul orașului, Românii de aci rădicară un mare biserică, care din causa lipsei de miijloce nu s’a putut termina. Este tristă a vedea catedrala română în acestă stare. Atragemă asupra acestui faptă atențiunea ministrului de culte P oporațiunea actuală a țarei este unică în raportă cu întinderea teritoriului; din astă considerațiune coloniile italiane sunt ă un necesitate de actualitate, celă puțină acesta e părerea mea individuală. Dăcă aceste colonii se voră aduce, arăti bine se se alegă dintre locuitorii Lombardo-Veneției și Piemontelui. Este absolută necesară aci înrădăcinarea unui rigurosă elemență latină. Ideia mea asupra acestei țări o resumă în aceste cuvinte: Dobrogea este un țară a viitorului. Situată între Dunăre și Mare, eu ună pământii în generală bună, cu pășuni întinse, cu lacuri bogate în pesce, cu porturi comerciale, bine administrată va deveni una din cele mai frumose podobe ale coronei României. Rogă ună singură lucru pe guvernă și în specială pe ministrul de interne : ca în alegerea personalului administrativă pentru Dobrogea să fie cu mare atențiune; să număscă omeni modelă de onestitate, justiție și activitate. Mai multă ancă, să observe cu ochi de Agus. Se cere multă tactă , multă practică, multă bună fimță pentru a disciplina și împăca cu instituțiune nobiună poporă ce a trăită supt despotismă și în anarhie. De inundațiune amă scăpată, Dunărea s’a retrasă, vasele circulă regulată pe fluviu. Lazaretele nu s’aă stabilită încă, dără s’aă luată tóte precauțiunile, tóte măsurile necesare pentru a feri țara de năvălirea ciumei. Aci suntemă uă mulțime de Români, civili și militari, care, ce e dreptă, penă acum n’amă dată semne de viață; speră onse că acăstă stare de pivotălă nu va dura multă. Deja se vorbesce despre constituirea unei societăți pentru învățătura poporului. Sperămă, floria, vorbirea avută nu se vede mă scapă directă. Cu tote astea se pate ca Iotă să existe oă legătură între acestă întâmplare și politețea cu care cancelarul imperiului a întâmpinată imediată după acesta atâtă pe d. Schneegans, câtă și pe colegii săi autonomiști. Conferința a durată uă oră întrăgă. După cum se aude, d. de Bismarck a invitată pe deputați să ’î comunice dorințele loră și se î nțelege de sine că ei n’au negligiată acestă ocasiune. Fără îndouială este ună succesă că cancelarul imperiului a încuragiată pe deputații alsaciani de a face în Reichstag propunerea de multă proiectată în privința constituirii Alsaciei-Lorene. Propunătorii se pot aștepta negreșită de a nu veni în contrazicere de principii cu cancelarul imperiului, când i se va desbate propunerea loră. Se crede ense că proiectul de a constitui Alsacia-Lorena supt guvernarea principelui de coronă va întâlni încă mari greutăți. »In totă casulă in cercurile alsaciane este forte mare nemulțămirea pentru nereușita silințelor de pene acum de a strămuta administrațiunea de la Berlin la Strasburg și se audedicăndu-se : dăcă nici acestă încercare nu va reuși, atunci totă represintațiunea provinciei își va depune in corpore mandatară. * ALSACIA-LORENA. In privința silințelor, pentru a da Alsaciei-Loreneî uă deplină autonomia, Gazeta de Augsburg primește din Berlin următorele cu data de la 26 Februarie : »împrejurarea că d. Schneegans, celă mai însemnată dintre autonomisti alsacian, a fost invitată dilele trecute pentru prima oră la prândă la principele de coronă, la care, afară de dănsulă, au mai luată parte numai trei membri ai Reichstagului, nu are o însemnătate atâtă de mică, după cum sară crede, de și din con SOIRI D ALE PILEI. Din capitală, Mâne, Mercuri, d. Rossi va juca *Martea civilă, acea frumosă dramă a lui Giacometti care a avută acum unăână atâta succesă.* Joui, Teatrală Națională va represinta din nou tragedia Roma învinsă. Suntem convinși că toți cărora le placă versurile frumóse și cugetările înalte se vor grăbi a merge la acestă represintațiune. Din județe. Monitorul de astăzî publică decretulu prin care se convocă, pentru jiua de 22 Februarie, colegiulă electorală prevădută la art. 1 din legea pentru alegerea mitropoliților și episcopiloră eparhiețî, spre a procede la alegerea noului episcopii pentru eparhia Romană, ală cărui scaună are masă vacantă.* Uă furtună cumplită a bântuită Mercuria trecută uă parte a Moldovei. In Iași vijelia a fostă fórie violentă. Mai multe edificii au fost desvălite. In curtea penitenciarului, văntură, rupândă în furia sea uă parte din coperișulă unui șopronă, a isbită-o peste nesce arestați, astăfelă că doar din el au murită, ără alții au fostă greă răniți. Diarele din Iași ne spună că viscolulăjampt coperișur spitalului St. Spiridon și ală pensionatului de fete Sacri Coeur de lângă primărie. Cei patru arestați, din care doui aă murită, ără doai au fostă răniți, au fostă toți patru Israeliți, care au refuzată de a intra din curte în casă la invitarea custodelui, care prevăzuse pericolulă. »Stradele, Zice SUua României, erau acoperite cu șindrili, uluci, sticle, și norocirea a fost că furia uraganului n’a durată mai multă de câtă vr’uâ 25 minute, căci de altmintrelea amă ave a deplânge mai multe nenorociri. După încetarea furtunei se ivi pe cerămă frumosă curcubeă. * Citima în Steua României din Iași de la 18 a. c. : »De ieri, restabilindu-se pe deplină circulațiunea pe totă linia ferată, nă începută a ne sosi regulată scrisorile și Ziarele de peste Miscovă." Același fi iară anuncă că alaltăieri, Duminecă, d. A. Xenopolă a ținută în sala Universității uă conferință despre morte. * Ștafeta comunică scriea că frații Tenenbaum și Bern. Zeilor au oferită spitalului israelitu din Iași suma de patru sute galbeni.