Romanulu, februarie 1879 (Anul 23)

1879-02-23

ANULU DOVE [UNK]I­ECI ȘI TREI KildtmUnnen și wrtttU íL>n»ítei 14 VOIE8CE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina HI, 2 lei A ne adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et U-ne, 8 Placr de la Bourse. LA LONDON, la EugéneMicoud, No.81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenteiu și Vogler Walfischgasse 10. > LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate de artitt. 20 BANI ESEMPL­ARULU­I [UNK]—vir«ku­r inf> iagglt!»1f>yw,‘ ■ [UNK]»■«■ [UNK]»■ [UNK] [UNK]MaawtIlMMi M—1>»1|| mi,m. Ju­HHirin a«MWM— rAw.t.T»i^.ttaalii»>ra«aa««8^to»*3«^ Bucuresci. 1 Astăzii se începe în Cameră, disen­siunea asupra propunerii de revizuire a Constituțiunii și, până la finele sep­­temânei, sperămiî că se va face și votul­ asupra acestei prime citiri. Daca desbaterile vor­ fi conduse de unii spiritu de înțelepciune și de pa­­triotismuî, Romănia va resimți, spe­­rama, ch­iar­ de la votulü data asu­pra acestei prime citiri, efectele bine­­facătore ale încrederii ce ea inspiră Europei Occidentale, lumii civilisate. Déca énse unii din represintanții na­țiunii voru aluneca de bună voie în escese de limbagiu, care arü putea să aibă resim­etulu celü mai funestit, în întru într’ună sensu și în afară în altü sensu, atunci se va dovedi că, aceia ce facă paradă de simți­­minte patriotice și care voru să se înfățișeze ca salvatori ai națiunii, suntă tocmai din contra a­ceia care aduce pe capul­ națiunii cele mai mari dificultăți și ch­iar­ cele mai mari pericole. Avemü­insé credința că, în aceste momente atâtă de critice, de care depinde ca cestiunea ard­etare în dis­­cusiune să se resolve ținendi­ stimă de interesele naționale sau cu neso­cotirea acestoră interese, spiritula patriotică ce n’a părăsită nici uă­­dată pe fii țărei în filele de peri­­colü, va conduce și d­e astă dată toți pașii lorfi. Unii mare istorică adisă. Eveni­mentele se reproducă.“ Intr'adevĕrü, vă națiune în cur­sul­­ vieței sale, se află adese­ori în situațiuni identice. Așa a fostă România la 1856, cândă i s’a datu Basarabia și Delta Dunării prin tratatul­ de la Paris, și la 1878, cându i s’a data din nou Delta Dunării, împreună cu Dobro­­gea prin tratatul­ de la Berlin. La 1856, "guvernul" Moldovei a ocupată Basarabia, deșa nu și Delta Dunării. Ce­a urmată de aci ? Puterile au încheiată în 1857 ună protocolă prin care ne luaă înapoi Delta Dunării și o redaă Turciei. După ce făcuseră acestă experien­­ță, cestiunea în fața căreia ne a­­flamă în urma tratatului de la Ber­­ta era: ocupa-vomű séu nu Dobrogea și Delta Dunării, séü lasa-le­ voma îin voia întâmplărei, așteptândă póte repetarea evenimenteloru din 1857? Bunul a simții și învățămintele ce eramu datori se tragemă din trecută aă predominată, și guvernulu a fostu autorizatű a ocupa teritoriele ce ni se alipiseră. Ela le-a și ocupată, după delimi­tarea făcută de comisiunea internațio­nală, le-a ocupat, fără resistență din partea cuiva, fără proteste, ba chiar­ fără nici­ uă reservă din par­tea vre­ unei puteri. După ocupare, Rusia a crezută că trebuie să protesteze în contra ocu­pării Arab-Tabiei. Guvernul­ nostru a respuns­ la acela protestă cu tă­ria și cu moderațiunea celui ce-și apără dreptură, declarându că Eu­ropa i-a dată acela puntă și numai Europa i-la pute lua. Puterile au consiliată însă dezer­tarea până la resolverea din nou­ a cestiunii, după protestulu Rusiei, și guvernul­ nostru s’a supusă opini­­unii colective a marelor­ puteri. Acestă urmare a atinsă cnse fi­brele demnității naționale a or­­ganelor a oposițiunii, care acusă pe guvernă cu înverșunare că, urmândă asta­felu, ar­ fi atrasă asupra țării uă umilire. Dóru parlamantulu a otărî­tu că trebuie sĕ ocupamu Dobrogea, ne­­greșitii după delimitarea ce va face comisiunea europeană și, decă gu­vernulu n’arü fi ocupatu-o, séu n’arü fi ocupatu-o íntréga, arüi fi lipsitü datoriei séle și arüi fi espusű pun­tele neocupate de a ne fi reluate, cum ne-a fostu luată Delta Dunării în 1857. Trecutul ț ne consilia se ocupa cu tóta fruntaria ce ni se dedese, se nu lăsăm ű nici ună punta afară din linia de ocupare, decă nu vo­­iamu se perchemu acelu puntu; dacă nu voiamu ca lăsarea lui afară din linia de ocupare sé fiă considerată în presiune, ca și în trecută, ca să renunciare din partea nostră la a­­cela puntu. Așa a și urmată și așa numai putea și trebuia să urmeze guver­nulu. Căci, se ne întrebă­mă seriosă , decă guvernul ii, în locă de-a ocupa Arab- Tabia, și a arăta asta-fel, într’ună modă necontestabile dorința și in­­tențiunea țărei de­ a lua în stăpânire acelű puntü, s'ar­ fi mărginită a începe tratări cu Rusia în privința lui, nu ar­ fi însemnații ore acesta că ele se îndouiesce de legalitatea procederii comisiunii europeane , nu ar­ fi însemnată că dă protestului Rusiei în sînulă acelei comisiuni uă mai mare tăriă și însemnătate de­câtă­otărîrei unanimității celoră­l­­alte puteri, nu ar­ fi în­semnată în sfîrșită că ela cerși a unu dreptu alți séü de la bună-voința Rusiei, bună­voință neputinciosă de drepții de a’i da séu a’i lua ce­va în ac­stă ge­stiune, cândă comisiunea regulamen­­tase modulu iei de procedere chiar­ cu consimțimentulă delegatului ru­­sescă, cândă chiaru acestă comisari primise ca­otărîrile comisiunii să se ié cu majoritate de voturi? A desbrăca­otărîrea unanimității puteriloru de caracterul ă iei legalii; a o supune, ca la ună felu de apelă, la voința Rusiei arii fi fostă nu nu­mai uă necuviință către cele­l­alte puteri, nu număi uă umilință în fa­c­a Rusiei, ci și uă compromitere a unui drept a­ legitimii recunoscuții și proclamată de Europa și implicită ch­iar­ de Rusia prin consimțim­en­­tulu delegatului sĕu ca­otărîrile co­­misiunii sé se U cu majoritate de voturi, și prin nefacerea nici unei reserve către România înainte de ocupare. Otărîrea era legale și esecutoriă; a nu ne supune iei ar­ fi fostü a știrbi enși­ne tratatulu de la Berlin și a institui pe Rusia într’u­ă tri­­bunalü mai pre­susu de supremula tribunală europeamî, ceia ce nu tre­buia, nu puteamă și nici n’avemu interesă de a face. Guvernulü a urmat, cum trebuia sĕ urmeze, și nici nu putea urma altü-felu, afară de casulü—o repe­tamei—cândă ară fi voiții sé con­sidere pe Rusia ca arbitrulă de­stinelară țărei nóstre, ca arbitrul ü supremă al­ Europei, ca singura pu­tere a, căreia voință predomină vo­ința și puterea întregei Europe. Provederea urmată, în loc­ de a fi oă umilire, cum se pretinde, este din contra numai îndeplinirea con­­sciințiasă a unei datorii, datoriă im­pusă și de respectilo ce purtăm­ă Eu­ropei și de îngrijirea legitimă ce a­­vemu pentru ocrotirea intereselor­ nóstre în ori-ce împrejurări și în contra orî­ cui. Decă Europa ne-a consiliată a pă­răsi acelti punta pene la oă nouă­otărîre a iei, în urma protestului Rusiei; decă Europa, în noua’i în­trunire, am­ da satisfacere pretensi­­unilor­ rusesc­, umilirea n’ar­ fi în partea nostră. Noi, atâta de mici, amă făcută ce eramu datori spre a ne conforma decisiunilor; decă densa nu va ave énsé Europei; autori­tatea de a impune respectarea deci­siunilor­ sale, nu noi ne vomă găsi jigniți în demnitatea nostră Intr’unu cuventu, pentru a nu păți ca în trecută, eramiî datori sĕ ocu­pamu totu teritoriulu ce ni s’a dată: se ne supunem h­otărîrei europene în totalitatea iei. Ne-amă supusă; ama făcută acta de posesiune; ama manifestată în­tr’ună modă vădită intențiunea de a lua Arab-Tabia în stăpânire; a­­tâta eram­ datori. Acum începe datoria Europei; vomă vede cum­va sei și ea sĕ și-o înde­­plinescă. A*fv V bL^"­­ VINERI, 23 FEBRUARIU, 1879 I.UMINEZA-TE ȘI VEI FI: A­B­O­N­AM­ENTE. n Capitala și districte. anO­ană 48 lei; șim km. 24 lei; trei luni 12 tel­­uă luni 4 lei. Pentru tote țluile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administr­ațiunea titarului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene Comédie și Havas, La fiite et C-nie, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B- G. Popovici, 15 Fleisel­­markt. IN ITALIA la d. doctorű Gustavo Croce. Vis San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BANI ESEMPLABULE SEN­VIȚIULU TELEGRAFICU ALU AGENȚIEI HAVAS. Timora, 5 Marte. — Adunarea notabi­­liloră a terminată astăzi discuțiunea regu­lamentului săü­­­mâne va procede la ale­gerea biuroului și apoi va plări ce liniă de purtare va trebui să urm­eze în privința di­­feriteloru petițiuni ce i s’aă adresată: mai multe sunt­ privitóre la reclamările Bul­garilor­­ din Rumelia, că alta a fost­ pre­­sintată de către deputații turci care ceru a se esprime în limba lor și la ședințele A­­dunării. Berlin, 5 Marte — Reichstagul! a res­pinsă cu uă mare majoritate propunerea d-lui Heerdorf tinerendu a se trimite la uă comisiune proiectulu de lege care regu­­leza puterile disciplinare ale Reichstagului. A doua citire se va face in ședință ple­nară Londra, 5 Marte.—Principele moștenitorii ale Germaniei a sosită astăzi în Engli­eza Pesta, 6 Marte.­­ Dornițele Andrassy a făcută următorele declarațiuni ca respunsa la­ diferitele interpelări ce­­ fuseseră adre­sate in sînulă comisiunii delegațiunii au­­striace : „Nu e nici de cum vorba, a­disă den­­sula, de ocuparea Novi­n­azarului de către trupele austriace, ci numai de dreptul­ de a ține un garnisonă în mai multe localităț ale Sandjakului, mențineadă în același timpi­ dominaț­iunea turcă. Pentru momentul­ de faciă, guvernul­ nu se grăbesce a pune a­­cesta dreptu în esecutare; aceste măsuri se vor­ lua în înțelegere cu Turcia și fără ch­eltuielî pentru monarh­ia. Primul- ministru urmeza : «Rusia a invi­tată, în adevérü, pe puteri să trimită in­strucțiuni amănunțite represintanților ă lori­ în diferitele comisiuni de delimitare, însă ideia unei revizuiri a tratatului din Berlin n’a fostă­rădicată de nicăieri; d’altmintre­­lea că asemenea propunere nu va fi pri­mită. In câtă privesce soluțiunea definitivă a cestiunii Arab-Tabia prim­­ă conferință a ambasadorilor­ la Constantinopole, s’aă începută negociărî în acestă privință. Câtă despre reclamările Bulgarilor, care ceri­­se li sa dea cost­ele orientale ale Bal­­canilor și pentru a’­șî asigura liniile de apă­rare, acesta este uă cestiune reservată stu­diului comisiunei de delimitare. Cornițele Andrassy sfirșesc, declarând și lipsite de­­ ori-ce temeri scomptele care cir­culă despre uă viitore conferință a amba­­sadoriloră la Berlin; nici uă putere n’a ră­dicată acésta cestiune. Paris, 5 Marte.—Diavulü oficialii publică următorele numiri : D-nii Lepere, ca ministru de interne; Ti­­rard, ca ministru al- comercialul; Andrieux, ca prefecți­ ală poliției. In momentulă reînouirii tratatelor­ de comerciă, intrarea d-lui Tirard în cabinetă a produsă ore­care sensațiune în lumea a­­facerilor­, în acestă sensu că nou­lă mini­stru s’a declarată totă­ d’a­una liberă­ schim­­bistă. Londra. 5 Marte — Intr’uă a doua e­­dițiune, ziarulu­i engleză The Standard a­­nunțță că Austria amenință să ocupe No­­vi­ Bazarulă in urma unui conflictă ce s'a născută între Șerbi și Albanesi. Pesta, 5 Marte. —• Comisiunea delega­­țiunei austriace a adoptată în unanimitate, fără două voturi, propunerea raportorului său care tinde a acorda guvernului, pentru ch­eltui­elile ocupării pe 1879, suma de 30 milione fiorini; guvernulu a cerută ună cre­dită de 34,500,000 fiorini. Comisiunea a adoptată, cu 11 voturi în contra 7, că propunere care invită pe guvernă să rea­ducă trupele de ocupare la contingentele lor­ de pace. Cu acestă ocasiune, d. ba­ron de Hoffmann, ministru ală­­mnand­erară, a făcut u­nă lungă expunere despr­e starea actuală a Bosniei și a Brțegovinei. Londra. 6 Marte.—Uă telegramă din St. Petersburg către Mor nine­­ Post anuncță că marele duce Nicolae este periculoșii bol­navă. The Times crede că Porta ar­ fi ofe­rită Franciei ocuparea insulei Rodos, ca garanție pentru noula împrumută turcescu ce caută a negoția acum. Cairo, 6 Marte. — Crisa ministerială s’a sfirșită principele Mohamed Tewfik a fostă numită președinte al­ Consiliului și Nubar­­pașa ministru ală afacerilor­ străine. Ziarele străine anuncță că Rușii nu au ocupată Arab-Tabia de­câtă ca s’o dezîme și că, în adevera, aă și derimata tóte în­tăririle. Modi­ficarea Constituțiunii. Eco raportulü d-lui P. P. Carpp și proiectele de declarațiune supuse Se­natului în ședința de a-l­altă­ieri . Domnitorii senatori. Interesele cele mai grave ale țerei reclamă imperiosă se regulămă, în modă definitivă, noua posițiune ce ni se creeza prin trata­­tul­ din Berlin, și guvernulu, aprebiându­ și ele! acesta necesitate adâncă simțită de toți și procla­mată de d­v. prin repeti­te vo­turi, v'a făcută, prin mesagia domnescă, propunerea de a supune la revizuire art. 7 din Constituțiune. in urma acestei propuneri,­­ d-v. ați nu­mită vă comisiune preparatom, menită a stabili, atâtă modulă de procedare în ce­­stiunea de faciă, câtă și forma declarațiunea prevedută la art. 129 din Constituțiune. Lu­crarea acestei comisiuni ne este cunoscută, și mĕ mărginescu aci numai de a aminti că punturile principale ce trebuie sĕ ur­­mamă, resultă din prescripțiunile art. 129, care cere trei citiri din 15 în 15 zile și su­pune revizuirea numai acele articole din Constituțiune asupra cărora s’aă întâlnită voințele Senatului și ale Camerei. In privirea fondului, reamintescu aseme­nea că unu membru ală comisiunea, d. R. Boerescu, a credutu că este bine sé ne fo­­losim­ de acestă prilegiu spre a supune re-vizuirea­­ și alte articole din Constituțiune, ce­­ păreai­ condamnate prin esperiența tre­cutului. Comisiunea ense, dominată de ideia că, în materii constituționale, că esperiență de 12 ani nu este suficientă pentru a ne forma convicțiuni contrarie aceloa­ ce ai­ dictată pactulă nostru fundamentală și că nu este bine de a slăbi, prin schimbări numerose, încrederea ce poporală trebuie să aibă în Constituțiune­­a respinsă, cu majoritate de 4, propunerea d-lui E. Boerescu, și s’a măr­ginită a indica numai art. 7. Acesta a fostă pe scurtă lucrarea comi­siunii. Ea a fost­ trimisă de d-vostră în deliberațiunile secțiuniloru, care au adop­tat­­-o, cu următorele modificări extrase din prescriptele-verbale ale secțiunilor­: Secțiunea I a admisă opinia majorităței, a cerută casă ca anexarea Dobrogei să se facă pe calea constituțională, modificându­­se în acesta sensu art. 1 an­­ Constituțiu­­nei, și a numită delegată pe d. B. Boe­rescu. Secțiunea II a dată uni­­votă identică, și a numită delegată pe d. Iacob Fotu. Secțiunea III a primită în unanimitate opinia comisiunei, și a alesă delegată pe principele Dimitrie Chica. Secțiunea IV asemenea a primită pură și simplu părerea comisiunii, și a alesă de­legată [ie d. P. Carp. Secțiunea V a fostă unanimă a supune revizuri în art. 7. a mai primită casé para­­grafulă 1, 7 .și 8, din opinia minorității, și a alesă delegată pe d. G. Lecca. Delegații d-vostră, constituindu-se supt președința principelui 1­. Chica, aă stabilită ânțâță princip­iele procedării, pe care le de­­pune aprobării d-vostră : 1. Fiindu că, după art. 129 din Con­stituție, fie­care din Adunări trebuie să fa­că uă declarație, care să fiă espresia do­rinței sale proprii; de a indica articolele din Constituțiune ce viitorele Adunări aă a revisui, Camera ca și Senatuli­ isi facă, în parte și isolată, declarația loră, și de aceia declarația Senatului nu se mai tri­mite la Cameră. »II. Vă­dată ce declarația formulată de delegați se va depune­­ pe biuioulă Sena­tului și i se va da prima citire, se va fa­ce, după discuția generală, u­ discuție spe­cială asupra fie­cărui paragrafă, care va conține indicarea unui articol­ din Consti­tuțiune, ce va fi propusă pentru revizuire. »Votulă se va face separată pentru fie­­care paragrafă, căci fie­care paragrafă se consideră ca uă declarație separată, ce are nevoie a fi votată în totală. „III. Amendamente se mai potă presinta și vota numai în t­impută duratei acestei prime citiri și discuțiuni. „Amendamente nu se mai potă presinta nici la a doua nici la a treia citire. »IV. La a­ doua și la a treia citire a declarației se va face numai o­ discuție generală asupra fie­carui paragrafă din de­clarație, și se va vota, atâtă fie­care pa­­ragrafă în specială, câtă și­ declarația în totală.* Minoritatea ensé, compusă din domnii Iacob Fetu și G. Lena, a propusă ca la fie­care citire se se potă primi noui amen­damente. Trecénda apoi la cestiunea de fondu­, delegațiunea a hotărîtă, cu majoritate de 4, de a mărgini declarația constituțională la art. 7. și a căuta să se găsescă forma ce este a se da acestei declarațiuni. Asupra acestui puntă a­ avută locă lungi și seriese desbateri, linii din delegați voiau ca deci, mi­siu­nea să fiă motivată, al­ții, credendă că Adunările de revizuire sunt­ singure competinte de a stabili prin­­cipiile ce să se conducă țera la revisui­­rea art. 7, și că noi avem­ă astăzi căde­rea de a stabili numai ce se revisuiesc­e, era nu și cum se revisuiesce, s‘aă pronun­țată pentru acea declarațiune nemotivată.

Next