Romanulu, aprilie 1879 (Anul 23)

1879-04-20

ANU­LU DOUE­Z­ECI ȘI TREI VUIESUE 31 VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linii de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III, 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, N0.8I-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler , Walfischgasse 10. LA HAMBURGI, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunnea și Administrațiim*a strartft Domitel 14 Rik­sk­p^pr 19 PRIARU DUOgi tíboi, 1 FLORARU Cu câtă a­legerile se apropia, cu câtă par­tidele se mișcă și iau posi­­țiuni, cu atâtă oposițiunea își înăs­­presce tonulü, caută din tote pute­rile a arunca asupra acelora ale­geri banuiala de influință guverna­mentală, ba chiar a face apelă pe fac­ă la revoltă în contra legilor­. Atitudinea acesta, de­și nu nouă, este totuși curiosă și caracteristică. Curiosă, pentru că partida care-și arogă numirea de conservatoire, par­tida care în numele așa zisei ordine, a scăldată în sânge stradele mai multoru orașe și a aruncată în tem­nițe sutimi din cetățenii ce nu voiau să lase a li se răpi dreptu­rile și a li se lua biruri ilegale, ar­­boreză stindardulă desordinii, stin­­dardulă nesupunerii la lege. Este caracteristică, pentru că acea partidă, fiă la guvernă, fiă în opo­­sițiune, nu se sfiesce de-a călca sau de-a invita pe alții la călcarea le­­giloră, cândă acesta îi póte aduce vre-ună folosă, seă­oate causa vre­un­ă rea adversariloră iei politici și ciiară țărei. Călcare de legi, sugrumare: eco dogma de care se conduce partida conservatóre, cândă e la guvernă. Apelă la revoltă în contra legi­­loră. éco regula iei de purtare, cândă se găsesce în oposițiune. Și totu­și acestă partidă îndrăs­­nesce a-și însuși numirea de conser­vatóre și a arunca adversariloră sei, ca un­ titlu de rușine, calificarea de radicali. Conservatóre ea, care—în timpul­ resbelului, cândă animele tutoră Ro­­mâniloră palpitnă supt­­ă adâncă și legitimă îngrijire despre resulta­­tul­ ce putea ave lupta, cândă sorta și viitorulă­țerei era în mânele voi­­nicilor­ și devotaților­ ostași, uita cea mai elementară și în acelașă timpă mai înaltă și mai imperiósa datoriă patriotică! Conservatóre ea, care, în loc­ de a susține, încuragia și îndemna pe fiii țărei să se înalțe prin sacrifica­rea de sine în interesul­ publică până la strălucitorele figuri ce îm­­podobescă istoria națională, nu avea în animă-­ alte simțiminte de­câtă ura în contra guvernului liberală, în minte-i alte idei și în gură alte cuvinte, de câtă idei și cuvinte de descuragiare și de umilire pentru armată și pentru copii iei! Conservatore ea, care, pe cândă țera era străbătută de sutimi de mii de oștire străină, pe cândă aveamă trebuință de cea mai mare liniște, de cea mai deplină ordine, arbora stindardulă desordinii materiale și reîmprospăta obiceiurile funeste din timpurile de cea mai umilitare de­cădere, invitândă pe amicii fostului regimă , pe întregă partida conser­vatore, de a se întruni cu metropo­­liții, episcopii, foștii senatori și de­putați și a da cu toții jalbă la pu­teri în contra guvernului! In ori­ce țară din lume, asemenea fapte, care nu potă de câtă se re­volte și să indigneze simțură morală și patriotică ale celui din urmă omă, ar­ fi fostă cu cea din urmă aspri­me pedepsite de legi, ca nesce aten­tate la siguranța interioră, și chiară la esistența statului. Guvernul­ li­berală ânsă le-a lăsată în judecata națiunii și ea le-a disprețuită, cum meritaă. Conservator e ea, care, în timpul­ cândă se călca în piciure convenți­­unea de la 4 Aprile, cerându-ni-se înapoi Basarabia, cândă corpurile legiuitóre, într’ună singură glasă și ca ună singură omă, refusaă trafi­cul­ă imorală ce li se propunea, re­fusaă de a se târgui pentru vânza­rea fraților­ noștri, trăda, prin scri­erile unora din cei mai marcanți membrii ai săi, intențiunea de a ce­da, și propaga îndemnulu de a ne supune; ea, care striga în­­]iare că suntă împrejurări, în care perderea Basarabiei ară fi ună folosă ! Necontenită în luptă deschisă în contra instituțiunilor­ liberale, pe care, fiindă la putere, le sdrobia prin legi anti-constituționale, era în o­­posițiune apeleză la nerespectarea loră, partida așa zisă conservatore urmeză și acum aceiași cale. Legea interpretativă electorală este de as­­tă­ dată obiectulă lirei sale. Acea lege, care, chiară după măr­turisirea Pressei, „va servi multă ce­­lură ce dorescă libertatea și since­ritatea în alegeri“, și în specială Carta de alegătorii, pentru care Pressa reclamă onórea și meritul­ inven­­țiunii, este denunțată de timpulii ca „uă nouă și mai necalificabilă in­­vențiune, plămădită de către guver­nul­ roșu, pentru a șicana pe ale­gătorii independinți “. Părerile nóstre asupra nouei legi electorale sunt­ cunoscute, noi, și partida din care avemă onore de-a face parte, amă considerată totă­­dea­una libertatea și sinceritatea a­­legerilor, ca temelia regimului par­lamentară, ca singura garanție pen­tru funcționarea lui regulată și pro­ducă­tore de resultate fericite pentru țară; de aceia, guvernulă liberală a presintată, chiară în 1868, ună a­­semenea proiectă de lege, care da­­că n’a căpătată deplina consacrare legislativă, causa este că a fostă retrasă de la Senată de către gu­vernulă conservatoră, supt pretestată de a­ lă studia, și apoi — ca înaltă măsură de precauțiune—nu l’a mai readusă în desbatere. Acelă proiectă, dacă ară fi devenită lege, ară fi scurtată póte multă cei șapte ani de administrare conservatore, cei șap­­­­te ani de desfreă electorală, de re­­sipă, de falsificare și de înomolire a țărei în [datorii, căci, cum zice Pressa, ar­ fi servită multă celoră ce dorină libertatea și sinceritatea alegerilor­. A mai apăra acum acestă nouă lege e de prisasă ; ea se apără prin sine, se apără prin chiară svârcoli­­rile și insinuările aceloră cari i își vădă suprimată putința de­ a se mai duce în Camere prin voturi băgate în ur­ne de pușcăriași și de bandiți; prin votarea acestora în numele adevă­­raților­ alegători, cari, din causa te­­rorii, supt regimul­ conservatoră, nu apăreau la alegeri de­câtă ca nesce rari­nantes; prin votarea poliției în locul­ morțiloră și ce­loră absinți. Lăsămă pe onor­ noștri protivnici ,a discuta între dânșii și a se înțe­lege asupra acestei legi, pe care unii o proclamă ca uă garanția pentru libertatea și sinceritatea alegerilor­, eră alții ca uă șicană necalificabilă, și ne mărginimă a semnala necali­­ficabilulă apelă ală Timpului la re­voltă în contra iei. „Cărțile electorale Zice Timpul”, fiindă uă restricțiune anti-constituțio­­nală la dreptul ă de­ a vota, pe care ’lă are ori­ce cetățeană înscrisă în liste, nu obligă pe biurourile electorale, care potă a se servi de lista defini­tivii nefiind­ compu­s de asemenea exi­­gențe contrarii Constituțiunii și drep­tului electorală ală fie­cărui Ro­mână, pe care dânsa ’le-a stabilită și numai densa putea să ’lă restrîngă scă să ’lă schimbe.“ Semnalămă acestă apelă revolu­ționară ca uă nouă manifestare a simțimântelor­ și a spiritului de legalitate ce pretinde a ave par­tida așa zis?1 conservatóre , îlă semnalămă și ’să reproducemă pentru că țera întregă să ’lă judece, țera întregă să se potă pronuncia asupra lui și asupra autoriloră sei. Nici ună momentă ânsă nu ne putemă închipui că se voră găsi în țară omeni cari să urmeze aceste necalificabile sfaturi; nici ună mo­menta nu putemă admite că s’ară pute afla în țară măcară ună sin­gură colegiă electorală care să se espuie a vede invalidându-se alege­rea sea din causa unei proceduri ilegale, care se ren­undie de-a se pronuncia asupra celei mai mari cestiuni sociale, politice și economice ce amă avută vre-uă dată de resol­­vată, și acesta pentru a complace unoră omeni ce ’și-am luată trista misiune de­ a compromite instituțiu­­nile nóstre constituționale. Legea interpretativă electorala ga­­ranteză libertatea fle­cărui alegă­­toră; întrunirile sunt­ libere pretu­tindeni; autoritățile sânt­ încătu­șate, atâtă prin lege, câtă și prin nestrămutata voință a guvernului de a respecta cea mai mare liber­tate cetățenescă; deci, și datoria ce­­tățenilor­ de a-și exercita dreptul­ în consciință e mai mare de­câtă ori­cându. Abținerea ară fi uă dovadă de lipsă de patriotismă. Suntemă și curi ânsă că nu vomă ave să deplângemă asemenea fapte: alegătorii României independinte­ză totă maturitatea, totă consciință, totă patriotismulă și totă inteli­­gința ce se ceră cetățeniloră unei țărei adevărată constituție t­ale’și voră esercita marele loră dreptă în sco­­pul ă de a asigura țărei viitorulă și instituțiunilor­ parlamentare uă func­ționare regulată. Jora mandată, Zice legea, va servi dreptă cartă“, n’a zisă ânsă nimică despre alegătorii primari din acelă colegie, deci i-a lăsată în regula ge­nerală. Autoritățile sunt­ datore de a da cărți și alegătoriloră colegieloră IV. Scima că dificultățile pentru împăr­țirea lor­ sunt­ forte mari; dară totă atâtă de mare, decă nu mai multă, trebuie să fie și grija autorității eră de a îngriji pentru îndeplinirea pre­­scrierilor­ legii și a nu lăsa, din neglijență, motive de-a se pute a­­nula alegerile colegiului IV. A­tragem­ă seriosa atențiune a d-lui ministru de interne asupra acestei însemnate cestiuni și­­ să rugămă de-a lua măsuri grabnice pentru ca ale­gătorii colegiului al­ IV-lea să fie puși în posesiunea titlurilor- lară electorale. In vederea viitorelor­ alegeri, uă cestiune împarte spiritele: alegăto­rii col. IV trebuie scă nu să aibe carte ? Legea tace în acestă privință, ân­să, ținendă samă de principiul­ ele­mentară și necontestabilă în inter­pretarea legiloră că : „unde legea nu distinge, interpretatorulă n’are drepții să distingă“, nu putem­ de­câtă să ne pronunciămă pentru afirmativă. Intr’adevără, cândă legea a voită să facă escepțiune la principiulă ge­nerală că ori­ce alegătură trebuie să aibe cartă, a făcută-o clară și ca­tegorică : ea a dispensată de cartă pe delegații colegiului IV, „ală că­ SERVITIU­LU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. St. Petersburg, 30 Aprile.—Agenția rusă anund­ă că în Oremburg a isbucnită un­ incendiu mare. C­ parte a orașului a fostă distrusă; desastrulă e imensă. Odesa, 30 Aprile.— Generalulă Obruceff s’a îmbarcată ieri la Odesa pentru Con­­stantinopole; el­ duce cu sine oă scrisore­a împăratului către Sultană și uă procla­­mațiune către poporală bulgară. Prin acestă proclamațiune Țarulă invită pe Bulgari și pe Rumelioți ca, de­ore­ce trupele ruse vor­ părăsi acum Balcanii, să evite ori­ce ocasiune de disordine și să se mențină în limitele tratatului din Berlin. Roma, 30 Aprile. — D. Depretis, preșe­dintele consiliului, a declarată în Camera deputaților, că va răspunde, în una din Zilele septemâneî viitore, la interpelarea ce i­ s-a făcută în privința politicei din a­­fară asupra ces­iunii Greciei, Rumeliei și Egiptului, de­ore­ce actualmente negocierile privitore la aceste cestiuni suntă încă pen­dinte. St. Petersburg, 30 Aprile.—■ Se confirmă în modă oficială că Țarulă se va duce de la Livadia la Berlin, spre a asista la nunta de aură a împăratului Wilhelm, care se va serba în 11 Tuniu Țarulă va veni apoi se petrecá vara la Petersburg, ora la tomnă se va reintorce la Livadia. Viena, 30 Aprile. — piarulu Wiener A­­bendpost Zice că alegerea principelui de Battenberg e ună pasă însemnată făcută spre deplina esecutare a tratatului din Berlin, de­ore­ce alegerea Bulgarilor­ va găsi uă primire simpatică la tote Puterile semnătore. pianulă în cestiune crede a vede în acesta alegere uă desmințire a scomp­­telor­ de unire a Rumeliei cu Bulgaria. Berlin, 30 Aprile.—D. de Bismark, can­­celarul­ imperiului, nu va pleca la Baden de­câtă după serbarea nunții de aură, a­­dică pe la 15 Iunie. Se citesce în Gazeta Germaniei de Nord : „Junele principe ale Bulgariei nu va fi ve­cină limitrofă ală Austriei, înse, în sarcina cu care monarh­ia de Habsburg s’a însăr­cinată în Orient­, Bulgaria cade asemenea în sfera intereselor­ sale. „Bulgarii nu puteau alege ună candidată mai aptă de­câtă principele de Battenberg, VINERI, 20 APRILIE, 1379. LUMINEZA­ TE ȘI TEI VII ABONAMENTE. Și Capitală și districte: una and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul, LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA la d. doctord Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BANI ESEMPLÁBULU spre a face pe cabinetul­ din Viena se în­cline pentru binele Principatului, de­ore­ce nou­ă alesă e strînsă legată, prin relațiu­­nile sale de familie, cu Curțile Rusiei și Austriei. * Tîrnova, 30 Aprile. —• Adunarea a as­cultată astăzi una discursă ală principelui Dondukoff, prin care își esprimă speranța că alegerea principelui de Battenberg, rudă de aprope cu familia’ imperatescá, va strîn­­ge încă și mai multă legăturile care unescă Bulgaria cu Rusia. Adunarea s’a amânată pénă la Ziua so­sirii Domnitorului reî. Comisiunea, însărcinată de­ a se duce să ofere tronul­ Bulgariei principelui de Bat­tenberg, e compusă din archiepiscopuil­ Cle­mente și d-nii Karakovnoski, Stoiloff, Na­­c­evici, Geroff și Zankow. Principele Dondukoff va pleca în 2 Mai la Livadia unde va saluta pe împeratură ; după aceia se va duce la Sofia. Principele a înlocuită deja ieri deja prin Bulgari tote autoritățile ruse din Bulgaria. Suplimentul, cu discursurile pro­­nunciate de d-nii Costinescu și Fleva la întrunirea electorală ținută Du­mineca trecută la Ateneu, va apare pe lângă numărul­ de mâne. MIȘCAREA ELECTORALA pilele trecute, amii publicații uă telegramă adresată nouă din Roșiori de către unii d. Dobriceanu, care a­­răta că primarul­ și polițaiură lo­cală aă târîtă pe cetățeni la­uă în­trunire electorală. Faptulă ce ni se denunța constituindă, după noi, uă atingere a libertății individuale a cetățeniloră, decă ară fi esistată, amă inserata telegrama , cereadă a se face uă cercetare la fața locului. Telegrama în cestiune­a produsă în Roșiori dă adevărată surprindere, și ună însemnată numără din cetă­țenii cei mai autorizați daă desmin­țire d-lui Dobriceanu, rugându-ne a publica următorea telegramă: „Roșiori, 29 Aprile. „Diareloră Românulu, Binele Publică și Presa. „Membrii Comitetului electorală din Ro­șiori și alegători în diferite colegii electo­rale, presenți la întrunirea electorală din 13 ale curentei luni, dămă desmințire te­legramei d-lui Dobriceanu, declarândă că toți am­ asistată la acea întrunire de-a nostră bună voiă, fără a fi îndemnați de celă mai mică agentă administrativă, setoși numai de­ a fi luminați pentru viitorele ale­geri ; declarămă asemenea că acum, ca nici uă dată, s’aă respectată întrunirile pu­blice f ără Dobriceanu nici n’a fostă în orașă în Ziua întrunirii. In adeveră, în­trunirea a avută efectă eclatantă în contra opoziției re­­voitare, după noi. „M. Xenu; D. Letzu ; C. Bălăcescu ; T Petrescu ; P. Dobrișanu ; I. C. Letzu ; M­­Athanasiu; Arghir Marinescu ; G. Petrovici­ I. Săndulescu; I. Dogeanu; Iordan Vitză ; Stoicea Nancovici; Carol Varo; Tache Ște­fan ; D. P. Ionescu ; I. A. Bosneagu ; N. Vasiliu ; I. Fileea ; C. Negulescu ; N. Ior­­danovici; Tzanovici, Rădulescu ; Ghiță Con­­stantinescu ; I. P. Gheorghiu ; I. Panescu ; I. Mihai; Niță Aprodu; M. Theodor; A. Ostreanu ; C. Greculescu ; C. Gotan ; P. Petrescu ; I. Iordănescu ; Ghiță Dimitriu ; N. Dogeanu ; A. Săndulescu ; M. Christescu; M. Urlan ; T. Theodor; G. Dimitrescu; Sterie Maciu.

Next