Romanulu, aprilie 1879 (Anul 23)
1879-04-20
ANULU DOUEZECI ȘI TREI VUIESUE 31 VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linii de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III, 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, N0.8I-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler , Walfischgasse 10. LA HAMBURGI, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunnea și Administrațiim*a strartft Domitel 14 Rikskp^pr 19 PRIARU DUOgi tíboi, 1 FLORARU Cu câtă alegerile se apropia, cu câtă partidele se mișcă și iau posițiuni, cu atâtă oposițiunea își înăspresce tonulü, caută din tote puterile a arunca asupra acelora alegeri banuiala de influință guvernamentală, ba chiar a face apelă pe facă la revoltă în contra legilor. Atitudinea acesta, deși nu nouă, este totuși curiosă și caracteristică. Curiosă, pentru că partida care-și arogă numirea de conservatoire, partida care în numele așa zisei ordine, a scăldată în sânge stradele mai multoru orașe și a aruncată în temnițe sutimi din cetățenii ce nu voiau să lase a li se răpi drepturile și a li se lua biruri ilegale, arboreză stindardulă desordinii, stindardulă nesupunerii la lege. Este caracteristică, pentru că acea partidă, fiă la guvernă, fiă în oposițiune, nu se sfiesce de-a călca sau de-a invita pe alții la călcarea legiloră, cândă acesta îi póte aduce vre-ună folosă, seăoate causa vreună rea adversariloră iei politici și ciiară țărei. Călcare de legi, sugrumare: eco dogma de care se conduce partida conservatóre, cândă e la guvernă. Apelă la revoltă în contra legiloră. éco regula iei de purtare, cândă se găsesce în oposițiune. Și totuși acestă partidă îndrăsnesce a-și însuși numirea de conservatóre și a arunca adversariloră sei, ca un titlu de rușine, calificarea de radicali. Conservatóre ea, care—în timpul resbelului, cândă animele tutoră Româniloră palpitnă suptă adâncă și legitimă îngrijire despre resultatul ce putea ave lupta, cândă sorta și viitorulățerei era în mânele voinicilor și devotaților ostași, uita cea mai elementară și în acelașă timpă mai înaltă și mai imperiósa datoriă patriotică! Conservatóre ea, care, în loc de a susține, încuragia și îndemna pe fiii țărei să se înalțe prin sacrificarea de sine în interesul publică până la strălucitorele figuri ce împodobescă istoria națională, nu avea în animă- alte simțiminte decâtă ura în contra guvernului liberală, în minte-i alte idei și în gură alte cuvinte, de câtă idei și cuvinte de descuragiare și de umilire pentru armată și pentru copii iei! Conservatore ea, care, pe cândă țera era străbătută de sutimi de mii de oștire străină, pe cândă aveamă trebuință de cea mai mare liniște, de cea mai deplină ordine, arbora stindardulă desordinii materiale și reîmprospăta obiceiurile funeste din timpurile de cea mai umilitare decădere, invitândă pe amicii fostului regimă , pe întregă partida conservatore, de a se întruni cu metropoliții, episcopii, foștii senatori și deputați și a da cu toții jalbă la puteri în contra guvernului! In orice țară din lume, asemenea fapte, care nu potă de câtă se revolte și să indigneze simțură morală și patriotică ale celui din urmă omă, ar fi fostă cu cea din urmă asprime pedepsite de legi, ca nesce atentate la siguranța interioră, și chiară la esistența statului. Guvernul liberală ânsă le-a lăsată în judecata națiunii și ea le-a disprețuită, cum meritaă. Conservator e ea, care, în timpul cândă se călca în piciure convențiunea de la 4 Aprile, cerându-ni-se înapoi Basarabia, cândă corpurile legiuitóre, într’ună singură glasă și ca ună singură omă, refusaă traficulă imorală ce li se propunea, refusaă de a se târgui pentru vânzarea fraților noștri, trăda, prin scrierile unora din cei mai marcanți membrii ai săi, intențiunea de a ceda, și propaga îndemnulu de a ne supune; ea, care striga în]iare că suntă împrejurări, în care perderea Basarabiei ară fi ună folosă ! Necontenită în luptă deschisă în contra instituțiunilor liberale, pe care, fiindă la putere, le sdrobia prin legi anti-constituționale, era în oposițiune apeleză la nerespectarea loră, partida așa zisă conservatore urmeză și acum aceiași cale. Legea interpretativă electorală este de astă dată obiectulă lirei sale. Acea lege, care, chiară după mărturisirea Pressei, „va servi multă celură ce dorescă libertatea și sinceritatea în alegeri“, și în specială Carta de alegătorii, pentru care Pressa reclamă onórea și meritul invențiunii, este denunțată de timpulii ca „uă nouă și mai necalificabilă invențiune, plămădită de către guvernul roșu, pentru a șicana pe alegătorii independinți “. Părerile nóstre asupra nouei legi electorale sunt cunoscute, noi, și partida din care avemă onore de-a face parte, amă considerată totădeauna libertatea și sinceritatea alegerilor, ca temelia regimului parlamentară, ca singura garanție pentru funcționarea lui regulată și producătore de resultate fericite pentru țară; de aceia, guvernulă liberală a presintată, chiară în 1868, ună asemenea proiectă de lege, care dacă n’a căpătată deplina consacrare legislativă, causa este că a fostă retrasă de la Senată de către guvernulă conservatoră, supt pretestată de a lă studia, și apoi — ca înaltă măsură de precauțiune—nu l’a mai readusă în desbatere. Acelă proiectă, dacă ară fi devenită lege, ară fi scurtată póte multă cei șapte ani de administrare conservatore, cei șapte ani de desfreă electorală, de resipă, de falsificare și de înomolire a țărei în [datorii, căci, cum zice Pressa, ar fi servită multă celoră ce dorină libertatea și sinceritatea alegerilor. A mai apăra acum acestă nouă lege e de prisasă ; ea se apără prin sine, se apără prin chiară svârcolirile și insinuările aceloră cari i își vădă suprimată putința de a se mai duce în Camere prin voturi băgate în urne de pușcăriași și de bandiți; prin votarea acestora în numele adevăraților alegători, cari, din causa terorii, supt regimul conservatoră, nu apăreau la alegeri decâtă ca nesce rarinantes; prin votarea poliției în locul morțiloră și celoră absinți. Lăsămă pe onor noștri protivnici ,a discuta între dânșii și a se înțelege asupra acestei legi, pe care unii o proclamă ca uă garanția pentru libertatea și sinceritatea alegerilor, eră alții ca uă șicană necalificabilă, și ne mărginimă a semnala necalificabilulă apelă ală Timpului la revoltă în contra iei. „Cărțile electorale Zice Timpul”, fiindă uă restricțiune anti-constituțională la dreptul ă de a vota, pe care ’lă are orice cetățeană înscrisă în liste, nu obligă pe biurourile electorale, care potă a se servi de lista definitivii nefiind compus de asemenea exigențe contrarii Constituțiunii și dreptului electorală ală fiecărui Română, pe care dânsa ’le-a stabilită și numai densa putea să ’lă restrîngă scă să ’lă schimbe.“ Semnalămă acestă apelă revoluționară ca uă nouă manifestare a simțimântelor și a spiritului de legalitate ce pretinde a ave partida așa zis?1 conservatóre , îlă semnalămă și ’să reproducemă pentru că țera întregă să ’lă judece, țera întregă să se potă pronuncia asupra lui și asupra autoriloră sei. Nici ună momentă ânsă nu ne putemă închipui că se voră găsi în țară omeni cari să urmeze aceste necalificabile sfaturi; nici ună momenta nu putemă admite că s’ară pute afla în țară măcară ună singură colegiă electorală care să se espuie a vede invalidându-se alegerea sea din causa unei proceduri ilegale, care se renundie de-a se pronuncia asupra celei mai mari cestiuni sociale, politice și economice ce amă avută vre-uă dată de resolvată, și acesta pentru a complace unoră omeni ce ’și-am luată trista misiune de a compromite instituțiunile nóstre constituționale. Legea interpretativă electorala garanteză libertatea flecărui alegătoră; întrunirile sunt libere pretutindeni; autoritățile sânt încătușate, atâtă prin lege, câtă și prin nestrămutata voință a guvernului de a respecta cea mai mare libertate cetățenescă; deci, și datoria cetățenilor de a-și exercita dreptul în consciință e mai mare decâtă oricându. Abținerea ară fi uă dovadă de lipsă de patriotismă. Suntemă și curi ânsă că nu vomă ave să deplângemă asemenea fapte: alegătorii României independinteză totă maturitatea, totă consciință, totă patriotismulă și totă inteligința ce se ceră cetățeniloră unei țărei adevărată constituție tale’și voră esercita marele loră dreptă în scopul ă de a asigura țărei viitorulă și instituțiunilor parlamentare uă funcționare regulată. Jora mandată, Zice legea, va servi dreptă cartă“, n’a zisă ânsă nimică despre alegătorii primari din acelă colegie, deci i-a lăsată în regula generală. Autoritățile sunt datore de a da cărți și alegătoriloră colegieloră IV. Scima că dificultățile pentru împărțirea lor sunt forte mari; dară totă atâtă de mare, decă nu mai multă, trebuie să fie și grija autorității eră de a îngriji pentru îndeplinirea prescrierilor legii și a nu lăsa, din neglijență, motive de-a se pute anula alegerile colegiului IV. Atragemă seriosa atențiune a d-lui ministru de interne asupra acestei însemnate cestiuni și să rugămă de-a lua măsuri grabnice pentru ca alegătorii colegiului al IV-lea să fie puși în posesiunea titlurilor- lară electorale. In vederea viitorelor alegeri, uă cestiune împarte spiritele: alegătorii col. IV trebuie scă nu să aibe carte ? Legea tace în acestă privință, ânsă, ținendă samă de principiul elementară și necontestabilă în interpretarea legiloră că : „unde legea nu distinge, interpretatorulă n’are drepții să distingă“, nu putem decâtă să ne pronunciămă pentru afirmativă. Intr’adevără, cândă legea a voită să facă escepțiune la principiulă generală că orice alegătură trebuie să aibe cartă, a făcută-o clară și categorică : ea a dispensată de cartă pe delegații colegiului IV, „ală că SERVITIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. St. Petersburg, 30 Aprile.—Agenția rusă anundă că în Oremburg a isbucnită un incendiu mare. C parte a orașului a fostă distrusă; desastrulă e imensă. Odesa, 30 Aprile.— Generalulă Obruceff s’a îmbarcată ieri la Odesa pentru Constantinopole; el duce cu sine oă scrisorea împăratului către Sultană și uă proclamațiune către poporală bulgară. Prin acestă proclamațiune Țarulă invită pe Bulgari și pe Rumelioți ca, deorece trupele ruse vor părăsi acum Balcanii, să evite orice ocasiune de disordine și să se mențină în limitele tratatului din Berlin. Roma, 30 Aprile. — D. Depretis, președintele consiliului, a declarată în Camera deputaților, că va răspunde, în una din Zilele septemâneî viitore, la interpelarea ce i s-a făcută în privința politicei din afară asupra cesiunii Greciei, Rumeliei și Egiptului, deorece actualmente negocierile privitore la aceste cestiuni suntă încă pendinte. St. Petersburg, 30 Aprile.—■ Se confirmă în modă oficială că Țarulă se va duce de la Livadia la Berlin, spre a asista la nunta de aură a împăratului Wilhelm, care se va serba în 11 Tuniu Țarulă va veni apoi se petrecá vara la Petersburg, ora la tomnă se va reintorce la Livadia. Viena, 30 Aprile. — piarulu Wiener Abendpost Zice că alegerea principelui de Battenberg e ună pasă însemnată făcută spre deplina esecutare a tratatului din Berlin, deorece alegerea Bulgarilor va găsi uă primire simpatică la tote Puterile semnătore. pianulă în cestiune crede a vede în acesta alegere uă desmințire a scomptelor de unire a Rumeliei cu Bulgaria. Berlin, 30 Aprile.—D. de Bismark, cancelarul imperiului, nu va pleca la Baden decâtă după serbarea nunții de aură, adică pe la 15 Iunie. Se citesce în Gazeta Germaniei de Nord : „Junele principe ale Bulgariei nu va fi vecină limitrofă ală Austriei, înse, în sarcina cu care monarhia de Habsburg s’a însărcinată în Orient, Bulgaria cade asemenea în sfera intereselor sale. „Bulgarii nu puteau alege ună candidată mai aptă decâtă principele de Battenberg, VINERI, 20 APRILIE, 1379. LUMINEZA TE ȘI TEI VII ABONAMENTE. Și Capitală și districte: una and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul, LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctord Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BANI ESEMPLÁBULU spre a face pe cabinetul din Viena se încline pentru binele Principatului, deorece nouă alesă e strînsă legată, prin relațiunile sale de familie, cu Curțile Rusiei și Austriei. * Tîrnova, 30 Aprile. —• Adunarea a ascultată astăzi una discursă ală principelui Dondukoff, prin care își esprimă speranța că alegerea principelui de Battenberg, rudă de aprope cu familia’ imperatescá, va strînge încă și mai multă legăturile care unescă Bulgaria cu Rusia. Adunarea s’a amânată pénă la Ziua sosirii Domnitorului reî. Comisiunea, însărcinată de a se duce să ofere tronul Bulgariei principelui de Battenberg, e compusă din archiepiscopuil Clemente și d-nii Karakovnoski, Stoiloff, Nacevici, Geroff și Zankow. Principele Dondukoff va pleca în 2 Mai la Livadia unde va saluta pe împeratură ; după aceia se va duce la Sofia. Principele a înlocuită deja ieri deja prin Bulgari tote autoritățile ruse din Bulgaria. Suplimentul, cu discursurile pronunciate de d-nii Costinescu și Fleva la întrunirea electorală ținută Dumineca trecută la Ateneu, va apare pe lângă numărul de mâne. MIȘCAREA ELECTORALA pilele trecute, amii publicații uă telegramă adresată nouă din Roșiori de către unii d. Dobriceanu, care arăta că primarul și polițaiură locală aă târîtă pe cetățeni lauă întrunire electorală. Faptulă ce ni se denunța constituindă, după noi, uă atingere a libertății individuale a cetățeniloră, decă ară fi esistată, amă inserata telegrama , cereadă a se face uă cercetare la fața locului. Telegrama în cestiunea produsă în Roșiori dă adevărată surprindere, și ună însemnată numără din cetățenii cei mai autorizați daă desmințire d-lui Dobriceanu, rugându-ne a publica următorea telegramă: „Roșiori, 29 Aprile. „Diareloră Românulu, Binele Publică și Presa. „Membrii Comitetului electorală din Roșiori și alegători în diferite colegii electorale, presenți la întrunirea electorală din 13 ale curentei luni, dămă desmințire telegramei d-lui Dobriceanu, declarândă că toți am asistată la acea întrunire de-a nostră bună voiă, fără a fi îndemnați de celă mai mică agentă administrativă, setoși numai de a fi luminați pentru viitorele alegeri ; declarămă asemenea că acum, ca nici uă dată, s’aă respectată întrunirile publice f ără Dobriceanu nici n’a fostă în orașă în Ziua întrunirii. In adeveră, întrunirea a avută efectă eclatantă în contra opoziției revoitare, după noi. „M. Xenu; D. Letzu ; C. Bălăcescu ; T Petrescu ; P. Dobrișanu ; I. C. Letzu ; MAthanasiu; Arghir Marinescu ; G. Petrovici I. Săndulescu; I. Dogeanu; Iordan Vitză ; Stoicea Nancovici; Carol Varo; Tache Ștefan ; D. P. Ionescu ; I. A. Bosneagu ; N. Vasiliu ; I. Fileea ; C. Negulescu ; N. Iordanovici; Tzanovici, Rădulescu ; Ghiță Constantinescu ; I. P. Gheorghiu ; I. Panescu ; I. Mihai; Niță Aprodu; M. Theodor; A. Ostreanu ; C. Greculescu ; C. Gotan ; P. Petrescu ; I. Iordănescu ; Ghiță Dimitriu ; N. Dogeanu ; A. Săndulescu ; M. Christescu; M. Urlan ; T. Theodor; G. Dimitrescu; Sterie Maciu.