Romanulu, septembrie 1879 (Anul 23)

1879-09-12

ANULU DOVE QECI ȘI TREI _______ Reflficțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 VOIERUE SI VEI PUTEA. ’ ............ ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 bai I Deta . . , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne. 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, N0.8I-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULU BucurescI, 1 Răpciune. Desbaterile urmate în ședința de ieri asupra cestiunii revizuirii art. 7 din Constituțiune au fost, din cele mai însemnate , desbracate de caracterul personalii și violentă ce ’le luaseră în trecută, ele au ședința de Vineri, înfățișată de astă dată una adevărată interesă. Se pute fjice, în fine, că în acestă ședință, s’a discutată cestiunea, desveluindă fiecare parte adevăratele sale vederi și intențiuni. Succesulă ședinței a fost împărțită între d. Maiorescu și d. Boerescu. Discursul d-lui Maiorescu a avută de astă dată năîndouită atracțiune , pe lângă farmeculă obicinuită ală talentului d-sele, declarațiunea formală că vorbesce în numele partidei conservatore, că face declarațiuni în numele iei, a atrasă și mai multă luarea aminte a auditoriului și a făcută să se cumpănască fiecare cuvântă rostită de d-sea. Pentru cine a voită să asculte astă feră, ședința de ieri a fostă uă ședință de mari și prețiase revelațiuni. Oratorulă conservatoră a intrată în materie prin următorea declarațiune făcută în numele întregei sale partide : „Primimd propunerea formulată de majoritatea comitetului delegaților, ca singura propunere care este astăzi cu putință (aplause), ca singura propunere care respunde necesităților țarei, ca singura propunere despre care speram că va găsi, prin argumentele ce i se vor ă da, înțelegere și sprijinii chiar în Europa Occidentală.* Vă dată declarațiunea făcută, totă discursulă d-lui Maiorescu nu fu de câtă uă serie de reserve și uă sistemă întregă de pregătiri pentru casulă cândă partida conservatóre ară veni la putere mai naint de a se resolve cestiunea Evreilor. Mai ântâiă, pentru cine voiesce să înțelegă, reservele se simtă chiară din declarațiunea fundamentală reprodusă mai susă. Partida conservatore primeșce propunerea majorității comitetului delegaților, nu pentru că este cea mai bună, ci pentru că este „singura astăzi cu putință“. Gestiunea de mâne e dejit cu totulă reservată.“ Apoi conservatorii nu primescă acea propunere, ori care ar fi voința puterilor europene, cum efică adevărații autori ai acelei propuneri, ci pentru că „speră“ că, prin argumentele ce voră da, vor găsi „înțelegerea și sprijinul acelor puteri“. Speranța este deja beasa primirii de către conservatori a propunerii majorității comitetului delegaților; deci, din momentul ce speranța ar fi amăgită și argumentele miniștrilorü conservatori nu ar găsi mai mare trecere pe lângă puteri decâtă am găsită argumentele miniștrilor liberali; ceia ce astăzi pare cu putință, nu ară mai păre mâner cu putință; d. Maiorescu ară fi în regulă cu discursulă d-sele și ară pute susține, fără inconsecință, orice soluțiune ș i-ară pare atunci cu putință. Câtă despre aplicare și punerea în lucrare a soluțiunii, ce ară veni după desamăgirea părutei speranțe de astăti a partidei conservatore, d. Maiorescu a avut o mare grijă de a’și lăsa deschise și a’și crea chiară, prin discursulă d-sele, totă felulă de uși și de portițe pentru viitorii. Astăfelă, luândă protestă din apărarea d-lui Kogălniceanu, apărare făcută în ședința de Vineri în contra atacurilor d-lui Vernescu, oratorulă conservatoră a crezută că este în interesulă causei ce apăra de a face apologia loviturei de stază de la 2 Masă. Apoi, printr’uă transițiune de acelea pe care ună oratoră dibactă scle țotăd’auna să le găsescă, d. Maiorescu trecu de la apologia loviturei de stată la „posițiunea principelui străină ereditară“ în Romănia. „Persona principelui alesă, țuise d. Maiorescu, nu sta în legătură primitivă și necesară cu Constituțiunea de la 1 iulie 1866. „Principele străină, adause d-sea, este la noi alesă printr’ună plebiscită făcută la Aprile 1866. In momentulă cândă ați lucrată d-vostră Constituțiunea, noi aveamă principele străină, printr'ună faptă plebiscitară. In acesta plebiscita are Ela nedecina sea juridică.“ Pentru a stabili și mai bine că Domnulă nu are nici uă legătură juridică cu Constituțiunea, d. Maiorescu adause că și principele Carol ară fi putută pre bine să nu jure pe Constituțiune, declarândă că nu o primeșce, deorece nu avea trebuință de densa spre a fi Domnü ală Românilor, prin voința poporului. Totuși acesta din urmă argumentă, pe care totă Camera le-a auțită, nu’să vedemă reprodusă în procesulă-verbală publicată în Monitorul de astăzi, de bună semn oratorală, recitindu-se, s’a speriată de propria sea cutezare și, găsindă că pre multă a vorbită, a suprimată ceia ce-i chema ca pre multă cugetarea. Spațiulă ne silesce a ne opri aci, pentru astăzi, cu prețiosele revelări cuprinse în discursul represintantelui partidei conservatore. Acestă primă parte a revelăriloră d-sele trebuie să facă case pe orice Română să cugete șî recugete asupra consilielor, de care ar fi capabili coreligionarii politici ai d-lui Maiorescu, ajunși consiliari ai tronului, mai ’nainte de a se resolve cestiunea Evreilor. Din fericire ei potă fi numai consiliarii faptului, eră nu și diriguitorii unei consciințe pre delicate spre a se împăca cu sofisme. Vomă reveni. Berlin, 22 Septembre.— Gazeta Germaniei de Nordă anuncță că Imperatul Germaniei în călătoria sea la Metz, unde se duce mâne, Marți, nu va fi salutată de trimiși speciali ai țerilor vecine, deorece șederea Maiestății Sale la Metz va fi de scurtă durată și consacrată exclusiv a afacerilor militare. Imperatul va pleca de la Metz la Berlin Vineri în 27 Septembre. Strasburg, 22 Septembre. — Principele de Hohenlohe, ambasadorul Germaniei la Paris, a sosită aici. Imperatul Wilhelm a primită uă deputațiune a orașului, care i-a predată că medalia turnată în memoria primei sale Visite la Strasburg după anecsare. Mulțămindă, Imperatul a distus Orașul ă vostru și provincia Alsaciei au negreșită amintiri durerose de învinsă. Respundă dorințelor vostre urându-ve ca acesta schimbare să se implinesca în modulă celă mai dulce.* Viena , 22 Septembre. — Principele de Bismarck a conferită cu cornițele Andrassy și cu baronulă de Hammerle de la amedî péne la ora 1 și jumătate ; după aceia a avută uă audiență la Impératul Francisc Iolf, care a durată trei pătrare de oră. La orele 2 și jumătatea făcută, însoțită de comitele Andrassy, gă visită comitelui Taaffe, președintele consiliului de miniștri al Austriei. La trei ore, imperatura, care a fost aclamată cu căldură de uă mulțime numerosă în totă percursul ă séu, a sosită la Otelul Imperiala; principele de Bismarck aștepta pe Maiestatea Lea , în vestibulă; elă lă-a salutată înclinându-se; cnsé Imperatura i-a întinsă îndată mâna; apoi a intrată în apartamentele ocupate de familia cancelarului, unde a stată uă jumătate de oră. După prândă, care a avută locă la 5 ore la castelul de la Schönbrunn. Imperatula a ținută conversațiune în timpu două oră, a luată apoi congedist de la principele de Bismarck, trebuindu să plece la 9 ore sera în Stiria, unde M. S. are se-șî urmeze venatórea. Cancelarula germană va pleca probabile Jou î. Paris, 22 Septembre. — Printr’uă scrisore, dată publicității, d. Herve, directoru ală diarului orleanist, Le Soleil, a retușată de a asista la ună banchetă legitimistă, care trebuie sé ie de la 29 Septembre în onorea aniversării a 59-a a nașcerii comitelui de Chambord. Motivul ce dă pentru refusulu séu este că presința sea aru pute face să se credă într’uă înțelegere formală și precisă între partida legitimistă și aceia pe care o apără densulu, înțelegere care nu esiste și care pare chiară mai depărtată de câtă orî cându. Viena, 22 Septembre. —• Gazeta Vienei publică Patenta Imperială care convocă noula Reichsrab. Se anundă din Belgrad Corespondințe politice : „Comisiunea de anchetă pentru drumurile de feru sârbescí recomandă de a propune Skupcineî adoptarea ofertelor făcute statului de către societatea austriacă a drumurilor de terți. D. Alimpici, ministru al lucrărilor publice, a fost însărcinată de consiliulu de miniștri, ca să elaboreze ună proiectă cu acestă scopă.* Londra, 23 Septembre. — Se telegrafieza din Viena către Standard: v Cornițele Andrassy a declarată că imperatorele Austriei este dispusă a încheia cu Germania unu tratată de alianță defensivă; principele de Bismarck a declarată din partea că imperatorele Wilhelm ’i-a dată uă autorisațiune pentru acelașă scopă.* Uă telegramă a lui Daily News spune că tribulă Mongoliloră a atacată, în trecetarea Suthargardan, ună convoiă ală armatei anglo; ei au ucisă escorta, compusă de 25 omeni, și au pusă mâna pe 34 catâri, la Paris uu broșură în limba francesă, care resumă, cu multă tăriă de argumentare, tóte cele privitore la cestiunea israelită. Autorul crede că există în opiniunea publică franceză uă neînțelegere care întunecă drepta judecată a cestiunii israelite așa cum se presintă la noi. D. Em. Kretzulescu conchide însemnata sea operă unindu-se cu părerea guvernului, adică : împământenirea Evreilor, numai prin votura individuală, fără categorii, și cu dreptul de a cumpăra moșii devenită ună dreptă politică , și, pentru regularea viitorului, la împământenirea unui numărăare care de Evrei, aleși de Corpurile Legiuitore, din listele ce le va presintă guvernul. 1). Cretzulescu a publicată și oă scrisore pe care a adresată-o d-lui Cremieux, președintele Alianței Israelite și pe care o reproducemă mai la vale, atrăgândă asupra iei atențiunea cititorilor noștri. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 22 Septembre. —■ Principele Bismarck a primit a adî dimineță visita principelui de Reuss, ambasadorulu Germaniei; la amecji s’a dusă într’ună echipaiă ală Curții, în mare uniformă de generală, la ministerulu afacerilor străine, unde a fost salutată de cornițele Andrassy, care tocmai atunci sosia dintr’uă audiență privată de la Impératurii. Cancelarulu imperiului Germaniei a fost v vnă aclamată de publică pe stradele ce a străbătută. Se asigură că elă va fi primită de către imperaturii, care -i va întorce visita la Otelul. Imperialii. Gestiunea Evreiloru. Supt titlulă Israeliții în România, d. Emanuel Kretzulescu a publicată Unii discursu alu d-lui hartington. In 18 a. c. s’a inaugurată nouă clubă liberală în Newcastle. Cu acestă pensiune lordală Hartington a ținută ună lungă discursă, în care a arătată că personele cele mai bine informate din ambele partide ale Parlamentului suntă de părere că disolvarea Parlamentului este încăsă eventualitate depărtată; guvernul va aștepta pene cândă țara va uita greutățile actuale. După aceia lordulă Hartington compară politica neliniștită a guvernului cu aceia a imperiului alți douilă, care n’ar fi avută altă scapă de câtă de-a abate atențiunea fetei de la cestiunile de politică interioră. In privința întâmplărilor din Cabul, oratorul observă că doresce din totă anima ca profețiile despre tratatul de la Gundamuk se nu se fi împlinită; acum ară trebui mai anteiă de tóte se se cără satisfacțiune pentru măcelulă din Cabul și apoi se se cerceteze cine erespundeteră pentru împrejurarea că ambasada englesă s’a dusă la Cabul fără escortă îndestulătore. Adevăratele greutăți nu vor începe decâtă după ce armata englesă va fi intrată în Cabul. D. Hartington este în contra anecsării Afganistanului, deorece starea financiară a Indiei nu pate duce chieltuielile pentru armata de ocupațiune; pe de altă parte, anecsarea Afganistanului or împinge pe Rusia la pași identici. Nimeni în Englitera nu pate se privăscă cu nepăsare sa uă apropiare a fruntariei ruse. Terminândă, oratorul declară că viitorulă guvernă liberală va avea nevoiasa sarcină de a repara legislațiunea stricăciosă ca și politica stricăciosă a actualului guvernă. ---—----—-- M. S. R. Domna în străinătate. Citimă în Monitorulu de adî. M. S. R. Domna își urmără cu succesă cura la băile de Mare de la Seheverfingen. MM. IL. Regele și Regina Țeribră-de-Josă vină mai în tote zilele spre a vede și petrece împreună cu Altețea Sea Regală, care a mai primită asemenă și visita A. S. R Principelui moștenitoră al fi Suediei și Norvegiei, precum și a altor personalități oficiale și notabile, venite din Haga, spre a presenta Alteții Săle Regale omagiele soră. Scrisore către d. Cremieux Președintele Alianță Israelite Universale Domnule. Peste câtevaile Camerele române vor deslega definitivă cestiunea emancipării Israeliților din România. Acestă cestiune, agitată de douăzeci de ani în totă presa europeană, pusă oficială în Congresul din Berlin, n’a devenită atâtă de înăsprită și MERCURT, 12 SEPTEMBRE, 1879. LUMINEZATE ȘI VEI FIE ABONAMENH! In Capitală și districte, und and 48 lei; șiese luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (parului. LA PARIS, la d-nil Parras-Halegrain, 6rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B’ G. PopovicI, 15 Fleisch markt. IN ITALIA la d. doctord Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARULU HI Hl —PMP n’a causatü atâta mișcare în publica în cabinete, de câtă mulțămită sforțăriiS^rEP^ tive, stăruitore, ale unei puteri care, ca Societatea lui Isus și mai multă decâtă Franc-masoneria, e înzestrată cu darul ( ubquități( 1), putere care e pretutindeni, care vede tote, aude tóte, și care póte tote prin imensitatea capitalurilor, de care dispune : alianța israelită universală, alu cărei președinte ești d-tea, domnule. In nesce împrejurări cândă e în jocă pacea țerei mele și sortea a patru sute de mii din coreligionarii d-téle, nu vei fi mirată, domnule, că eă, ca Promânu, și ca unulu care amă avută vădinioră onorea de a represinta România pe lângă guvernulă francesă, me adresezi d-tele, Israelită și președinte ală Alianței, d-tele care de două ori ai guvernată Francia în epoce de crisă. Apelulă acesta ți-’lu facă numai într’uă scapă de împăcare și atâtă în interesulă fraților, d-téle de la cele două țărmuri ale Milcovului, câtă și pentru celă mai mare bine alăterei mele. Două lucruri sunt si cure astăzi : Antoiu, că marele principiu ală naturalisării pate fi considerată ca primită de tóte partidele din România; că de mâne chiară acesta principiu va primi aplicațiunea sea pentru unii numera pre care de Israeliți deja asimilați și că, într’ună viitoră maî multă sau mai puțină apropiată, ceî-l-altî voră pute fi naturalisatî individuală după ce voră fi îndeplinită formalitățile cerute de lege —Ală douilea, că la spatele ministerului actuală România întrâgă este în picióre și unanimă în resoluțiunile sale; că astăci, ca și în timpul alegerii principelui Cuza, nu suntă în principală nici liberali, nici conservatori, nici Moldoveni, nici Valachî, ci numai Româniotărîți a manține independința soni națională în contra oricărei presiuni din afară, că în fine noiamu determinată, vă dată pentru totudeauna, marginile reformeloru legitime ce ne suntă impuse prin respectulă nostru pentru tratate, prin simțămintele nóstre de toleranță și chiară prin spiritul ă Constituțiunii nóstre liberale, margini pe care nu teamă pute trece fără pericolu. înalta d-tele esperiență politică, domnule, n’a putută lipsi de-a te face sé cunosc! că afacerile omenesc! se reguléza de obiceiă printr’uă ínvoiéla cândă te coborî de la principie la aplicațiune, pe tărâmulü fapteloru; în arderea luptei, una din cele două părți are obiceiul de-a pretinde totă cealaltă de-a refusa totă; apoi se ajunge și lasă ínvoiela prin măsuri care nu sacrifică într’ună modă bruscă nici unul din interesele care suntă în conflictă, care îmbunătățescă presintele, pe câtă se pate fără pericolu, și deschidă porta unei reforme radicale pentru viitorii; și, după ce pasiunile s’aă potolită deuă parte și de alta, se recunosce că, precedendă astă-felă, s’a urmată calea cea mai înțelaptă. Cerceteză, domnule, décà ești de uă părere contraria, décà eredi că Alianța Israelită trebuie să urmeze a trata pe România ca inamică și a stimula în contra iei opiniunea franceză și cea europeană. însé se sema că acesta opiniune începe deja a nu se mai lăsa să fie așa de lesne rătăcită, unui spirită atâtă de luminată ca ală dtele nu pote scăpa din vedere că, dacă se va recunosce de uă dată în partea nostră sincera dorință de împăcare, era în partea acelora pe cari regretămu a-i numi adversarii noștri, roua voință șiotărîrea preconcepută de-a nu face nici uă transacțiune, atunci se va face, în spiritul publicului ca și în disposițiunile Cabinetelor, uă schimbare care va fi cu totulă în favorea nostră, îmi pare cu neputință, domnule, ca să nu primescînesce cuvinte de împăcare, cândă aceste cuvinte îți vină din România, ală cărei este respectată și onorată ai fostă. Noi mamă uitată, și de sigură nici d-tea nu ai uitată, visita ce aî făcută-o Bucuresciloră, zelulă cu care aî fostă primită de 1). Presința pretutindeni.