Romanulu, septembrie 1879 (Anul 23)
1879-09-17
IILXIVJJU^ -L/ \y sj u-yujv^j kjx l HTjI »oJbmTi si v eie putea. A N U; R CIORI. Linia de 30 litera petit, pagina IV. — 40 bai l Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la adininistrațiunea diarulul. LA PARIS, la Havas, Lafíite et C-ue, H Plane de la Bourse. LA LONDON, la EugéneMicoud, No 8I-A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU deflacțiunea ȘI Administrațiunea strada cómnei 14 LUNI, MARȚI 17. ÎS SEPTEMBRE, 1879. LUMINEZA-TE ȘÎ VEI FI: ABONAMENT K. In Capitală și districte, und anü 48 let; și ce sun! 24 let; tret lunt 12 let; uă lună 4 let. Pen mi tóté térile Europei trimestru 1 ft let A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleisch markt IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Vis San Benigno, 17, Genova, Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BÁNI ESEMPLAKtJLU BucurescI, 11 Răpciune. Intre ideile care neapărată trebuie să facă parte din capitalului moralii alü unei națiuni ce vrea să trăiescă, simțimăntulă naționalii trebuie să ocupe locuri de căpetenia. Elü este nu numai uă necesitate esențială, ci și una din condițiunile de esistență și de prosperitate pentru uă națiune. De aceia, preocuparea constantă a nóstru și a partidei pe care avemü onórea de a o represinta a fostă de a inspira, de a desvolta și întări acestă simțimentă, de a’i da acea conșciință de sine care singură e în stare de a’lă face să se manifeste, la trebuință, cu tăriă și eficacitate. Incependă acestă acțiune națională pe atunci cândă a ave simțimente naționale era să vină și a se manifesta că crimă, nu putemu să nu ne felicitămă, vemenda câtă de departe a ajunsă națiunea nostră în desvoltarea acestui simțimentă. Acestă constatare este prețiosă din tóte punctele de privire, acum cândă partida vrășmașă ideilor naționale și democratice se încercă a-și deschide calea și a legitima din vreme u lovitură criminală în contra lorii, esploatândă în acestă scopă direcțiunea nenorocită și rătăcită luată de uă mică fracțiune a partidei naționale-liberale. Sperămă énse că simțimentul națională va fi penă în cele din urmă să pede că neresbătută pentru aceste tendințe, ce caută a esploata în favorea loră divisiunile manifestate cu ocasiunea resolvării cestiunii israelite. Din fericire timpulă incriminărilor , vagia trecută. Proiectul guvernului pentru revizuirea art. 7 din Constituțiune este supt ochii națiunii. Ea se gâseste deci în posițiune de a judeca cu nepărtinire și de a se rosti în deplină cunoștință de causa asupra ideilor guvernului, asupra modului cum crede elă că se potă împăca interesele naționale cu cerințele marilor puteri, care, sunt reserva aplicării unui principiu admisă în tote statele civilizate, au recunoscută că România merită unu locu în concertul puterilor europeane. Națiunea este astăzi pe deplină convinsă că nedemne și calomniese erau bănuielile că guvernul tinde la emanciparea în masă a tutoră Israeliților din țeră, că voiesce să’introducă pe toți în cetatea română, și—cum se mai țibea -sö pute otrava în organismul naționalității române. Aceste acuzări perfide s’au risipită ca fumulă la suflarea vântului în fața proiectului presintată de guvernă. Nu e vorba, după proiectă, de a emancipa sutimi de mii, nici chiară zecimi de mii; e vorba numai de a două satisfacere reală, în marginile posibilității și ținândă sema de interesele naționale, principiului egalității cultelor, care e recunoscută de toți ca trebuință să fie înscrisă în Constituțiune. Proiectul guvernului proclamă, în modă precisă și categorică , că împământenirea nu se pate face decâtă prin legi speciale și individuale și repune în mânile națiunii suverane dreptură absolută de-a se rosti, în tote cazurile, fără cea mai mică escepțiune în privința oricui, care, supt orice calitate, ară voi să devie cetățeana română. Acestă parte din proiectă are un mare însemnătate, căci suprime unul din mijlocele prin care orice străină putea să devie română — fără consimțimentulă specială ală națiunii — prin simpla opțiune făcută conformă art. 8 din codicele civilă și nu mai lasă nimică în acestă privință la voia unoră interpretări, care potă fi mai multă seă mai puțină largi. Elă protege proprietatea într’ună modă eficace, ferindu-se cusc de a se pune în contrazicere cu documentele internaționale, prin care suntemă obligați într’ună modă precisă. Deci, într’ună cuvântă, proiectulă presintată de guvernă satisface tutoră intereselor legitime ce trebuiescă apărate și are totă de uă dată marele avantagiă de a nu pute fi considerată ca uă desfidere de către puterile europeane, deorece dă uă aplicare reală imediată principiului înscrisă în art. 44 ală tratatului de la Berlin. Sperămă acum că represintanții națiunii, cărora li s’a vorbită necontenită de emanciparea tutoră Evreilor — însuși d. Vernescu a spusă în ședință publică că guvernulvoiesce se dea drepturi la 300,000 Evrei — vetjändu câtă de nedrepte erau acuzările ce se aduceau guvernului, voră studia cestiunea cu acea seninătate pe care o dă siguranța că nemernice erau spaimele ce li se făceau, și voră aduce în deslegarea iei nu numai patriotismul, care trebuie sĕ inspire totădeauna faptele loră, ci și acela tactă politică, prin care strămoșii noștri au salvată de atâte ori patria de cele mai mari pericole și ne aă lăsată-o nouă spre pază și păstrare, națiunea cea mai favorizată, ci pe baza unui tratată specială de tarife. Comandantulă generală din Saraievo a supusă deja guvernului austriacă propuneri amănunțite, care regulază reducerea ce e cu putință a contingentului trupelor de ocupațiune din Bosnia. Berlin, 28 Septembre.—Circulă cu multă stăruință scomptală despre viitorea sosire ln Berlin a principelui Gorciakoff cu scopă de a arătă conferință cu cancelarul imperiului Germaniei. Acestă demersă s-ară face în urma unei dorințe exprimate a Țarului. Paris, 28 Septembre. — țiarulă La République Frangaise crede a sei că mare insulă de Salisbury, cu ocasiunea întrevederi ce a avută celele trecute la Dieppe cu d. Waddington, a dată siguranța ministrului afacerilor să străine ală Franciei că silințele diplomației engleze la Constantinopole arătinde a dobândi cedarea definitivă și fără reservă a Ianinei către Grecia. Sofia, 28 Septembre. — Principele Alexandru I, Domnuț Bulgariei, a plecată astăzi de la Sofia spre a se duce la Bucuresci să facă uă visită principelui Carol I al României. Suita A. S se compune din opt si persone din casa sa civilă și militară. Viena, 28 Septembre.—Congresul Bisericeî sârbe s’a deschisă aflăde la Carlovitz pe Dunăre de către ună comisară regescă cu ceremonialulă obicinuită. Mâne , Luni, se va procede la alegerea vice-președintelui. SENIȚIUJ LA TELEONAFLOU ALA AGENȚIEI HAVAS. Paris, 27 Septembre. — Se telegrafieză din Lausanne (Elveția) că principele Ion Bibescu a murit acolo. Berlin, 27 Septembre.—Principele Laburoff, ministra plenipotențiară ale Rusiei la Atena, a sosită la Berlin, venindă de la St. Petersburg ; elă s’a dusă îndată la ambasada Rusiei, unde a avută uă conferință cu ambasadorulă d. d’Oubril. Constantinopole, 27 Septembre.— Savfetpașa a declarată că Porta n’are pentru momentă delocă intențiunea de a ocupa milităresce Rumelia Orientală, după cum se credea în urma evenimentelor întâmplate prin apropiare de Burgas. Constantinopole, 28 Septembre.—Porta a ordonată guvernatorului Adrianopoleî de a suspenda repatriarea refugiaților turci în Rumelia Orientală , în urma obiecțiuniloră ceaa s’aătăcută din partea Rusiei. Afară de acesta ea a renunciată de a însărcina pe ună oficială europeană în serviciulăiei să facă un anchetă în privința relelor tratări ce suferă Musulmanii repatriați. Viena, 28 Septembre.— Relațiunile economice dintre Austro-Ungaria și Germania nu vor fi regulate pe baza tratatelor cu Sosirea Principelui Bulgariei. Mâne va sosi în capitala nostră A. S. Principele Alexandru I, Domnulă Bulgariei, care, după cum ne anunciă uă depeșe a agenției Havas, a plecată ieri din Sofia, spre a veni la Bucuresci să facă să visită A. S. R. Domnitorului nostru. A. S. va fi primită la Giurgiu de d. generală Cernută și de d. colonelă Pastia, precum și de autoritățile civile și militare locale. De la Giurgiu A. S., însoțită de suitarea și de delegații români, va veni dreptu la partura de la Cotroceni, unde va fi primită de toți d-nii miniștri, precum și de toți oficialii din garnisoaă. Garda de onore o va face ună despărțământă de roșiori. D. colonelă Pastia va fi atașată pe lângă persona. Sele principelui Alexandru I, pe totă timpul, câtă va sta în România. Citimă în Novoie Vreme de la 5 (17) Septembre : „Austria urmeză mersul ă söu triumfală în peninsula Balcaniloră supt protecțiunea tratatului de la Berlin, care avea de scopă, se fice, să întemeieze pacea în Orient. Ensé acea politică de ocupare va ave resultate cu totul străine, căci eră desfidere aruncată poporațiunilor slave din Turcia. „Care este scopul finală ală invadării provinciilor slave de către Austria ? Vomă vede mai târziiă, deră, în orice casă, ea nu urmăresc c mă scapă pacinică cu sprijinul și cu voia Germaniei, „încercarea de a sacrifica poporațiunile slave din Oriunte, spre a pute întinde dominațiunea germană dincolo de fruntariile sale naturale, este uă încercare criminală. E vădită că, pentru a ieși din încurcăturile lor interiore, Austria și Germania nu caută decâtă a întări puterea pe Dunăre, la Alpi și la Rhin. „Ore Europa va da adesiunea mea acestor scopuri ambițiose ? Noi nu credemă, căci ară fi uă întorcere spre timpul năvălirilor barbare.“ Starea financiară a Italiei. Citimă în Le Nord . Senatură italiană, cândă ’î s’a supusă după constituirea cabinetului Cairoli proedură privitoră la desființarea gradată a taxei asupra măcinatului grâului, ’în amânată desbaterea, după propunerea raportorului său, d. Saracco, care emisese opiniunea că trebuia să se aștepte presintarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe 1880. Aceste bugete erau cu nerăbdare așteptate de opiniunea publică și d. Grimaldi le-a și presintată în timpul prescrisă de lege, ceia ce până acum a fostă arareori cu putință, și cu tote acestea studiulă ce avea să facă noulă ministru asupra condițiunilor, situațiunii financiare, asupra resurselor și și a sarcinelor, era forte anevoiosă pentru că trebuia să aibă în vedere reducerea de ună pătrată a dreptului asupra măcinatului grâului, cu începere de la 1 Iulie 1880. Dacă nu s’ară ține făină decâtă de chieltuielile a cărora afectare e autorizată de legislativă, ară fi ună escedentă de 7 milione asupra bugetului pe 1880 ; dara se prevădă chiară de acum orecare chieltuieli cărora nu pute fi îndouiată că Parlamentulă le va da aprobarea sea; cu aceste chieltuieli, escedentulfi se transformă într-ună deficită probabilă de 6 milione. Ministrul va arăta mijlocele de acoperire a acestui deficită , în ziua cândă Parlamentulă va vota disposițiunile financiare din care vor resulta. Nu e departe timpulă cândă deficitul bugetară se urca la 150 seă 200 milione pe ană. Astăzi, echilibrul e aprope dobândita. Situațiunea nu pate trece încă de escelentă, dără e necontestabila pe calea de-a deveni bună, și, pentru ca se fiă, va fi de ajunsă de-a nu o compromite și de a mărgini chieltuielele la venituri. E deja multă ca să țară atâta de tânără, a căreia crescere s’a săvârșită în mijloculă atâtoră obstacole și dificultăți, se ajungă , sâă să fie aprope d’a echilibra ună bugetă de 1400 milione, atunci când o bugetală generală ală Italiei, înainte de 1860, nu era decâtă de 571 milione. Celă mai bună criteriu ală acestei situațiuni este creditulă Italiei. Italia, vorbindă din puntă de vedere financiară, este astăzi uă putere seriosă, adică uă putere care cunosce valorea îngagiamentelor sale și care le îndeplinesce cu fidelitate. Astă reră, renta italiană, care căduse supt 36 fr. în 1866 și care, în anii ce urmară după 1870, flota între 55 și 65 fr. pe piața franceză, acum este peste 80 fr., a ajunsă aprope 81. Acastă urcare este enormă și situațiunea pe care ea o arătă nu va înceta de-a se consolida, dacă guvernul și Parlamentul se vor pune cuotărîre la lucru pentru a desvolta resursele țărei, dândă impulsiune muncei naționale, producțiunii agricole și făcândă se dispară pede cele ce aducă supărare și uneia și celeîlalte, prin remânuirea sistemei fiscale remânuire care este unulă din cele de anteiă articole ale programei stângei. Casele de economii în Europa Occidentală, însemnatele forose aduse de casele de economiî, în statele Europei Occidentale, sunt atâtă de bine apreciate, de diferitele clase ale poporațiunii, în cară participanții la aceste bănci populare se numără cu miliónele. Prin aceste instituțiuni de apărare în contra felurile lor, neajunsuri ale vieții omenesce, cei mai mulți scapă de lipsă, în timpuri neprimejose, și de umilirile, ca și de viiturile, la care adesea ele daă locă, și mulți datorescă începutul averei loră miceloră economii ce au capitalisată în asemenea case de prevedere. Deprinderea de-a plasa prisosulă agonisirii la casele de economii, procură elemente de înavuțire și asigură bună-starea individuală. Aglomerarea depunerilor, în casele de economii, aduce comerciului și industriei naționale resurse ieftine și suficiente, pentru desvoltarea lor, și, prin desvoltarea acestora, se ameliorază nu numai starea individuală, dară în genere creșce avuția națională și se consolidă independința flecăruia în parte. Vorbindă despre progresul, făcută de casele de economii, în Europa Occidentală, Monitorul intereseloră materiale, din Bruxelles, arătă, în câteva numere consecutive, aventură ce a luată spiritulă de economii între poporațiunile focale și folosele demne de invidiată ce procură țărilor în care se desvoltă aceste instituțiuni. Relatândă aceste avantaje, Monitorul intereselor materiale fulgeră, prin câteva trăsuri convingătore, sistema moterielor oficiale, ce se practică în Italia (ca și în Germania și Austria), și conchide, stigmatizândă jocurile asordose, prin următorea rasă, luată din raportul d-lui Pisa asupra unui proiectă de lege relativă la desființarea caselor de loterii : „Biurourile de loterie reprezintă superstițiunea, lenea, neprevederea, totă astălilă precum casele de economii reprezintă inițiativa individuală, prevederea, munca și activitatea. »Casele de economii sunt inamicele loterieloră, unele nu potă trăi lângă altele, decâtă pentru a se combate și a se învinge, și reușita trebuie să fie a, caselor de economii, pentru că ele propagă moraitatea și independința individuală5. Cu aceste citațiuni, Monitorul intereselor materiale deplânge pasiunea și naivitatea jucătorilor la loterii, cari, îndurândă diferite privațiuni, solicită îndestularea lor, de la asordulă loterieloră, pe altarul cărora sacrifică resursele ce ară fi putută să le aducă reale avantagie, dăcă ele ară fi fostă depuse în casele de economii. Continuând pe acestă fărâmă, Monitorul Belgiană arată că, pe când, în Belgia, magistrații, cu legile țării în mână, se facă forți a stârpi jocurile aiardese și clandestine, confrații lor din Italia se mulțămescă a regulamenta numai acestă Magéi ă ală poporațiuniloră, deturnându-i folosele spre casa tesaurului publică, care trage, din produsul ălotăriilor oficiale, resurse de peste 30 milione lei anuală pentru alimentarea bugetului. Belgiano, trecuți prin încercările ce se facă astăzi în Italia, întrebuință să mai cu folosă escedentele agonisirii soră, plasândule în casele de economii, în care, numai in anul 1878, au depusă peste 54 milione li. Trecându apoi la casele de economii din Francia. Monitorul arată cum acolo progresul este din cele mai însemnate: în trei ani numai, începând de la 1875, numărul deponențiloră a sporită, de la 2,170,066, la trei milione, și capitalulă soră, la finele anului 1878, depășise suma de ună miliardă. Acestă însemnată progresă, neputândă trece neobservată. Monitorul constată că y din poporațiunea franceză depune escedentele produsului său la casele de economii și exprimă regrete că, în Belgia, cu totă înaintarea acestor case, numărul depunătorilor abia atinge 30 parte din poporațiune. După raportul oficială ale ministrului agriculturei și comercialui Franciei, reprodus, în totă întregimea lui, de diavură Economising Frances, numărul caselor de economie, în acestă stată, la finele anului 1877, era de 538 cu 820 sucursale și 534 agenți poștali și fiscali, puși în serviciul caselor de economii. Examinândă apoi căușele acestor progrese, le atribuie : Simplificării formelor pentru depuneri și retrageri de fonduri. Adăugirii numărului caselor de economii. Crescerii economiilor școlare , a căroră introducere se datoresce profesorului Belgian Laurent. Suntvențiuniloră ce se acordă de consiliere departamentele pentru întreținerea caselor, de economii județene; și în fine;