Romanulu, septembrie 1879 (Anul 23)

1879-09-17

IILXIVJJU^ -L/ \y sj u-yujv^j kjx l HTjI »oJbmTi si v eie putea. A N U; R CIORI. Linia de 30 litera petit, pagina IV. — 40 bai l Deto , , , pagina III. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la adininistrațiunea diarulul. LA PARIS, la Havas, Lafíite et C-ue, H Plane de la Bourse. LA LONDON, la EugéneMicoud, No 8I-A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU d­eflacțiunea ȘI Administrați­unea strada cóm­nei 14 LUNI, MARȚI 17.­ ÎS SEPTEMBRE, 1879. LUMINEZA-TE ȘÎ VEI FI: ABONAMENT K.­ In Capitală și districte, und anü 48 let; și c­e sun! 24 let; tret lunt 12 let; uă lună 4 let. Pen mi tóté térile Europei trimestru 1 ft let A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B' G. PopovicI, 15 Fleisch markt IN ITALIA la d. doctorü Gustavo Croce. Vis San Benigno, 17, Genova, Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BÁNI ESEMPLAKtJLU BucurescI, 11 Răpciune. Intre ideile care neapărată tre­buie să facă parte din capitalului mo­ralii alü unei națiuni ce vrea să trăiescă, simțimăntulă naționalii tre­buie să ocupe locuri de căpetenia. Elü este nu numai uă necesita­te esențială, ci și una din condi­­țiunile de esistență și de prosperi­tate pentru uă națiune. De aceia, preocuparea constantă a nóstru și a partidei pe care avemü onórea de a o represinta a fostă de a inspira, de a desvolta și întări a­­cestă simțimentă, de a’i da acea conșciință de sine care singură e în stare de a’lă face să se manifeste, la trebuință, cu tăriă și eficacitate. Incependă acestă acțiune națio­nală pe atunci cândă a ave simți­­mente naționale era să vină și a se manifesta că crimă, nu putemu să nu ne felicitămă, vemenda câtă de departe a ajunsă națiunea nostră în desvoltarea acestui simțimentă. Acestă constatare este prețiosă din tóte punctele de privire, acum cândă partida vrășmașă ideilor­ naționale și democratice se încercă a-și des­chide calea și a legitima din vreme u­ lovitură criminală în contra lorii, esploatândă în acestă scopă direcți­unea nenorocită și rătăcită luată de uă mică fracțiune a partidei națio­­nale-liberale. Sperămă énse că simțimentul­ na­țională va fi penă în cele din urmă să pede că neresbătută pentru aceste tendințe, ce caută a esploata în fa­­vorea loră divisiunile manifestate cu ocasiunea resolvării cestiunii is­­raelite. Din fericire timpulă incrimi­nări­lor , vagi­a trecută. Proiectul­ guvernului pentru re­­vizuirea art. 7 din Constituțiune este supt ochii națiunii. Ea se gâseste deci în posițiune de a judeca cu nepărtinire și de a se rosti în deplină cunoștință de causa asupra ideilor­ guvernului, asupra modului cum crede elă că se potă împăca interesele naționale cu cerin­țele marilor­ puteri, care, sunt re­­serva aplicării unui principiu admisă în tote statele civilizate, au recu­noscută că România merită unu locu în concertul­ puterilor­ europeane. Națiunea este astăzi pe deplină convinsă că nedemne și calomniese erau bănuielile că guvernul­ tinde la emanciparea în masă a tutoră Is­­raeliților­ din țeră, că voiesce să’i­­ntroducă pe toți în cetatea română, și—cum se mai țib­ea -sö pute otra­va în organismul­ naționalității ro­mâne. Aceste acuzări perfide s’au risi­­pită ca fumulă la suflarea vântului în faț­a proiectului presintată de guvernă. Nu e vorba, după proiectă, de a emancipa sutimi de mii, nici chiară­­ zecimi de mii; e vorba numai de a do­uă satisfacere reală, în margi­nile posibilității și ținândă sema de interesele naționale, principiului e­­galității cultelor­, care e recunos­cută de toți ca trebuință să fie în­scrisă în Constituțiune. Proiectul­ guvernului proclamă, în modă precisă și categorică , că împământenirea nu se pate face de­câtă prin legi speciale și individuale și repune în mânile națiunii suve­rane dreptură absolută de-a se rosti, în tote cazurile, fără cea mai mică escepțiune în privința ori­cui, care, supt ori­ce calitate, ară voi să de­vie cetățeana română. Acestă parte din proiectă are un mare însemnătate, căci suprime u­­nul­ din mi­jlocele prin care ori­ce străină putea să devie română — fără consimțimentulă specială ală națiunii — prin simpla opțiune fă­cută conformă art. 8 din codicele civilă și nu mai lasă nim­ică în a­­cestă privință la voia unoră inter­pretări, care potă fi mai multă seă mai puțină largi. Elă protege proprietatea într’ună modă eficace, ferindu-se cusc de a se pune în contrazicere cu docu­mentele internaționale, prin care sun­­temă obligați într’ună modă precisă. Deci, într’ună cuvântă, proiectulă presintată de guvernă satisface tu­toră intereselor­ legitime ce trebu­­iescă apărate și are totă de uă dată marele avantagiă de a nu pu­te fi considerată ca uă desfidere de către puterile europeane, de­ore­ce dă uă aplicare reală imediată prin­cipiului înscrisă în art. 44 ală tra­tatului de la Berlin. Sperămă acum că represintanții națiunii, cărora li s’a vorbită ne­contenită de emanciparea tutoră E­­vreilor­ — însuși d. Vernescu a spusă în ședință publică că guver­nul­­voiesce se dea drepturi la 300,000 Evrei — vetjändu câtă de nedrepte erau acuzările ce se adu­­ceau guvernului, voră studia cestiu­­nea cu acea seninătate pe care o dă siguranța că nemernice erau spai­mele ce li se făceau, și voră aduce în deslegarea iei nu numai patrio­­tismul, care trebuie sĕ inspire totă­­dea­una faptele loră, ci și acela tactă politică, prin care strămoșii noștri au salvată de atâte ori patria de cele mai mari pericole și ne aă lă­­sată-o nouă spre pază și păstrare, națiunea cea mai favorizată, ci pe baza u­­nui tratată specială de tarife. Comandantulă generală din Saraievo a supusă deja guvernului austriacă propuneri amănunțite, care regulază reducerea ce e cu putință a contingentului trupelor­ de o­­cupațiune din Bosnia. Berlin, 28 Septembre.—Circulă cu multă stăruință scomptală despre viitorea sosire ln­ Berlin a principelui­ Gorciakoff cu scopă de a ară­tă conferință cu cancelarul­ im­periului Germaniei. Acestă demersă s-ară face în urma unei dorințe exprimate a Ța­rului. Paris, 28 Septembre. — ț­iarulă La Ré­­publique Frangaise crede a sei că mare in­­sulă de Salisbury, cu ocasiunea întreve­deri­ ce a avută celele trecute la Dieppe cu d. Waddington, a dată siguranța mini­strului afacerilor să străine ală Franciei că silințele diplomației engleze la Constanti­nopole ară­tinde a dobândi cedarea de­finitivă și fără reservă a Ianinei către Grecia. Sofia, 28 Septembre. — Principele Ale­xandru I, Domnuț­ Bulgariei, a plecată a­­stăzi de la Sofia spre a se duce la Bucu­­resci să facă uă visită principelui Carol I al­ României. Suita A. S se compune din opt si per­­sone din casa s­a civilă și militară. Viena, 28 Septembre.—Congresul­ Bise­­riceî sârbe s’a deschisă aflăde la Carlovitz pe Dunăre de către ună comisară regescă cu ceremonialulă obicinuită. Mâne , Luni, se va procede la alegerea vice-președin­­telui. SEN­­IȚIUJ LA TELEON­AFLOU ALA AGENȚIEI HAVAS. Paris, 27 Septembre. — Se telegrafieză din Lausanne (Elveția) că principele Ion Bibescu a murit­ acolo. Berlin, 27 Septembre.—Principele Labu­­roff, minis­tra plenipotențiară ale Rusiei la Atena, a sosită la Berlin, venindă de la St. Petersburg ; elă s’a dusă îndată la amba­sada Rusiei, unde a avută uă conferință cu ambasadorulă d. d’Oubril. Constantinopole, 27 Septembre.— Savfet­­pașa a declarată că Porta n’are pentru momentă de­locă intențiunea de a ocupa milităresce Rumelia Orientală, după cum se credea în urma evenimentelor­ întâmplate prin apropiare de Burgas. Constantinopole, 28 Septembre.—Porta a ordonată guvernatorului Adrianopoleî de a suspenda repatriarea refugiaților­ turci în Rumelia Orientală , în urma obiecțiuniloră ce­aa s’aă­tăcută din partea Rusiei. Afară de acesta ea a renunciată de a însărcina pe ună oficială europeană în ser­­viciulă­iei să facă un anchetă în privința relelor­ tratări ce suferă Musulmanii repa­triați. Viena, 28 Septembre.— Relațiunile eco­nomice dintre Austro-Ungaria și Germania nu vor­ fi regulate pe baza tratatelor­ cu Sosirea Principelui Bulgariei. Mâne va sosi în capitala nostră A. S. Principele Alexandru I, Dom­nulă Bulgariei, care, după cum ne anunciă uă depeșe a agenției Havas, a plecată ieri din Sofia, spre a veni la Bucuresci să facă să visită A. S. R. Domnitorului nostru. A. S. va fi primită la Giurgiu de d. generală Cernută și de d. colo­nelă Pastia, precum și de autorită­țile civile și militare locale. De la Giurgiu A. S., însoțită de suita­rea și de delegații români, va veni dreptu la partura de la Co­­troceni, unde va fi primită de toți d-nii miniștri, precum și de toți o­­ficialii din garnisoaă. Garda de onore o va face ună despărțământă de roșiori. D. colonelă Pastia va fi atașată pe lângă persona­­. Sele principe­lui Alexandru I, pe totă timpul, câtă va sta în România. Citimă în Novoie Vreme de la 5 (17) Septembre : „Austria urmeză mersul ă söu trium­fală în peninsula Balcaniloră supt protecțiunea tratatului de la Ber­lin, care avea de scopă, se­­ fice, să întemeieze pacea în Orient­. Ensé a­­cea politică de ocupare va ave re­­sultate cu totul­ străine, căci e­ră desfidere aruncată poporațiunilor­ slave din Turcia. „Care este scopul­ finală ală in­vadării provinciilor­ slave de către Austria ? Vomă vede mai târziiă, deră, în ori­ce casă, ea nu urmă­­resc c m­ă scapă pacinică cu spriji­­nul­ și cu voia Germaniei, „încercarea de a sacrifica popo­­rațiunile slave din Oriunte, spre a pute întinde dominațiunea germană dincolo de fruntariile sale naturale, este uă încercare criminală. E vă­dită că, pentru a ieși din încurcătu­rile lor­ interiore, Austria și Ger­mania nu caută de­câtă a întări puterea pe Dunăre, la Alpi și la Rhin. „Ore Europa va da adesiunea mea acestor­ scopuri ambițiose ? Noi nu credemă, căci ară fi uă întorcere spre timpul­ năvălirilor­ barbare.“ Starea financiară a Italiei. Citimă în Le Nord . Senatură italiană, cândă ’î s’a supusă după constituirea cabinetului Cairoli pro­­ed­ură privitoră la desființarea gradată a taxei asupra măcinatului grâului, ’î­n amâ­nată desbaterea, după propunerea raporto­rului său, d. Saracco, care emisese opiniu­­nea că trebuia să se aștepte presintarea bugetelor­ de venituri și ch­eltuieli pe 1880. Aceste bugete erau cu nerăbdare așteptate de opiniunea publică și d. Grimaldi le-a și presintată în timpul­ prescrisă de lege, ceia ce până acum a fostă arare­ori cu putință, și cu tote acestea studiulă ce avea să facă noulă ministru asupra condițiunilor, situa­­ț­iunii financiare, asupra resurselor și și a sarcinelor­, era forte anevoiosă pentru că trebuia să aibă în vedere reducerea de ună pătrată a dreptului asupra măcinatu­lui grâului, cu începere de la 1 Iulie 1880. Dacă nu s’ară ține făină de­câtă de ch­iel­­tuielile a cărora afectare e autorizată de legislativă, ară fi ună escedentă de 7 mi­­lione asupra bugetului pe 1880 ; dara se prevădă chiară de acum ore­care chieltu­­ieli cărora nu pute fi îndouiată că Parla­­mentulă le va da aprobarea sea; cu aceste chieltuieli, escedentulfi se transformă în­­tr-ună deficită probabilă de 6 milione. Mi­­nistrul­ va arăta mijlocele de acoperire a acestui deficită , în ziua cândă Parlamen­­tulă va vota disposițiunile financiare din care vor­ resulta. Nu e departe timpulă cândă deficitul­ bugetară se urca la 150 seă 200 milione pe ană. Astă­zi, echilibrul­ e aprope do­bândita. Situațiunea nu pate trece încă de escelentă, dără e necontestabila pe calea de-a deveni bună, și, pentru ca se fiă, va fi de ajunsă de-a nu o compromite și de a mărgini chieltuielele la venituri. E deja multă ca să țară atâta de tânără, a căreia crescere s’a săvârșită în mijloculă atâtoră obstacole și dificultăți, se ajungă , sâă să fie aprope d’a echilibra ună bugetă de 1400 milione, atunci când o bugetală gene­rală ală Italiei, înainte de 1860, nu era de­câtă de 571 milione. Celă mai bună crite­riu ală acestei situațiuni este creditulă Ita­liei. Italia, vorbindă din puntă de vedere financiară, este astă­zi uă putere seriosă, adică uă putere care cunosce valorea în­­gagiamentelor­ sale și care le îndeplinesce cu fidelitate. Astă­ reră, renta italiană, care căduse supt 36 fr. în 1866 și care, în anii ce urmară după 1870, flota între 55 și 65 fr. pe piața franceză, acum este peste 80 fr., a ajunsă aprope 81. Acastă urcare este enormă și situațiunea pe care ea o arătă nu va înceta de-a se consolida, dacă guvernul­ și Parlamentul­ se vor­ pune cu­otărîre la lucru pentru a desvolta resursele țărei, dândă impulsiune muncei naționale, producțiunii agricole și făcândă se dispară pede cele ce aducă supărare și uneia și ce­­leî­l­alte, prin rem­ânuirea sistemei fiscale remânuire care este unulă din cele de an­­t­eiă articole ale programei stângei. Casele de economii în Europa Occidentală, însemnatele forose aduse de casele de e­­conomiî, în statele Europei Occidentale, sunt­ atâtă de bine apreciate, de diferitele clase ale poporațiunii, în cară participanții la aceste bănci populare se numără cu miliónele. Prin aceste instituțiuni de apărare în contra felurile lor, neajunsuri ale vieții o­­menesce, cei mai mulți scapă de lipsă, în timpuri neprim­ejose, și de umilirile, ca și de viiturile, la care adesea ele daă locă, și mulți datorescă începutul­ averei loră miceloră economii ce au capitalisată în a­­semenea case de prevedere. Deprinderea de-a plasa prisosulă agoni­sirii la casele de economii, procură ele­mente de înavuțire și asigură bună-starea individuală. Aglomerarea depunerilor, în casele de economii, aduce comerciului și industriei naționale resurse ieftine și suficiente, pen­tru desvoltarea lor, și, prin desvoltarea acestora, se ameliorază nu numai starea individuală, dară în genere creșce avuția națională și se consolidă independința fle­căruia în parte. Vorbindă despre progresul, făcută de casele de economii, în Europa Occidentală, Monitorul­ intereseloră materiale, din Bru­xelles, arătă, în câte­va numere consecutive, aventură ce a luată spiritulă de economii între poporațiunile focale și folosele demne de invidiată ce procură țărilor­ în care se desvoltă aceste instituțiuni. Relatândă aceste avantaje, Monitorul­ intereselor­ materiale fulgeră, prin câte­va trăsuri convingătore, sistema moterielor­ o­­ficiale, ce se practică în Italia (ca și în Germania și Austria), și conchide, stigma­­tizândă jocurile asordose, prin următorea­­ rasă, luată din raportul­ d-lui Pisa asupra unui proiectă de lege relativă la desființarea caselor­ de loterii : „Biurourile de loterie reprezintă super­­stițiunea, lenea, neprevederea, totă astă­­l­ilă precum casele de economii reprezintă inițiativa individuală, prevederea, munca și activitatea. »Casele de economii sunt­ inamicele lo­­terieloră, unele nu potă trăi lângă altele, de­câtă pentru a se combate și a se în­vinge, și reușita trebuie să fie a, caselor­ de economii, pentru că ele propagă mora­­itatea și independința individuală5. Cu aceste citațiuni, Monitorul­ interese­lor­ materiale deplânge pasiunea și naivi­tatea jucătorilor­ la loterii, cari, îndurândă diferite privațiuni, solicită îndestularea lor, de la asordulă loterieloră, pe altarul­ că­rora sacrifică resursele ce ară fi putută să le aducă reale avantagie, dăcă ele ară fi fostă depuse în casele de economii. Continuând­ pe acestă fărâmă, Monito­rul­ Belgiană arată că, pe când­, în Bel­gia, magistrații, cu legile țării în mână, se facă forți a stârpi jocurile aiardese și clandestine, confrații lor­ din Italia se mul­­țămescă a regulamenta numai acestă Ma­géi ă ală poporațiuniloră, deturnându-i fo­losele spre casa tesaurului publică, care trage, din produsul ă­lotăriilor­ oficiale, re­surse de peste 30 milione lei anuală pen­tru alimentarea bugetului. Belgiano, trecuți prin încercările ce se facă astă­zi în Italia, întrebuință să mai cu folosă escedentele agonisirii soră, plasându­­le în casele de economii, în care, numai in anul­ 1878, au depusă peste 54 milione li. Trecându apoi la casele de economii din Francia. Monitorul­ arată cum acolo pro­­gresul­ este din cele mai însemnate: în trei ani numai, începând­ de la 1875, nu­­mărul­ deponențiloră a sporită, d­e la 2,170,066, la trei milione, și capitalulă soră, la finele anului 1878, depășise suma de ună miliardă. Acestă însemnată progresă, neputândă trece neobservată. Monitorul­ constată că y din poporațiunea franceză depune es­cedentele produsului său la casele de eco­nomii și exprimă regrete că, în Belgia, cu totă înaintarea acestor­ case, numărul­ de­­punătorilor­ abia atinge­­­ 30 parte din po­­porațiune. După raportul­ oficială ale ministrului agriculturei și comercialui Franciei, repro­dus, în totă întregimea lui, de diavură Eco­nomising Frances, numărul­ caselor­ de e­­conomie, în acestă stată, la finele anului 1877, era de 538 cu 820 sucursale și 534 agenți poștali și fiscali, puși în serviciul­ caselor­ de economii. Examinândă apoi căușele acestor­ pro­grese, le atribuie : Simplificării formelor­ pentru depuneri și retrageri de fonduri. Adăugirii numărului caselor­ de eco­nomii. Crescerii economiilor­ școlare , a căroră introducere se datoresce profesorului Bel­gian Laurent. Suntvențiuniloră ce se acordă de consi­­liere departamentele pentru întreținerea ca­selor, de economii județene; și în fine;

Next