Romanulu, octombrie 1879 (Anul 23)
1879-10-19
968 Bucurescu care a reușita a aduce la buna sfîrșitură cestiune atâta de anevoiosă. Deputații români asemene merită tote laudele. Ei au dovedita cu acesta ocasiune una spirita de concordiă care ar pute servi de exemplu și altora adunări legislative. Fără spiritu de partidă, neascultânda de câta de patriotismulu lord, ei ad votata vă lege ai cărei partisani nu pre erau. ,Acum e rândulu Israelițilora de-a dovedi că primesc fără restricțiune situațiunea ce li s’a făcuta. Acesta e unicula midlocd de-a dovedi iubirea lord pentru patria română.* Serbarea de la Petra. Redacțiuni ROMANULUI Petra, 17 Octobre. Serbarea așezării primului monument dala independinței, donata de ilustrulu nostru profesord Urechia orașului Petra, va fi oă amintire frumosă pentru intrega țară. Timpul a fost a ploiosd, totuși cetățenii, cu delegații diferitelor județe, pot d dice intrega Româniă prin fini sei, căci ambele Universități erau represintate prin delegați, traversară stradele formând a țconducturu pene la biserică. Aci se făcu servițiula divind urmata de discursurile delegaților de la primărie s’a data und p rându familielor ostenilor, morți, sera bancheta. S’a arata fericire României și marelui căpitanu. Formalitățile pentru împământenire. Ministerul justiției face prin Monitorulu de acji următorea publicațiune : Avându în vedere că cele mai multe din petițiunile de indigenata ce se primesc, de guverna, precum și cele ce au fosta adresate până acum onor. Adunări a deputaților, nu sunt însoțite de actele necesare, pentru sprijinirea și probarea faptelor, pe temeiul cărora se baseza cererea de împământenire . Se aduce la cunoștința tutelor a acelor d d-nî, care au ceruta împământenirea, fiă prin petițiuni către A. S R. Domnula, fiă către onor. Adunarea Deputațiloru , ca se bine-voiăscă a depune la acesta ministeru actele probatorii, daca nu le-au anexata la petițiuni. Asemenea, și toți aceia cari vor a cere de acum înainte împământenirea, urmeză, conformă nouei legi, să se adreseze cu cerere la ministerd, prin petițiune investită cu timbru mobila de 25 bani, alăturândd și d-lord la petițiuni asemeni diete , fără de care nu li se va pute da nici und curs. Actele necesare sunt : 1. Actula de nașcere ; 2. Und ada de identitate ; 3. Pentru cei cari vor fi adusa în țară industrie, invențiuni utile, sed cari vor fi fundata aici stabilimente mari de comercia séu industrie, dovedi care să probeze acestea; 4. Pentru cei născuți și crescuți în România, unci certificata că părinții lord sunta stabiliți în țară, și altuia prin care se se dovedesc că nici ei, nici părinții lord nu s’ad bucurată vr’uă dată de protecțiune străină. Ca dovada pentru acesta sfirșita, póte servi și adula de tragere la sorți, însoțita de nici certificata, că nu s’a esclus, pentru cuvântü că este supusa străina ; 5. Adtula de emigrare de la protecțiunea străină, pentru acei cari s’ad bucurată de asemene protecțiune. SOIRI D’ALE ZILEI. Din Capitală, Monitorul de aici publică decretuld prin care se confere medalia Virtute militară d-lora oficialî din armata princiară sârbă anume : D-luî generală Constantin S. Protitsch ; d-luî colonela de infanter. Constantin Routschevitsch; d-luî locot.-coloneld idem loan Popovitsch ; d-luî idem idem Svetozar Hadgitowi ; d-luî locotenenta de artileria Milovan Pawlovitsch ; d-luî locotenenta de stată maiord Radovan Miletetsch ; d-luî locotenenta de stata maiorulefirm Velimirovitsch ; d-luî locot.-colonelu Toma Iwanovitsch.* Prin Monitorulu de adî se promulgă legea prin care județele in care recolta a fosta slabă se îndatorază a contracta împrumuturi pentru ajutorul locuitorilor, în lipsă de hrană. Ațâță numele județelor« ROMANULU, 19 OCTOBRE, 1879 câta și sumele ce se vina asupra fiecărui județd le-am fi publicată cu ocasiunea desbaterii din Cameră asupra acestei legi. Viena că cornițele Wimpffen ard fi la curtea italiană uă persona grata. Din județe Und decreta apărută în Monitorulu de aslădi revocă din funcțiunile lorü pe d. Al. Dimitriade, prefectu ala județului Buzău și pe d. Nicolae Petrescu, polițaidala capitalei acelui județd. Motivele acestei revocări sunt despuse în următorula raporta ala d-lui ministru de interne către R. S. R. Domnula: Pre înălțate Domne, Aflândă din svonu publica despre bătaia urmată asupra unei femei în orașul Bozad, care femeie ară fi fostă redusă la estremitatea de a se otrăvi, s’a delegat a uă anchetă judecătorescă la localitate. Acum, din relațiunea dată de d. procurora generala d-lui ministru ala justiției, vedându că prefectul județului Buzea și polițaiul orașului Buzed sunt compromiși în acesta afacere, rogi respectuosü pe Altețea Vostră Regală se bine-voiescă a aproba revocarea numițilora din posturile ce ocupă. Suntu, etc. * M. Kogălnicenu. Printr’una alta decreta se disolvă comitetulu permanenta alü județului Roman, era consiliulu județenn este chematd a alege noui membri și supleanți spre împlinirea vacanțelor a produse. Motivele care au determinata pe d. ministru de interne a cere M. S. R. Domnitorului se subscrie decretulu de disolvare a acestui comitetu permanenta suntu următorele : Mai ântenu de tóte comitetulu în cestiune negligea îndeplinirea datorielor sale. In deosebi corupturile comunale nu le-a luata în cercetare pe 4 ani, din care causă comunele nu potu încasa escedentele bugetare, căci necunoscândü anume sumele ce figureză asupra foștilord primari nici ’î potu urmări la respunderea lorü ; orci revista registrelorü acteloru stării civile prin I) comunele rurale n’a făcuta nici uă dată. * Monitorulu de ieri a publicate una raporta alü d-lui Gr. Ștefănescu, directorulu museului de istoriă naturală, din Bucuresci, în privința descoperirii în matca rîului Câlnău, din județul Buzău, a remășițelor a unui elefant, Elephas meridionalis, din perioda terțiară. Cu acesta ocasiune se aducu mulțămiri publice d-lorii I. Marghiloman și Radu Șerian, pentru concursuld ce au data și buna-voință ce au pusu în strângerea și păstrarea oseminteloru găsite. Din țevile latine. Ministrulu de interne alu Franciei a presintatu președintelui Republiceită a treia listă de primari (19 la numerü), care trebuie să fie destituiți pentru c’au luata parte la bancheturile legitimiste. Totodeuă dată ministrulu de resbelț a ordonat a uă anchetă spre a cerceta care dintre oficialii armatei teritoriale ’șî-ad stricata istoriacului în onorea comitelui Chambord. Și aceștia își vor perde posițiunea.ziarele conservatóre strigă în contra acestei proceduri. Cele republicane întrebă ce s’ar întâmpla într’uă monarhiă primarilor și oficialilor din reserve décâ aceștia arü participa la bancheturî republicane.* La alegerile comunale din Lyon care au avuta loc o Dumineca trecută a învinsa und socialista amnestiata; alți trei socialisti au cantuta în facia republicanilorü. * Uă depeșă din Paris anuncță că consiliul generala al departamentului Senei, care s’a deschisa Luni și care e compusa aprope numai din membri ai municipalității Parisului, ar ave de gânda a se pronuncia pentru amnestia absolută. Guvernul va nega competința și la trebuință va casaotărîrea.* L' Osservatore Romano din Roma, cunoscutul organi aid Vaticanului, susține că baronul de Haymerle nu va ave deuă camdată nici unü succesorii, astafelű că postura de ambasadori austriaca la Roma va mai remâne câtava timpii neocupata. Neue Freie Presse declară că acesta scrie e neesaeză și crede că numirea noului ambasadorü se va face în curéndü. Pe de altă parte diarulü Fanfulla anundă că guvernulu italiana, în tratările confidențiale cu guvernulu austriaca, s’ar fi învoita cu alegerea comitelui Wimpffen; asemene și țarului Secolo se anundă din Din străinătate. Se telegrafieza din Constantinopole către Allgemeine Corresponded cu data de 24 a. c. : »Se asigură că actualul minister d ar fiotărîta a nu contracta nici una nou împrumuta fără uă prealabilă înțelegere cu posesorii de obligațiuni turcesci. »Din isvorii demni de încredere se află că tóte veniturile turcesci, de ori-ce natură, vor fi puse supt garanția unei comisiuni internaționale, pentru a se pute lua măsuri pentru plata unei mici părți a intereselorü pentru împrumuturile esistente. ** Mr. E. Baring și Mr. de Blignières, controlorii generali ai Engliteres și Franciei, cari sunt încă reținuți în Europa, au adresat a uă scrisóre președintelui consiliului egipteana, în privința cuponului datoriei neunificate care espiră la 1 Octobre. Prin acestă scrisóre ei aviseza pe ministrulu egipteanü în modula cela mai seriosu a nu face cu nici unu prețu vre-unu nou împrumuta séu a trage sume din tesaurulu Statului pentru plata acelui cupona, pene nu se vor plăti mai ántâia toți funcționarii, conforma decretului din 12 Maiu 1878, precum și restul tributului către Portă.* Gazeta de Francfurt află că d. de Radowitz ar fi desemnata a succeda d-lui de Billow în postura de secretara de stata la departamentulu afaceriloru străine. * Pester Lloyd semnaléza mari schimbări în corpulü diplomatica care stau în legătură cu venirea la ministeru a baronului Haymerle și care vorü trebui se se seversésca în curenda. Ambasadorul, pe lângă Portă, cornițele Franz Zichy, și-a data demisiunea și se crede că va fi primită. In privința succesorului sed nu se scie âncă nimica positiva; se scie éase că d. de Kallay va remâne la ministerul afacerilor străine și nu se va duce la Constantinopole. Acolo se va trimite una diplomata care nu e íngagiata la nimica. Acesta se consideră ca un necesitate în urma schimbării relațiunilor dintre Austro-Ungaria și Rusia. Celelalte schimbări în corpuli diplomatica vor urma asemene în curenda. * Scirile ce primescoiarele străine din Ungaria de susü sunt forte întristătore. Seceta a causata în acele părți păgubi enorme. Peste 309 comune art fi fără pâne Locuitorii desperați arü ave de gândit a se espatria și a se duce sa caute în America una ceva mai milostiva, unii pământa mai puțina espusa la désa Intorcerea secetei. Guvernulü ungara, care a fosta mișcata de acesta stare de lucruri atâta de durerosa, in măsuri spre a veni in ajutorulu acelora nefericiți. In Camera deputațilora din Pestad. Bujanovits a anunciat auă interpelare în privința secetei din Ungaria de susü și mai ales în privința comitatului Sáros. Se constată uă mare mișcare de emigrațiune spre America. lescumperarea căiloru ferate. Espunere de motive. I. 1. Situațiunea în care se află Statuia româna în fața cailoru ferate, nu este favorabilă intereselor nostre financiare și economice România posede sau va posede în curândü 1.407 V2 kilometri de căi ferate, din care numai 262,342 Idiom, (adică 18,71 ° C ala totalului), separate în patru trunchiuri despărțite unele de altele, aparțină Statului și anume : 71 kil. 342,25 metri Ruc.-Giurgiu-Smârda. 20 „ 700,00 » Iașî-Ungheni. 84 „ 300,00 » Ploescî-Predeal. 86 „ — „ Mărășeșci-Buzău. Restul a de 1145 kilometri 165 metri (sau 81,29% ale totalului), artera principală care începe la Ițcani-Burdujeni, parcurge Valea Siretului pene la Brăila și Galați și trece apoi prin capitala Bucuresci la Vârciorova-Orșova, e administrata și esploatata de două Societăți, cu reședința în străinătate, și anume : 224 kil. 68,00 metri de Societatea Lemberg- Cernăuți-Iași; 921 kil. 157,68 metri de Societatea Acționarilor 6. Acesta Societate esploateză și administreza deja 65,78 °/„ din totalul linielor ferate. 2. Concesiunea Societății Acționarilora are o durată de 90 de ani, începători la 1 Iuliu 1871 și sfîrșitori la 1 iuliu 1962. Capitalul de Construcțiune a fosta fixata la suma de 248,130,000 lei și este garantata de Stata primăanuitate determinată, înscrisă în bugetul de chieltuieli. Prin acesta garanțiă fixă, acționarii sunt asigurațî, că, ori și care va fi venitulü neta alü căiloru ferate esploatate de denșiî, ei nu pot suferi uă scădere a anuității uă dată determinată, căci Statuia este legata să plătăscă în fiecare an duă sumă mai mică sau mai mare, după cum veniturile cailorü crescü saü descresc. Bugetula Statului are dorită legătură intimă cu veniturile cailorü ferate. U parte a bugetului de venituri a Statului depinde prin urmare deuă întreprindere, a căreia direcțiune nu e în țară, era direcțiunea acestei întreprinderi nu are nici una interesa aliiei propria, ca escedentulü neta alü venitului cailorü ferate să crescă și să ușureze bugetula Statului, fiindu ca Societatea nu profită în nici una casa de acesta sporit, ci una alü treilea Statula româna. Statuia deci portă în fiecare anouă garanțiă reală a căreia greutate nu depinde de densula a micșora, pe când Societatea e sigură de a încasa cu certitudine procentele și amortisarea capitalului de construcțiune și n’are nici una stimulenta de a’șî da ostenela pentru a spori venituru cailor ferate. 3. Relațiunea strînsă ce esistă între căile ferate și economia generală a țărei intră încă mai puțind decâtă partea curata financiară, în cercul preocupațiunilor a Societății. Societatea ar trebui se studieze starea economică a țărei, necesitățile producțiunii și a comerciului, mijlocele de a satisface pe deplina tóte cerințele lorü. Cum să ceránsé cine-va de la acei, cari nu sunta interesați a vedé sporinda venituru cailoru ferate, să cugete la nid ordinü mai înalta de idei, la sporirea avuției naționale prin căile ferate? 4. Inconvenientele ce resultă de aci sunt vederate. Ele decurg p încă din sistemulü construcțiunii căilor ferate cu subvențiuni și garanții, date de plată. Necesitatea de a forma capitaluri însemnate pentru construirea în scurtă timpa a liniei întinse de căi ferate, iiesperiența și neîncrederea capitalurilor, în facia acestora întreprinderi, a data nascere acestui sistemă. Elda fostă practicata multa timpu peste tota locuia pe oă scară forte întinsă și e naturala că a fosta adoptata și în România. Peste totu locula ca și la noi, acesta sistema, din fericire, este astăzi abandonată. Rasa lui e falsă, căci nu consideră căile ferate ca organe ale desvoltării bunei stări a unei țări, ci ca articole de comercial, destinate a da profite unora capitaliști. Intrega situațiune apesa finalmente pe contribuabila, care plutesce subvențiuni și garanții grele, fără ca sacrificiele ce face să corespundă cu ceia ce se pretinde, că ’i se dă în schimb a. 5. Una singura exemplu e de ajunsü pentru a face evidente dificultățile, imposibilitățile chiar, care se ivesc pentru Stată în situațiunea de astăzi. Tarifele pentru transportele cerealelorü pe căile ferate ale acționarilora sunt pré urcate. Scumpetea lora apesa producțiunea țărei și concurența României cu celelalte centruri de producțiune agricolă devine din di în di maî grea Aceste tarife pré urcate, mai aleasă și una altă efectă : ele íncuragieza în multe localitățî transported cu vite, sustragu astüfelu agriculture! puteri de muncă însemnate și micșorază în moda simțitor, tocmai binele și progresulu, ce căile ferate sunta menite a îmboldi și a asigura. Scăderea tarifelor, cerealelorü este deci uă cerință pe cota de absolută, pe atâta de logică, ce agricultura nostră face ca flori ferate. Scăderea tarifelorü énse trage după sine ca consecință naturală și inevitabilă că sporire a traficului, și acestă sporire necesiteza mijloce înmulțite de transporta, precum mai alesü mărirea parcului de vagone și înmulțirea cailor de garagiii. Aceste îmbunătățiri cerv énse chieltuielc. Acționarii n’au fonduri disponibile pentru a le face. Din fonduri de construcțiune ad remasa nechieltuiți oă sumă de 3,021,250 lei, neîndestulătore pentru exigințele situațiunii. In urma creării Acțiunilor de prioritate, în urma emisiunii ObligațiunilorB 6%, Acționarii nu vor consimți să -și îngreuie posițiunea prin contractarea unui nou împrumuta, nefiind îndatorați la acesta prin Convențiunea încheiată cu Statuia româna. Afară de acesta, acționarii nu au nici una interesa a întreprinde asemeni reforme, care ceru studie, chibzuiala și bani, posițiunea lorü fiindu pe două parte garantată de mai înainte de către Statü, era pe de alta mai ușurată pentru viitorii prin regularizarea și stingerea datoriilorü Societății. Acesta stare de lucruri înse are de resultatu, că tarifele vorü remâne urcate spre marea daună a agriculturei nóstre. Déju, chiar decá amü ajunge a scădea tarifele într’uă orecare măsură, comercialu nu va profita cum trebue de densele, fiindu că aceste tarife scădute vorü fi ele însele să piedică la organisarea unui traficü iute și regulata, avenda de tendință a spori transporturile, pe care nu le vord pută deservi din causa lipseloru de totü felulu ce esistă. Nu trebue uitata totode uă dată, că cerințele ce se adreseza cailorü ferate ca mijloce de transporta sunt trei :eftinătatea, iațăla și regularitatea—și că tustreile trebue să fie unite pentru ca căile ferate să dea resultatele , ce se aștepta de la dânsele. Oricum ne vom intercederii în starea de astăzi a cailor nóstre ferate, chiar cu tarife mai scăzute, nu vom schimba situațiunea, care va remâne aceiași cu mijloce restrînse și cu cheltuieli zadarnice neschimbate. Ce va să clică acesta oricine vă simte. Nu avem decâtă să ne aduceam aminte, câtă de desti se întâmplă pe căile nóstre ferate, că transporturile neputându-se esecuta cu celeritate , grânele nu potă profita de anteiele prețuri bune ale piețelor ei străine, care cada în cele două luni, ce vina după terminarea recoltei nóstre, și ce preceda invasiunea anuală în Europa a grânelora americane. Nu avem de câta se ne aducemü aminte, cum adese ploile strică grânele acumulate în gaze, pentru a fi transportate mai departe. Dorü e ceva mai multă. Grânele nóstre nu vom mai pute susține concurența cu străinătatea, deci nu vom suprima cheltuielile zadarnice, care se scumpeseü în țără fără nevoie. Intre aceste cele mai principale și cele mai exorbitante sunt: cheltuielele în porturile Galațului și a Brăilei, la descarcatula grânelorü în magaziî, la încărcabila lora în corăbii, și la manipularea greaiă în timpul a câta stau înmagazinate. E unexigență absolută a gospodăriei țăreî în rege, că, calea ferată să fie condusă în aceste orașe pene la malurü Dunărei, și să se construeze în imediată apropiere a acestui râu și în legătură cu calea ferată, magazii unde grânele să fie uscate, ciuruite, vânturate, păstrate pene se vor pute vinde și duce la încărcare în corăbii tot prin mijilocuri căei ferate. Ce se mai gliceșü despre lucrările absolute necesare, pentru ca să înceteze întreruperile circulațiunei , care suprimă adeseori transporturile pe trei luni pe anu? Aceste întreruperi suntüuă pagubă pentru venituri căeî ferate, le împiedică a se desvolta regulata și sporescu cheltuelile de esploatare prin reparațiunile continue ce reclamă. Aceste întreruperi contribue a face să subsiste încă transporturile cu care, chiar din locuri mai depărtate de Dunăre. 6. Situațiunea acesta e din cele mai periculose pentru viitorulu economica alü țăreî. Déru cându cugetamü mai departe ? Ce va face România în fața celoralalte țări, care nu stau pe locu și se desvoltă continuu ? Aceste inconveniente, mai multa decât o supărătore astăzl, în alți optulea anualu concesiunii, voru cresce în viitoru pe fiecare anu într’uă proporțiune geometrică. Peste zece ani va fi oă imposibilitate de a merge astfel înainte. Neputânda respunde necesitățilora multiple și crescânde, ce ele însele au creata, căile ferate vorü deveni, decá sistemul nu se va schimba, vă piedecă pentru desvoltarea naturală a agriculturei nóstre și vom produce în fine oă stagnațiune generală, care descuraj va lovi buna stare și avuția țărei. 7. Mai departe nu trebuie să perdema din vedere următorele : A. Nu e în interesul Statului, ca administrațiunea cailor ferate să fie în mânele unei societăți de acționari străini, căci acesta administrațiune prin chiar a natura iei, este uă putere mare, și nu e nici bine, nici prudenta ca acesta putere să nu fie in mânele țărei. B. Căile ferate sunt astăzi mijloce strategice de prima ordine și e una pericola pentru ori-ce Stata, ca ele să fie ale unei societăți străine, care nu are nici uă legătură cu interesele politice ale țărei, nu le pute pricepe și póte chiar să le fie opusă. C In câta timp, căile ferate ale unui Stat almica aparțină unei societăți de acționari, ele vor pute deveni ușora proprietatea unuia din Statele vecine, care n’arü ave decâta să cumpere pe sema lor o oă câtime suficientă de acțiuni, pentru a dispune după voință de Adunările generale, de Direcțiune, de Consiliul de supraveghiare, și în fine de intrega esploatare și de întregula personala ale liniilorü ferate. Ca dovada despre pericolulü reala ce esistă, amintimă numai Convențiunea încheiată între Societatea acționarilor a cailori ferate române și Societatea austriacă Staatsbahn din 1872 prin care se cedeza acesteia, intr’una moda indirecta déra sicura, esploatarea liniilor române, cu tote că art. 17 din Convențiunea din 2 (14) Februarie 1872 interzice acesta în moda formală. 8. Este de ajunsu a semnala aceste interese și aceste pericole, pentru a ave convecțiunea, că România trebuie să iesa cu uă oră mai înainte dintr’uă situațiune rea pentru presenta, mai rea pentru viitoru. Singurulu mijlocu pntru a ajunge la acestă scopa este — Rescumperarea căiloru ferate. Rescumpărarea cailoru ferate ale acționarilora de către Stata a devenit a astăzi uă necesitate urgentă și de prima ordine. Prin ea Statula va căpeta în mânele sale, din 1407lri kilometri de cale ferată, 1,183 j., kilometri, adică 84/.1/0 ale totalului liniilor esistente. 9. In acesta cale amü urma impulsiunii, ce esistă astăzi în totă Europa, ca Statuia să devină proprietarlü unei instituțiuni, a căreia influiență asupra bunei stări economice a unei țări e incalculabilă. In adevera în cele mai multe State europeane este uă tendință generală, ca Statulü să rescumpere căile for ferate. In Francia cestiunea e încă discutată; énsé s’a făcuta una pasa decisiva prin legea presintată Corpurilor Legiuitóre de d. de Freyeinet, și promulgată în anula 1878. Prin acesta lege s’a încuviințata rescumpărarea a mai multorü linii de căi ferate de unii interesa locala și încorporarea lorü în