Romanulu, noiembrie 1879 (Anul 23)

1879-11-08

ați lucratu mai multă , altă m’amă de spusă, afară numai déca nu voiți să va pună la disposițiune pe toți lucrătorii tipografi, déca voiți a ’i face să defileze înaintea d-v. Déca amnisti că se pună în grevă, acesta este ceva cunoscută de toți, numai uvrierii se pună în grevă cândă nu suntă plătiți. Directorul Monitorului este aci și ve póte spune că în tóte filele lucrătorii îi dică : murimă de feme noî și copiii și femeile nóstre; mai bine ne ducemă se tăiemă lemne, de câtă se jefuimă la cuvintele cutărui și cutărui mandatară ală națiunii, deci nu ne dați parale. E ce ce fiică ei. Eă nu atacă de felă, spună numai ce fiică lucrătorii și suntă datoră să spună acesta ca respunsă la cuvintele fase de d. Sichlenu, căci mă privescă pe mine. Colecțiunea Monitorului din anulă acesta este de trei ori mai mare decâtă a anului trecută; este naturală prin urmare ca să coste pe Stată de trei ori mai multă. Décá onor. d. Siblé nu voieșce să facă economiă, nu are de câtă se rege pe colegii d-sele și chiară d-sea să vorbescă mai puțină. Eă suntă datoră să reproducă tóte cuvintele care se zicu aci, și bune și rele; înse tóte aceste cuvinte costă parale. Prin urmare, décá d. Siblé nu voiesce ca cuvintele d-sele să fiă reproduse prin Monitorii, se bine-voiésc a se’mi de bani ca să le reproducă. Ară pute forte bine să mă tragă în respundere ministerială cândămâne nu voia puté să reproducă prin Monitorii cuvintele pe care le-a fusfi d-sea astădînci. D-luî pretinde să vină sĕ ’î daă dovéda cum s’aă chieltuită acei cinci mii de lei; va sedică péne nu va face d-sea acésta cercetare, ómenii aceia trebuie sé sufere, să fiă muritori de feme, înțelegeți, onor. d-le Siciliene, că d-vostră, ca mandatară ală națiunii, aveți uă sumă de alte împrejurări mai mari ca să mă atacațî, déca voiți; dară aci nu înțelegă sé o faceți. Bă n’amă fi să altă ceva decâtă că rugă pe Cameră se bine-voiescu a’mi da bani ca să plătescă personalulu mobila ală tipografiei Statului. D-sea, déca ară fi ministru în loculă incă, n’ară fi putută se vorbesc, cu mai mare respectă către onor. Adunare de câtă mine. Amă tată respectulă către d. Sihlenu, atâtă ca președinte ală comisiunii financiare și ca mandatară ală națiunii, câtă și ca personă, dérfi ’lă așă ruga să ’mi spună décá se cuvine, cândă este la ordinea fiilei uă cestiune ca acésta, să vină d-sea să ’mi facă uă certa nemțescă pentru mine. Voci, închiderea discuțiunii. Incidentulă se închide. D. P. Buescu rogă pe d. președinte se bine-voiescu a da de urgență în secțiuni proiectura de lege pentru banca de scumptă, care are masă neluată în considerațiune de Camera trecută pentru că comitetul delegațiloră presintase raportul și tocmai la finele sesiunii. D. ministru de ßnancie declară că n’are nimică deciisă în contra cercetării acestui proiect, caré face atenți pe d-niî deputați că trebuie ca și d-sea să fiă pusă în posițiune de a pute discuta acelă proiectiv și de vreme ce acum este ocupată cu proiectul pentru rescumperarea căilor ferate, ora după aceia va veni bugetul Statului care trebuieste votată până la 1 Ianuarie, nu pote primi cercetarea proiectului de bancă de câtă în urma proiectelor, care suntă cerute de d-sea a se cerceta de urgență. D. I. Vilacrose atrage atențiunea d-lui ministru de interne asupra stării deplorabile în care se află Ocnele Mari, unde bieții condamnați stau în nămolă și igrasiă, ord localulă este într’un asemene stare, încâtă la fiecare moment a ei potă sé evadeze. De aceia rugă pe d ministru a lua măsuri de îndreptare, fiindăcă autoritățile locale afi fostă nevoite să intervină pe lângă ministerul de resbelu, cerânda a se îndoui garnisónele, pentru siguranța locuitorilor și pentru a se evita evadările arestaților. D. ministru de interne dice că rugămintea d-lui deputată e forte bine venită, înse ea se sfîrșesce prin bani și gresi prin bani, căci d. ministru de resbelă nu mai are mijilace pentru a spori acele garnisóne. Astăzii, dice d-sea, suntemă aprope de sfîrșitul r esercițiului și cheltuielile nă sporită, pentru că din nenorocire numerală arestațiloră a crescută. Colegulă meă și că, amă făcută totă ce amă putută pentru penitenciare, și la formarea bugetelor, pe anulă viitoră, vomă mări sumele pentru aceste garnisane și vom fi recunoscători decâ onor. Cameră le va vota. După acestă responsă incidentală se închide. Adunarea procede la votarea în totală a proiectului de lege pentru înființarea casei de economii și îlfi primesce cu 63 bile albe contra 2 negre. D. vice-președinte. D-sară, la ordinea dilei mai sunt două raporturi: anteifi, raportul comitetului de delegați asupra proiectului de lege relativă la anularea vînfierii moșiei Vîjîții, din județul Vaslui și, și al douilea, asupra proiectului de lege, provenită din inițiativa deputaților, pentru reducerea prețului transportului grânelor pe linia ferată. Totă două dată avemă și propunerea d-lui primă-ministru ca se treceiă în secțiuni. — Se pune la vota propunerea d-lui primă-ministru de a trece în secțiuni și se aprobă. — Ședința se rădică la orele 3 și juni. după amiezii, anunțându-se cea viitare pe a doua (zi 7 Noembre. ROMANUL I, 8 NOEMBRE, 1879 NUMIRI IN JUSTIȚIA. In Monitorul de ieri a apărută ună decretă prin care se facă următorele numiri în ramura justiției. Sunt numiți și permutați : D-niî P. C. Ciurea, actuală membru la tribunalul din Iași, președinte de secțiune la același tribunală, în loculă vacantă; I. Duca, actuală membru la trib. Iași, președinte de secție la acelașă trib., în locul d-lui P. Malcoi, care rămâne în disponibilitate; Sculy Logotetides, actuală procuroră la trib. Iași, membru la acelașă trib., în locula d-lui P. Ciurea, înaintată; G. M. Șendrea, actuală procuroră la trib. Iași, membru la acelașă trib., în loculă d-lui I. Duca, înaintată; G. Crupenski, actuală membru la trib. Iași, judecătoră de instrucțiune la acelașă trib., în locul ă d-lui T. Pantazi, care trece în loculă ocupată de d. G. Crupenski; Raul Romalo, actuală supleantă la trib Iași, procuroră la acelașă trib, în loculă d-lui Sculy Logotetides, înaintată; C. G. Popovici, procuroră la trib. Iași, In loculă d-lui G. M. Șendrea, înaintată; Xenofonte Georgiu, supleantă la trib. Iași, în loculă d-lui R. Romalo, înaintată; G. G. Raileni, actuală procuroră la trib. Dorohotă, în aceiași calitate la trib. din Botoșani, în locul d-lui Scarlat Georgescu, care rămâne în disponibilitate; Al. Sfetcovici, actuală suptstitută la trib. Dorohotă, procuroră la acelașă trib., în loculă d-lui G. C. Railenu, permutată; G. Mavrodin, fostă suptstitută la trib. Cahulă, suptstitută la trib. Dorohoiă, în loculă d-lui Al. Sfetcovici, înaintată; N. C. Budu, actuală judecătoră de instrucțiune la trib. Dorohoiă, în aceiași calitate la trib. Botoșani, în locula d-lui Eduard Ulea, demisionară. D. D G. N. Savinescu, fostă jude de instrucțiune, jude de instrucțiune la tribunalulă Borohotă, în locul d-lui N. Budu, permutată ; C. Codașă, actuală membru la tribunalulă Tutova, primă-procuroră la tribunalulă Covurluiă, în locul ă d-lui I. Z. Crețianu, demisionară ; P. Buruiană, actuală supleantă la trib. Vasluiă, membru la trib. Tutova, în loculă d-lui C. Codașă, înaintată ; N. Neculaichi, supleantă la trib. Vasluiă, în loculă d-lui P. Buruiană, înaintată ; Ștefan Theodor, actuală procuroră la trib. Vasluiă, în aceiași calitate la trib. Neamțu, în loculă d-lui G. Georgiu, trecută în altă poștă ; St. Ganea, actuală procuroră la trib. Tecueră, în aceiași calitate la trib. Vasluiă, în loculă d-lui S. Theodor , permutată ; Al. loan, actuală supleantă la trib. Neamțu, procuroră la trib. Tecuciă, în locula d-lui St. Ganea, permutată ; G. Georgia, actuala procuroră la trib. Neamțu, supleantă la acelașă tribunală, în loculă d-lui Al. loan, trecută în altă poștă ; C. Polythimos, actuală președinte de secțiă la trib. Prahova, primă președinte la trib. Mehedinți în loculă d-lui I. C. Dimitriu , decedată. D. D. C Numian, actuală președinte la trib. Gorjiă, în aceiași calitate la trib. Mehedinți, în locula d-lui G. Baicoianu , destituita ; I. Moga, actuală președinte ală trib. Putna, în aceiași calitate la trib. Gorilă, în loculă d-lui C. Numian, permutată ; C. A. Mavrodin, actuală membru la trib. Brăila, președinte la rib. Putna, în loculă d-lui I. Moga, permutată ; M. Ciocârdia, actuală președinte la trib. Brăila, în aceiași calitate la trib. Prahova, în loculă d-lui C. Polythimos, înaintată ; G. Teișanu, actuală președinte la trib. R.Sărată, în aceiași calitate la trib. Brăila, în locul ă d-lui M. Ciocârdia, permutată ; A. Cătuneanu, actuală procuroră la trib. de apelă din Tulcea, președinte la trib. Buzeă, în locul ă d-lui I. Prăsnovanu, care remâne în disponibilitate ; M. Antonescu, actuală membru la trib. R.Sărată, jude de instrucțiune la trib. Buzeă, în locul d-lui Simion Orescu, demisionară; P. Panaitescu, fostă jude instructoră, membru la trib. R.Sărată, în locul d-lui M. Antonescu, înaintată ; M. Costescu, actuală judeală trib. de ocolă Hârșova, în aceiași calitate la trib. de ocolă Medgidie, cu reședința în Cernavoda, în locală vacantă; Antinogen Angelescu, actuală membru la trib. Muscelă, jude ală trib. de ocolă Hârșova, în locul d-lui M. Costescu, permutată ; I. Bălteanu, actuală membru la trib Vâlcea, în aceiași calitate la trib. Muscelă, în loculă d-lui Ant. Angelescu, trecută în altă poștă ; M. Popescu-Vălceanu, actuală jude instructură la trib. Vâlcea, in aceiași calitate la trib. Muscelă, în loculă d-lui N. G. Musceleanu, demisionară ; I. Brănișteană, actuală membru la trib. Teleormană, jude instructură la trib. Vâlcea, în locul d-lui M. Popescu- Vălceanu, permutata ; Ilie Protopopescu, fostă supleantă la trib. Teleormană, membru la acelașă tribunală, în locula d-lui I. Brănișteanu, înaintată; D-ni. Dim. Bulacenu, actuală procuroră la trib. Vâlcea, membru la acelașă trib., în locula d-lui I. Báltény, permutată; Firaclie Balșoiu, fostă supleantă și procuroră, procuroră la trib. Vâlcea, în loculă d-lui Balácénu, înaintată; 1. Dobrescu, actuală supleantă la trib. Ilfovă, jude de instrucțiune la același trib., în loculă d-lui C. Arion, trecută in altă poștă; C. Vispescu, actuală procuroră la trib. llfovă, supleantă la același trib., în loculă d-lui I. Dobrescu, înaintată; C. Georgescu, actuală procuroră la trib. Dâmbovița, în aceiași calitate la trib. llfovă, în loculă d-lui C. Vispescu, trecută în altă poștă; V. Bosu, fostă supleanta la trib. Dorohoiă, supleanta la trib. llfovă, în loculă d-lui D. Z. Olmazu, demisionară; A. Naumescu, actuală supleant la trib. Dâmbovița, procuroră la același trib., în loculă d-lui C. Georgescu, permutată; Iuliu Florian, supleantă la trib. Dâmbovița, în locul d-lui A. Naumescu, înaintată; Gr. Andreescu, actuală jude ală ocolului C.Lungă, supleantă la trib. Muscelă, în locula d-lui Andrian Stroe Popescu, care urmeza a trece în altă poștă; D. Chintescu, supleanta la trib. Mehedinți, în locul d-lui D. Roateși, trecută în altă poștă, a cumpărată în Minnesota uă fermă de 10 mii acre, unde espatriații se dedaă la cultura cerealeloră. * Uă dânțuitore celebră. — Ună fii ar fi din Milan anunciă că uă dănțuitore milanesă, ce a fostă celebră prin frumusețea și aventurele sale, a murită în Englitera. Irma Combrisson (astăfelă se numia) iubia cu pasiune pe Carol III, duce de Parma. Cu două file înainte de a fi asasinată cu pumnalul ei, ea îi revela conspirațiunea urzită în contra lui. Carol III simți că atâtă de vină emoțiune, încâtă numi în plină consiliu de miniștri directoră ală poliției sale pe dănțuitorea ce căuta a’î scăpa viéta. Ea a murită în miseriă . Descoperire arheologică. — Uă cavernă din epoca de perra s’a descoperită pe lângă Quero, în provincia Treviso, din Italia. S’a găsită acolo ună mare numără de dinți și ose de urși de caverne și instrumente din etatea de petro. (Foc. Cov.) ACTE OFICIALE. Monitorul de afii publică următórele decrete : Bugetulă suplimentară ală veniturilor și chieltuielelor județului Suceava pentru exercițiulă anului curenta 1879 este aprobată. Sunt înaintați în oficială telegrafică : La gradul de oficiantă clasa 1, actualul oficianta clasa II, Georgescu Ștefan I. La gradul de oficiantă clasa II, ex-controlorulă clasa II, pusă în disponibilitate prin reducerile din 1876, Lugomirescu Milone. Oficiatizală clasa III, Giulescu Ion, se pune în disponibilitate pentru casă de bală, pe fiiua de 10 (22) Octobre a. c. Se confirmă în locul manipulantului oficiului Pleșoiu, Radovici Ion, pe fiiua de 1(13) Noembre. Se reprimește în postură de manipulantă ală oficiului Pleșoiu ex-perceptorulă poștală Giulescu Dimitrie, pe fiiua de cândă va intra în servițiă. D. Anton Stefănescu, actuală grefierăcomptabilă la penitenciarul clasa I Văcărescu, este avansată în postură de directoră ală închisorii clasa III Rachitósa, în locul d-lui A. D. Baidac, destituita. D. Brutenu Ion, licențiată în medicină, este numită în postură de medică curantă ală penitenciarului Târgu-Ocna, în loculă d-lui Adolf Klein, demisionată. D. N. Ionescu s’a numită în postură de verificatoră ală casieriei generale a județului Teleorman, in loculă d-lui Ilie Popescu, destituită pentru neglijență în servițiă. FELURIMI UĂ colonia nihilistă. — Uă coloniă nihilistă s’afundată de curénțifi în Minnesota (Statele Unite) de nesce refugiați veniți din Rusia spre a scăpa de esită în Siberia sud de pedepsa capitală. In capulă nouei colonii, care se compune din 4 perechi, din 5 tineri, 1 văduvă și 12 copii, se află unfi locuitoră bogată din Odesa, ce posedauădinioră mai multă de 19 mii acre de pămentă în Rusia meridională. Esă ifSCAREA POPORAȚIUNEI CAPITALEI De la 28 Octobre, pene la 3 Noembre, 1879. Poporațiune: 177,646 Nasceri. Copii legitimi: 61 băieți, 36 fete; suma 97 > nelegitimi: 14 , 15 , , 29 Totalii 75 , 51 , , 126 Morți. De sexü bärbätescü 85, de sexü femeescü 60, suma 145, dintre care 32 în spitale. Sept. preced. In etate péné la 1 anü 30 ') 38 De la 1 , , 5 ani 41 2) 35 , 5 , , 20 , 28 30 Totalii ... . 99 103 , 20 , „ 30 , 9 8 , 30 , , 40 , 7 7 , 40 , , 50 , 22 17 , 60 , , 80 , 7 15 > 80 ani în süsü 1 2 Totalü 145 152 Principalele cause de morte: Pneumonia, Pleuropneumonia. . 18 23 Febre typhoidă...................................66 Phthisia pulmonară 1.......................12 13 Ruseolă...................................... 21 Scarlatina......................................21 28 Disenteria.....................................4 1 Tuse convulsivă.............................— 1 Variolă..........................................18 — Angină diphtherică .... 1 8 Enterita................................... 7 5 Meningita........................................2 3 Febr. puerperală.......................1 — BULETINI METEOROLOGICI] Marți, 6 Noembre 1987 — 12 ore noptea — înălțimea barometrică, 756 mm. înălțimea termometrică,-1- 7 ° R. Cerula e senină. Mercuri, 7 Noembre, 1879. — 8 ore dim. — înălțimea barometrică 760 mm înălțimea termometrică,+ 6 ° R. Cerula e senină. Reproducerii următorele schioare au fost publicate numai în edițiunea pentru Capitală a numărului precedinte : ServițMle telegraficii aici >Agenției Havas.* (Depeșe întârziate) Malta, 17 Noembre.—Amiralul Hornby, a contramandată ieri ordinulă ce deduse flotei de a se ține gata să plece peste patru zile. Roma, 17 Noembre. — Ministrul instrucțiunii publice și-a dată demisiunea. Viena, 17 Noembre. — Se telegrafieza din Constantinopole către Politische Correspondenz : »Porța însărcinase deja, în 14 Noembre, pe Musurus pașa de a da marchizului de Salisbury asigurările cele mai positive despre seriosa intențiune a Porței de a executa reformele, în termenul cela mai scurtă, nu numai în provinciile din Asia Mică, dara și în ale Turciei europene. Musurus pașa a anunciată în același timp că Backer pașa va fi în curând fi chemată la ună poștă însemnată. „Savfet-pașa a adresată uă nouă Notă agentului Bulgariei la Constantinopole în privința continuării relelor, tratări ce dă a suferi Musulmanii din principată din partea Bulgarilor și. »Aleko-pașa a orândut și Sâmbătă la Sultanului.“ Londra, 17 Noembre. — Miniștrii orfi au ținută și astădiuă întunire estraordinară. Standard anunțță că Rusia a sfătuită pe Turcia de a cere puterilorr semnatare ale tratatului de la 1856 să trimită escadra lor și în Dardanele în casă cândă flota engleză ară veni acolo. Viena, 17 Noembre. — Arhiducesa Maria Christina a plecată asta sera spre Spania. Impăratulfi și membrii familiei imperiale au venită la gară ca se’șîie remasă 1) 33 legitimi, nelegitimi 5. 2) 34 legitimi, nelegiiiml 1, bună de la viitorea regină; despărțirea a fostă mișcătore. Imperatulfi și Imperatosa au plecată apoi la castelulfi de la Gödölbö. Comisiunea Camerei a adoptată proiectulă guvernului prin care se prelungesce cu fiece ani legea actuală a armatei; ea a respinsă trei amendamente. Roma, 17 Noembre. — Regele s’a întors și în capitală. D-niî Cairoli și Depretis sunt uniți asupra tuturoră punteler din programa ministerială. The Times primesce din Viena telegrama următore: „In urma oposițiunii făcută de Englitera, Francia și Italia la soluțiunea dată de Camerele române ce stiunii evreiescă, România a cerută intervenirea Austriei, la care cabinetulă austriacă a consimțită. Francia, respundendă la representațiunile Austriei, a declarată că, în considerațiunea dificultăților ce România a avut să se învingă în acesta cestiune, ea e dispusă a da satisfacere cererii României, când va veni momentulă. Pesta, 17 Noembre.—Camera deputaților și a închisă discusiunea generală asupra proiectului privitor și la administrațiunea Bosniei. Proiectul a fost ft primită cu 188 voturi în contra 169, ca bază a discnsiunii pe articole. Societatea corpului didactică din România. Domnii membri sunt convocați a se întruni în adunare generală, Jou î 8 Noembre 1879, la ora 1 din di, în palatului Universității, amfiteatrul facultățea de drept și. Ordinea castoi. Raportului consiliului de administrațiune asupra situațiunii societății. împărțirea societății în secțiuni. Vice-președinte, Davila. „UNIREA“ Societate generală de asigurare mutuală , contra focului Autorizată prin înălțații decreta cu No. 1537 din 1877. Societatea de asicurare mutuală contra focului, fondată de proprietari, cari se asicură între dânșii, cu scopu de a plăti numai costum de asicurare și ca premiere lor, se nu mai flă uă speculă a societăților comerciale; de aceia costum de asicurare este mult mai mica la acesta societate decâtă la societățile comerciale. Asicurații asociați plutescu numai jumătate din premiele de asicurare, era restul numai candü trebuința va cere. Pene astăzii societatea n’a avut o trebuință a face apelă la cealaltă jumătate a premiului de asigurare și a plătită totădeauna îndată pagubele mulțămindă pe proprietari. Prin îmulțirea asigurărilor și prin mărirea capitalului de reservă societatea a scăziută anulă trecutű cotisațiunile de administrațiune cu 10 bani la mită pentru clădirile de clasa I-a; anula acesta adunarea generală a proprietarilor, refiind prosperitatea societății, au mai încuviințată o nouă scădere cu 10 bani pentru eotisațiunile de administrațiune la clădirile de clasa II-a. Societatea asigură imobile, mobile, mărfuri și producte în magazii. Adresa societății este în strada Domnei, p. 3, în localul fostei societăți financiare. In județe se se adresese la domnii agenți respectivi. Direcțiunea. A. 1029 Totă SIROPULU și PASTA de Nafe a lui Delangrenier din Paris, sunt de medici recunoscute ca cele mai eficace în contra guturadorii, bronditelor și iritațiunioră peptului și gâtuui. Jalnicii unchiü, surori și cumnați pătrunși de adâncă mâhnire pentru perderea iubitului lor, nepota, frate și cumnata CAROL RIACI încetată din vieță la 175 Noembre, în etate de 27 ani, rogă pe toți cunoscuții și amicii cari nu au primit bilete de invitațiune de a asista la ceremonia funebră ce va ave loc a Joi la 8 Noembre, la 2 ore după amiezi, la domiciliul decedatului, strada Academiei, no. 39, de unde apoi va porni la cimitirul Protestantă, (bariera Mogoșoia).