Romanulu, februarie 1880 (Anul 24)
1880-02-21
ANULU DQQEPECI ȘI PATRU VOIESC E ȘI VEL PUTEANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Ret ® , , , pagina III — 2 leT — A se adresa: IN RUMANIA, la administrațiunea Țarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81 A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil llaasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele republicate se ardu. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiinea și Administrațiunea strada Domn&1, 14 Bucuresci, 12S £.. Națiunile, urmărescu unu scopu , din care și facu ținta vieței și a activității loru. In acesta mersu necontenită spre țelulă loru, ele trebuie se’și arunce uneori privirile înapoi, spre a vede, a judeca și a se încredința déca au ajunsu departe, déca drumulu făcută corespunde cu silințele loră, déca acele silințe aă rămasă fără resultate, ori aă dată resultate pre mici. De multe ori va fi făcută națiunea română aceste cercetări retrospective, și va fi ajunsu la deplina cunoscință a causelor, ce aduseseră resultatele ce avea să le analiseze. De aceea dinții în $iamă vădută’o iubindă totă mai multă libertățile publice, esperimentându-le cu uă înțelepciune, pe care în istoriă o găsimă numai la popóre înbătrânite în practicarea aceloră instituțiuni și, în sfirșitu, refuzândă necontenită și totădauna încrederea sea acelora care combăteau și combătuseră acele libertăți. Cu tote acestea, acum cântă câțiva bărbați, care se intituleză partidă conservatorie duc la lumină uă programă și caută a presiuta națiunii, supt uă formă chiară îndulcită vechiele loră prejudiție în contra libertăților publice, uă scurtă cercetare retrospectivă este necesară. Nu ne vomă coborî departe în istoriă; ne vomă mărgini a aminti epoce care trăiescă în amintirea bătrânilor de astăji și vomă lăsa protivnicilor noștri grija de a face comparațiunea. Nu mai departe de câtăvă jumătate de secolă, țara era împărțită în două jumătăți și poporală apăsată supt arbitrariulă și jafulă unei pretinse aristocrații de diferite grade, acumulată în mare parte din remășițele regiuelor străine de țară, pe care nefericirea i le impusese. Cele două țări erau supuse unei suzeranități străine neînfrînată în poftele sale și gemenă supt apăsarea internă, care nu era decâtă instrumentală celei din afară. Cum stămă astă-ți ? Lăsămă cuvântul programei așa țisei partide conservatare să vă spuie : „Independința, către care să tinsă cele două din urmă generațiuni, pentru care am lucrată tóte guvernele de la 1859 și pe care amă obținută-o cu atâtea grele sacrificii țiice manifestulă supt semnată de d. M. R. Iepureanu, a aședată România între Statele suverane ale Europei, și, în acesta nouă situațiune, așteptată cu nerăbdare și salutată cu bucurie...“ Deci, națiunea privindă înapoi, are dreptul de a fi mândră de resultatele cea dobândită, mândră de fericirea ce a avută ca, practicândă libertatea, de care națiuni mai înaintate și mai bătrâne se temeaă încă, a putută dobândi în atâtă de scurtă timpă uă situațiune de care are dreptul ă a se privi fericită. Să ne apropiămă ânsă mai multă, să luămă uă situațiune, cunoscută de noi toți, și cugetândă asupra iei, făcândă comparațiune, vomă ajunge a vede, că și mai mândră are drept națiunea română de a fi, că ea se póte felicita de fericită ideie cea avută de a urma pe aceia, care aă luptată, spre a-i da libertăți, spre a întrona la ea regimul suveranității naționale, ală onestității și ală respectului legiloriî. Aci, lăsămă cuventulă iarăși oposițiunii : „ Lipsiți de forță, țibea la 8 Martie 1877, organulă partitei conservatóre Timpurii, lipsiți de forță, dară mai cu semn lipsiți de prestigiu, care este forța celor slabi și care ne-ară fi putută câștiga simpatia Europei și scăpa, în crisa în care ne aflămă astăzi, suntemă lipsiți de tote și n'avemă a spera nimică.“ Acesta era situațiunea la căderea de la putere a regimului în numele căruia pretinde d. Iepureanu a vorbi națiunii române. Compare-se cu cea de astăzi, și suntemă încredințați că nu se va găsi nici ună singură omă de bună credință, care să nu fică cu satisfacere : Departe amă ajunsă! Ece în adevară cum unulă din cele mai automate organe europeane, The Times, salută România liberă și independentă . Nu putemu face altCifelu, decâta a felicita guvernulu și poporulu românii de a fi ajunsu prin recunoscerea independinței la îndeplinirea aspirațiuniloră lorii. Acum, viitorulü se află în mâna sorii și lora le incumbă datoria de a’le forma vesela și prospera. Românii au sprijinulu Europei și simpatia vecinilor a lora emancipați. Pe câta timp a cestiunea recunoscerea lora ca Stata independente a remasa nedecisă, Românii nu puteau fi decâta îngrijiți de relațiunile loră cu străinătatea, și, temerile de noul tulburărî și încurcături în Europa din Sud-Est, cărora cu tote că le lipsescü fundamentula solida, totuși sunt o productura naturala ale unei stări prelungite de suspensiune. Acesta isvori de neliniște trebuie se se fi sfîrșita acum. Recunoscerea independinței române nu este numai să lasa fmai multa de progresa în, aplicarea tratatului din Berlin, dérit și vă dovedi, déca acesta arü fi necesară, că puterile europene suntu cu seriositate decise ca ele sé fiă îndeplinita. Uă atare~disposițiune, îneastă dată în publica manifestată, nu numai că va permite României de a îndeplini propria ei destinată în liniște, demitân că va încuraja și consolida Statele emancipate care se află în vecinătatea sa. Serbia, Bulgaria și Muntenegrul, vom afla prin acesta protecțiune dată României, că nici ele n’au vr’o causă de a se teme că ceia ce au câștigată la Berlin li s’ar putea relua. Viitorul lord, ca și acela alü României, stă acum în propriile lorümâni și de la ele atârna de ale forma cum vor putea mai bine, ne avându nici uă temere de agresiune din partea puterilor vecini. Și, în realitate, nu există nici uă rațiune pentru ca viitorulu României să nu fiă prosperă... încă să dém, acestă țară a trebuită să sufere greutatea unei alianțe ruse, dérü și de astă-dată ori și când de grea a trebuită să-i cadă acestă sarcină. România a fostdarecumü recompensată prin partea onorabilă, ce trupele sale ad luate în campa Bulgară. Déci o naționalitate, născândă trebuie să trecă prin botezul de sânge, România n’are nici un motivd de a se rușina de ajutoruld ce a dată giganticului și onerosului iei aliată. Periada case a juneței séle agitată și furtunosă este astadiuă putemd spera, terminată. România și-a căpătat, acumd de desăvârșita iei independință și se află în stare de a privi £ în faciă und viitord de pacinică desvoltare și de progresă. Ea a perdut acea parte a Basarabiei, ce căpătase la finele resbelului din Crimea și pe care Rusia l-a reluat-o la Berlin; deja acesta pagubă este una din acele, care e compensată prin posesiunea Dobrogei și prin achisițiunea unui portă prețios, pe Marea Negra. Acela pământd este astdfeld că, după cum o vof dovedi experiența, desvoltarea isoórelor de sele de avuție, cu aceia a agriculturei și altele, vor recompensa într’und modd largd statuld română. Pe două parte, cu chieltuieli moderate, împreunândd liniile sale de ford cu Austria și Transilvania, ea ’și-a asiguratduă parte a comerțului interior a Europei centralei pe cân, pe de altă parte, printă altă cale ferată care ard pleca din Bucuresci, trecând Dunărea și legândd capitala cu portul importantă de la Constanța prin linia esistentă de la Cernavoda, comercial maritim cu grad și alte producte ale terei ard putea fi deschisa cu succesd. O astfela de politică, de pacinică desvoltare interioră, este vedita aceea care e însemnată României de a o urma. De uăpotrivă liberi și de ambițiunile și de neliniștile statelorü celora mari, întăriți prin recunoscerea și sprijinula amicala alei Europei, încredințați de simpatia bine-voitóre a deapropelorü lorü vecini de la resärisü și invadărin România pate ușorii deveni Belgia Europă din Sud-Est, atât în prosperitate câta și în securitate. O atare ambițiune este necesară pentru a întări încrederea în sine, este fără pericolü și de sicura că nu póte fi numită banală. A fi cela d’anteiü și călăusă in regenerarea unei țări mult timpureü guvernată și oprimată, de a dovedi că prin paciență și perseveranță și cu und guvernă regulată, se pote produce aceleași efecte ce se producă în celelalte părți ale Europii: acesta este o operă demnă de orice Statd, fiă elei mai mare sed mied. Nu există nici und Statd în Europa, care să nu dorescá și să nu fiă plină de solicitudine pentru România, ca ea să întreprindă acastă operă și acesta a ei regenerare, și tóte se bucură de o potrivă de repedea esecutare a acestei opere, care se fiă încoronata de succes d. Eco unde ne afiam. Politica prudentă, déra în același timpü curagiosa și patriotică, urmată în anii din urmă a dovedită nu numai vitalitatea națiunii române, ci i-a câștigată și acela prestigiu care, după cum țibea Timpul, în 1877 , este puterea celora slabi. Ori care art fi strigătele, ori care arü fi nemulțămirile celora din oposițiune, vorbele lor ipocrite și gale de sensu nu voru pute suprime realitatea , națiunea română, mândră de resultatele cea dobândită în așa de scurtă timp, prin libertate, va urma cu nestrămutare calea ce i-o indică instituțiunile iei naționale și democratice, cale care —după cum s’a dovedit a — duce la bine, la progresii și la mărire. SERVITIULU. TELEGRAFICII ALA AGENȚIEI HAVAS. St. Petersburg, 2 Martid.— Astăzi dimineță, la 10 ore, în facia trupelor, a unei mulțimi imense și a unor numerose deputațiuni, Imperatulü s’a arătat în balconul Palatului, unde a stat duă jumătate oră bucurându-se de aclamațiunile entusiaste ale poporului său. St. Petersburg, 2 Martid.—Totală s’a petrecută cu bine pe timpul primirilor oficiale. Țaruld, primindd corpuld diplomatică, a cjist câte und cuvântu grațiosd flăcărui represintantă străină, mulțămindu-le tuturord pentru simpatiile ce o esprimad în numele guvernului lord. La 2 ore, Imperatulü a eșitd într’uă trăsură descoperită, și a fostă forte aclamată prin stradele pe care le-a străbătută. Paris. 2 Martid.— Scirile cele bune primite din Petersburg înlesnescd lichidarea sfîrșitului lui Februarie și au provocată o suire la Bursă. Londra. 2 Martid.—D. Bourke declară în Camera Comunelor, că n’a aflată în mod oficială că au fost rupte negocierile dintre Portă și Grecia ; d-sea scie numai, că Porta a făcut noui propuneri Greciei. Viena, 2 Martid. — Ieri s’a suptsemna d oă convențiune preliminară între represintanții guvernului ungurd și societatea căielor ferate lombarde meridionale; acesta convențiune este privitore la rescumperarea liniei de la Karlstadt la Agram. Condițiunile rescumperării sunt d ; scutirea pentru 10 ani de dreptur asupra veniturilor de plata prețului rescumperării în anuități pe timpul duratei întregei concesiuni. Berlin, 2 Martid. — Reichstaguld a trimisd la oă comisiune de 21 membri proiectului de lege militară. D-niî Franckenberg (partita Imperiului), Marzahl (conservatord), Gneist (naționald-liberale), ad vorbită în favorea proiectului. D. Stauffenberg (din stânga partidei naționale-liberale) a declarată că tote partidele sunt de acordă asupra trebuinței de a menține forța militară a Germaniei, dorit că nu trebuie să se lege pentru șapte ani mânile viitorului Reichstag. D. Windhorst (centru) relevă asemenea că tote partidele sunt gata a protege integritatea patriei, deri acesta nu trebuie se escludă examinarea exactă de către comisiune a sporirilor cerute și a căror trebuință n’a fostd încă probată în deajunsă. Socialistul Rebel contestă trebuința unei noui sarcini militare; eld duce că decâ und inamică din afară ar amenința teritoriuld germană, și socialiștii ard face fadă contra inamicului. JOII, 21 FEBRUARIU, 1880. LUMINEAZA-TE SL VEL El. abonamente. In Capitală și districte, und and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei ; se adresa : IN ROMANIA, la adminislrațiunea (Jiarulu LA PARIS, la d-nil Darras-Ha'egrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fieischmarkt. IN ITALIA, la d. doctors Gustavo Croce. Via San Benigno, Í7, Cenova. Scrisorile refrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARÜLU Germania și Rusia Norddeustdie Allgemeine Zeitung române credinciose sistemului său, de a menține la ordinea silei cestiunea unui resbelü apropiatu. Intr’unu articolu în care combate foile Kreuzzeitung și Reichsboten, organulu cancelarului imperialii scrie urmatórele : In țara nostră pe aciî diminea, amu dată prima impulsiune pentru discuțiunea publică a uneia din cestiunile, care, printr’o discuțiune pe faclă și lămurită nu póte de câtă sé câștige. Amü esprimata pe faclă convingerea și am afirmat’o, că politica Germaniei este politică pacifică și că întăririle propuse pentru armata germană nu schimbă nimicü la acesta, ci sunt o două natură curată defensivă, dorit că ele sunt trebuinciose în vederea sporirii înarmărilor din acești din urmă ani ale vecinilor noștrii. Printre barele care ne-am atacată fie din causa întărîtării acestei cestiuni, fie din causa chipului cu care am făcut-o, cele mai pasionate sunt: Kreuzzeitung și sucursala sea Reichsbofen. Kreuzzeitung se află încă în încurcătură și nu scie de care din articolii publicați de noi sé se lege, căci eld presupune la spatele unuia din aceștî articole nisce inspirațiuni superiore, cu alte cuvinte pe cancelarul imperială. In acesta privință Reichsboten este mai lămurită. Eld ne impută că și în tomna trecută neamu permisă a publica und articole, în care amd arătată că, contra sforțărilor panslaviste, Austria póte compta pe Germania. Noi suntemă énséjde acéstä părere și astă ciî sforțările panslaviste, deca șiară ajunge într’und chipd victoriosă la scopd, ard însemna totd atâtd câtă și desvoltarea monarchiei austro-ungare. Că este de datoria politicei germane, de a fi contra acestor scopuri, trebue să fie lucru destulă de clard astadi pentru oricare soie germană, afară de Reichsboten. Cu acastă insinuare, Reichsboten nu mai isbesce în articolil noștrii, ci în politica cancelariului imperială, cunoscută și aprobată de totă Germania. Ca un circumstanță cu deosebire îngreuietate, Reichsboten amintește că astă tomnă, Kölnische Zeitung a menținută spirea despre grămădirea de trupe ruseșci la fruntariile nóstre. Voimd a ușura sarcina foii Reichsboten, declarându’î că noi și astăzi credemd în esactitatea sciredală atunci de Kölnische Zeitung, și că daca discutămd astăzi aci acesta cestiune, vă facemă numai pentru averea de pace și în convingerea că printr’acesta vă servimd. Ca o acusațiune și mai gravă, Reichsboten dice, că articolul nostru este îndreptată mai ales contra bărbaților de Statd ruși conducători. O mărturisimd pe faclă și suntemd de acordă cu Kreuzzeitung Reichsboten, că, deși avemü und adâncă respectă pentru nobilul și iubitoruld de pace Imperatü Alesandru, rudă de aprope și celei mai bund prietină aici împăratului nostru, totuși nu considerămci pe toți bărbații de Stat, ruși de amici ai Germaniei, și, ca fete germană conservatore , nu ne credemci datoria ne ascunde părerea nostră în acesta privință, ori ce ard cugeta Kreuzzeitung și Reichsbofen. De altâ parte, celu mai conservatoru ,fiarü englesü și oficiosu tot de-undéjá, Standard, nu crede nici cumű în menținerea păcii. Elu, vorbindu despre situațiune, țjice următórele : Orîcâtă de puternică ard fi influința Curții rusesci, poporulu rusă nu va uita