Romanulu, februarie 1880 (Anul 24)

1880-02-21

ANULU DQQE­PECI ȘI PATRU VOIESC­ E ȘI VEL PUTE­ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Ret ® , , , pagina III — 2 leT — A se adresa: IN RUMANIA, la administrațiunea­­ Țarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81 A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil llaasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele republicate se ardu. 20 BANI ESEMPLARULU Redacții­­nea și Administrați­unea strada Dom­n&1, 14 Bucuresci, 1­2S £.. Națiunile, urmărescu unu scopu , din care și facu ținta vieței și a activității loru. In acesta mersu necontenită spre țelulă loru, ele trebuie se’și arunce une­ori privirile înapoi, spre a vede, a judeca și a se încredința déca au ajunsu departe, déca drumulu fă­cută corespunde cu silințele loră, déca acele silințe aă rămasă fără resultate, ori aă dată resultate pre mici. De multe ori va fi făcută națiu­nea română aceste cercetări retros­pective, și va fi ajunsu la deplina cunoscință a causelor, ce aduseseră resultatele ce avea să le analiseze. De aceea din­ții în $i­amă văd­ută’o iubindă totă mai multă libertățile publice, esperimentându-le cu uă în­țelepciune, pe care în istoriă o gă­­simă numai la popóre înbătrânite în practicarea aceloră instituțiuni și, în sfirșitu, refuzândă necontenită și totă­da­una încrederea sea acelora care combăteau și combătuseră a­­cele libertăți. Cu tote acestea, acum cântă câți­va bărbați, care se intituleză par­tidă conservatorie duc la lumină uă programă și caută a presiuta nați­unii, supt uă formă chiară îndul­cită vechiele loră prejudiție în con­tra libertăților­ publice, uă scurtă cercetare retrospectivă este nece­sară. Nu ne vomă coborî departe în istoriă; ne vomă mărgini a aminti epoce care trăiescă în amintirea bă­­trânilor­ de astă­ji și vomă lăsa protivnicilor­ noștri grija de a fa­ce comparațiunea. Nu mai departe de câtă­vă ju­mătate de secolă, țara era împăr­țită în două jumătăți și poporală apăsată supt arbitrariulă și jafulă unei pretinse aristocrații de diferite grade, acumulată în mare parte din remășițele regiu­elor­ străine de țară, pe care nefericirea i le impu­sese. Cele două țări erau supuse u­­nei suzeranități străine neînfrînată în poftele sale și gemenă supt apă­sarea internă, care nu era de­câtă instrumentală celei din afară. Cum stămă astă-ț­i ? Lăsăm­ă cuvântul­ programei așa ț­isei partide conservatare să vă spuie : „Independința, către care să tinsă cele două din urmă generațiuni, pentru care am lucrată tóte guver­nele de la 1859 și pe care amă obținută-o cu atâtea grele sacrificii țiice m­anifestulă supt­ semnată de d. M. R. Iepureanu, a așed­ată Româ­nia între Statele suverane ale Eu­ropei, și, în acesta nouă situațiune, așteptată cu nerăbdare și salutată cu bucurie...“ Deci, națiunea privindă înapoi, are dreptul­ de a fi mândră de re­sultatele ce­a dobândită, mândră de fericirea ce a avută ca, practi­­cândă libertatea, de care națiuni mai înaintate și mai bătrâne se temeaă încă, a putută dobândi în atâtă de scurtă timpă uă situațiune de care are dreptul ă a se privi fericită. Să ne apropiămă ânsă mai multă, să luămă uă situațiune, cunoscută de noi toți, și cugetândă asupra iei, făcândă comparațiune, vomă ajunge a vede, că și mai mândră are drept națiunea română de a fi, că ea se póte felicita de fericită ideie ce­a avută de a urma pe aceia, care aă luptată, spre a-i da libertăți, spre a întrona la ea regimul­ suverani­tății naționale, ală onestității și ală respectului legiloriî. Aci, lăsăm­ă cuventulă iarăși o­­posițiunii : „ Lipsiți de forță, țib­ea la 8 Mar­­tie 1877, organulă partitei conser­vatóre Timpurii, lipsiți de forță, dară mai cu semn lipsiți­­ de prestigiu, care este forța celor­ slabi și care ne-ară fi putută câștiga simpatia Europei și scăpa, în crisa în care ne aflămă astăzi, suntemă lipsiți de tote și n'avemă a spera ni­­mică.“ Acesta era situațiunea la căde­rea de la putere a regimului în nu­mele căruia pretinde d. Iepureanu a vorbi națiunii române. Com­pare-se cu cea de astăzi, și suntemă încredințați că nu se va găsi nici ună singură omă de bună credință, care să nu­­ fică cu satis­facere : Departe amă ajunsă! Ece în adevară cum unulă din cele mai automate organe europea­ne, The Times, salută România li­beră și independentă . Nu putemu face altCi­felu, de­câta a fe­licita guvernulu și poporulu românii de a fi ajunsu prin recunoscerea independinței la îndeplinirea aspirațiuniloră lorii. Acum, viitorulü se află în mâna sorii și lora le incumbă datoria de a’le forma ve­sela și prospera. Românii au sprijinulu Europei și simpa­tia vecinilor a lora emancipați. Pe câta timp a cestiunea recunoscerea lora ca Stata independente a rem­asa nedecisă, Românii nu puteau fi de­câta îngrijiți de relațiunile loră cu străinătatea, și, temerile de noul tulburărî și încurcături în Europa din Sud-Est, cărora cu tote că le lipsescü fundamentula solida, totuși sunt o produc­­tura naturala ale unei stări prelungite de suspensiune. Acesta isvori de neliniște trebuie se se fi sfîrșita acum. Recunoscerea independin­­ței române nu este numai să lasa fmai multa de progresa în­, aplicarea tratatului din Berlin, dérit și vă dovedi, déca acesta arü fi necesară,­ că puterile europene suntu cu seriositate decise ca ele sé fiă îndepli­nita. Uă atare~disposițiune, îneastă dată în publica manifestată, nu numai că va per­mite României de a îndeplini propria ei destinată în liniște, demit­ân că va încuraja și consolida Statele emancipate care se află în vecinătatea s­a. Serbia, Bulgaria și Muntenegrul­, vom­ afla prin acesta protecțiune dată României, că nici ele n’au vr’o causă de a se teme că ceia ce au câștigată la Berlin li s’ar­ putea relua. Viitorul­ lord, ca și acela alü României, stă acum în propriile lorü­mâni și de la ele atârna de ale forma cum vor­ putea mai bine, ne avându nici uă temere de a­­gresiune din partea puterilor­ vecini. Și, în realitate, nu există nici uă rațiune pentru ca viitorulu României să nu fiă pros­peră... încă să dém­, acestă țară a trebuită să sufere greutatea unei alianțe ruse, dérü și de astă-dată ori și când de grea a trebuită să-i cadă acestă sarcină. România a fostd­are­cumü recompensată prin partea ono­rabilă, ce trupele sale ad luate în campa­ Bulgară. Déci o naționalitate, născândă trebuie să trecă prin botezul de sânge, România n’are nici un­ motivd de a se rușina de ajutoruld ce a dată giganticului și onerosului iei aliată. Periada case a juneței séle agitată și fur­­tunosă este astadi­­uă putemd spera, ter­minată. România­­ și-a căpătat, acumd de desă­vârșita iei independință și se află în stare de a privi £ în faciă und viitord de pacinică desvoltare și de progresă. Ea a perdut­ acea parte a Basarabiei, ce căpătase la finele resbelulu­i din Crimea și pe care Rusia l-a relua­t-o la Berlin; deja acesta pagubă este una din acele, care e compensată prin posesiunea Dobrogei și prin achisițiunea unui portă prețios, pe Marea Negra. Acela pământd este astd­feld că, după cum o vof dovedi experiența, desvol­­tarea isoórelor de sele de avuție, cu aceia a agriculturei și altele, vor­ recompensa în­­tr’und modd largd statuld română. Pe do­uă parte, cu chieltuieli moderate, împreunândd liniile sale de ford cu Austria și Transilvania, ea ’și-a asiguratd­uă parte a comerțului interior­ a Europei centralei pe cân­, pe de altă parte, prin­tă altă cale ferată care ard pleca din Bucuresci, trecând­ Dunărea și legândd capitala cu portul­ importantă de la Constanța prin linia esistentă de la Cernavoda, comercial­ maritim cu grad și alte producte ale terei ard putea fi deschisa cu succesd. O ast­fela de politică, de pacinică des­voltare interioră, este vedita aceea care e însemnată României de a o urma. De uă­potrivă liberi și de ambițiunile și de neliniștile statelorü celora mari, întăriți prin recunoscerea și sprijinula amicala alei Europei, încredințați de simpatia bine-voi­­tóre a deapropelorü lorü vecini de la re­­särisü și invadă­rin România pate ușorii de­veni Belgia Europă din Sud-Est, atât­ în prosperitate câta și în securitate. O­ atare ambițiune este necesară pentru a întări încrederea în sine, este fără peri­­colü și de sicura că nu póte fi numită banală. A fi cela d’anteiü și călăusă in regene­rarea unei țări mult­ timpu­reü guvernată și oprimată, de a dovedi că prin paciență și perseveranță și cu und guvernă regu­lată, se pote produce­­ aceleași efecte ce se producă în cele­l­alte părți ale Europii: acesta este o­ operă demnă de ori­ce Statd, fiă elei mai mare sed mied. Nu există nici und Statd în Europa, care să nu dorescá și să nu fiă plină de soli­citudine pentru România, ca ea să între­prindă acastă operă și acesta a ei rege­nerare, și tóte se bucură de o potrivă de repedea esecutare a acestei opere, care se fiă încoronata de succes d. Eco unde ne afiam­. Politica prudentă, déra în același timpü curagiosa și patriotică, ur­mată în anii din urmă a dovedită nu numai vitalitatea națiunii ro­mâne, ci i-a câștigată și acela pre­­stigiu care, după cum țib­ea Tim­pul, în 1877 , este puterea celora slabi. Ori­ care art fi strigătele, ori­ care arü fi nemulțămirile celora din o­­posițiune, vorbele lor­ ipocrite și gale de sensu nu voru pute supri­me realitatea , națiunea română, mândră de resultatele ce­a dobân­dită în așa de scurtă timp, prin liber­tate, va urma cu nestrămutare ca­lea ce i-o indică instituțiunile iei naționale și democratice, cale care —după cum s’a dovedit a — duce la bine, la progresii și la mărire. SERVITIULU. TELEGRAFICII ALA AGENȚIEI HAVAS. St. Petersburg, 2 Martid.— Astăzi dimi­­neță, la 10 ore, în facia trupelor­, a unei mulțimi imense și a unor­ numerose de­­putațiuni, Imperatulü s’a arătat­ în balco­­nul­ Palatului, unde a stat d­uă jumătate oră bucurându-se de aclamațiunile entu­­siaste ale poporului său. St. Petersburg, 2 Martid.—Totală s’a pe­trecută cu bine pe timpul­ primirilor­ ofi­ciale. Țaruld, primindd corpuld diploma­tică, a cjist câte und cuvântu grațiosd flă­cărui represintantă străină, mulțămindu-le tuturord pentru simpatiile ce o esprimad în numele guvernului lord. La 2 ore, Impe­ratulü a eșitd într’uă trăsură descoperită, și a fostă forte aclamată prin stradele pe care le-a străbătută. Paris. 2 Martid.— Scirile cele bune pri­mite din Petersburg înlesnescd lichidarea sfîrșitului lui Februarie și au provocată o suire la Bursă. Londra. 2 Martid.—D. Bourke declară în Camera Comunelor, că n’a aflată în mo­d oficială că au fost­ rupte negocierile din­tre Portă și Grecia ; d-sea scie numai, că Porta a făcut­ noui propuneri Greciei. Viena, 2 Martid. — Ieri s’a suptsemna­ d oă convențiune preliminară între represin­­tanții guvernului ungurd și societatea căie­­lor­ ferate lombarde meridionale; acesta convențiune este privitore la rescumperarea liniei de la Karlstadt la Agram. Condițiu­­nile rescumperării sunt d ; scutirea pentru 10 ani de dreptur­ asupra veniturilor de plata prețului rescumperării în anuități pe timpul­ duratei întregei concesiuni. Berlin, 2 Martid. — Reichstaguld a tri­­misd la oă comisiune de 21 membri pro­­iectului de lege militară. D-niî Franckenberg (partita Imperiului), Marzahl (conservatord), Gneist (naționald-liberale), ad vorbită în favorea proiectului. D. Stauffenberg (din stânga partidei naționale-liberale) a decla­rată că tote partidele sunt­ de acordă a­­supra trebuinței de a menține forța mili­tară a Germaniei, dorit că nu trebuie să se lege pentru șapte ani mânile viitorului Reichstag. D. Windhorst (centru) relevă asemenea că tote partidele sunt­ gata a protege in­tegritatea patriei, deri acesta nu trebuie se escludă examinarea exactă de către comi­siune a sporirilor­ cerute și a căror­ tre­buință n’a fostd încă probată în de­ajunsă. Socialistul­ Rebel contestă trebuința unei noui sarcini militare; eld du­ce că decâ und inamică din afară ar­ amenința teritoriuld germană, și socialiștii ard face fad­ă con­tra inamicului. JOII, 21 FEBRUARIU, 1880. LUMINEAZA-TE SL VEL El. a­bonamente. In Capitală și districte, und and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei ; se adresa : IN ROMANIA, la adminislrațiunea (Jiarulu LA PARIS, la d-nil Darras-Ha'egrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fieisch­­markt. IN ITALIA, la d. doctors Gustavo Croce. Via San Benigno, Í7, Cenova. Scrisorile refrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARÜLU Germania și Rusia Norddeustdie Allgemeine Zeitung ro­mâne credinciose sistemului său, de a menține la ordinea­­ silei cestiunea unui resbelü apropiatu. Intr’unu ar­­ticolu în care combate foile Kreuz­zeitung și Reichsboten, organulu can­celarului imperialii scrie urm­ató­­rele : In țara nostră pe aciî dimine­a, amu dată prima impulsiune pentru discuțiunea pu­blică a uneia din cestiunile, care, printr’o discuțiune pe faclă și lămurită nu póte de câtă sé câștige. Amü esprimata pe faclă convingerea și am­ afirmat’o, că politica Germaniei este politică pacifică și că întă­ririle propuse pentru armata germană nu schimbă nimicü la acesta, ci sunt o do­uă natură curată defensivă, dorit că ele sunt­ trebuinciose în vederea sporirii înarmări­­lor­ din acești din urmă ani ale vecinilor­ noștrii. Printre­­ barele care ne-am atacată fie din causa întărîtării acestei cestiuni, fie din causa chipului cu care am­ făcut-o, cele mai pasionate sunt: Kreuzzeitung și sucursala sea Reichsbofen. Kreuzzeitung se află încă în încurcătură și nu scie de care din articolii publicați de noi sé se lege, căci eld presupune la spatele unuia din a­­ceștî articole nisce inspirațiuni superiore, cu alte cuvinte pe cancelarul­ imperială. In acesta privință Reichsboten este mai lămu­rită. Eld ne impută că și în tomna trecută ne­amu permisă a publica und articole, în care amd arătată că, contra sforțărilor­ panslaviste, Austria póte compta pe Ger­mania. Noi suntemă énséjde acéstä părere și astă­ ciî­ sforțările panslaviste, deca­­ și­­ară ajunge într’und chipd victoriosă la scopd, ard însemna totd atâtd câtă și des­­voltarea monarchiei austro-ungare. Că este de datoria politicei germane, de a fi con­tra acestor­ scopuri, trebue să fie lucru destulă de clard astadi pentru ori­care soie germană, afară de Reichsboten. Cu acastă insinuare, Reichsboten nu mai isbesce în articolil noștrii, ci în politica cancelariului imperială, cunoscută și apro­bată de totă Germania. Ca un circumstanță cu deosebire îngreuietate, Reichsboten a­­mintește că astă tomnă, Kölnische Zeitung a menținută spirea despre grămădirea de trupe ruseșci la fruntariile nóstre. Voimd a ușura sarcina foii Reichsboten, declarându’î că noi și astăzi credemd în esactitatea sci­re­­dală atunci de Kölnische Zeitung, și că daca discutămd astăzi aci acesta cestiune, vă facemă numai pentru averea de pace și în convingerea că printr’acesta vă ser­­vimd. Ca o acusațiune și mai gravă, Reich­sboten dice, că articolul­ nostru este în­dreptată mai ales­ contra bărbaților­ de Statd ruși conducători. O mărturisimd pe faclă și suntemd de acordă cu Kreuzzeitung Reichsboten, că, de­și avemü und adâncă respectă pentru nobilul­ și iubitoruld de pace Imperatü Alesandru, rudă de aprope și celei mai bund prietină aici împăratului nostru, totuși nu considerămci pe toți băr­bații de Stat, ruși de amici ai Germaniei, și, ca fete germană conservatore , nu ne credemci datori­a ne ascunde părerea nos­tră în acesta privință, ori­ ce ard cugeta Kreuzzeitung și Reichsbofen. De altâ parte, celu mai conser­­vatoru ,fiarü englesü și oficiosu tot de-un­déjá, Standard, nu crede nici cumű în menținerea păcii. Elu, vor­­bindu despre situațiune, țjice urmă­­tórele : Orî­câtă de puternică ard fi influința Curții rusesci, poporulu rusă nu va uita

Next