Romanulu, februarie 1880 (Anul 24)

1880-02-14

ANULU DOUĂ­PECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI­ VEI PUTE­ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto „ , , pagina 111 — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea­­ parului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, Ia Eugéne Micoud. No. 81 A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru fată Germania. Articolele nepublicate se ardil. 20 BANI ESEMPL­ARULU Redacțit­nea gi strațimiért stradi­fil Ramnel, 14­­ «san Bucuresci, 11 Făurarii Secțiunile Cameriî și apoi comi­­tetulu delegațiloru s’au ocupatü cu proiectulu de lege pentru oprirea lotärieloru, și raportulu asupra a­­cestui proiectil este deja tipărită, distribuitü d-loru deputați și pusű la ordinea Zilei. e Amu aratat o altă dată relele ce m­enitü a preîntâmpina acestu proiectü de lege , amü arātatü cum pe do­uă parte, Statulü oprindu prin codicele penale lotăriele, e datora de a căuta mijlocele prin care acea oprire se devie un realitate. Mai mult, , amü a sisü ca décâ statulü consideră ca imorala de a esploata ín favorea sea și a-și face unii venita din înclinarea naturală a omeniloru spre câștiguri mari și ușiore, e datora a opri celu puțină ca acesta esploatarea să se facă în folosulu altora State străine. Eco­scopulu proiectului pentru o­­prirea lotärielorü, scopu laudabilü, căci țintesce a opri esportarea unei însemnate cantități de numerarii în schimbulu căruia nu ni se aduce nimicu. Comitetulu delegațiloră a primitu proiectulu, și suntema­și curi că și Adunarea deputațiloră îi va da sanc­țiunea sea. Este trebuință casö de uä mică esplicațiune , căci ama aufistö. cir­­culându în publicu nisce idei cu­­riose în privința mijlocelor, ce se propunu în acesta proiecta spre a opri circularea bileteloru de lotării. S’a­u jist că disposițiunea lui care interzice ziarelorü a publica anun­­ciuri de lotării este oă disposițiune anti-constituțională, că lovesce în libertatea presei, etc. Ni se pare că acestă ideiă este radicalmente greșită. Libertatea presei conține în sine dreptul, pentru ori­cine de-a -și spune ideile și de a le publica ; a­­cesta libertate la noi este nemărgi­nită. Nu esiste­ntată pe lume unde presa să fie mai liberă, unde se putá face chiar­ fapte represibile, fapte prevăzute și pedepsite de codicele penală, fără ca autoritățile să se gandescá a lua măsuri de repre­siune. Ast­­fel, înțelegemă noi liberta­tea presei și, în loc­ de a căuta în codicele penală represiunea acelora fapte condamnabile, o coutäma în consciința țării, în bunulu iei simță, în verdictulu publicului. Nu voimü a se face martiri din nesce omeni— pe care nu ’i califi­­cămă — dérü care­­ i-au făcută uă profesiune din calomnia, din injuriă și din batjocorirea a totu ce a a­­vutü și are încrederea și iubirea țării. Libertatea acesta va remâne totü atâta de nemărginită și în urma proiectului pentru lotării­ liberă va fi atunci ori­cine ca și astă­zi, de a spune și de a scrie totu ce vo­­iesce. Oprirea de-a publica anunciuri de lotării nu atinge nici íntr’unu chipü ' acésta mare libertate , și din care noi ne-amu facutu unü stindardu, pe care l’amu aparatü cu tóta con­vingerea chiar în contra acelora care astă­zi au devenitu atâtü de susceptibili ín catu vedü­uă atin­gere chiarü în măsura de-a nu pu­blica îndemnuri la una faptű pe­depsită de lege. Décà­lotăria e oprită, déca legea face unu delictu din vânzarea de bi­lete de lotăriă , e naturală ca, vo­­indü scopulu , se voiéscá și mijjla­cele. Cum s’art puté óre ca, pe de­uă parte lotăria sĕ fiă pedepsită de le­ge, éra pe de alta sö se putá face nepedepsita propagandă pentru co­miterea acestui delictu? Cum s’arüi puté­are ca autorulü materialu ale delictului să fiă ur­mărită , pe cându autorulu intelec­tuală, acela de la care pornesce în­­demnulu comiterii delictului, să fiă pusă la adapostit ? Acesta aru fi oă resturnare a tu­­torii principieloru ce facu basa drep­tului penalü, uă isbire chiara a lo­gicei și bunului simță. Se va aduce onse­­ jiațelorü ore­­care pagubă materială , acesta e a­­devöratu; dérii credemu că folosulu ce va ave țara, scapându de­uă es­­ploatare din cele mai imorale va compensa cu multă acea pagubă. In folosula generală, unii cetă­­țeaniî trebuie, e datora se renun­cie la ore­ care folose personale. Noi amü fi cei mai păgubiți în acestă pri­vință, căci se scie că ziarul­ no­stru are anunciurile cele mai nume­rose și mai bine plătite, totuși nu stama unu momentu la îndouială a declara că primimü proiectulu în tóte părțile lui. Încă vă­ dată, sperama că și Ca­mera îlu va primi și că în curânda vomai vede înfrânată acea esploa­­tare imorală care smulge țârei câ­­te­va milióne, pe fie­care ani, supt formă de tribuni plătită orașului Hamburg, orașului Brunswig sau al­tele. Destui bani asudă națiunea ro­mână spre a plăti anuitățile dato­riei publice în străinătate, spre a plăti tóte acele produse industriale și obiecte de luxă, de cari nu se mai póte lipsi societatea nóstra, spre a plăti preumblările la băi și la pe­trecerile de totü feluli, frecventate de mii de Români; se oprima celu puțină ieșirea banilor, pe lotării străine, bani furați, căci în schim­bulu lora nu ni se dă nici macarü uă plăcere banală, nu ni se dă de câtă păreri de roü și desilusiuni. Consiliul­ comunală al­ capitalei, după propunerea d-lui dr. Sergiu, a începută în sfîrșit a da uă mai mare atențiune cestiunii sănătății publice. Era și timpu, căci de­și toți sun­tem­ convinși că poporațiunea ca­pitalei e într’uă stare rea, totuși nici cu închipuirea nu ne putemu urca pené la realitatea lucruriloru. intr’adevĕrit de la 1­­26 Ianua­­rie, s’au născută în capitală 498 copii și au muritü 7­48 adecă aprópe Indouita. Că situațiune mai îngrozitóre nici nu se póte închipui. Este adeveratü ca aprópe a treia parte din morți se datorescu celorü doua epidemii ce bântuie capitala, variola și scarlatina; déri acésta nu póte de câtu sé ne Ingrijéscá, și mai multu, de vreme ce nu vedemu se se fi luatu măsuri seriose și ener­gice, pentru a stăvili propășirea lora. Ne pare bine că consiliulu comu­nală a luatü în manile sale acestă cestiune. Vomă urmări cu atențiune ceia ce se va face, doritori se vedem, pune du-se cea mai mare energiă, pentru stîrpirea unui atâtü de mare reü. SERVIȚI­ULII TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris, 24 Februarie. — Tenerula rusü arestată acum în urmă îla Paris, a decla­rată că adevăratul­ său nume e în ade­­vera Harm­an. 1) Fotografii trimise din Ru­sia dovedesce că el­­a închiriată casa în care s’a organisată atentatul­ de la Mos­­cva și de unde s’a săpată mina care a fă­cut ă să sară uă parte din linia ferată. St. Petersburg, 24 Februarie. — Noulü Timpu­ dice că Rusia ară fi propusă En­­glizerii să facă din Herat și din strîmtorile Afganistanului că zonă neutră. Diarulă a­­dauge că Rusia nu cugetă de­locă a ataca Indiele; dérü­déca Englitera ară stărui a­poi să întindă influința sea prin Persia pé­nă la Marea­ Negra, ea urmeza uă politică ostilă Rusiei. Englitera remâne atunci res­­pund­etaare de consecințele acestei politici. Berlin, 24 Februarie. — Gazeta Germa­niei de Nord publică on scrisoare care e­­mană de la uă persană însemnată, cores­­punsă la articolulă semnalată ieri. Scriso­­­rea dicea : „întăririle fruntarielor­ unui Stată nu implică uă tendință ostilă a aces­tui St tă­în contra vecinilor fi săi. Pentru ceia ce se face în Rusia acum, atitudinea poporațiunii polonese, în casă de conflicte, ară pute sé justifice întărirea orașului Kovno. S’ară puté imagina asemenea alte conflicte fără a se presupune oă ruptură necesară a lungei amiciții ce unește pe Ru­sia cu Germania. In orî-ce casă, orî-ce Stata independentă are dreptulă să’și întă­­rescă fruntariele astă-felă ca să le asigure cu propriele séle forțe.5 Viena, 24 Februarie. — Se telegrafieza din Serajevo Corespondenței Politice . »Va­gabonzi, umblândă în vecinătățile Pierrel aă trasă asupra unei patrule austriace fără se ranésca din fericire pe nimeni. Patru individi au fostă arestați5. Berlin, 24 Februarie. — Amiralul­ de Stosch șeful­ amiralității, interpelată la Reichstag de d. Haenel asupra afacerii, marelui electora­ refusă dintr’ună interesă superioră, a da alte explicațiuni de­câtă cele care suntă cunoscute ; d. Haenel de­ 1). Ecé amănuntele ce dä Neue Freie Presse asu­pra acestui ténérü : „Rusula arestată este în etate de la 35 penă la 40 ani și a călătorită în Francia supt diferite nume, de Mayer, Schultz, Carige și Karl;­elă se da aci dreptă Prusiană, aci dreptă Elvețiană. In Paris elă se scoborîse la m­ă hotel garni din Rue de Seine supt numele de Eduard Meyer din Pru­sia. După le Gaulois, adevăratul­ lui nume este Hartmann, pe cândă o altă foță duce că se nu­­mesce Kultsch; în orî-ce casă eră este supusă rusă.5 „Asupra arestării sale, fota Französische Cor­­respondenz mai află nisce amănunte importante . Cândă fu dusă în arestul­ prefecturei,­­primula seü cuvântă fu : „Aveți portretulă meă”. In ade­­vere, administrația rusască trimisese prefectului Andrieux fotografia omului, care locuise în ca­sa isolată din apropierea Moscovei, de unde se așeetase mina de supt șinele drumului de seră. Acesta fotografia sumă forte multă cu arestatură. De­și între Rusia și Francia nu există nici ună tratată de estradere, totuși, după cereri în regulă, se trădau criminalii comuni de către ună guvernă celui­l­altă. Cestiunea este acum numai, déca gu­­vernulă franceză va consideră pe arestată ca au­­torul­ faptului, și al­ douilea, déca elă va vedea eventuală în acesta crimă uă crimă comună iera nu politică. Ca să se stabilescă acestea va trebui ne­greșită se mai treca câtă­va timpă. pune atunci că propunere învitândă pe gu­vernă a presinta ună raportă asupra ace­stei catastrofe. Recunoscerea independenței .­iarele din Viena, în numărul­ lord de la 22 Februarie, se ocupă în primala locă cu recunoscerea independenței României. Punemă­dere în vederea cititorilor, unele părți mai însemnate pe care le estragemă din apreciările (fiarelor) mai susă mențio­nate. Neue Freie Presse, între altele, zice ur­­mătorele : „Z­iua de 20 (8.) Februarie va remâne pentru totă-d’a­una vă Zi însemnată în is­toria României. In acesta zi cele trei pu­teri cari s’aă abținută pân’acumă, Germa­nia, Engliteza și Francia, au recunoscuta formală independința României. Pe la a­­meni, d. ministru de externe, Boerescu, a primita pe agenții diplomatici ai Statelor­ numite, care i-au înmânată uă notă iden­tică și îndată după dânși s’a presentată și representantele Belgiei care a declarată că guvernul ă­sca e gata de a recunosce în modă oficială independința României. Cu modulă acesta, România și-a ajunsă sco­­pulă pentru­,care a stăruita cu atâta per­­severanță. Astă­felă România a fost­ pri­mită ca membru egală în corpură socială ală Statelor­ europene. »Mijlocele, ce s’aă întrebuințată la Bu­curesci de la 1866 până la 1876 pentru a smulge ună dreptă după altulă din mâna Suzeranului din Constantinopole, numai din pantură unilaterala de naționalitate potă fi aprobate. Noi înșine amu susținuta puru­rea starea de mai ’nainte în peninsula bal­canică și amă combătută necurmata tóte pretensiunile României. Déju nu suntemă atâtă de pasionați în­câtă să simțimă uă durere séü­nă părere de rea că România și-a dobândită independența. „De cândă multă batjocorita oștire ro­mână s’a afirmată pe câmpul­ de luptă, poporală română s’a înălțată în stima Eu­ropei, și bătându-se bărbătesce pentru in­dependința sea, ne bucurămă din animă pentru câștigulă sea. Poporală română a­­parținândă rasei latine, e singurulă dle­mentă capabilă la Dunărea de jos, pen­tru uă cultură răpede și chiar­ astă­zi e cu multă mai superioră de­câtă vecinii săi Slavi de peste Dunăre. Deca­plă își va re­culege puterile și va munci și pe fara­­mură intelectuală cu aceiași seriositate cum a stăruită pe cela politică, în secolulü cela mai apropiată, va intra în rândurile poporelor­ civilisate spre a lupta împreună pentru cele mai ’nalte bunuri ale omenirei. „României nu ’î voră lipsi amici puter­nici, spre aî face posibilă­­ de a juca ro­­lulă ce ’î este desemnată de natură, căci de astă­zî înainte însemnătatea României în cestiunea Orientelui ,nu va fi­­­ nesocotită la Viena, Berlin, Londra și Paris. De cândă a devenită independentă a primită paza Dunării pe care trebuie sé o pázéscá ca de la Orșova la vale să nu deviă m­ă­rîă o Slavă. Acesta e politica pe care dorimă se vedemü­scă se urmeza la Bucuresci; a­­cesta politică e cea mai bună atâtă pen­tru pacea Europei câtă și în folosulu Ro­mâniei. Vă România înfrățită cu Rusia de­vine uă provincie rusască; uă România care se va răzima pe Austria, Germania și Enghitera va trăi și va înflori.5 Deutsche Zeitung după ce arăta fasele prin care a trecută România pentru îm­plinirea tratatului din Berlin, termină în modulă următoră : „Cu recunoscerea independinței Româ­niei, săvârșită ieri din partea acelora pu­teri care pene acumă a­trăgănată acestă pasă, s’a pusă pétra fundamentală la edi­ficarea unui nou Stată, căruia în compli­­cațiunile neînlăturabile pentru viitoră, se pare a­ fi reservată uă însemnată rolă5... Germania și Rusia zilele trecute, după telegrama Agenției Havas­am atrasă atențiunea asupra în­­semnatelor­ cuvinte rostite în parlamen­­tul­ germană de d. Kardorff. Cu ocasiunea discutării budgetului , dămă astăzi chiar­ testulu ale acelora cuvinte: „Faciă cu sporirea ce se propune la budgetură militară, d. Richter a cerută ca se remâne mă în limitele budgetului de pân’acum. Ia-șî da dreptate, décl­ară tre­bui să stămă gata numai în facia unui res­­belă de resbunare cu Francia. JOUI, 14 FEBRUARIE, 1830. LUMINEAZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: una and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; unt lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei­­ se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului LA PARIS, Iad­mi Darras-Halegrain, o rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C­ nne, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­­markt IN ITALIA, Ia d. doctorfl Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL­U „Dora d. deputată scie forte bine că cordiala înțelegere care a existat­ pân’a­­cusă între noi și Rusia, este tulburată. Déci vedem­ că în Rusia ordele sălbatice ale nihilistilor­ și panslaviștiloră desvol­­tă atâta tărie pentru a atenta în modă criminală la vieța Țarului, la viața a­­celui Țară care­pururea va fi glorificată că a liberată poporală din lanțurile scla­­viei; déci vedem­ că în rândurile pansla­viștilor, cuvântul­ de ordine este că calea la Constantinopolă duce prin Berlin ; déci presa rusă și-a propusă ca uă profesiune de-a înverșuna și mai multă contrastele dintre Germania și Rusia ; déci­de­și sun­tem­ convinși că ună resbelă între aceste două națiuni ară fi uă nebuniă care ară pune în riscă cele mai scumpe ale lor­ bunuri, fără de-a dobândi ceva, deci­de și sperămă că atitudinea reală a poporului rusă va goni din sînulă seă spiritele ne­curate , totuși ară fi că care care nebuna se lăsămă nebăgată în somn eventualitatea că acea fierbere pate se isbucnescá în a­­fară și vomă fi atacați din două părți. Bă, din partea mî, credă că aici e vorba de cele mai de căpeteniă bunuri, de unitatea, pu­terea și de libertatea națiunii germane. Trebuie dorit să dămă regimului militară mi­jlocele cerute. Le vomă vota dorit cu ferma convingere că în genere nu vomă putea afla altă garanțiă mai bună că rela­­țiunile nóstre amicale cu puterile voră fi menținute cu statornicie, de câtă déci vomă vota aceste sume, fără nici ună cuvântă și țara ne va fi recunoscătore pentru acestă votă.5 (Aplause.) Atentată în contra Țarului. Gazeta Coloniei nu crede îndouială ca persone forte apropiate de curtea impe­rială să fi fostă inițiate în complota. Ea citază relativă la acesto­uă informațiune a Gazetei de Posen. „Printre h­ârtiele prinse la imprimeria clandestină de curândă descoperită la St. Petersburg, era oă telegramă cifrată pe care a treia secțiune a cancelariei n’a pu­tută-o traduce de­câtă cu multă greutate. „Rezultă din acesta telegramă că ună nu mera însemnată de oficiări de liniă și de gardă, și chiar­ câți­ va înalți demnitari cari se apropiă de imperatu­­ră intrată în relațiune cu nihiliștii pentru a sili pe im­­peratula a da, în fine, țării o Constituți­­une și mai multă libertate armatei, presei și sculelor”. „Descoperirea acestei telegrame, cum și alte documente au produsă o impresiune profundă, impăratulü chema îndată pe con­tele Schouvaloff și avu cu dânsulă uă con­vorbire lungă. Mai târ­ziu marele duce moștenitoră a fostă chiamată ; nu se scie firește nimică despre convorbirea ce a a­­vută cu tatăl­ său. „Cu tote astea, se pretinde că conver­­sațiunea s’a raportată asupra unei persone puse susă, de care a fostă vorba într’uă telegramă găsită la nihilistul­ Deutsch, și care ar­ fi nemulțumită, pentru că servi­­niele sale în timpul­ ultimului resbelă nu ar­ fi fostă recompensare, după cum ar­ fi vrută. _________ Gaz­eta Germaniei de Nord se exprimă în modulă următoră asupra atentatului în contra împăratului Rusiei: „Ingrozitorea întâmplare este de natură de a inspira cele mai seriose reflexiuni prin­­cipiloră și poporelorü intregei lumi civili­sate. „Tóte poparele civilisate sunt­ chrămate solidaricesce a lupta contra întunecaselor­ puteri ale abisului. Nam tua res agitur paries cum proximus ardet. A privi cu bra­țele încrucișate cum sară în aeră temeliele civilisațiunei nostre împreună cu palatul­ Țarului, ară și a renega ceia ce omenirea are mai prețiosă.5 Gazetta Națională crede că atentatul­ se va reîno­i și renund­ă „a calcula pen­tru momentü consecințele interiore și in­ternaționale ce va avea crima”. Intr’ună lângă articolu, Pall Mall Ga­zetta din Londra ca să se demonstreze că singurul­ remediu ce se pute aduce ma­niei atentateloră în contra Țarului, ar­ fi abdicarea lui. Nimeni nu se îndouiesce de

Next