Romanulu, aprilie 1880 (Anul 24)
1880-04-20
ANULU UDOB țECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTEA MUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina 111 — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Jiaiului, LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London K. O. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgässe 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Din causa serbätorilor sfintelorr Pasee, diarulu nu va apare de câtu Marți séra. Redacțiimea și Administrații mea strada DomiciilA DUMINECA, LUNI 20, 21 APRILIE 1880. LUMI NE ARA-TE ȘI VElEI. 'sau ABONAMENTE. In Capitală și districte, unu and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul LA PARIS, la d-nil Darras-Ha'egrain, 5 rue de l’anciene Comédie și Havas, Laflite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA ViENA, Ia d. B. G. Popovicl, 15 Fleischrnarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigiio, 17, Cenova. Scrisorile refraiicato st re/usit. 20BANIESEMPLABULU Bucuresci, 19 PRIARU 1 FLORARÜ Astăzi, anteiizaiut stilu nou, este Jiua în care Statulu românii intră în fine în stăpânirea căieloră sele ferate. Pentru orice bunű românii, pentru ori care cetățenii, neorbită de pasiuni nenorocite, acesta <Ji trebuie să fie salutată cu fericire. Este în adeverată mare fericire, uă mare rădicare pentru noi, de a rămânea singuri stăpâni pe principalele artere ale vieței nostre economice și naționale, pe care nu suntă mulți ani, ne credeamă încă incapabili de a le administra. Este un mare fericire că Românii scapă în fine de vasta esploatare a unei pre puternice societăți străine, care oricâtă de bine-voitore sé fi fostă pentru noi -- ceea ce nu pre era — trebuia totuși să aibă interese ale iei particulare, cărora se sacrifice interesele nóstre naționale. Este un mare fericire că prin înlăturarea acestei societăți străine, cu atâta înrîurire în capitala Germaniei, amü înlăturată uă causă permanentă de interveniri diplomatice din partea guvernului celui mai puternică astăzi în Europa, uă causă de neînțelegeri neîncetate cu Statul, de care trabuie să ne lege cele mai amicale relațiuni. Este uă mare fericire că ne emancipămă astăfelă de epitropie străiniloră, supt care ne puseseră de bună voie, prin efectul neîncrederii în noi înșine, neîncredere întărită prin atâte încercări nenorocite, făcute supt guvernele cele rele din trecută. Este uă mare fericire, în fine, că aceste folose de uă valore neprețuită,, și pentru dobândirea cărora țera ară fi trebuită să facă cele mai însemnate sacrificie, s’aă dobândită nu numai fără nici ună sacrificii, de nici ună felă, deja chiară și cu ană imensă beneficiă materială, de peste 32 milione. țiua de astăzi, în care se îndeplinesce rescumperarea și guvernul românescă intră în stăpânirea nu fictivă, ci totă ce póte fi mai efectivă, mai reală a căielor ferate, este în toată puterea cuvântului să fii de rădicare morală și materială pentru țară, vă <ji de emancipare de suptă tutelă, care pre multă a apăsată asupra nostră. Încă de la 30 Martie trecută, arătândă mersul operațiunilor p rescumperarii la Berlin, afirmamă din nuoă— după cum afirmasemă de atâte ori în colonele acestuiaj iară, după cum ambii noștril afirmaseră chiar la tribuna Camerei — că în ultima fi ficiată pentru depunerea vechilor titluri cu dreptur ă la primă, guvernul va ave la disposițiunea sea peste 90 la sută din totalul acțiunilor primitive și de prioritate. Ei bine, ultimele serii primite din Berlin confirmă cu mare prisasă aceste prevederi ale nostre, prevederi întemeiate pe cunoșcința aprofundată a cestiunii. Suntă câteva zile deja de cândă peste 95 la sută din totalul acțiunilor primitive și de prioritate erau puse la disposițiunea guvernului spre a fi preschimbate , pene astăzi nu scimă deca mai totalitatea acțiunilor nu va fi deja depusă. Se realiseza astăfelă cu prisasă ceea ce spuneamă încă de la 30 Martie, că pene astăzi nu voră rămânea nepresintate sa schimbă de câtă numai puținele acțiuni ce nu se află în posițiune de a fi preschimbate, precum cele perdute seu distruse, cele secestrate supt ună motivă precare, cele îngagiate în moșteniri neregulate, și în alte asemeni situațiuni juridice. Putemă fice astăzii din naoă, întemeiați pe autoritatea faptelor, ceea ce amă susținută de atâtea ori, întemeiați pe logică și pe rațiune, că răscumpărarea căieloră ferate e perfectă; că guvernul e singură proprietară ală căieloră ferate ; că societatea e desființată, prin simplul ă faptă că acționari nu mai există, că tote acțiunile, prin urmare tate drepturile legate de densele, nă trecută în manele Statului română. Ce devină, în facia acestoră fapte, ieremiadele, strigătele și caloraniele oposițiunii ? S’ară bucura are astăzi România de marele folose arătate mai susă, deca în loc de a urma pe partida națională liberală de la guvernă, ară fi urmată partidele și nuanțele coalisate in oposițiune, cari strigaă că se vinde țera? Nu s’ară sbuciuma are și astăzi România supt esploatarea, epitropiă și intervenirile străinilor, déca ară fi ascultată de strigătele și calomniele oposițiunii ? Lăsândă ca bunulă simță ală publicului se răspundă la aceste întrebări , și să decidă cine servesce în adever, interesele țarei, cu patriotismă, cu capacitate și cu zelă, și cine caută a le compromite, pentru îndestularea culpabililor, fară interese de partidă sau de coterie, se aruncă mână răpede ochire și asupra altor manifestațiuni ale rădicării nóstre morale, mulțămite patriotismului, credinței naționale și zelului celoră cari conducă de patru ani destinatele României. Ce pași uriași s’aă făcută în acești ultimi patru ani în tote direcțiunile ! Câtă de departe pare a fi timpulă cândă ne desprețuiimă pe noi înșine, pâne a ne crede mai pe josă de oricare altă poporă ală Europei din puntură de vedere ală virtuților civice și resboinice ! Ore chiară la începutul resbelului din 1877, care a rădicată atâtă de susă moralulă națiunii, nu se credea că soldații români vor lua-o la fugă naintea inamicului , și linele pare românesc n’au mersă cu lipsa de credință în națiunea română până a cere ca trupele românesc se fiă încorporate între cele ruseșci, pentru ca Rușii se dea Româniloră exemplulă curagiului și ală demnității naționale ? Câtă de departe pare asemenea a fi timpulă cândă, desprețuindu-ne în tote privirile, ne crediamă incapabili de a face noi enșine orice lucrare pentru țară; ne închipuiamă că nu putemă face altă felă de câtă se ne robimă la străini,si pentru ca iei se binevoiască a ne scote din cenușă! Oare chiară în 1875 ,nu s’au acordată unei’companii streine construirea liniei Ploiesci-Predealu in condițiunile cele mai onerose și mai rușinase pentru țară ? Astăzi, mă guvernă’și niște camere pline de credință sîn aptitudinele și în viitorul națiunii, respingă cu totulă epitropiă străinilor, și nu numai că scotă din mânile lord sute de kilometre de căi ferate, derâncă construiescă în relgie nouă linie ferate, cu neasemănare mai eftină decâtă tóte liniile ce ni le-au construită străinii. La finele Domniei lui Vodă Cuza, că încercare de a stabili monopolul tutunuriloră supt administrarea directă a Statului, o dată cele mai rele resultate. In urmă s’a crezută iarăși că suntemă incapabili de a administra noi enșine dă asemene întreprindere, și amă dată străinilor ă pene și perceperea acestui imposito. Deja, printr’uă împrejurare pe care trebuie s’o bine-cuventămă, compania străină își resiliază contractulă, monopolulă remâne supt administrarea directă a Statului, și de nădată ne pomenimă că putemă administra și uă întreprindere ca acesta, cu multă mai bine și cu neasemănare mai mare folosă pentru tesaură, decâtă vă făcea compania străină. Suntă abia patru ani risipa și desordinea părea ă nedespărțite de obiceiurile nóstre de guvernare; împrumuturile și nouele imposite se succedeaă, fără a parveni să umple nici uădată golurile făcute prin risipă și desordine. Era considerată ca uă nenorocire neînlăturată ca totă ce face Statuia să fiă mai rea făcută și cu multă mai scumpă, decâtă oră face orice particulară. Astăzi, după ună resbelă crâncenă și lungă, care a costată sume enorme, și după săvârșirea unor lucrări publice însemnate, se constată că bugetele anilor 1877, 1878, 1879 și 1880 se soldeză pe deplină, fără nici ună nucă imposibű , fără nici ună nucă împrumută, ci numai cu ajutorul biletelor ipotecare, destinate a fi cheltuite încă din 1878, pentru trebuințele resbelului. De unde mai nainte risipa era atâtă de mare, în câtă totă ce fărea guvernulă era mai prostă și mai scumpă decâtă ară fi făcută oricine, astăzi se construesce în regie linia Buzău-Mărășesci, mai josă de jumătate presă de câtă s’aă plătită tote celelalte linie, filele trecute, grație dibăciei,și zelolui directorului ministerului lucrărilor publice, d. colonelă Fălcoianu. Statuia profită de uă ocasiune minunată și cumpăra din Rusia cu trei milióne, materială de dramă de feră deuă valore de cinci-spre-zece milióne. Spațiul ne opreșce de a mai înmulți exemplele; dera acele pe cari le-amu dată mai susă suntă atâtă de mari și de conchhietare, încâtă oricine, amintindu’și de starea lucrurilor de la începutul anului 1876, își va pute da samă de înrîurirea ce are asupra unei țări și asupra viitorului iefină regima sceptică, antipatriotică, prin urmare preocupată numai de satisfacerea intereselor personale, și de înrîurirea ce o are ună regima patriotică, plin de credință și devotată numai îngrijirii intereselor publice. SERVIȚIULII TELEGRAFICA ALU AGENȚIEI HAVAS. Bema, 30 Aprile.—Circulă scomptulă că actualul cabinetă ară remâne ca cabinetă de afaceri sau că ară ceda loculă unui altuia care asemene nu ară fi constituită decâtă ca cabinetă de afaceri pene la alegerile generale. Câteva diare ceră dizolvarea Camerei St. Petersburg, 30 Aprile.—Starea sănătății împărătesei Rusiei s’a agravată. Depeșe comercială. Paris, 30 Aprile. —Transacțiunile în grâne pe piețele franceze, engleze și americane remână calme. A fostă uă slabă înclinare spre scădere. Avisurile despre recolte sunt în genere favorabile. SUBSCRIPTIUNE In folosulu incendiațiloru din FOCȘANI. Suma din urmă .... 364 1. 20 b. Logia Steua Dunării . . 40 1. Cornițele și comitesa Ladislos Hoyos........................................100 1. D. Stoica Duțulescu. . . 111. 10 b. Duță Enescu....................... 7 1. 40 b. Florea Duțulescu. . . . 3 1. 70 b. Sofia Mavruz..............................20 1. Totală 546 1. 40b. Recunoscerea României de Statele Unite. Departamentală de stată,vice Corespondința americană, a adresată Congresului dă comunicare, recomandândă trimiterea unui represintantă ală Statelor Unite la Bucureșci. Oă telegramă din Washington adauge căotărîrea luată de d. Ewarts a causată cea mai mare mulțumire în cercurile politice americane, pentru că se văzuse cu părere de rel că marea Republică fusese cea din urmă în luarea măsurelor, trebuinciuse pentru a recunosce suveranitatea acelei viteze națiuni române, care a meritată așa de bine numele de «Francia de la Răsărită,» și care a fostă recunoscută de tote guvernele Europei. Adeverul este că toți în Statele Unite se așteptaă a vede România transformată în regată, și [astăfelă s’ară fi făcuta douădată recunoscerea națiunei ca independintă și a regelui Carol ca Suverană. Flérá la Washington, s’a luată uăotărîre îndată ce sosi din Europa următorea telegramă, care a fostă reprodusă in tóte (Țarele : Londra, 5 Aprilie.— Corespondintele siarului The Times, la Bucuresci (Jice : »Acumă mai multe săptămâni, ministrulă americană la Viena a trimisă ună tratată de comerciă amănunțită între Statele-Unite și România, spre a fi supusă semnăturii guvernului domnesc). Ministerulă română a fostă orecum surprinsă de acestă modă espeditivă de a face tratate, și pentru că Românii au aceiași aplecare ca toți orientalii pentru negocieri, s’aă păzită se suptsemneze ună documentă care nu trecuse prin fotă ceremonialulă obicinuită în Oriinte. Demnitatea lonă națională a fost isbită de ideia că Americani ’șî propunea ă de a sevărși într’uă scurtă corespondință ceea ce represintantantulă Englitereî nu putuse termina într’ună ană. Absința oricărui represintantă americană la Bucuresci nu este de natură a produce uă impresiune, și e probabilă că tratatulă va fi lăsată la uă parte până ce ună agentă regulată acreditată va veni sé’la iscată la ivela.* Guvernul americană s’a grăbită de a publica »că nu înțelege nimică din telegrama de mai susă *, și a ceruta Congresului să trimită ună ministru la Bucuresci. Secretarul Ewarts bănuesce că acestă telegramă emană de la veriiă putere care doresce de a nu vede Statele Unite încheindă și e be ună tractată de comerciă cu România. Afară de acestea, elă seră de asemenea că aceste tratate nu pot ă să fie încheiate decâtă numai în urma unei stabiliri de relațiuni diplomatice oficiale între națiunile semnatare Și probă despre acesta este că, decenile după ce d.White ministrulă britanică, a recunoscută în dependința României și a presintată scrisorile de acreditare ca ambasadoră, se încheie în modă definitivă tratatulă comercială pe care lă negoția în zadar de măană, și nu rămăsese de câtă se [se puie pe densulă ratificarea oficială a guvernului . română și engleză. Cabinetul din Washington s’a pusă îndată în mișcare, spre a recunosce pe România câtă mai iute, cu atâtă mai multă că ea a arătată în modă practică ferma voință de a acorda egalitatea civilă și politică israiliților, cari, după un recentă telegramă, acumă sunt mai apăsați de câte ori cândă, în Rusia. La Bandiera Rumana. Citimă în Gazetta di Torino, supt numele de La Bandiera rumana, următorele : Cu fericita ocasiune a venirei regelui în acestă orașă pentru a inaugura a patra esposițiune de bele arte, o guvernulă română a invitata pe profesorală Vegezzi Ruscalla, consululă seă generală onorariă în Torino, de a înălța bandiera tricoloră română, ca manifestare de partea ce ied la viua bucurie a Torinesilor, principele domnitoră și poporală, care deschinde din legionarii români pe care Traiană îi condusesă poporeze Dacia deșertă; ei nă voită ca să fâlfâie în Torino bandiera soră pentru stima și respectură specială ce profeseza aceste cetăți, în care s’a născută Quintus Grisius Agricola, unul din cei mai iluștri comandanți care, în anul 100 ală erei vulgare comandă aripa stângă a armatei română în primul ă resbelă dacică și în care acelă mare tormesă se distinse astăfelă încâtă fu înălțată de Traiană la cele mai mari onorî; și pentru că aci se născu nemuritorul, comite de Cavour, care în Congresul de la Paris din 1856 apăra într’ună modă atâtă de strălucită drepturile națiunii române de a i se acorda uă deplină autonomiă, care-i permise de a-șî însuși, în scurtă timpă civilisațiunea Franciei și a Italiei. Noi sperămă că Tominesiu voră vede cu satisfacere fâlfâindă stindardulă română lângă bandierele italiane ca manifestare de iubirea reciprocă a celoră două popore și ca ună gagiă despre silințele loră comune de a reda marelui nume de Roma vechiă maiestate și antica îonare. MIȘCAREA DIPLOMATICA. D. M. Cogălniceanu este numita trimisă estraordinară și ministru plenipotențiarii al A. S. R. Domnulă Românilor, pe lângă d. președinte al Republicei francese. — D. G. Vârnav Liteanu, în aceeași calitate pe lângă M. S. Imperatură Germaniei. — D. M. Mitelincă, secretarul generală al ministerului afacerilor străine, este numita ministru reședințe pe lângă M. S. Regele Belgiei și M. S. Regele Olandei. Monitorul de astăzi publică decretele pentru aceste numiri, ă convorbire cu ministrul Lepfere. Corespondentală lui Neue Prese Presse a avută uă convorbire cu d. Lepère, ministru de interne al Franciei, despre ale cărei cuprinsă eră telegrafieza chiarului său urmatorele : »Ministrulă se esprima forte amicală despre presă în genere. In Francia, diseelă, domnesce deplină libertate a presei. Legi represive esistă în adevera cnse ele nu se aplică. Folosul ă loră ară fi ilusoriă, deorece nu ară produce de câtă ună efectă contrariu celui dorită. Poporală se deprinde în celulă cu încelulă a citi totă și aspri