Romanulu, aprilie 1880 (Anul 24)

1880-04-20

ANULU UDOB­ ț­ECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTE­A MUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina 111 — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Jiai­ului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London K. O. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgässe 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Din causa serbätorilor­ sfintelorr Pasee, diarulu nu va apare de câtu Marți séra. Redacțiimea și Ad­ministrații mea strada Dom­iciilA DUMINECA, LUNI 20, 21 APRILIE 1880. LUMI NE A­RA-TE ȘI VEl­EI. 's­a­u ABONAMENTE. In Capitală și districte, unu and 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei­­ se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul LA PARIS, la d-nil Darras-Ha'egrain, 5 rue de l’anciene Comédie și Havas, Laflite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA ViENA, Ia d. B. G. Popovicl, 15 Fleisch­­rnarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigiio, 17, Cenova. Scrisorile refraiicato st re/usit. 20BANIESEMPLABULU Bucuresci, 19 PRIARU 1 FLORARÜ Astăzi, anteii­zaiut stilu n­ou, este­­ Jiu­a în care Statulu românii intră în fine în stăpânirea căieloră sele ferate. Pentru ori­ce bunű românii, pen­tru ori care cetățenii, neorbită de pasiuni nenorocite, acesta <Ji trebuie să fie salutată cu fericire. Este în adevera­tă mare fericire, uă mare rădicare pentru noi, de a rămânea singuri stăpâni pe princi­palele artere ale vieței nost­re eco­nomice și naționale, pe care nu suntă mulți ani, ne credeamă încă incapabili de a le administra. Este un mare fericire că Româ­nii scapă în fine de vasta esploa­­tare a unei pre puternice societăți str­ăine, care ori­câtă de bine-voi­­tore sé fi fostă pentru noi -- ceea ce nu pre era — trebuia totuși să aibă interese ale iei particulare, că­rora se sacrifice interesele nóstre naționale. Este un mare fericire că prin în­lăturarea acestei societăți străine, cu atâta înrîurire în capitala Ger­maniei, amü înlăturată uă causă permanentă de interveniri diploma­tice din partea guvernului celui mai puternică astăzi în Europa, uă causă de neînțelegeri neîncetate cu Sta­­tul, de care trabuie să ne lege cele mai amicale relațiuni. Este uă mare fericire că ne e­­mancipămă astă­felă de epitropie străiniloră, supt care ne puseseră de bună voie, prin efectul­ neîncre­derii în noi înși­ne, neîncredere în­tărită prin atâte încercări nenoro­cite, făcute supt guvernele cele rele din trecută. Este uă mare fericire, în fine, că aceste folose de uă valore neprețu­ită,, și pentru dobândirea cărora țera ară fi trebuită să facă cele mai însemnate sacrificie, s’aă do­bândită nu numai fără nici ună sa­crificii­, de nici ună felă, deja ch­iară și cu ană imensă beneficiă materi­ală, de peste 32 milio­ne. ț­iua de astăzi, în care se înde­­plinesce rescumperarea și guvernul­ românescă intră în stăpânirea nu fictivă, ci totă ce póte fi mai efec­tivă, mai reală a căielor­ ferate, este în toată puterea cuvântului să fii de rădicare morală și materială pentru țară, vă <ji de emancipare de supt­­ă tutelă, care pre multă a apăsată asupra nostră. Încă de la 30 Martie trecută, arătândă mersul­ op­erațiunilor p res­­cumperarii la Berlin, afirmamă din nuoă— după cum afirmasemă de a­­tâte ori în colonele acestui­aj iară, după cum amb­ii noștril afirmaseră chiar la tribuna Camerei — că în ultima­­ fi ficiată pentru depunerea vechilor­ titluri cu dreptur ă la primă, guver­nul­ va ave la disposițiunea sea peste 90 la sută din totalul­ acți­­unilor­ primitive și de prioritate. Ei bine, ultimele serii primite din Berlin confirmă cu mare prisasă a­­ceste prevederi ale nostre, prevederi întemeiate pe cunoșcința aprofundată a cesti­unii. Suntă câte­va­­ zile deja de cândă peste 95 la sută din tota­lul­­ acțiunilor­ primitive și de pri­oritate erau puse la disposițiunea guvernului spre a fi preschimbate , pene astăzi nu scimă deca mai tota­litatea acțiunilor­ nu va fi deja de­pusă. Se realiseza astă­felă cu prisasă ceea ce spuneamă încă de la 30 Martie, că pene astăz­i nu voră ră­mânea nepresintate sa schimbă de câtă numai puținele acțiuni ce nu se află în posițiune de a fi preschim­bate, precum cele perdute seu dis­truse, cele secestrate supt ună motivă pre­care, cele îngagiate în moșteniri neregulate, și în alte asemeni situa­ți­uni juridice. Putemă­­ fice astăzii din naoă, în­temeiați pe autoritatea faptelor­, ceea ce amă susținută de atâtea ori, întemeiați pe logică și pe ra­țiune, că răscumpărarea căieloră ferate e perfectă; că guvernul­ e singură proprietară ală căieloră fe­rate ; că societatea e desființată, prin simplul ă faptă că acționari nu mai există, că tote acțiunile, prin urmare tate drepturile legate de densele, nă trecută în manele Statului română. Ce devină, în facia acestoră fap­te, ieremiadele, strigătele și calora­­niele oposițiunii ? S’ară bucura are astăzi România de marele folose arătate mai susă, deca în loc­ de a urma pe partida națională liberală de la guvernă, ară fi urmată partidele și nuanțele coa­­lisate in oposițiune, cari strigaă că se vinde țera? Nu s’ară sbuciuma are și astăzi România supt esploatarea, epitropiă și intervenirile străinilor­, déca ară fi ascultată de strigătele și calomni­­ele oposițiunii ? Lăsândă ca bunulă simță ală pu­blicului se răspundă la aceste între­bări , și să decidă cine servesce în adever, interesele țarei, cu patrio­­tismă, cu capacitate și cu zelă, și cine caută a le compromite, pentru îndestularea culpabililor, fară inte­­rese de partidă sau de coterie, se aruncă mâ­nă răpede ochire și asupra altor­ manifestațiuni ale rădicării nóstre morale, mulțămite patriotis­mului, credinței naționale și zelului celoră cari conducă de patru ani destinatele României. Ce pași uriași s’aă făcută în a­­cești ultimi patru ani în tote di­recțiunile ! Câtă de departe pare a fi timpulă cândă ne desprețuiim­ă pe noi în­­șine, pâne a ne crede mai pe josă de ori­care altă poporă ală Euro­pei din puntură de vedere ală vir­­tuților­ civice și resboinice ! Ore ch­iară la începutul­ resbelu­­lui din 1877, care a rădicată atâtă de susă moralulă națiunii, nu se credea că soldații români vor­ lua-o la fugă naintea inamicului , și li­nele­­ pare românesc­ n’au mersă cu lipsa de credință în națiunea ro­mână până a cere ca trupele româ­nesc­ se fiă încorporate între cele ruseșci, pentru ca Rușii se dea Româ­­niloră exemplulă curagiului și ală demnității naționale ? Câtă de departe pare asemenea a fi timpulă cândă, desprețuindu-ne în tote privirile, ne crediamă incapabili de a face noi enșine ori­ce lucrare pentru țară; ne închipuiamă că nu putemă face altă­ felă de câtă se ne robimă la străini,si pentru ca iei se bine­voiască a ne scote din cenușă! Oare ch­iară în 1875 ,nu s’a­u acor­dată unei­­’­companii streine constru­irea liniei Ploiesci-Predealu in con­­dițiunile cele mai onerose și mai ru­șinase pentru țară ? Astăzi, m­ă guvernă’și niște ca­mere pline­ de credință sîn­­ aptitudi­­nele și în viitorul­­ națiunii, res­pingă cu totulă epitropiă străinilor­, și nu numai că scotă din mânile lord sute de k­ilometre de căi fe­rate, der­­âncă construiescă în rel­­­gie nouă linie ferate, cu ne­asemă­­nare mai eftină de­câtă tóte liniile ce ni le-au construită străinii. La finele Domniei lui Vodă Cuza, că încercare de a stabili monopo­­lul­ tutunuriloră supt administra­rea directă a Statului, o dată cele mai rele resultate. In urmă s’a cre­zută iarăși că suntemă incapabili de a administra noi enșine dă a­­semene întreprindere, și amă dată străinilor ă pene și perceperea aces­tui imposito. Deja, printr’uă împre­jurare pe care trebuie s’o bine-cu­­ventămă, compania străină își re­­siliază contractulă, monopolulă re­­mâne supt administrarea directă a Statului, și de nă­dată ne pomenimă că putemă administra și uă între­prindere ca acesta, cu multă mai bine și cu neasemănare mai mare fol­os­ă pentru tesaură, de­câtă vă făcea compania străină. Suntă abia patru ani risipa și desordinea părea ă nedespărțite de obiceiurile nóstre de guvernare; îm­prumuturile și nouele imposite se succedeaă, fără a parveni să umple nici uă­dată golurile făcute prin ri­sipă și desordine. Era considerată ca uă nenorocire neînlăturată ca totă ce face Statuia să fiă mai rea făcută și cu multă mai scumpă, de­câtă oră face ori­ce particulară. Astăzi, după ună resbelă crâncenă și lungă, care a costată sume enor­me, și după săvârșirea unor­ lucrări publice însemnate, se constată că bugetele anilor­ 1877, 1878, 1879 și 1880 se soldeză pe deplină, fără nici ună nucă imposibű , fără nici ună nucă împrumută, ci numai cu ajutorul­ biletelor­ ipotecare, des­tinate a fi cheltuite încă din 1878, pentru trebuințele resbelului. De unde mai nainte risipa era a­tâtă de mare, în câtă totă ce fă­­rea guvernulă era mai prostă și mai scumpă de­câtă ară fi făcută ori­cine, astăzi se construesce în regie linia Buzău-Mărășesci, mai josă de jumătate pres­ă de câtă s’aă plătită tote cele­l­alte linie, filele trecute, grație dibăciei,și zelolui directoru­lui ministerului lucrărilor­ publice, d. colonelă Fălcoianu. Statuia pro­fită de uă ocasiune minunată și cum­păra din Rusia cu trei milióne, mate­rială de dramă de feră de­uă va­­lore de cinci-spre-zece milióne. Spațiul­ ne opreșce de a mai în­mulți exemplele; dera acele pe cari le-amu dată mai susă suntă atâtă de mari și de conchhietare, în­câtă ori­cine, amintindu’și de starea lu­­crurilor­ de la începutul­ anului 1876, își va pute da samă de înrî­­urirea ce are asupra unei țări și asupra viitorului ief­ină regima sceptică, antipatriotică, prin urmare preocupată numai de satisfacerea intereselor­ personale, și de înrîuri­­rea ce o are ună regima patriotică, plin de credință și devotată numai îngrijirii intereselor­ publice. SERVIȚI­ULII TELEGRAFICA ALU AGENȚIEI HAVAS. Bem­a, 30 Aprile.—Circulă scomptulă că actualul­­ cabinetă ară remâne ca cabinetă de afaceri sau că ară ceda loculă unui al­tuia care asemene nu ară fi constituită de­câtă ca cabinetă de afaceri pene la alege­rile generale. Câte­va diare ceră dizolvarea Cam­erei St. Petersburg, 30 Aprile.—Starea sănă­tății împărătesei Rusiei s’a agravată. Depeșe comercială. Paris, 30 Aprile. —Transacțiunile în grâ­­ne pe piețele franceze, engleze și ameri­cane remână calme. A fostă uă slabă în­clinare spre scădere. Avisurile despre re­colte sunt­ în genere favorabile. SUBSCRIPTIUNE In folosulu incendiațiloru din FOCȘANI. Suma din urmă .... 364 1. 20 b. Logia Steua Dunării . . 40 1. Cornițele și comitesa Ladis­los Hoyos........................................100 1. D. Stoica Duțulescu. . . 111. 10 b. Duță Enescu....................... 7 1. 40 b. Florea Duțulescu. . . . 3 1. 70 b. Sofia Mavruz..............................20 1. Totală 546 1. 40b. Recunoscerea României de Sta­­tele­ Unite. Departamentală de stată,­­vice Corespon­­dința americană, a adresată Congresului dă comunicare, recomandândă trimiterea unui represintantă ală Statelor­­ Unite la Bucureșci. Oă telegramă din Washington adauge că­otărîrea luată de d. Ewarts a causată cea mai mare m­ulțumire în cercu­rile politice americane, pentru că se vă­zuse cu părere de rel că marea Republică fusese cea din urmă în luarea măsurelor, trebuinciuse pentru a recunosce suverani­tatea acelei viteze națiuni române, care a meritată așa de bine numele de «Francia de la Răsărită,» și care a fostă recunos­cută de tote guvernele Europei. Adeverul­ este că toți în Statele­ Unite se așteptaă a vede România transformată în regată, și [astă­felă s’ară fi făcuta do­uă­dată recunoscerea națiunei ca indepen­­dintă și a regelui Carol ca Suverană. Flérá la Washington, s’a luată uă­otărîre îndată ce sosi din Europa următorea telegramă, care a fostă reprodusă in tóte (Țarele : Londra, 5 Aprilie.— Corespondintele si­arul­ui The Times, la Bucuresci (Jice : »A­­cumă mai multe săptămâni, ministrulă a­­mericană la Viena a trimisă ună tratată de comerciă amănunțită între Statele-Unite și România, spre a fi supusă semnăturii guvernului domnesc). Ministerulă română a fostă ore­cum surprinsă de acestă modă espeditivă de a face tratate, și pentru că Românii au aceiași aplecare ca toți orien­talii pentru negocieri, s’aă păzită se supt­­semneze ună documentă care nu trecuse prin fotă ceremonialulă obicinuită în Ori­­inte. Demnitatea lonă națională a fost­ is­­bită de ideia că Americani ’șî propunea ă de a sevărși într’uă scurtă corespondință ceea ce represintantantulă Englitereî nu putuse termina într’ună ană. Absința ori­cărui re­presintantă americană la Bucuresci nu este de natură a produce uă impresiune, și e probabilă că tratatulă va fi lăsată la uă parte până ce ună agentă regulată acredi­tată va veni sé’la iscată la ivela.* Guvernul­ americană s’a grăbită de a publica »că nu înțelege nimică din tele­grama de mai susă *, și a ceruta Congre­sului să trimită ună ministru la Bucuresci. Secretarul­ Ewarts bănuesce că acestă te­legramă emană de la veri­iă putere care doresce de a nu vede Statele­ Unite înche­ind­ă și e be ună tractată de comerciă cu România. Afară de acestea, elă seră de a­­semenea că aceste tratate nu pot ă să fie încheiate de­câtă numai în urma unei sta­biliri de relațiuni diplomatice oficiale între națiunile semnatare Și probă despre acesta este că, dece­nile după ce d.­­White m­i­­nistrulă britanică, a recunoscută în depen­­dința României și a presintată scrisorile­­ de acreditare ca ambasadoră, se încheie în modă definitivă tratatulă comercială pe care­­ lă negoția în zadar de m­ă­ană, și nu rămăsese de câtă se [se puie pe den­­sulă ratificarea oficială a guvernului . ro­mână și engleză. Cabinetul­ din Washing­ton s’a pusă îndată în mișcare, spre a re­cunosce pe România câtă­­ mai iute, cu a­­tâtă mai multă că ea a arătată în modă practică ferma voință de a acorda egalitatea civilă și politică israiliților­, cari, după un recentă telegramă, acumă sunt mai apăsați de câte ori cândă, în Rusia. La Bandiera Rumana. Citimă în Gazetta di Torino, supt nu­mele de La Bandiera rumana, următorele : Cu fericita ocasiune a venirei regelui în acestă orașă pentru a inaugura a patra es­­posițiune de bele arte, o guvernulă română a invitata pe profesorală Vegezzi Ruscalla, consululă seă generală onorariă în Torino, de a înălța bandiera tricoloră română, ca manifestare de partea ce ied la viua bucurie a Torinesilor, principele domnitoră și poporală, care deschinde din legionarii români pe care Traiană îi conduse­să po­­poreze Dacia deșertă; ei nă voită ca să fâlfâie în Torino bandiera soră pentru stima și respectură specială ce profeseza a­­ceste cetăți, în care s’a născută Quintus Grisius Agricola, unul­ din cei mai iluștri comandanți care, în anul­ 100 ală erei vulgare comandă aripa stângă a armatei română­ în primul ă resbelă dacică și în care acelă mare torm­esă se distinse astă­­felă în­câtă fu înălțată de Traiană la cele mai mari onorî; și pentru că aci se născu nemuritorul, comite de Cavour, care în Congresul­ de la Paris din 1856 apăra într’ună modă atâtă de strălucită dreptu­rile națiunii române de a i se acorda uă deplină autonomiă, care-i permise de a-șî însuși, în scurtă timpă civilisațiunea Fran­ciei și a Italiei. Noi sperămă că Tominesiu voră vede cu satisfacere fâlfâindă stindardulă română lângă bandierele italiane ca manifestare de iubirea reciprocă a celoră două popore și ca ună gagiă despre silințele loră comune de a reda marelui nume de Roma ve­­chiă maiestate și antica­ î­onare. MIȘCAREA DIPLOMATICA. D. M. Cogălniceanu este numita trimisă estra­ordinară și ministru plenipotențiarii al­ A. S. R. Domnulă Românilor, pe lângă d. președinte al­ Republicei francese. — D. G. Vârnav Liteanu, în aceeași cali­tate pe lângă M. S. Imperatură Germa­niei. — D. M. Mitelincă, secretarul­ generală al­ ministerului afacerilor­ străine, este nu­mita ministru reședințe pe lângă M. S. Re­gele Belgiei și M. S. Regele Olandei. Monitorul­ de astăzi publică decretele pentru aceste numiri,­ ­­ă convorbire cu ministrul­ Lepfere. Corespondentală lui Neue Prese Presse a avută uă convorbire cu d. Lepère, ministru de interne al­ Fran­ciei, despre ale cărei cuprinsă eră telegrafieza chiarului său urmato­­rele : »Ministrulă se­ esprima forte amicală des­pre presă în genere. In Francia, dise­elă, domnesce deplină libertate a presei. Legi represive esistă în adevera cnse ele nu se aplică. Folosul ă loră ară fi ilusoriă, de­o­­re­ce nu ară produce de câtă ună efectă contrariu celui dorită. Poporală se deprinde în celulă cu încelulă a citi totă și aspri

Next