Romanulu, iulie 1880 (Anul 24)

1880-07-10

ANULU DOUE~țECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTEA MUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea 4>avul11' LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. O. LA VIENA, Ia d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tötä Germania. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPL ABULU Redacțiunea si Administrațiunea strada Remnel, 14 ROMANDLU Bucuresci, 2? Cuptoru Mâne, se [întrunesc si nouele consilie județene, in sesiune estraordinară. Amű arătata, cu alții, ocasiune, ce potü face nouele adunări provinciale în sesiunea actuală. A pune basa unei programe de studiere ce trebuie acu făcute în privința îmbunătățirilor si trebuinciuse județelor, îmbunătățiri de adusa stării materială și morală a poporațiunilor și situațiunii economică a județelor, este a face ună începută frumosă, bună și folositorii în tóte privirile. Elaborarea unei asemenea programe, isvorindu din adevăratele lipsuri și neajunsuri ale localitățilorii, va avea marele merită de a da pe față acele lipsuri și neajunsuri și de a indica , fiă în modă câtă de sumară deuă cam dată, miijlocele prin care unele s’ară putea umple, altele s’ară putea înlătura. Acesta este prima și cea mai însemnata lucrare pe care amă recomandată-o și o recomandămă din nou cu stăruință adunărilor deliberative districtuale. Ea are ună cercă întinsă , cuprinde nu numai îmbunătățirea economică, adecă reînvierea ramurelor de muncă și de înavuțire care au caracterisată altă dată diferitele județe, ci și îmbunătățirea morală și intelectuală a poporațiunilor, prin răspândirea instrucțiunii. Amintimă din nou acesta propunere, în ajunul întrunirii consilielor, sperăndă că ele își voră da bine sema de „ânsemnatatea rolului ce aă și voră căuta a corespunde, cu demnitate la marea loră însărcinare. Asupra unei alte cestiuni ne crede că datori asemenea să atragemă atențiunea consilierară. Se scie că de vre doui ani, s’au reîncepută concursurile de pluguri și de vite, care fuseseră cu totul părăsite în timpul administrării partidei conservatore. Aceste concursuri, care au menirea de a stabili emulațiunea între muncitori și de a-i îndemna la îmbunătățirea instrumenteloră sară agricole și a rasei viteloră, trebuie să se urmeze necontenită. La noi, munca câmpului să fuce într’ună modă cu totulă patriarhală ; instrumentele ce întrebuințămă suntă în cea mai mare parte aceleași ce ni s’aă transmisă prin tradițiune de la strămoșii noștri. Astăfelă, vedemă plugură greă și deuă construcțiune barbară, tîrîtă de câte trei perechi de boi și condusă de tr’ei omeni. Acestă modă de a ara consumândă în deșertă multe forțe, măresce într’ună modă necomparabile cu străinătatea, costulă produselor nóstre, adecă le scumpesce și le face forte anevoiosă concurența cu produsele străine similare pe piețele de consumare. Acestă obiceiă cată se înceteze câtă mai curîndă , procederile perfecționate trebuiescă adoptate cu ună momentă mai înainte. Numai urmează astă-felă amă înlesni produseloră nóstre posibilitatea de a lupta cu cele străine. Trebuie se căutămă a poporarisa, ca să jhemă așa, mai cu osebire plugulă ce se întrebuințeză în alte state, plugă care póte fi tîrîtă numai deuă pereche de boi și conduși de ună singură omu. La noi în țară unde bradele lipsescă, acastă îmbunătățire ară aavea efecte forte însemnate. Economia de muncă , realizată astăferă, s’ar transforma într’ună mare folosă pentru țară, căci arăturile s’ar putea face pe uă scară mai întinsă, la timpă, și prin urmare și sorții de bune secerișuri ar cresce. Prin scule, care suntă forte puține și nu potă primi de câtă ună numără restrînsă de elevi anevoiă și forte tânji o vomă pute ajunge aci. Deci, trebuie căutată ună altă mijlocă și celă mai bună și mai practică constă în concursurile anuale de pluguri și de vite. Cândă asemenea concursuri se vor face în tote județele, cândă premiere ce se voră da învingătorilor vor fi pluguri perfecționate, întrebuințarea loră se va răspândi răpede , căci economisirea realizată prin ele va fi oă atragere pentru cultivatori. Asupra acestor concursuri atragemă cu deosebire atențiunea consilielor județene și le propunemă a lua măsuri de a se face pretutindeni în tomna viitare. Suntemă șicum că adunările deliberative, județene, compuse de bărbați ce represintă tote ramurele de activitate socială, înțelegă în destulă folosulă ce au asemenea sărbări agricole și — în vederea marelui interesă națională ală propășirei agriculture! — nu vor cruța nimică pentru ca, în tomna viitóre, să se facă concursuri de pluguri și de vite în tote județele» Vorbindă despre agricultură și despre mijlocele prin care amă putea-o face să propășescă câtă mai curîndă, credemă că e bine a supune d-lui ministru ar fi agriculture! uă mesură, care — dacă va fi adoptată — nu va putea lipsi de a esercita ore care î urîurire în acestă sensă. In scalele primare, să daă elevilor, pentru exercitarea loră la citire, diferite cărți, care cuprindă istorióre morale. Măsura e forte bună și lăudabilă. Ni se pare cise că trebuie completată. Fiindăcă elevii scolelor rurale îmbrățișeză de preferință meseria părinților ă loră adecă agricultura, nimică n’ar fi mai folosit ar fi pentru dânșii—după părerea nostră — de câtă a li se pune în mână cărți de citire, în care de preferință să li se vorbescă de cultura pământului, să li se dea regulele elementare — pentru ei necunoscute—după care ară pute lucra pămentală mai cu folosă decâtă până acum. Aceleași cărți ar trebui asemenea să cuprindă și principiele elementară de igienă trebuinduse oricărui omă pentru păstrarea sănătății. Scrise cu totul în limba poporului, asemenea cărți ar putea exercita un mare înrîurire; de aceea, credemă că ară fi bine a se crea câtă mai curândă un premiu pentru scrierea unei asemenea cărți. Ceea ce se va chieltui în acestă privință, se va înapoia statului înmită în folose materiale; deci chieltuiala nu pate și nu trebuie să fiă să pedecă. SERVIȚIILE TELEGRAFICII ALE AGENȚIEI HAVAS. Londra, 20 iulie.— Camiera lor fiilor.— Lordul Granville anuncță că a primită din Germania explicațiuni in privința trimiterii la Constantinopole a oficiarilor germani, de 50 de ani totodeuna au fostă câțiva oficiarî germani care se duce să se ia serviciu în Turcia, însă numai după ce și-a dată demisiunea din armata germană Cabinetul din Berlin a profitată de acestă ocasiune spre a asigura că guvernul germană doresc a se proceda numai în unire cu celelalte Puteri în privința acțiunii comune a Europei. Berlin, 20 iulie.— Monitorul Imperiului publică legea privitore la modificările legilor eclesiastice din Masă. Rezultatele Conferinței. Le Temps primesce din Viena următorea telegramă cu data de 17 iulie : Politische Correspondenz din Viena publică seri uă scrisăre din Paris prin care anuncia că Puterile s’ară fi unită între dânsele în privința unei demonstrațiuni a flotelor- loră, în casulă cândă ultimatură adresată de Englitera și Austria pentru cedarea Dubinei, ară remâne fără resultată. Acastă scrie e cu desăvîrșire falsă. Mai ânse, Austria n’a adresată nici ună ultimată. Singură Englitera a luată inițiativa în acestă afacere. Câtă despre uă acțiune combinată a puterilor, negociările în acastă privință totă mai durezá; înse puterile ară voi să reguleze acestă afacere de uă dată cu aceea a Greciei. Aici toți pară convinși că opiniunea publică în Francia fiind liniștită, sau mai curendă indiferentă. Pentru cestiunile exterióre, guvernul franceză nu va fi împinsă la oă demonstrațiune maritimă. Pentru momentu, acestă demonstrațiune e cu atâtă mai puțină probabilă, de vreme ce Francia face oă nouă propunere relativă la uă rectificare a fruntariilor Muntenegrului dinspre Scutari. Acestă ultimă propunere va fi mai întâi examinată. Ciocnirea, dintre Albanezi și Muntenegreni. Muntenegrulă, ca și Porta, a adresată puteriloră uă Notă reclamă în privința ultimei ciocniri care a avută loc și lângă rîul Sirem între Albanesî și Muntenegreni. Acastă Notă, care este adresată represintantelui Muntenegreană din Constantinopole, sună astă-feră : Cetinje, 12 Iulie. »Astă dî diminăță, la 2 ore, tote avantposturile nóstre au fostă atacate de Turci. Unul din aceste avant-posturî, care era așezată în apropiere de Zelubovic, fu surprinsă și măcelărită, la rece din șose-sprezece omeni, din care se compunea postură, li s’aă tăiată capetele, iar cei-l-alțî șese cu tóte rănile loră, reeșiră să scape cu fuga. Informându pe ambasadorii puteriloru despre acastă procedare sângerosă, nu veți lipsi a le atrage totăde uă dată atențiunea asupra ciudatei împregiurări, că acestă atacă fără vestea avută locă pe timpul când Ohalis Bey, represintantul Turciei la Cetinje, ne făcea în numele guvernului séd declarațiunea, că Porta este gata a esecuta în modă pacifică Memorială de la 12 Aprile 1880 și a încunosciința imediată pe puteri despre acesta. Deși noi răspunserămă la acestea, că nu putem intra în negocierî directe cu Porta, de vreme ce am lăsată resolvarea Gestiunii pe sema puteriloră, totuși aveamă negreșită dreptul, se credemă, că acastă declarațiune dovedesce ună spirită de împăciuire și nu puteamă să ne așteptămă la uă atacă care a făcută atâtea jertfe.* JOUl, 10 IULIU 1880 ÎLUMINEAZA-TE ȘI VEIGFI. ABONAMENTE. ■fi) Capitală și districte, unii and 48 lei; ?ese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țările Europei, trimestru 15 lei : se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea cjiarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile r.efrancatc se refusH. 20 BANI ESEMPLAIUJLÜ de câtă acelea, de care se bucură în a fioa de astăziî. Intre acestea și guvernul otomană , în acordă cu stipulațiunile articolului 23 din tractatură de la Berlin, studiază ună regulamentă ce trebue aplicată asupra tuturor provinciilor din Turcia europeană, și se înțelege de sine și că și Albania se va împărtăși în modă egală de binefacerile lui. Primiți. Akhedin. Portei și cestin nea Dubigno. Eco, după Neue Freie Presse. Nota prin care Porta răspunde la propunerea puterilor, de a ceda Duligno Muntenegrului și de a acorda uă autonomiă ore care Albanesiloră : Escelință! Amă avută onorea d’a primi Nota respinsă ce Esc. Vostră ’mi-a adresată la 26 Iunie în privința cestiunii muntenegrene. Esc. Vostră, respingândă propunerea Sublimei Porți, a declarată că este împuternicită de guvernul săă a ne propune ca echivalentă pentru cedările de ținuturi stipulate în actulă de la 18 Aprile vă rectificare a fruntariilor spre vestă și sudă de lacul Scutari, uă rectificare care să se întindă de la costele mării, de pe litoralulă care aparține deja astăziî Muntenegrului, pene la gura Boyanei, coprindendă Dubigno. Esc. Vostră a dată totă de uă dată Sublimei Porți sfatulă se închee orecare aranjamente administrative cu Albanesii din provincia Scutări. Suntă însărcinată a declara Esc. Vastre ca răspunsă, că guvernul esteotărît și a întrebuința, în limitele posibilului, tote mijlocele în stare a asigura repedea ocupare a aceloră posițiunî, care au fost evacuate de trupele imperiale și care se află actualmente în stăpânirea Albanesiloră și a ajunge astăferă la esecutarea actului din 18 Aprile. In orice casă, Sublima Portă nu sesită a ține sema de dhspul de soluțiune propusă de Esc. Vostră în Nota susă citată, deși aplicarea lui nu este mai puțină bogată în dificultăți. Totuși, credude a mea datorie a comunica Esc. Vestre că, după relațiunile ce guvernulă a primită chiar acum de la Scutari, sforțările autorităților nóstre au avută deja de resultată că Albanesii nu se vor opune cedării celei mamarî părți din teritoriul acordată Muntenegrului prin convențiunea de la 18 Aprile. In fața acestui resultată, guvernul preferă principiul de schimbă propusă de puteri. Cedarea, la care voescă a consimți albanesii, ară putea să conducă la ună aranjamentă care ară fi și mai satisfăcătoră, deca, ca compensațiune pentru vestă, s’ară adăoga ună teritoriă și mai întinsă în districtul Dubcigno, escludându-se orașul Dubcigno care este locuită esclusivamente de Albanesi musulmani. Comunicându-ve acestea ca un propunere care, după părerea Sublimei Porți, oferă tote avantajele unei repede și pacinice soluțiuni, speră că guvernulă............ va considera ună asemenea aranjament, ca în stare a înlătura, fără doză și pute, tote complicațiunile și greutățile ne-evitabile, ce ară putea să aibă de consecință fie esecutarea actului de la 18 Aprile, fie esecutarea acelei propuneri, care a fost comunicată în Nota Esc. Vestre. Acesta propunere va ajuta totă de uădetă la uă împăciuire a Muntenegreniloră și Albanesiloră, precum și la restabilirea relațiunilor amicale dintre ambele popore. Intru ceea ce privesc e énse concesiunile administrative, ce ară trebui să fie acordate Albanesiloră din provincia Scutari, apoi îmi permită a observa Esc. Vestre, că poporațiunea acestei provincii s’a arătată în totădăuna mulțămită de situațiunea eî și că nu ’î a venită nici uă détà idea de a cere de la Sublima Portă alte privilegii Funcționarii germani în Turcia Cestiunea acesta care se agită necontenit, preocupă forte multă presa străină și mai alesă cea engleză. Astăferă Times publică următorea relațiune ce i se trimite din Constantinopole, cu data de 13 Iulie : »Diplomații și bărbații financiari din Constantinopole au fostă precum surprinși de aparițiunea fără veste a unui număro de funcționari germani cari, recomandați de cabinetul de la Berlin, au sosită aici spre a întreprinde o reformă judecată a administrațiunii financiare turcesce. Afacerea a fostă aranjată în secretă de comnitele Hatzfeld, ambasadorulă germană, fără ca se spue ceva despre acesta colegilorăiăi. Ea este însemnată din puntură de vedere că ne dă proba, că Sultanulă a recunoscută starea cea desperată a financelor a imperiului și consideră că a venita timpulă de a face ceva pentru a împedica numirea comisiunei internaționale de care se teme atâtă de multă. Nu este tocmai fără importanță faptulă că elă s’a adresată tocmai Germaniei, eră nu altei puteri. Încă de multă domnesce în palati idea că germania pate fi despărțită de coalițiunea europeană , era uă alianță germano-turcă, oricâtă de ridicolă ară părea bărbaților de Stată de la Vest, este considerată de unii politici de aici ca posibilitatea unui viitoră forte apropiata. Asupra aceleași cestiuni, Neue freie Presse scrie următorele : «Situațiunea esterioră este dominată actualmente de faptulă netăgăduita ală amestecului activă ală Germaniei în desfășurarea cestiunii orientale. Prin trimiterea de oficiări și funcționari administrativi, guvernul germană arată uă probă despre ferma sea voință de a acorda sprijinulu sea Turciei, lăsată în voia întâmplării de toți aliații ei naturali și de a arăta tuturor acelora cari lucreza la desființarea Turciei, că ea nu va consimți la acesta. Asupra cestiunii trimiterii de funcționari și oficialii germani se povestește că Porta a făcută acesta cerere după propria dorință a sultanului și că guvernulă germană s’a grăbită a acceda în chipulă celă mai bine-voitoră. Se maî amintesce încă, că chiar acum 40 ani aă venită la Constantinopole după cererea sultanului de atunci, mă numără de fapt oficialî artileristî cari aă ridicată artileria turcescá penn așa trepta, în câtă ea a trecută multă vreme mai bună ca cea rusă. Sedice că consilierul de Stată germană ’ Wettendorf, care a sosită deja în Constanttinopole, a fostă rugată de sultană se ocupe postură de supt-secretară de Stată în ministerul financelară.* INSULELE JIAWAI După oă întrerupere de două ani, conformă Constituțiunii. Parlamentul din Hawai a fost redeschisă în 30 Aprile, de regele Kalakana. Sala Parlamentului, unde se întrunise un mare numără de persone din societatea bună, era plină. Regele, urmată de personalul„ curții sale și de miniștriî, a fost primită la intrarea sa în Parlamentă de către corpulă diplomatică, consulii puterilor străine și oficiării vaselor de resbelă staționate în apele de acolo.