Romanulu, august 1880 (Anul 24)
1880-08-02
ANULU DOUE gEOI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTE AMUECIDAL l.inia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Hansentein și Vogler, Valfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tota Germania. Articolele nepublicate se araut. 20 BANI ESEMPLARULU Redacții mea și Administrații mea strada Domitei, 14 Bucuresci, Augusta Banca Națională a devenită pentru oposițiune ținta atacurilorű iei zilnice. Pentru ce ? Pentru că acestă binefacetare instituțiune s’a creată sub guvernul actuală. Patriotică și înțelaptă este <are uă asemene purtare ? Este să nu trebuincib să vă Bancă Națională, desvoltarii activității nóstre economice ? Este sau nu adevărată că în orice țară uă bancă de scumptă și de circulațiune a dată concursul și aventului celă mai puternică întinderii afacerilor comerciale și industriale ? deciml de exemple, fără nici un singură escepțiune, respundă afirmativă. Cum se pate dară califica purtarea oposițiunii care, în locul de a însoți cu urările sale de bună reușită uă asemene instituțiune, își dă din contra cele mai mari silințe și luptă cu neobosire spre a o discredita ? Așa amă făcutu ore noi, partida națională liberală, când îi era vorba, sub guvernul Catargi, de a se înființa creditulă funciară, credituli urbană și orice alte instituțiuni economice ? Din contra, noi ne făceam cei mai activi propoveduitori ai creării acestor instituțiuni bine-facetare, noi convocam și întruniri publice, spre a le susține, noi îndemnamă pe proprietarii și pe capitaliștii amici să se asocieze și se concureze la înființarea lor. Și daca instituțiunea uă dată înființată, luam fi și noi parte, fiă și într’nă măsură câtă de mică, la administrarea iei, este că lucrasemă astăfelă încâtă se silimă pe oricine să țină semă de noi, este că pătrunsesemă destulă de bine în tóte, pentru ca nimeni să nu ne potă scote afară. Așa lucreză uă partidă cu vitalitate, așa lucreza uă partidă care are încredere în puterea și în valorea iei, și care, spre a-și ajunge scopurile, corapteză numai pe munca iei neobosită, erămu pe intrigi, pe calomnii și pe cabale. In locă deuă asemene activitate, ce vedemă astăzi din partea oposițiunii? Fiecare nuanță stă la uă parte cu organulfi iei și injură, injură și calomnieza mereă, fără a lucra nimică, fără să se încerce a contribui întru nimică, la progresulă națională, supt orice formă ară fi. In nimică nu se mestecă, întru nimică nu ia inițiativa; stă să ’I pice pară în gură; apoi cândă ’I pică o aruncă, cândă nu ’I pică injură și batjocoresce că de ce nu ’I a picată. Se póte lua are în seriosă uă asemene oposițiune, pate se facă ea vre ună progresă și se înlăture mă guvernă, chiar reă de ară fi ? Ore publicată, are națiunea este atâtă de tîrnpită, încâtă se nu ver fa că n’are pe ce să se regime într’uă asemene oposițiune, și că prin urmare nu’i pate încredința conducerea destinatelor ă iei, chiar de ară avea motive de nu se considera cu totulă mulțămita de guvernă ? Spre exemplu, în cestiunea Băncei Naționale, oposițiunea a stată la uă partea infirată, a calomniată pe cândă nu era încă nimică făcută , deră n’a întreprinsă nimică, pentru ca și membrii iei să aibă uă parte activă în conducerea acestei instituțiuni , n’a făcută decâtă să demigreze și să caute a discredita de mai nainte instituțiunea națională. Era destulă, pentru oposițiune, că acesta Bancă se înființa sub guvernul actuală, pentru ca se considere că este de datoria iei se facă totă ce’i va sta prin putință spre a o discredita. Încă vă dată vomă întreba : așa a urmată are partida națională liberală supt guvernulă Catargi, cândă s'a fi înființată creditele funciare și urbane ? Oposițiunea spera că prin larma și țipetele iei va reuși să sperie publiculă, să’lă facă să nu subscrie la acoperirea capitalului Băncel și astăferă să cadă instituțiunea mai nainte chiar de a se nasce ; de aceea și refrenul ăi ei favorită era : „cum credeți că publiculăare să fie atâtă de nesocotită încâtă să încredințeze averea sen unoră amen!., ș.c.l.1" Ceră deschiderea subscrierii publice se apropia, și atunci, după pregătirile ce se făceau, oposițiunea înțelese că zadarnice îi fură injuritele și țipetele : publiculă avea de gândă să fiă. . . „atâtă de nesocotită.“ Deșteptatu-s’a celă puțină atunci oposițiunea, pusu-s’a pe lucru spre a numera câtă mai mulți membrii printre acționari, pentru ca astăfelă să dobândescă uă influință directă în conducerea Bâncei ? Nici de cum. In furia’ órba și-a închipuită că ară da concursurăsăă guvernului, că ară contribui la întărirea lui deca ară merge să suptscrie la formarea capitalului băncel. Deci, și de astă dată ca în totădauna, oposițiunea a stată la uă parte și a înfuriată. Cercetândă cineva tóte lungile liste ale acționariloră Băniei, găsesce în cea mai mare majoritate nume obscure, omeni cari s’aă dusă cu două ore înainte de deschidere la ghișetă și că asceptată timpă îndelungă ca să -i vină rândulă se suprscrie, nu găsesce énse nici ună singură nume de ală acelora cari jocă principalele roluri în oposițiune, din aceia cari neîncetată critică și pretindă că totulă trebuie să li se închine, fără ca el să facă altă nimică decâtă se injurie. La alegere, acționarii au desemnată pe aceia cari le inspiră mai multă încredere, pe aceia, cari au probată că soiă se lucreze, că soă să producă, că so să se apere interesele ce le suntă încredințate, eră nu numai să-și încrucișeze bradele și să injurie, îndată oposițiunea, care stătuse totă timpulă și neîncetată la uă parte, începu să țipe; de ce s’a alesă cutare și cutare persóne, de ce nu s’aă alesă altele, din oposițiune negreșită ? Dară de ce acele persone, departe de a da celă mai mică concursă, n’am făcută altă nimică decâtă să caute a discredita Banca ? Acesta le era are titlul pentru ca acționarii să ’I scotă din casă și să’I puiă în capulă instituțiunii soră ? Apoi guvernulă, arendă se numescă din parte’I mai mulți directori și censor!, a voită se procure și oposițiunii mijlocul de a dirige și controla operațiunile Băncel ; în acestă scopă s’a adresată la cei mai moderați, dar nici aceștia n’aă voită se primescă. Pe ce temei ă dâră oposițiunea se infumieză că acționarii nu’i a dată locuri între directorii și censorii Băncel cândă ea n’a făcută de câtă se caute a discredita acestă Bancă și n’ă voită se contribuie cu nimică nici la acoperirea capitalului ? Pe ce teme să strigă că oposițiunea nu e represintată în personalulă diriginteală Băncei, cândă nici chiar cei mai moderați membri al oposițiunii n’aă voită se primescă propunerile ce li s’aă făcută de guvernă ? Ș’apoi, indefinitivă, daca este adeverata că membrii cei mai culțoși al oposițiunii nu figureză în consiliul generălă ală Băncei, are acestă consiliu este elfi compusă din creaturile guvernului? Ore onorabilulă d. Menelas German, creatură a guvernului, este sex mai exact fi ună membru ală partidei opuse, și chiară în oposițiune? Onorabilii domni Ștefan Ionide, Hiller, Petre Stoicescu, Al. Băicoianu, creature ale guvernului sunt, seă unii membrii al partidei conservatore, era cel doi din urmă directori celor două mari instituțiuni de credită fondare? D. lon Sturdza, fostul deputat de Bârlad, — numit acum directoră în locul d-lui Antóniade, care a refuzată, — nu este ună membru recunoscută al partidei conservatore ? Cândă are d. T. Stefanescu a fostă vr’ua dată considerată ca roșu, spre a ne servi și noi de absurdură termenă întrebuințată de oposițiune ? D. Teodor Meedințianu nu s’a mai ocupată de politică de 12 ani, și nimeni nu-i póte contesta competința și capacitatea. Astfelă și toți ceilalți membrii al consiliului generelă, daca oposițiunea va voi săt fiă imparțială, va trebui să le recunoscură independința de caracteră, care-l pune mai presusă de orice influință pasionată de partită în îndeplinirea sarcinei lor, uă independință de caracteră care asigură interesele Băncei naționale în nescemâni deprinse a’și face datoria cu scrupulositate, deprinse a îngriji de interesele ce le suntă încredințate mai bine decâtă de propriele lor interese. Flă deră sicură oposițiunea că calomniele și țipetei ei nu voră amăgi pe nimeni , după cum ele n’au putută împedica până astăzi ca publiculă să contribuiescă cu celă mai mare zelfi la înființarea puternicei și bine facérórea instituțiunii , totă asemene nu voră fi în stare, se sdruncine prosperitatea iei viitóre. Oposițiunea nu va avea decâtă uă ocasiune mai multă de a se convinge, că nimeni nu ié în seriosă calomniele și injultele ce ea le rostesce, și cari necontenită i se întorcă în față. SERVIȚII] LA TELEGRAFICI ALE AGENȚIEI HAVAS. Viemi. 12 Augustă. — Domnului și Domna României aă visitată astăziî esposițiunea, unde aă stată două ore și aă făcută multe cumpărări. R. A. S. S. Regale sosescă la Ischl mâne la trei ore. Vima, 12 Augustă. — Principele Carol al României au primita astăzî visita principelui de Reuss, ambasadorulă Germaniei, și pe acelea ale ambasadorilor Enghiteriei, Turciei și a Nanțiului Apostolică. A. S. Regală plecămâne diminuță la Ischl unde se va coborî la o telulă Bauer. Roma, 12 Augustă. — II Diritto dice . »Se asigură că d. Gladstone se va duce pentru câteva cile pe bordur lui Enchenteresse în Marea Mediterană și că va merge probalmente la Neapole ca să sfîrșăscă acolo restabilirea sănătății săle.5 Berlin, 12 Augustă. — Impăratul Germaniei a sosită la Babelsberg, Londra, 12 Augustă. — Se anuncă că la Cork, în Irlanda, nisce individ care se presupune a fi Fenianî, aă pusă mâna pe mai multe lădi cu pusei care se aflau pe bordură unei corăbii norvegiane , ci să tăiasă telegrafulă. D. Charles Dilke a emisă în Camera Comunelor, că nemică nu se schimbase în afacerile Orientului de la ultima declarațiune a lordului Granville în Camera lordilor, și că nu e nici ună curentă pentru a presupune că Porta nu se va conforma dreptelor cereri relative la Muntenegru. In casă cândă Turcia ară consimți a esecuta prescripțiunile Congresului. Puterile arătută înregistra intențiunile săle fără a-i cere confesiuni ulteriore. Infrângerea de la Kandahar și consecințele ei. Supt acestă titlu , Sremden-Blatt publică urmâtorea relațiune ce i se trimite din Londra, cu data de 8 August : «Cu câ să sosescă aici scriî mai amănunțite asupra înfrîngerii din Afghanistană, cu atâtă mai multă se probăză că importanța acestui eveniment a fostă orecum exagerată la începută. Redacțiunea îngrijitore a telegramei prin care generalul comandanții în Kandahar anuncia marea nenorocire și complecta nimicire a forțelor generalului Burrow, era negreșită de natură a desvolta fantezia publicului, și mai cu sămnă a aceluia din străinătate și să dea naștere la cele mai mari temeri în privința consecințelor unei asemene catastrofe. De faptă, forțele brigadei cu care generalul Burrow a operată în Suduia Afghanistanului contra lui Eyub Khan care înainta despre Vest, se urcau la cifra de aprope 2600 omeni, printre cari d’abia se aflau 800 de euro pe ani. Cu acestea a luată elă ofensiva contra unor forțe de peste 12,000 omeni și fu—nu surprinsă — ci bătută în câmpia deschisă, unde perdu peste 1.200 omeni. Trupele europeane fură mai derotă nimicite în acesta luptă, pe când cavaleria indiană, precam se pare, fugi pură și simplu de pe câmpul de bătaie. Acesta, precum și sfărămăturile regimentelor de infanteria și ale bateriilor, găsiră scăpare în citadela de la Kandahar. Numai citadela și localitatea întărită de la Kherat-i-Ghilzai mai suntă încă, din totă provincia Kandaharului, în mâinile Englesilor , pe când o câmpulă deschisă aparține în acestă momentă lui Eyub Khan. »Interesul militară ale situațiunii se concentreza asupra sosirii la vremea ajutorelor, care trebue să înainteze de la dată despre Sud de la Quettah și despre Nord de la Kabul, unde se află grosul armatei engleze. Se pare oase că pericolulă SAMBATA, 2 AUGUSTU 1880. 1^LUMINEAZA-TE ȘI YEI FI. abonamente. *0 Capitală și districte, une anii 48 lei; ?ese luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru taie țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea Harului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20BANIESEMPLABULU pentru citadela de la Kandahar este numai în lipsa de apă anunciată de comandantur generală, pe cândă postură amenințată și forte slabă apărată de la Ghilzai nu póte aștepta scăpare decâtă de la probabila greșală a tacticei afghane și de la repedea înaintare a trupelor generalului Roberts. »Din puntură de vedere politică, trebue mai puteră aflată ce efectă va exercita acesta înfrângere asupra relațiunilor din Kabul, care abia începuseră a fi regulate. In tote acestea ni se pare îngrijitore numai împregiurarea, că de la Heratfi s’a ivită mă nuoă inamică pentru Englesî, inamică trecută cu vederea la începută, deră care în câmpulă deschisă le-a impusă oă înfrângere simțitore. ,Nu mai este nici uă îndoială că guvernul engleză va isprăvi în cele din urmă cu Eyub Khan cum a isprăvită altă dată cu Shir An și Cetiwayo. PRESA TURCA. Diavulă turcescă de la 7 Augustă nu se ocupă, ca de ordinară, decâtă de cele două cestiuni la ordinea dilei, cestiunea grecă și muntenegrena. Vakít afirmă că Sublima Portava dauă soluțiune grabnică cestiunii muntenegrene. Acesta e ună noă sacrificiă pe care guvernul imperiala își impune și cu tote astea acestă sacrificiă trebuie făcută. Porta este obligată la acesta printr’ună trătată și printr'uă covențiune. Însă în urma esecutării acestei clause guvernală otomană va revendica și elăună dreptă dobândită; esecutarea celorlalte clause ale tratatului rămase până acum neesecutate. Tratatul din Berlin prescrie ocuparea Balcanilor de trupele otomane, protege drepturile de proprietate ale musulmanilor, stabiliți în Bulgaria și în Rumelia Orientală, înscrie că deplină libertate de emigrațiune pentru musulmanii din Kars, din Batum și din celelalte localități cedate Rusiei, face din Batum ună portă franceza, ordonă dărîmarea fortărețelor de la Dunăre și regulăză porțiunea de datoriă, cu care va fi însărcinată Bulgaria. Ce se face cu aceste clause din tratată ? Cine va cere esecutarea loră ? Numerose familii musulmane care posedă în Bulgaria și în Rumelia Orientală proprietăți de uă mare valore sunt astăziî în nevoie și ’șî tărăscă miseria pe la Constantinopole și pe aiurea. Și acesta pentru că tratabilă nu e esecutată, stă, ca să chemă mai bine, pentru că nimeni nu se ocupă decâtă de esecutarea clauseloră defavorabile Turciei. Nimeni nu s’a gândită până acum a sili pe Rusia și pe Bulgaria să se conformeze stipulațiunilor care se privescă. Nu se constrînge de câtă Turcia. Ea se esecută astăzi î,nsă în același timpă dobândesce ună dreptă necontestabila, acela de a cere și ea esecutarea clauselor, care’î suntă favorabile. Vakit, trecăndă de la cestiunea muntenegrena pe care o consideră ca terminată, la aceea a rectificării fruntariilor turcogrecescă, crede că guvernul imperiala este îndreptă de a spera că în urma soluțiunii cestiunii Muntenegrului regularea cestiunii grecesc se va face într’ună modă satisfăcătoră pentru Turcia. Dealtmintrerea, Sublima Portă nu se consideră ca îngagiată, în virtutea vreunei clause precare a tratatului, de a face concesiuni așa de mari Greciei. Ea nu va putea prin urmare se consimtă a primi resoluțiunile Conferinței din Berlin, chiar în casulă unei depline înțelegeri între puterile europene. Spre a impune Turciei aceste resoluțiuni, ele ar trebui se se întemeieze pe ună articolă, pe oă stipulațiune a tratatului. Acesta cnse nefiinda, va trebui, spre a face plăcere Greciei, să se modifice faimosul c aetă din Berlin și să se recurgă apoi la arme,