Romanulu, august 1880 (Anul 24)

1880-08-02

ANULU DOUE­ gEOI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTE AMUECIDAL l.inia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81 -A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Hansentein și Vogler, V­alfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tota Germania. Articolele nepublicate se araut. 20 BANI ESEMPL­ARULU Redacții mea și­­ Adm­inistrații mea strada Domitei, 14 Bucuresci, Augusta Banca Națională a devenită pen­tru oposițiune ținta atacurilorű iei­­ zilnice. Pentru ce ? Pentru că acestă bine­facetare instituțiune s’a creată sub guver­­nul­ actuală. Patriotică și înțelaptă este <are uă asemene purtare ? Este s­ă nu trebuincib să vă Bancă Națională, desvoltarii activității nós­­tre economice ? Este sau nu adevă­rată că în ori­ce țară uă bancă de scumptă și de circulațiune a dată concursul­ și aventului celă mai pu­ternică întinderii afacerilor­ comer­ciale și industriale ? d­eciml de exemple, fără nici un singură escepțiune, respundă afir­mativă. Cum se pate dară califica purta­rea oposițiunii care, în locul de a însoți cu urările sale de bună reu­șită uă asemene instituțiune, își dă din contra cele mai mari silințe și luptă cu neobosire spre a o discre­dita ? Așa amă făcutu ore noi, partida națională liberală, când îi era vorba, sub guvern­ul­ Catargi, de a se în­ființa creditulă funciară, credituli­ urbană și ori­ce alte instituțiuni economice ? Din contra, noi ne făceam­ cei mai activi propoveduitori ai creării acestor­ instituțiuni bine-facetare, noi convocam și întruniri publice, spre a le susține, noi îndemnamă pe pro­prietarii și pe capitaliștii amici să se asocieze și se concureze la înfiin­țarea lor­. Și daca instituțiunea uă dată înființată, luam fi și noi parte, fiă și într’nă măsură câtă de mică, la administrarea iei, este că lucra­­semă astă­felă în­câtă se silimă pe ori­cine să țină semă de noi, este că pătrunsesemă destulă de bine în tóte, pentru ca nimeni să nu ne potă scote afară. Așa lucreză uă partidă cu vitali­tate, așa lucreza uă partidă care are încredere în puterea și în valorea iei, și care, spre a-și ajunge scopu­rile, corapteză numai pe munca iei neobosită, eră­mu pe intrigi, pe ca­lomnii și pe cabale. In locă de­uă asemene activitate, ce vedemă astăzi din partea oposiți­unii? Fie­care nuanță stă la uă parte cu organulfi iei și injură, injură și calomnieza mereă, fără a lucra ni­mică, fără să se încerce a contribui întru nimică, la progresulă națio­nală, supt ori­ce formă ară fi. In nimică nu se mestecă, întru nimică nu ia inițiativa; stă să ’I pice pară în gură; apoi cândă ’I pică o aruncă, cândă nu ’I pică in­jură și batjocoresce că de ce nu ’I a picată. Se póte lua are în seriosă uă a­­semene oposițiune, pate se facă ea vre ună progresă și se înlăture m­ă guvernă, chiar reă de ară fi ? Ore publicată, are națiunea este atâtă de tîrnpită, în­câtă se nu ve­­r fa că n’are pe ce să se regime în­­tr’uă asemene oposițiune, și că prin urmare nu’i pate încredința condu­cerea destinatelor ă iei, chiar de ară avea motive de nu se considera cu totulă mulțămita de guvernă ? Spre exemplu, în cestiunea Băn­­cei Naționale, oposițiunea a stată la uă parte­­­a infirată, a calomni­ată pe cândă nu era încă nimică făcută , deră n’a întreprinsă nimică, pentru ca și membrii iei să aibă uă parte activă în conducerea acestei instituțiuni , n’a făcută de­câtă să demigreze și să caute a discredita de mai nainte instituțiunea națio­nală. Era destulă, pentru oposiți­­une, că acesta Bancă se înființa sub guvernul­ actuală, pentru ca se con­sidere că este de datoria iei se facă totă ce’i va sta prin putință spre a o discredita. Încă vă dată vomă întreba : așa a urmată are partida națională libe­rală supt guvernulă Catargi, cândă s'a fi înființată creditele funciare și urbane ? Oposițiunea spera că prin larma și țipetele iei va reuși să sperie pu­­bliculă, să’lă facă să nu subscrie la acoperirea capitalului Băncel și astă­­feră să cadă instituțiunea mai na­inte chiar de a se nasce ; de aceea și refrenul ă­i ei favorită era : „cum credeți că publiculă­are să fie atâtă de nesocotită în­câtă să încredin­țeze averea sen unoră amen!., ș.c.l.1" Ceră deschiderea subscrierii pu­blice se apropia, și atunci, după pregătirile ce se făceau, oposițiunea înțelese că zadarnice îi fură inju­­ritele și țipetele : publiculă avea de gândă să fiă. . . „atâtă de neso­cotită.“ Deșteptatu-s’a celă puțină atunci oposițiunea, pusu-s’a pe lucru spre a numera câtă mai mulți membrii printre acționari, pentru ca astă­­felă să dobândescă uă influință di­rectă în conducerea Bâncei ? Nici de cum. In furia’­ órba și-a închipuită că ară da concurs­ură­săă guvernului, că ară contribui la în­tărirea lui deca ară merge să supt­­scrie la formarea capitalului băncel. Deci, și de astă dată ca în totă­­d­a­una, oposițiunea a stată la uă parte și a înfuriată. Cercetândă cine­va tóte lungile liste ale acționariloră Băniei, găse­­sce în cea mai mare majoritate nume obscure, omeni cari s’aă dusă cu două ore înainte de deschidere la ghișetă și că asceptată timpă înde­lungă ca să -i vină rândulă se supr­­scrie, nu găsesce énse nici ună sin­gură nume de ală acelora cari jocă principalele roluri în oposițiune, din aceia cari neîncetată critică și pre­tindă că totulă trebuie să li se în­chine, fără ca el să facă altă ni­­m­ică de­câtă se injurie. La alegere, acționarii au desem­nată pe aceia cari le inspiră mai multă încredere, pe aceia, cari au probată că soiă se lucreze, că so­ă să producă, că so să se apere intere­sele ce le suntă încredințate, eră nu numai să-și încrucișeze brad­ele și să injurie, îndată oposițiunea, care stătuse totă timpulă și neîncetată la uă parte, începu să țipe; de ce s’a a­­lesă cutare și cutare persóne, de ce nu s’aă alesă altele, din oposițiune negreșită ? Dară de ce acele persone, de­parte de a da celă mai mică con­cursă, n’am făcută altă nimică de­câtă să caute a discredita Banca ? Acesta le era are titlul­ pentru ca acționarii să ’I scotă din casă și să’I puiă în capulă instituțiunii soră ? Apoi guvernulă, arendă se nu­­mescă din parte’I mai mulți direc­tori și censor!, a voită se procure și oposițiunii mijlocul­ de a dirige și controla operațiunile Băncel ; în acestă scopă s’a adresată la cei mai moderați, dar nici aceștia n’aă voită se primescă. Pe ce tem­ei ă dâră oposițiunea se infumieză că acționarii nu’i a dată locuri între directorii și censorii Băn­cel cândă ea n’a făcută de câtă se caute a discredita acestă Bancă și n’ă voită se contribuie cu nimică nici la acoperirea capitalului ? Pe ce teme să strigă că oposițiunea nu e represintată în personalulă diri­ginte­ală Băncei, cândă nici chiar cei mai moderați membri­ al oposi­țiunii n’aă voită se primescă pro­punerile ce li s’aă făcută de gu­vernă ? Ș’apoi, indefinitivă, daca este a­­deverata că membrii cei mai cul­­țoși al oposițiunii nu figureză în consiliul­ generălă ală Băncei, are acestă consiliu este elfi compusă din creaturile guvernului? Ore onorabilulă d. Menelas Ger­man, creatură a guvernului, este sex mai exact fi ună membru ală partidei opuse, și chiară în oposițiune? Ono­rabilii domni Ștefan Ionide, Hiller, Petre Stoicescu, Al. Băicoianu, crea­ture ale guvernului sunt, seă unii membrii al partidei conservatore, era cel doi din urmă directori celor­ două mari instituțiuni de credită fon­d­are? D. lon Sturdza, fostul­ depu­tat de Bârlad, — numit acum directoră în locul­ d-lui Antóniade, care a refuzată, — nu este ună membru recunoscută al­ partidei conserva­tore ? Cândă are d. T. Stefanescu a fostă vr’ua dată considerată ca roșu, spre a ne servi și noi de ab­­surdură termenă întrebuințată de oposițiune ? D. Teodor Meedințianu nu s’a mai ocupată de politică de 12 ani, și nimeni nu-i póte con­testa competința și capacitatea. Ast­­­felă și toți cei­l­alți membrii al con­siliului generelă, daca oposițiunea va voi săt fiă imparțială, va trebui să le recunoscu­ră independința de ca­­racteră, care-l pune mai presusă de ori­ce influință pasionată de partită în îndeplinirea sarcinei lor­, uă in­­dependință de caracteră care asigură interesele Băncei naționale în nesce­mâni deprinse a’și face datoria cu scrupulositate, deprinse a îngriji de interesele ce le suntă încredințate mai bine de­câtă de propriele lor­ interese. Flă deră sicură oposițiunea că calomniele și țipete­i ei nu voră a­­m­ăgi pe nimeni , după cum ele n’au putută împedica până astăzi ca pu­bliculă să contribuiescă cu celă mai mare zelfi la înființarea puternicei și bine facérórea instituțiunii , totă asemene nu voră fi în stare, se sdrun­­cine prosperitatea iei viitóre. Oposițiunea nu va avea de­câtă uă ocasiune mai multă de a se con­vinge, că nimeni nu ié în seriosă calomniele și injultele ce ea le ros­­tesce, și cari necontenită i se în­­torcă în față. SERVIȚII] LA TELEGRAFICI ALE AGENȚIEI HAVAS. Viemi. 12 Augustă. — Domnului și Domna României aă visitată astăziî esposițiunea, unde aă stată două ore și aă făcută multe cumpărări. R. A. S. S. Regale sosescă la Ischl mâne la trei ore. Vima, 12 Augustă. — Principele Carol al­ României au primita astăzî visita prin­cipelui de Reuss, ambasadorulă Germaniei, și pe acelea ale am­basadorilor­ Enghiteriei, Turciei și a Nanțiului Apostolică. A. S. Re­gală plecă­mâne diminuță la Ischl unde se va coborî la o telulă Bauer. Roma, 12 Augustă. — II Diritto dice . »Se asigură că d. Gladstone se va duce pentru câte­va c­ile pe bordur­ lui Enchen­­teresse în Marea Mediterană și că va merge probalmente la Neapole ca să sfîrșăscă a­­colo restabilirea sănătății săle.5 Berlin, 12 Augustă. —­ Impăratul­ Ger­maniei a sosită la Babelsberg, Londra, 12 Augustă. — Se anunc­ă că la Cork, în Irlanda, nisce individ­ care se presupune a fi Fenianî, aă pusă mâna pe mai multe lădi cu pusei care se aflau pe bordură unei corăbii norvegiane , ci să tăi­as­ă telegrafulă. D. Charles Dilke a emisă în Camera Co­­munelor, că nemică nu se schimbase în a­­facerile Orientului de la ultima declarațiune a lordului Granville în Camera lordilor, și că nu e nici ună curentă pentru a presu­pune că Porta nu se va conforma dreptelor­ cereri relative la Muntenegru. In casă cândă Turcia ară consimți a esecuta prescripțiu­­nile Congresului. Puterile ară­tută înregis­tra intențiunile săle fără a-i cere confesiuni ulteriore. Infrângerea de la Kandahar și consecințele ei. Supt acestă titlu , Sremden-Blatt publică urmâtorea relați­une ce i se trimite din Londra, cu data de 8 August­ : «Cu câ să sosescă aici scriî mai amă­nunțite asupra înfrîngerii din Afghanistană, cu atâtă mai multă se probăză că impor­tanța acestui eveniment­ a fostă ore­cum exagerată la începută. Redacțiunea îngriji­­­tore a telegramei prin care generalul­ co­mandanții în Kandahar anuncia marea ne­norocire și complecta nimicire a forțelor­ generalului Burrow, era negreșită de natură a desvolta fantezia publicului, și mai cu sămnă a aceluia din străinătate și să dea naștere la cele mai mari temeri în privința consecințelor­ unei asemene catastrofe. De faptă, forțele brigadei cu care gene­­ralul­ Burrow a operată în Suduia Afgha­­nistanului contra lui Eyub Khan care îna­inta despre Vest, se urcau la cifra de aprope 2600 omeni, printre cari d’abia se aflau 800 de euro pe ani. Cu acestea a luată elă ofensiva contra unor­ forțe de peste 12,000 omeni și fu—nu surprinsă — ci bătută în câmpia deschisă, unde perdu peste 1.200 omeni. Trupele europeane fură mai de­rotă nimicite în acesta luptă, pe când­ cavaleria indiană, pre­cam­ se pare, fugi pură și sim­plu de pe câmpul­ de bătaie. Acesta, pre­cum și sfărămăturile regimentelor­ de in­fanteria și ale bateriilor, găsiră scăpare în citadela de la Kandahar. Numai citadela și localitatea întărită de la Kherat-i-Ghilzai mai suntă încă, din totă provincia Kanda­­harului, în mâinile Englesilor­ , pe când o câmpulă deschisă aparține în acestă mo­­mentă lui Eyub Khan. »Interesul­ militară ale situațiunii se concentreza asupra sosirii la vreme­a aju­­torelor­, care trebue să înainteze de la dată despre Sud de la Quettah și despre Nord de la Kabul, unde se află grosul­ ar­matei engleze. Se pare oase că pericolulă SAMBATA, 2 AUGUSTU 1880. 1^LUMINEAZA-TE ȘI YEI FI. a­bonamente. *0 Capitală și districte, une anii 48 lei; ?ese luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru taie țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Harului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20BANIESEMPLABULU pentru citadela de la Kandahar este nu­mai în lipsa de apă anunciată de coman­dantur­­ generală, pe cândă postură ame­­nințată și forte slabă apărată de la Ghil­­zai nu póte aștepta scăpare de­câtă de la probabila greșală a tacticei afghane și de la repedea înaintare a t­rupelor­ generalu­lui Roberts. »Din puntură de vedere politică, trebue mai puteră aflată ce efectă va exercita a­­cesta înfrângere asupra relațiunilor­ din Kabul, care abia începuseră a fi regulate. In tote acestea ni se pare îngrijitore nu­mai împregiurarea, că de la Heratfi s’a i­­vită m­ă nuoă inamică pentru Englesî, ina­mică trecută cu vederea la începută, deră care în câmpulă deschisă le-a impusă oă înfrângere simțitore. ,Nu mai este nici uă îndoială că guver­nul­ engleză va isprăvi în cele din urmă cu Eyub Khan cum a isprăvită altă dată cu Shir An­ și Cetiwayo. PRESA TURCA. Diavulă turcescă de la 7 Augustă nu se ocupă, ca de ordinară, de­câtă de cele două cestiuni la ordinea dilei, cestiunea grecă și muntenegrena. Vakít afirmă că Sublima Portava da­uă soluțiune grabnică cestiunii muntenegrene. Acesta e ună noă sacrificiă pe care guver­nul­ imperiala își impune și cu tote astea acestă sacrificiă trebuie făcută. Porta este obligată la acesta printr’ună trătată și prin­­tr'uă covențiune. Însă în urma esecutării acestei clause guvernală otomană va reven­dica și elă­ună dreptă dobândită; esecutarea celor­­lalte clause ale tratatului rămase până acum neesecutate. Tratatul­ din Berlin prescrie ocuparea Balcanilor­ de trupele otomane, protege drep­turile de proprietate ale musulmanilor, sta­biliți în Bulgaria și în Rumelia Orientală, înscrie că deplină libertate de emigrațiune pentru musulmanii din Kars, din Batum și din cele­lalte localități cedate Rusiei, face din Batum ună portă franceza, ordonă dă­­rîmarea fortărețelor­ de la Dunăre și regu­­lăză porțiunea de datoriă, cu care va fi în­sărcinată Bulgaria. Ce se face cu aceste clause din tratată ? Cine va cere esecutarea loră ? Numerose familii musulmane care posedă în Bulgaria și în Rumelia Orientală propri­etăți de uă mare valore sunt­ astăziî în ne­­voie și ’șî tărăscă miseria pe la Constanti­­nopole și pe aiurea. Și acesta pentru că tra­tabilă nu e esecutată, stă, ca să ch­emă mai bine, pentru că nimeni nu se ocupă de­câtă de esecutarea clauseloră defavora­bile Turciei. Nimeni nu s’a gândită până acum a sili pe Rusia și pe Bulgaria să se conformeze stipulațiunilor­ care se privescă. Nu se constrînge de câtă Turcia. Ea se ese­­cută astăzi î,­­nsă în același timpă dobân­­desce ună dreptă necontestabila, acela de a cere și ea esecutarea clauselor, care’î suntă favorabile. Vakit, trecăndă de la cestiunea munte­negrena pe care o consideră ca terminată, la aceea a rectificării fruntariilor­ turco­­grecescă, crede că guvernul­ imperiala este în­dreptă de a spera că în urma soluțiu­­nii cestiunii Muntenegrului regularea ces­tiunii grecesc­ se va face într’ună modă satisfăcătoră pentru Turcia. Dealtmintrerea, Sublima Portă nu se consideră ca înga­­giată, în virtutea vreunei clause pre­care a tratatului, de a face concesiuni așa de mari Greciei. Ea nu va putea prin urmare se consimtă a primi resoluțiunile Conferin­ței din Berlin, chiar în casulă unei de­pline înțelegeri între puterile europene. Spre a impune Turciei aceste resoluțiuni, ele ar­ trebui se se întemeieze pe ună arti­­colă, pe oă stipulațiune a tratatului. A­­cesta cnse nefiinda, va trebui, spre a face plăcere Greciei, să se modifice faimosul c aetă din Berlin și să se recurgă apoi la arme,

Next