Romanulu, septembrie 1880 (Anul 24)

1880-09-11

834 Albírnesii și cestiunea Dubigneî. Soirile ce primim pe fiecare di asupra acestei cestiuni sunt( atâta de complicate incâta nu se póte prevede sfîrșitulu ei. De aceea ce ne marginimu a da astăzi următorele două depeșe pe care le gasimü în Deutsche Zeitung • Scutari, 17 Septembre. — Sohimai nouă din Dubcigno spune că unii batalioni de nizami, compusă mai numai de albanesi din vilaietulă Kosovo, a rămasă în Dulcigno și ține citadela o cupetă împreună cu trupele Ligei. Se zice că Riza pașa șî-a scăpata viața prin retragerea trupelor sele, căci în consiliul a ținută de Ligă se decisese să fiă măcelăriți toți aceia, cari voră fi ostilî albanesilora. Cu sea fără cuvânta cercurile albanese bine informate că Porta aprobă procedarea lord.—Telegramele espediate de aici sunt supuse la censulî de către funcționarii Ligei și numai corespondintele pașilor sunt libere. — Nu s’a întâmplata până acum nici und actd de ostilitate între trupele turcescî și albanesi. Scutari, 17 Septembre. — Oă parte din trupele turcescî a intrata astăzi după armedî aici; în schimb, 1500 albanesî chreștinî au pornit a spre Dubigno. Se vorbesce din isvord skcurd, că Hadși Nadșidi Aga și Ibrahim Aga, în urma unui ordina de la Stambula au evacuata astfdl de diminăță Dulcigno cu trupele regulate și că citadela a fosta ocupată de albanesi supt ordinuld lui Osman Beg Betică. Președintele comisiunei Ligeî, Daud Efendi, a pornita astăzî în lagăruld de la Dubigno. — De la consiliul a cela mare aici Ligeî din Prizrend a sosit a ordinuld d’a se opune cu orî-ce preț a Muntenegrenilord. Ajutore vino. — In Scutari ne aflama într’uă stare de resbeld complectă; toțî bărbații în stare d’a purta arma sunt luațî și de aceia piața este închisă de doue file. Trămișiî vind și se duce în tóte părțile; se urmează viî negociărî cu capiî chreștinî. Nu s’a comisu pene acumc nici und acta de ostilitate contra consulilord și a străinilord. Ultima solie de la fruntarii spune că muntenegrenii sunt tăbărîțî într’und lagăru pe Sutermand. Bulgaria. Maî târziid totă societatea acesta va întreprinde mici călătorii de statu-majora spre a studia posițiunile din Balcani. Nici guvernula generala, nici autoritățile militare nu fad notă despre aceste fapte. Oficialiî din Rumelia Orientală se vor duce și ei dăca vord voi, căci nimeni nu ’î împedică. Spre a călători n’ad nici măcar o trebuință de nid congedid.* Polonia și Austria. țtiarula Dziennik Polski găsesce că este uă legătură în opiniunile emise de presa străină asupra călătoriei împăratului, asupra întrevederii împăraților d la Isi, a actualei visite făcute de principele ereditara austriaca la Berlin, a destăinuirilor d d-lui Wambüller și asupra aparițiunii broșurelor lui» Sarmaticus și Polonia și Habsburgii și, după ce atinge în trăcător aceste puncte, citatul de>arti se esprimă astfeld : »La spatele fiecăreia din aceste simptome pentru unu resbeld aprobata se arată și cestiunea Poloniei și ne sfătuesce a nu ne face ilusiunî despre cele ce am dobândita pentru țăra nostră printr’uă politică înțeleptă și a nu pune prin urmare viitorul națiunii în cestiune. Uă experiență de sute de ani, bogată în amăgiri, ne învață a aștepta cu răbdare momentul în care se va pune nnd așa mare prețd pe ajutorul nostru, în câtd voind pută dobândi în schimbul d lui realisarea idealului nostru, nu ărăși făgădueli gole, care ami avuta obiceiula a ne mulțămi pănă acum, ci pacta conventa. De aceea nu trebue a ne lăsa să fim înșelați acum, nici prin emoțiuni ziaristice, nici prin broșuri sau aparițiuni diplomatice ale unei fata morgana, care nu poza avă decâta consecința d’a ne abate de la opera începută pentru ridicarea crescerii poporului și bunei lui stări materiale. Și împăratul a făcut o alusiune la acestă din urmă împregiurare în dircursul d ce a ținuta către represintațiunile județene.* Starea lucrurilor în peninsula balcanică. — Citima în die Presse de la 20 Septembre . »Agitațiunile panbulgare îșî urmără cursuld lord. Actualmente se țind în unele localități din Rumelia Orientală cu totul pe față meetinguri de către oficialiî bulgari și rumelioțî. Pănă a acum se făceau aceste meetingurî într’una chipăl mai ascunsă prin localitățile de la fruntarii, astăziînsă este vorba de a se ține în orașula Eski-Sagra u o întrunire mai mare numai de [oficialî ruși. In acestă întrunire se va discuta asupra acțiunii militare ce va trebui să se urmeze cu ocasiunea unirii Rumeliei Orientale cu ------------«|®*----------- SCIRI D’ALE ț>ILEI Din Capitală. Monitorul de astăziî publică urmatorea decisiune ministerială : Pe baza concursului ce ar depusa concurenții și concurentele mai jos d notați, ministerul d, în conformitate cu art. 365 și 382 din legea instrucțiunei, și, audincio pe consiliula permanenta aici instrucțiunei, a numita, în calitate de institutori provisori, și anume : Diaconu M. Marinescu, pentru clasa 11, scola No. 2 de băeți Craiova. D. Constantin Teodorescu, pentru clasa I, scala din Calafat. D. Nicolae Spineanu, pentru clasa I, scala din Drăgășani. D. Demetru Bozianu, pentru clasa I, scala din T.-Jiului. D. D. Bungetianu, pentru clasa II, scala No. 2 din T.Severin. D. Nicolae Șerbănescu, pentru clasa I și II de la scala din Ocnele-Mari. D-șora Eugenia Iliescu, pentru clasa I și II de la scula de fete din R.Vâlcea. D-șora Maria Ivanovici, pentru clasa I, scala No. 2 din Caracal. D-șora Elisa Hagi Preda, pentru clasa I, scala No. 2 din Craiova. D-șora Maria Rădulescu, pentru clasa I, scóla No. 3 din Craiova. * La Correspondance Roumaine este titlul unei corespondințe care a apăruta astăzi în Capitală, în forma Corespondinței Politice din Viena. Ii urămd deplind succesd. La Correspondance Roumaine zice că se vorbesce cum că d. Petre Mavrogheni, fosta ministru de financie, senatoru, va lua probalminte direcțiunea partidei conservatore. * Aceiași Correspondință anundă că se asigură că d. baronii de Haan, consuldala Austro-Ungariei și delegata în comisiunea europeană dunăreană, are instrucțiuni de a lăsa să cadă, cela puțind pentru momenta, ante-proiecturi pentru regularea navigațiunii pe Dunăre.* UIndependance Roumaine anuncță presența la Bucurescî a principelui Karagheorghevici, tataici, venita în România pentru afaceri de interese. Din Județe. Amd anunciatd că cei doui pungași cam în complicitate ad delapidată de la biurould postaici din Brăila considerabila sumă de 30.000 lei, au fosta condamnați de tribunalul de acolo numai la 7 luni de închisore. Deși nu voinci se ne amestecămci în afacerile justiției totuși nu ne putem dopî de a exprima mirarea nostră în fața unei osânde atâta de ușore pentru nici fapta de uă gravitate atâta de mare ; asemenă sentință nu sunt de nature a înfrîna nisce fapte ca furturd de la Brăila. Aflăma că d. directoru generala ala postelor și telegrafelor d a și intervenita pe lângă d. procurora generala pentru reformarea sentinței tribunalului din Brăila. * Din Câmpu-Lungd a sosita urmatorea depeșă : Ieri, 7 Septembre, s’au săvârșită inaugurarea cazarmei companiei dorobanților de Rucărei, dirigentă de locotenentul Budișteanu, la cari au asistata întreagă Comună și toți notabilii rucăreni și dragosloveni, care au contribuita la acestă construcțiune prin ofrandele făcute cu darea materialului de tot felul, și la cedarea locului. După terminarea serviciului divina d. prefecta Părăineanu le-a mulțămit pentru ofrandele făcute. La acestă serbare ad asistata autoritățile locale, d-la colonela Șișman, comandantul regimentului dorobanților, cu d-nnî oficiărî, d. Urlățeanu, inspectorulu ministeriului de interne, d. Rizeanu, membru ala comitetului, care represinta pe consiliula județeană și alte persóne. Cu mare intusiasmd s’ad rădicata toaste pentru augustul nostru ROMANULU, 11 SEPTEMBRE 1880 Domnitore, pentru A. S. R. Domna pentru d. Brătianu, primul- ministru, pentru d. ministru de resboî, Slăniceanu, și pentru personale care au făcuta ofrandele. Totă Zla s’a petrecuta în veselie și jocuri. Că masă s’a oferita de d. G. Năstăseanu, notabila ala Comunei. Soldațiloru cari ad lucrata • casarma s’a datd masă de Comitetula permanenta. * Prin d. procurord generald de lângă curtea de apela din Craiova, adunându-se, cu lista de supiscripțiune No. 168, suma de lei 16, pentru ajutoruld incendiaților din orașul Focșani, ministerul desprimă mulțumirile sale personelor, cari act bine-voito să vină în ajutorul susd-zișilor incendiați. * Prin d-nii administratori ai bisericei Sf. Elie din Craiova, adunându-se, cu lista de I supt scipțiune No. 192, suma de lei 60, pentru ajutorul incendiaților din orașul d I Focșani, "ministerul d esprimă mulțumirile sale personelor, ca un act bine-voitd se vină în ajutorul sus-zișilor incendiați. * Pentru ajutorul incendiaților din orașula Focșani, adunându-se, cu listele de suptscripțiuni deschise în județula Contanța, suma de lei 1,790, bani 9, ministerul d esprimă mulțumirele sale personelor, cam adt bine-voitd se vină în ajutorul sus-zișilor incendiați. * Prin d. șefd aid portareilor a tribunalului Dolj, adunându-se cu lista de supt scripțiune No. 175, suma de lei 12, și prin d. medica ala plășei Balta, cu lista No. 197, suma de lei 19, pentru ajutoruld incendiaților din orașuld Focșani, ministerul d ăși primă mulțumirele sale personelor, cari ad j bine-voito să vină în ajutoruld susd-zișilord incendiați. * I După cum anundă Voem ■ Tecuciului, în comuna Tirgușorulu Podulu Turcului s’ad , luatu disposițiune, afectându-se și fondul d I necesara, pentru construirea unui locala de școlă modela în numita comună. I »Suntem fericiți, adauge Vocea Tecu Iciului, de a vedea emulațiunea ce dominesce în comunele rurale, rivalisându între ele spre a se înzestra pe sine însele cu asemenea edificii de prima necesitate, care face onore represintațiunii lord și lauda administrațiunii județene, care adsoluta stimula comunele către asemenea întreprinderi, ce probază că timpul nepăsării a trecuta.* Din terile latine Congresulu postaid internaționala se va deschide la Paris în 9 Octombre supt președința d-lui Coehery. Tóte puterile care fac o parte din uniune vor fi represintate. Acesta congresa, a cărui durată va fi de trei săptămâni, are de scop de a regula tarifa internațională a transportului micelorcolete. Din străinătate Se telegrafiază din Londra către Kölnische Zeitung : „Prin cercurile financiare și politice de aici cresed mcreu îngrijirile despre complicațiuni în cestiunea orientală D-lui Gladstone i se atribue acum pe fața cugetarea că, în alianță cu Rusia, voea ce se provoce răsturnarea imperiului turcesc, și să amestece pe Englitera într’uă politică aventurosă. El nu primeste sfaturi amicale și este acum forte supărata pe Francia, căci a fostă înșelata în așteptările săle pentru uă cooperare a iei contra Porții. Presa radicală sfătuesce pe guverna ca, la casă de trebuință, se sfărâme singură resistența Turciei în privința Greciei și Muntenegrului, pe când presa conservatore este de uă părere contrariă. Situațiunea este considerată pe aici ca forte critică. La ministeruld de externe din Roma au sosita relațiuni amănunțite de la ambasadorula italiana din Bucurescu, d. Tornielli, asupra cestiunei dunărene. Ambasadorul se pronunța contra proiectului austriaca. Relațiunile săle au făcut a uă rea impresiune.* Se anuncă următorele din Roma cu data de 19 Septembre : »Instrucțiunile date admiralului Seymour nu permită nici oă desbarcare de trupe, ci numai bombardarea Dubignei, pentru ca, dăca va fi de trebuință, să silăscă pe Albanesi a se retrage și a înlesni astafe la ocuparea orașului de către Muntenegreni, cari n’așteptă de câta ordinula puteriloru spre a trece peste fruntaria, începerea demonstrațiuni va avea locă mâine. Dăcă Dubigno va fi predată în modă pacefică, atunci vasele vor pleca îndată, căci este de temuta două vreme rea.* * Se vorbesce în moda positivă prin Petersburg că generalui Totleben va fi suspendata din postura de guvernord generala ala Vilnei. Cu tóte cunostințele săle și experiența sea în resbeld, se zice că s’a făcuta imposibila ca guvernord generala. Negocierile dintre guvernuld greed și ascela ald Uniunii americane, pentru cumpărarea a trei vase cuirasate, s’ad terminata acum. Vasele cuirasate vor fi predate Greciei de guvernuld Americei de Nordd, îndată ce va isbucni undresceld. * Plenipotențiarul de militard austro-ungarul căpitanului de statd-majord, Manega, care a plecata din Corfu la Ianina, cutreeră acum Epiruld și Thesalia și se va duce apoi la Atena. Uă disposițiune nedreptă. Cititorii noștri serd că de câtă va timpu s’a introdusa și în armata nostră voluntariatul pe spesele proprii ale voluntarului care este primita în armată cu und servicia activă mai scurta decâtacela impusa recrutaților, și cu facultatea de a depune, după espirarea acestui termen, esamenulu de oficiări de reservă. Acestă înțelaptă măsură, introdusă deja de mai multa timpd în Statele mari militare, permite tinerilor, cari se aplică la unu studiu precare, a da patriei lord tributulu sângelui, fără a-șî sdruncina cariera, astafeld că în fața unord avantagie așa de mari ei nu mai caută a ușa de acele mijloce, pănă acuma din nefericire atâta de desa întrebuințate, ca se se sustragă de la oă obligațiune impusă de lege tuturor cetățenilor, fără distincțiune de posițiune socială, ci din contră alărgă cu unü feld de avânta patriotica să îmbrace uniforma militară, de care maî nainte se seriau cu atâta precauțiune. Astăzi vedemü nu numai bacalaureați, déra chiar licențiați în dreptu, în litere sau în alte ramuri de stiință, întrerupându’și cariera și întorcăndu-se de pe la universitățile din capitalele Europei în țără, ca să se înroleze în armată și să plâtescă Statului cela mai de căpetenie imposita al cetățănului. Tineri din casele cele mai bune îmbracă uniforma cazonă și se pune alături cu fiul de țărand sec de meseriașa ca să învețe exercițiile militare. Uă mai bună aplicațiune a principiilor de egalitate nici că s’arai mai pură, căci aici, în rîndurile regimentului, toțî sunt frați, frați de arme, și toți deuăpotrivă fii scumpi ai patriei. Cea mai mare parte din tinerii voluntari îmbrăcișeză cariera militară cu una zela șiuă iubire care merită totă lauda și, prin purtarea loru corectă, prin observațiunea disciplinei și prin supunerea către superiorii lorü, fie aceștia dintr’uă trăptă socială oricâm de inferioru , se conformăză pe deplina legilor militare și nu justifică delocü acele imputări, adesea repetite, că n’ar fi de câta nișce coconași, cari nu îmbracă uniforma militară de câta pentru plăcerea de a vă purta și a face paradă cu ea prin salone și prin locurile publice. Resbelula Independințeî nóstre ne-a dovedita că acești tineri serci să’șî facă datoria și amd vegula că inteligența și instrucțiunea lor superioră nu ’i-a impedecat, de a face sentinelă în șanțurile redutelor și de a se espune glonțelor dinamice. De altmintrelea, dăcă voluntarul a portă uniforma sea cu orecare mândriă, credemu că o face dintr’unu simțimânta forte firescu; chiar regulamentele militare prescriu acăsta, căci prima lecțiune a soldatului este ca să învețe se umble, să se țină dreptu și cu capulü süsu, cu unu cuvânta, să aibă uă atitudine soldățescă. Arü fi un privelisce puține impunetóre pentru uni finalü lui Marte de a’lu vede umblânda ca uă curcă plouată. Facem aceste observațiuni pentru că amii auzitu adesea interpretându-se räü ținuta falnică a voluntarului și luându-se drept o aroganță. Déjü ceea ce ne preocupă în acesta moment, este uă măsură luată în privința voluntariloru, și pe care o credemu nedreptă și jicnitóre. Nu este permisa unui voluntara, după disposițiunile d-luî comandantu alü pieței, să se arăte în nici unuia din locurile publice, cari sunt visitate de oficiărî. Nu póte voluntarulü să intre nici într’unu biruu mai cumü se cade ca să mănânce, nici într’un cafenea ca să citescă unu Ziaru, nici la unu bald său lasă grădină publică ca să se distreze, nici la teatru ca se petrecă serile lungi de iărnă instruindu-se, cu unü cuventü voluntarulu e eselusc din tóte locurile publice unde merge lumea mai bună, astfela că nu’i mai rămâne, ca locuri de distracțiune, de câta cârciumile cu grătare sbierătore pe la uși, și cela multa salonele de la Pomula-verde, unde se dau în carnavala baluri pentru bucătărese și vizitii. Și să nu se Z^ă că soldatuld n’are și eld dreptula uă oră, două de recreațiune și de plăcere pe zi) după obositorul( său serviciu, împrejurare de care nu se pră ține sămă în privința soldaților, în genere, cu deosebire în privința celora din cazarme. Am dori să ni se spună cuvintele, pentru ce nu se permite voluntarului a călca pragul locurilor publice visitate de oficiărî. Suferire ara pre prestigiulu domniloru oficiărî de a se afla alături cu inferiorii loru ? Déru atunci amü trebui ca nici supt locotenentul a să nu potă petrece în același locala cu colonelul- sud cu generalul a séu. Noi suntemu de părere că măsura acesta e de totü nedreptă și rugama pe d. comandantii alți pieței să o desființeze. Disciplina nu pate fi jicnită pentru că una voluntara va ocupa una stali în sala teatrului său pentru că va ședea la uămasă alături cu aceea la care șăde unii oficiali. Să luăma exemplu de la armatele străine. Pretutindeni, și chiar în țările în care disciplina e mai rigurosă decâta la noi, voluntarulu e admisa în locurile publice. Canda unii oficiala intră în același locala, voluntarulu îî face onorea de a se scula în piciore, era superiorulu séu îi mulțămesce prin uă salutare militărescă. Pentru ce să nu potă fi și la noi totu asta felu ? Supunemu aceste reflesiuni onorabilului comandantu alu pieței. LOTERIA în folosul ă incendiatiloru din Focșani. 1 . Apropiându-se timpulu cându va trebui să se tragă loteria în folosuld incendiațiloru din Focșani, rugăm din nou în numele comitatului domnelor din Bucuresci pe personele ce s’au însărcinata cu plasarea biletelor, a depune totă stăruință trebuitore spre a le desface. Aici nu e vorba de oă întreprindere particulară, ci deuă operă de binefacere către concetățeni și frați ai noștri, care sufera. Toți trebuie să lucrăm ca ea să reușăscă pe deplini, căci folosul ü va alina multe suferințe. Speram că apelul făcuta inimelorü generose va găsi resunetul ce merită. Cele două câștiguri principale vor fi: 1) Unü serviția de arginta, constându din 322 bucăți. Valorea 5000 lei. 2) . Văpătură cu mărgăritare, în valore de 2000 lei. Aceste câștiguri sunt depuse la magasinul Gebauer (calea Mogoșoiei, în față cu grădina Episcopiei, unde pot fi văzute de publica. ASIA MICA Corespondentulu lui Times la Constantinopole face una tablód forte alarmanta despre anarhia care domnesce în Asia Mică. Escesele pe care le faca Circasieniîn’ard rămânea de locu mai prejosü de măcelurile din Bulgaria. Starea din Asia Mică interesază pe Englit era forte de aprope și de a dreptul, deorece prin convențiunea de la Cipru și tratatulu din Berlin, ea s’a pusü întru câteva chezașă pentru buna administrațiune a acestei părți a imperiului. Ei bine, în timpul resbelului ruso-turc, poporațiunile musulmane spăimântate care fugeau de armatele moscovite și se refugiau la Constantinopole fură trimise în Asia Mică; mai târziu, espedițiunea de la Suchum-Kalene-isbutindu, trebui să se dă asilii acelora din Circasienî cari luaseră parte în contra Rușilor, și că fură asemenea trimiși în Asia Mică. Anecsarea Karsuluî și a Batumuluî la Rusia provocă o nouă emigrațiune a Laziorü și Cerchezilorü. Se socotesce la 200,000 numărul d emigraților, cari s’au stabilita astafelü în Asia Mică. Guvernula turcescd promisese refugiaților, pământuri, unelte, grâne, precum și ajutore spre a aștepta recolta. Însă aceste promisiuni — mai e pre trebuință s’o spunem ?—n’au fosta ținute și sumele destinate refugiaților, s’ad dusu să înărăscă bugetele particulare ale pașilorü. Refugiații au fosta dora obligați a trăi pe socotela locuitorilorü. Cerchesiî, fiindu bine armați, suntu prin acăsta stăpânii ăreî. In districtura Ada-Bazar, aprope de Ismirl, ei sunt în număra de 45,000 adică