Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)
1880-10-10
susținut,’o péne la mortea sa. Numele Castriota e păstrată cu mare pietate în animele Albanesiloră și le servea de însuflețire în luptele de neatârnare. Enso Europa cea bătrână altă fetă le explică sistema ecuilibrului său, prin urmare Albania are să se micșoreze și să cedeze Muntenegrului la nordă, și doră și Greciei la sudă, ceea ce el de bună vră nu daă, ci se apără cu arma în mână. (Familia). Georgiu Traila. ROMANULU, 10 OCTOMBRE 1880 RomAniloru, unde Pompeiu a ínvinsü pe Iuliu Cesară la 49 înainte de Christos I și Normaniî pe Alesiu, împerată bisantin, la 1081 după Christos. Iéra Heleniî ’la mumiaü Epidamos. Albania de astăzî are 1a 2 milionn de locuitori, pe cari turcicii numescă^arnăuți“2, va sé Jica munteni, locuitori la munți, la deluri, bunăoră cum se tjice în Transilvania la »moți* de la »monti*, și e împărțită politicesce în două districte mari — vilaiete turcescî 3: Scutari și Ianina. Acestea se subîmpartă iarășî în mai multe cercuri numite turcesce sandjacă sau Liva ce însemnără stindardu, soră a unui sandjacă unu Mir—Liva sau Mirmizan—prefectu. Doru Albanesiî între sine se împartă după familiele loră în : Miridițî, Dodiți, Japisî, Djamidî. Locuitorii aceștia, după religiune, suntă partea cea mai mare islamițî sau mahomedani, uă parte mică greci orientali și alta și mai mică români catolici. Creștinii că episcopii în Scutari și Durazzo eră greco-orientaliî, în Durazzo, unde aă și uă mitropoliă. Déja naționalitatea Albanesiloră ? Afară de cea a Grecilor și Slaviloră, cari suntă în minoritate, naționalitatea majorității se distinge de celelalte, și limba albanesă este puțină scrutată, din punctul de vedere ală originei. Se scie numai, că, deși Albanesiî suntă dupe religiune mahomedani séu islamițî, după naționalitate nu suntă turci, ba eî urăscă pe turci, și nu vă dată aă încercată să scuture jugulă turcescă. In privința originei Albanesiloră, respectivă a limbeî loră éce ce aflămă mai însemnată în »Gramatica limbei române* de ilustrată filologă Cipariu, în partea 1 Analitica pe pag. 50. »Vocala p oscura se află desă repetată în limba albanesă, care are și alte multe din limba latină, énse într’un chipă staționară eră nu alternativă.* Se mai sciemncă, că limba albanesă se distinge de limbele slave, germane neo-latine prin acea că pune articolul ă la urmă la numele substantive întocmai ca și limba românăscă, bulgărăscă și bașcică, despre ceea ce susți citatula erudită filologă, totă în Analitica pag. 181, scrie următorele : «Eră ca Românii să fi luată acestă ușă de latină poporă așa de mică și răspândită cum suntă Albanesiî, e încă și mai puțină probabilă, de nu vomă admite , că Albanesiî suntă descendenții Tracilor, și limba loră e fiica limbei tracice, și că Turcii și Dacii au fostă de aceiași origină și limbă, pentru că numai așa s’ar puté înțelege cum de Românii aă luată de la Alcanesinsură punerea articolului Ia urmă adică de la Traci și Daci, cari, fusese cu abitatiunea pe totă teritoriulu de dincoce și de dincolo de Dunăre, unde am fostă și suntă cu abitațiunea Românii*. »Limba bascică din provinciele Franciei și Spaniei și ea pune articolul ă la urmă. Opiniunea este că limba Bascilor e a vechilor Celțî și Gali, prin urmare și a Dacilor, de cum ă va și aceștia voră fi fostă de origine celtică sau galică, ceea ce nu e încă probată*. Ce se atinge de numele Albania, nimene nu se va îndoui, că este romană, atâtă după etimologia cuvintului, a cărui fundamentă este adjectivulă albua, câtă și după predilecțiunea Romanilor, antici a forma din acestă adjectivă nenumărate nume proprii de țări, cetăți, familii etc. Mama Romei, s-a numită Alba longa. Apoi ună șiră de localități din Italia, Spania, Francia s’aă numită Alba. Așa Alba în provincia Italica Cuneo, Alba-Pompeia a Romanilorü. Alba Ferdinandă Alvarez din Toledo renumită bărbată de stată și belidice din familia nobilă spaniolă, în seclulă XVI. Doi martiri români cu numele Albani are înregistrați biserica creștinască din secolul alIV-lea. Familia Albani — care se trage din Albania — și se afla în Italia din secolul a XVI-a dată bisericei catolice nu numai mai mulți cardinali și prelați, ci chiară și pe Papa Clemente II în secolul al XVII-lea două renumiți pictori, frații Francesco și Ioano Albani în Bologna. Încă și în Asia aflămă pe Pompeius, domnă peste Albania, uă provincia caucasică lângă marea Caspică, astăzî : Seghistană, Daghestană și Shhirvană. Istoricesce se scie că Albania, despre care vorbimă aci, a fost ă uă provincie și parte vitregitoră a vechiului Illiricum sau a Iliriei, provincie supusă imperiului romană de la împăratul Augustă încace, care atunci a fost mărginită cu marea Adriatică, cu Grecia, Macedonia, Panonia și Noricum, prin urmare a cuprinsă în sine Albania, Serbia, Bosnia, Herțegovina, Muntenegru și Dalmația de astăzi, și care a fostă ocupată de Slavi numai în timpul invasiunilor barbare, și de la secolul al X XV-lea încoce e provincia turcescă. Numele Castriota e renumită în istoria Albaniei. Georgiu Castriota, fiul principelui , Ion Castriota din Albania, s-a născută în 1 anul 1414, împreună cu alți doi frați ai sei au fost dați Sultanului Murată II — care le cucerise Albania — de ostatici în semnă de supunere fidelă. Murat i-a crescută ca pe turci în Islam. Georgia de timppuriă a escelat și cu desteritate și eroismă și s’a numită de către turci Scanderbeg, adecă Begul-Alesandru. La anulă 1442 fugindă de la Sultanulă, s’a reîntorsă iărășî la creștinismă și ocupândă scaunulă tatălui său în Albania s’a declarată independentă de Turcia și acestă independență a BNBLiIOGkRAJFXA. Resbóiele dintre Ruși și Turci și înrîurirea lor asupra țărilor române de A. D. Xenopolu (vol. I, 218 pag.) Iași, 1880. Țera nostră (schițe economice asupra României) de P. S. Aurelian (1 voi. 344 pag. edit.fii, revedută și adausă, Bucuresci, 1880). Literatura română, trebuie să ne o spunemă pe tóte tonurile și în tóte imprejurările, este într’uă primejdiosă pivotălă, se scrie puțină și se citesce și mai puțină la noi. Mai multă, lucrările tari, din nefericire care ară merita un o deosebită interesă din partea tuturoră, sunt și cele mai puțină citite. Autorii unor asemenea lucrări nu numai nu ’șî vădă munca loră răsplătită, ci și se găsescă în posițiunea de a se citi eî singuri. Când ă intri într’una din librăriile nóstre, îți pare — proporțiunile fiindă păstrate — că te afli într’uă librăriă din străinătate, găsesci mai cu osebire cărțile francese de la celă din urmă manuală de șcală și de la romanulă celă mai inundă penă la operele marilor cugetători. Aceste din urmă, e adevărată, stau acolo mai numai pentru decoră căci rară se vîndă derit orîcum ele găsescă mai mulți cumpărători decâtă cărțile românesc chiar cele bune. Unii din editorii noștril au făcută încercări de a retipări operele complete ale bărbaților, ce cu adevărată aă înavuțită literatura română, însă încercarea n’a reușită, magazinele acelor editori sunt pline de cărți, punga loră ușurată de bani și descuragearea a înlocuită deja laudabila lor hotărîre. Negreșită, aceste întreprinderi au avută în vedere câștigulă, déra nu e mai puțină adevărată că, dăcă ele ară fi reușită, deci amă fi putută avea bibliotece de ceea ce s’a scrisă mai meritosă în limba română, ară fi una câștigă morală însemnată pentru țară. Că societate privată a începută asemenea a publica în edițiuni ieftine pentru poporă bucăți alese din scriitorii români; déra cea d’ântâiă carte publicată a rămasă nevîndută și societatea descurageată a renunțată, pare-ni-se, de a merge mai departe, vedându că sacrificiele iei nu o voră duce la răspândirea gustului de citire în românesce. Cn asemenea stare este îngrijitore din tóte puntele de privire ; ea are, și cu timpul ă va avea și mai multă, efectul ă de a lăsa pe poporală română în afară de mersulă ideiloră ce preocupă lumea și au în vedere propășirea iei, și ce mai rău, de a nu să putea asocia la lupta firesca ce trebuie să întreprindă țara nostră, spre a se pune la acelașă nivelă intelectuală și materială cu celelalte popore. In contra acestui reu trebue să luptămă toți din tóte puterile și pe tóte cărările ; căci ce folosă este, spre exemplu, decâ ună agronomă studiezá starea agricultureî nóstre, constată relele de care ea sufere și propune mijloce de îndreptare; ce folosă este decá cine va luminéza prin lungi studie punte întunecate din istoria națională și se silesce sé facă ca experiența trecutului sé servescá în viitoră; ce folosă décá cine va arătá roua stare economică, socială, etc. a poporului; déca denunță primejdiele ce potă resulta pentru națiune din prelungirea acestei situațiuni; ce folosescă, cihemă, tóte acele lucrări, când mai nimeni nu le citesce, nu discută propunerile ce se facă și nu dă cuvenita atențiune releloră ce se denunță și mijlocelorü de îndreptare ce se propună ? Oă astă felă de nepăsare nu pate fi nici într’ună felă ună titlu de onore pentru poporală română. In țările unde se citesce există uță comerciă de totă cjiua între cetățenii ce cugetă și scriă și între acei cari se îndeletnicescă cu alte profesiuni; în acele țări se crează încetulă cu încetulă legături intime, nevedute, deja puternice, între muncitorulă manuală și muncitorulă pe téremuri cugetării și la ună momenta dată, se găsescă toți, sau mai toți, împărtășindă nișce idei, arendă nisce dorințe și aspirațiuni, care formeză capitalur națională, credința poporului pentru realizarea căreia luptă toți și se jertfescă chiară. Unde nu se citesce, asemenea legături nu există. Cugetătorul cugetă și scrie, déri munca lui rămâne fără efectă, e vox clamantis in deserto. Cam așa e la noi și e răă. Ună șiră de cărți meritóseră fostă date la lumină, ca studiile economice ale d-lui I. Ghica. Documentele lui Ilurmuzache, operile complete ale d-lor Alecsandri C. Negruzzi, istoria critică a d-luî Hășdeu, lucrări d’ale d-luî Odobescu, studiile constituționale ale d-lui Meitani și altele multe care nu ne vină în minte, și mai tote zacă prăfuite în cămările autoritar, deși unele conțineau idei și cunoșcințe pe care ar trebui să le poseda toți, ora altele ne-ară fi oferită dulci petreceri intelectuale. De curândă, am apărută încă două lucrări de valore ale căroră titluri le înscriserămă mai susü și care intră după părerea nostră, în rîndul operelor, a căroră citire presintă folosele reale. Conținutul acestora opere merită în adevărătă specială atențiune. Una studieză cestiunea forte importantă a înrîuririi ce a avută asupra țărilor române duelulă desă repetată între cele două împărății represintândă două credințe deosebite, supt adăpostur cărora se ciocnină interese deosebite și neconciliabile. D. Xenopolu, spre a face ca studiulü d-sele se presinte ună interesă practică, lasă regiunile înalte ale teoriei, se coborá pe calea vécurilor, la sfera mai prosaicü, dera mai nemijlocită a vieței actuale și cerceteza — cum dice în introducere — înrîuririle ce aotărîtă maî d’a-dreptul ă forma de față a traiului nostru. Ună stată, ca și ună individă, nu póte trăi isolată; elă face parte dintr’ună rotă în care jocă uă rolă, primește și esercită înrîurire. Ce pote fi déjit maî interesantă pentru ună poporă , ce póte fi mai plină de învățăminte pentru elă decâtă cercetarea causeloră ce aă contribuită la starea lui, decâtă cunoscerea înrîuririlor— cea esercitată — deci a fostă în putere de a esercită, — a înrîuririloră cea îndurată și a resultatelor— ce ele aă avută asupră-i? Acesta este scopulă lucrăreî d-lui Xenopolu, întrucâtă priveșce înrîurirea ce a avută asupra țărilor române resbelele dintre Ruși și Turci. Timpul ă nu ne permite a face să dare de semn asupra sistemei ce urmeză autorul, în desvoltările sale, nici asupra faptelor pe care șî întemeiază conclusiunile. Vomă face case acesta, cu ocasiunea aparițiunii volumului II, care nu va întârzia de a vedea lumina, legendă s’a păstrată : Av.... Traiano aug dac pe tip..., Rev. Via Traiana. * Serbarea desvălirei monumentului lui Bem. — Pregătirile pentru serbarea monumentului lui Bem, din Mureș-Oșorhei a pusă în mișcare totă Ungaria. Comitetul Budapestei în ședința sea generală estraordinară ținută în zilele trecute a decisă, a încunosciința pe cale telegrafică comisiunea festivității despre bucuria patriotică a comitetului. Studenții și societatea honvecjitoră din 1848/1849 din Budapesta aă trimisă câte oă comisiune la serbarea acesta din Mureș-Oșorhei. Asemenea aă primită pe studenții poloni, cari spre acestă scopă vină din Polonia la Mureș- Oșorhei. Universitatea din Cluj fu represintată prin 7 profesori. Din tote părțile Ungariei și Ardealului Ungurii sunt entusiasmațî pentru acesta zi de sărbatóre și trămită de peste totă loculă comisiuni și telegrame de bucurie și gratulare comitetului festifivității. 2 Ore Arnăuții nu e de la nauta, nae, indentică cu argonauții din Odissea ? 3 Vilaietu seü eialetu—de la arabesculü : aialatu —domnia. iFELTJIXIMX Una diara gingantică. — In America apare una díiara, a cărui mărime întrece cu multă pe a celora mai mari 4iare de pené acum. Greutatea lui e de 231 grame, iară întinsă are o suprafață de 4 metri. Acelă 4iară se compune din 8 pagine de câte 12 colone; uă colonă este 367 rânduri, de unde rezultă că uă pagină numără 4,404, iară 4iarulă întregă 35,232 rânduri. Dacă luămă 25 rânduri pentruuă pagină și 300 pagine pentru ună volumă, ne ară da aprope 5 volumă. Dacă ară apare acestă 4iară vă dată pe săptămână, ară da într’ună anăuă bibliotecă de 260 tomuri, iară aparendu în fiecare zi, afară de Dumineci și sărbători, de 300 ori pe ană, amu obține uă bibliotecă de 1,500 volume. * Marte teribilă.—La 2 Masă trecută, ună bărbată din Roma hotărî să se ardă singură de viă. Elă eși pe stadă, se stropi hainele cu petroleă și ’și de pe focă. Ajutorele veniră deja prea târziu. Chinuitulă a cărui indentitate nu s’a putută constata a fostă îngropată, fiindă cu totulă carbonificată. * Cătoria rapide.—Vaporul Liguria, a companiei Orientă Line a făcută călătoria cea mai răpide ce s’a semnalată pene acum din Australia în Anglia. Er a făcută dinstanța de la Adelaida la Plymuth, prin canalul de Suez, în 36 4,6 și 6 ore, cuprinzându-se uă oprire de 9/2 ore la Neapole. * Monetede a lui Traian. — Aflămă în »Correspondenzblatt d. Vereins f. sieb. Landeskunden . S’a găsită în Gușterița (lângă Sibiiu) săpându-se la temelia unei case în apropierea cazarmei uă monetă de bronză, care arăta pe aversă capulă laureată ală lui Traian, era pe reversă figura unei femei zácându josă, a cărei mână dreptă ține uă rază de cară, pe când mâna stângă se resămă pe un bucată de stâncă. Din BULETINU METEREOLOGICA. Mercuri 8 Octombre 1880. — 12 ore noptea — înălțimea termometrică,1 ° 7 R. Cerulă senină Joi 9 Octombre 1880. — 7 ore dim. — înălțimea termometrică,1 ° 8 R. Celulă senină — 12 ore cjiua — înălțimea termometrică, înălțimea barometrică““ 757 18 R. Celulă senină Maison Menu optic, s-eur de Lhu«r. PARTEA ECONOMICA Mișcarea porturilor române. Severin, 7 Octobre. Bastimente sosite încărcate 3. Importă, 140,771 kilogr. diferite mărfuri. Grâula, 85 — 95 lei; secara, 70-75. Brăila, 7 Octobre. Bastimente sosite încărcate 8, deșerte 6, pornite încărcate 8, deșerte 6, importă, 60,000 kilog, diferite mărfuri. Esportă: 4,088 chile grâu, 420 chile orză și 27,155 kilog, fasole. Galați, 7 Octombre. Bastimente sosite încărcate 3, deșerte 6, pornite încărcate 3, deșerte 3. Importă: 554,000 kilog, cereale și 478,000 kilog diferite mărfuri. Exportă: 759 cile de Brăila grâu, 123,741 knlg, diferite mărfuri. Tulcea, 7 Octombre. Bastimente sosite încărcate 1, deșerte 14, pornite încărcate 17, deșerte 5. Importă, 30,192 kilog, diferite mărfuri. Esportă: 20,060 kilog, diferite mărfuri. PRIMA SOCIETATE de Credită funciară română din Bucuresci. Se face cunoscută că a zecea tragere la sorți a scrisurilor funciare, se va face la 31 Octombre a. c. la 12 din 4* în localul Sociietăței din strada Colțea. Scrisurile funciare eșite la sorți, se plătescă alătari în monetă de aur, cu începere de la 1 Ianuarie s. n. 1880. Direcțiunea 9Bg Concertulu D-sorei Seria Vineri 10 Octombre Acestă concertă va avea locă numai Vineri, 10 Octobre, în Sala Ateneului , din causa, pe câtă aflămă, că va fi onorată cu prezența N. S. Domnel, generasa și înalta patronă a junei cantatrice. Beneficienta vugă pe bine-voitorele jurnale române a lua cunoscința de acestă avisă de amânare și d-sea le aduce și în cunoscința publicului, prin stimabilele loră foi. Comitetul societății Macedo-române are onare a aminti onorabilului o consiliă ală societățeî că, după art. XII din statute, elă este să se adune fără nici oă altă convocare specială, în ședință la 10 Octobre. Adunarea se va face la orele 2 poștămeridiane în localulă institutului Urechiă. Ședințele consiliului nu suntă publice. Totă uă dată amintimă tutoră domnilor, membri ai societății că la 15 Octobre 8 ore sera, va fi adunarea generală, în localulă Universității, facultatea de dreptă. P. președinte, V. A. Urechiă. Societatea CONCORDIA ROMANA Comisiunea pentru esposițiune. Urmândă a se deschide la 14 Octobre curinte esposițiunea artistică și industrială, suntă rugați toți domnii cari mai dorescă a espune obiecte, se bine-voiescu a le trimite celă multă pene la 10 ale curintei, terminându-se atunci așezarea loră definitivă. Comandele pentru România se facă prin d-uii Wartanovicz și Herzog în Bucuresci VALS. Ape minerale naturale, surse, ale cărora usage este admisă la spitalurile civile din Francia. Prescripția medicală. PRECIEULE. Afecțiunile căilorădegistive greutatea sa stomacă. RIGOLETTO. Aparatulbelos, calcule în ficată, gălbinare, durere de stomacă. DELIREE. Constepațiune, incontinanță de urină, calcule (piatra) colică de rinichi. MAGDELEINE. Bule ale ficatului, ale rinichilor, nisipă în urină, diabet (urină de zahară). DOMINIQUE. Escelintă în contra bulelor de piele, astamiei, catarului pulmonară, lipsei de sânge, debilității. In detailu, la tote depourile de ape minerale și la farmacii. Aceste ape sunt plăcute de băută la masă, singure sau împreună cu băuturi ordinare (vină etc). Dela una butelă pe 4'Comercianții voră adresa cererile loră ’ la societatea generală la Vals. (France) scu a d-nii Wartanwicz și Herzog, în Bucurescî (România). LOTERIA în folosulă incendiațiloră din Focșani. Apropiându-se timpulă când va trebui să se tragă loteria în folosulă incendiații soră din Focșani, rugăm din nou în numele comitatului domnelor din Bucuresci pe personele ce s’aă însărcinată cu plasarea biletelor, a depune tot o stăruință trebuitore spre a le desface. Aici nu e vorba de oă întreprindere particulară, ci deuă operă de binefacere către concetățeni și frați ai noștrii, care suferă. Toți trebuie să lucrămă ca ea să reușască pe deplină, căci folosulă va alina multe suferințe. Sperămă că apelulă făcută inimelor generose va găsi resunetulă ce merită. Cele două câștiguri principale vor fi: 1) Ună serviită de argintă, constândă din 322 bucăți. Valorea 5000 lei. 2) . Vă pătură cu mărgăritare, în valore de 2000 lei. Aceste câștiguri sunt depuse la magasinul Gebauer (calea Mogoșoiei, în față cu grădina Episcopiei,) unde potă fi văzute de publică. Prețulă unui biletă 2 lei. ——«CRS».... ..... Aeșită de sub țipară. Micuță Manuală de Viticultură și Fabricarea vinului. Se află de vânzare la tote ibrăriile din capitală și în Pitescu la librăria Mihail Lazăr. * Istoria comerțului tradusă de d. G. B. frollo, urmată de ună testă presintată pentru usură eleviloră de F. Crașană. Prețulă 6 lei. * Musculă literară conținendă : Arta și Industria. Poparele Europei. Romanii: întrebuințarea capitalurilor, în modul de a da cele mai bune fölose societății. Despre esperiența. Despre organisarea muncii. Despre schimbul servicieloră și ală productelor. Prețul ă 1 leă. * Despre detențiunea preventivă și libertatea provisoriă. (Discursă rostită de d. C. I. Stoicescu la redeschiderea curții de opelă) urmată de responsul a fd-lui Adolf Cantacuzino, primă-președinte. Une Dame Anglaise, premiére classe Musicienne, sachant bien le franțais, l’allemand desire se placer comme Institutrice dans une bonne familie soit â la Campagne soit en viile. Adressez: Mme A. â l’administration du Românulă oii Ton peut prendre des renseignements sur son compte, ainsi que chez Mr. Jean Cocoresco, strada Colțeî 50. DOCTORULU ROMNICIANU are onore a preveni pe clienții săi că ,și a reluată obicinuite ore de consultații 12—1 și 6—7, strada Globie No. 1.