Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)

1880-10-10

susținut,’o péne la mortea s­a. Numele Cas­triota e păstrată cu mare pietate în ani­­mele Albanesiloră și le servea de însufle­țire în luptele de neatârnare. Enso Europa cea bătrână altă­ fetă le explică sistema e­­cuilibrului său, prin urmare Albania are să se micșoreze și să cedeze Muntenegrului la nordă, și doră și Greciei la sudă, ceea ce el de bună vră nu daă, ci se apără cu arma în mână. (Familia). Georgiu Traila. ROMANULU, 10 OCTOMBRE 1880 RomAniloru, unde Pompeiu a ínvinsü pe Iuliu Cesară la 49 înainte de Christos I și Normaniî pe Alesiu, împerată bisantin, la 1081 după Christos. Iéra Heleniî ’la mumiaü Epidamos. Albania de astăzî are 1a­ 2 milionn de locuitori, pe cari turcicii numescă^arnăuți“2, va sé­­ Jica munteni, locuitori la munți, la deluri, bunăoră cum se tjice în Transil­vania la »moți* de la »monti*, și e îm­părțită politicesce în două districte mari — vilaiete turcescî 3: Scutari și Ianina. Acestea se subîmpartă iarășî în mai multe cercuri numite turcesce sandjacă sau Liva ce în­­semnără stindardu, soră a unui sandjacă unu Mir—Liva sau Mirmizan—prefectu. Doru Albanesiî între sine se împartă după fami­­liele loră în : Miridițî, Dodiți, Japisî, Dja­­midî. Locuitorii aceștia, după religiune, suntă partea cea mai mare islamițî sau maho­medani, uă parte mică greci orientali și alta și mai mică români catolici. Creștinii că episcopii în Scutari și Durazzo eră gre­­co-orientaliî, în Durazzo, unde aă și uă mitropoliă. Déja naționalitatea Albanesiloră ? Afară de cea a Grecilor­ și Slaviloră, cari suntă în minoritate, naționalitatea majorității se distinge de cele­l­alte, și limba albanesă este puțină scrutată, din punctul­ de ve­dere ală originei. Se scie numai, că, de­și Albanesiî suntă dupe religiune mahomedani séu islamițî, după naționalitate nu suntă turci, ba eî urăscă pe turci, și nu vă dată aă încer­cată să scuture jugulă turcescă.­­ In privința originei Albanesiloră, res­pectivă a limbeî loră éce ce aflămă mai în­semnată în »Gramatica limbei române* de ilustrată filologă Cipariu, în partea 1 Ana­litica pe pag. 50. »Vocala p oscura se află desă repetată în limba albanesă, care are și alte multe din limba latină, énse într’un chipă staționară eră nu alternativă.* Se mai scie­mncă, că limba albanesă se dis­tinge de limbele slave, germane neo-la­­tine prin acea că pune articolul ă la urmă la numele substantive întocmai ca și limba românăscă, bulgărăscă și bașcică, despre ceea ce susți citatula erudită filologă, totă în Analitica pag. 181, scrie următorele : «Eră ca Românii să fi luată acestă ușă de la­tină poporă așa de mică și răspândită cum suntă Albanesiî, e încă și mai pu­țină probabilă, de nu vomă admite , că Albanesiî suntă descendenții Tracilor, și limba loră e fiica limbei tracice, și că Tur­cii și Dacii au fostă de aceiași origină și limbă, pentru că numai așa s’ar­­ puté înțe­lege cum de Românii aă luată de la Alcanesi­nsură punerea articolului Ia urmă adică de la Traci și Daci, cari, fusese cu abitatiu­­nea pe totă teritoriulu de dincoce și de dincolo de Dunăre, unde am fostă și suntă cu abitațiunea Românii*. »Limba bascică din provinciele Franciei și Spaniei și ea pune articolul ă la urmă. Opiniunea este că limba Bascilor e a vechilor­ Celțî și Gali, prin urmare și a Dacilor­, de cum ă va și aceștia voră fi fostă de origine celtică sau galică, ceea­ ce nu e încă probată*. Ce se atinge de numele Albania, nimene nu se va îndoui, că este romană, atâtă după etimologia cuvintului, a cărui funda­mentă este adjectivulă albu­a, câtă și după predilecțiunea Romanilor, antici a forma din acestă adject­ivă nenumărate nume pro­prii de țări, cetăți, familii etc. Mama Ro­mei, s-a numită Alba­ longa. Apoi ună șiră de localități din Italia, Spania, Francia s’aă numită Alba. Așa Alba în provincia Italica Cuneo, Alba-Pompeia a Romanilorü. Alba Ferdinandă Alvarez din Toledo renumită bărbată de stată și belidice din familia no­bilă spaniolă, în seclulă XVI. Doi martiri români cu numele Albani are înregistrați biserica creștinască din secolul­ al­­IV-lea. Familia Albani — care se trage din Alba­nia — și se afla în Italia din secolul a XVI-a dată bisericei catolice nu numai mai mulți cardinali și prelați, ci chiară și pe Papa Clemente II în secolul­ al­ XVII-lea două renumiți pictori, frații Francesco și Ioano Albani în Bologna. Încă și în Asia aflămă pe Pompeius, domnă peste Albania, uă pro­vincia caucasică lângă marea Caspică, as­tăzî : Seghistană, Daghestană și Shhirvană. Istoricesce se scie că Albania, despre care vorbimă aci, a fost ă uă provincie și parte vitregitoră a vechiului Illiricum sau a Iliriei, provincie supusă imperiului ro­mană de la împăratul­ Augustă încace, care atunci a fost­ mărginită cu marea­ A­­driatică, cu Grecia, Macedonia, Panonia și Noricum, prin urmare a cuprinsă în sine Albania, Serbia, Bosnia, Herțegovina, Mun­­tenegru și Dalmația de astăzi, și care a fostă ocupată de Slavi numai în timpul­ invasiunilor­ barbare, și de la secolul­ al X­­ XV-lea încoce e provincia turcescă. Nu­­­­mele Castriota e renumită în istoria Alba­­­­niei. Georgiu Castriota, fiul­ principelui , Ion Castriota din Albania, s-a născută în 1 anul­ 1414, împreună cu alți doi frați ai sei au fost­ dați Sultanului Murată II — care le cucerise Albania — de ostatici în semnă de supunere fidelă. Murat i-a cres­­­­cută ca pe turci în Islam. Georgia de tim­­p­puriă a escelat și cu desteritate și eroism­ă­­ și s’a numită de către turci Scander­beg, adecă Begul-Alesandru. La anulă 1442 fu­­gindă de la Sultanulă, s’a reîntorsă iărășî la creștinismă și ocupândă scaunulă tată­lui său în Albania s’a declarată indepen­dentă de Turcia și acestă independență a­­ BN­B­LiIOGkRAJFXA. Resbóiele dintre Ruși și Turci și înrîurirea lor­ asupra țărilor­ române de A. D. Xenopolu (vol. I, 218 pag.) Iași, 1880. Țera nostră (schițe economice asupra Româ­niei) de P. S. Aurelian (1 voi. 344 pag. edit.fii, revedută și adausă, Bucuresci, 1880). Literatura română, trebuie să ne o spu­­nemă pe tóte tonurile și în tóte imprejură­­rile, este într’uă primejdiosă pivotălă, se scrie puțină și se citesce și mai puțină la noi. Mai multă, lucrările tari, din nefericire care ară merita un o deosebită interesă din partea tuturoră, sunt­ și cele mai puțină citite. Autorii unor asemenea lucrări nu nu­mai nu ’șî vădă munca loră răsplătită, ci și se găsescă în posițiunea de a se citi eî singuri. Când ă intri într’una din librăriile nóstre, îți pare —­ proporțiunile fiindă păstrate — că te afli într’uă librăriă din străină­tate, găsesci mai cu osebire cărțile fran­­cese de la celă din urmă manuală de șcală și de la romanulă celă mai inundă penă la operele marilor­ cugetători. Aceste din urmă, e adevărată, stau acolo mai numai pentru decoră căci rară se vîndă derit orî­cum ele găsescă mai mulți cum­părători de­câtă cărțile românesc­ chiar cele bune. Unii din editorii noștril au făcută încer­cări de a retipări operele complete ale băr­­baților, ce cu adevărată aă înavuțită lite­ratura română, însă încercarea n’a reușită, magazinele acelor­ editori sunt­ pline de cărți, punga loră ușurată de bani și des­­curagearea a înlocuită deja laudabila lor h­otărîre. Negreșită, aceste întreprinderi au avută în vedere câștigulă, déra nu e mai puțină adevărată că, dăcă ele ară fi reu­șită, deci amă fi putută avea bibliotece de ceea ce s’a scrisă mai meritosă în limba română, ară fi una câștigă morală însem­nată pentru țară. Că societate privată a începută aseme­nea a publica în edițiuni ieftine pentru po­poră bucăți alese din scriitorii români; déra cea d’ântâiă carte publicată a rămasă nevîndută și societatea descurageată a re­nunțată, pare-ni-se, de a merge mai de­parte, vedându că sacrificiele iei nu o voră duce la răspândirea gustului de citire în românesce. Cn asemenea stare este îngrijitore din tóte puntele de privire ; ea are, și cu tim­pul ă va avea și mai multă, efectul ă de a lăsa pe poporală română în afară de mer­­sulă ideiloră ce preocupă lumea și au în vedere propășirea iei, și ce mai rău, de a nu­ să putea asocia la lupta firesca ce tre­buie să întreprindă țara nostră, spre a se pune la acelașă nivelă intelectuală și ma­terială cu cele­l­alte popore. In contra acestui reu trebue să luptămă toți din tóte puterile și pe tóte cărările ; căci ce folosă este, spre exemplu, decâ ună agronomă studiezá starea agricultureî nós­tre, constată relele de care ea sufere și propune mijloce de îndreptare; ce folosă este decá cine­ va luminéza prin lungi stu­die punte întunecate din istoria națională și se silesce sé facă ca experiența trecu­tului sé servescá în viitoră; ce folosă décá cine­ va arătá roua stare economică, socială, etc. a poporului; déca denunță primejdiele ce potă resulta pentru națiune din prelungi­rea acestei situațiuni; ce folosescă, cih­emă, tóte acele lucrări, când mai nimeni nu le ci­tesce, nu discută propunerile ce se facă și nu dă cuvenita atențiune releloră ce se de­nunță și mijlocelorü de îndreptare ce se propună ? Oă astă­ felă de nepăsare nu pate fi nici într’ună felă ună titlu de onore pentru po­porală română. In țările unde se citesce există uță co­­merciă de totă cjiua între cetățenii ce cu­getă și scriă și între acei cari se îndelet­­nicescă cu alte profesiuni; în acele țări se crează încetulă cu încet­ulă legături intime, nevedute, deja puternice, între muncitorulă manuală și muncitorulă pe téremuri cuge­tării și la ună momenta dată, se găsescă toți, sau mai toți, împărtășindă nișce idei, arendă nisce dorințe și aspirațiuni, care formeză capitalur­ națională, credința po­­­­porului pentru realizarea căreia luptă toți și se jertfescă chiară. Unde nu se citesce, asemenea legături nu există. Cugetătorul­ cugetă și scrie, déri munca lui rămâne fără efectă, e vox cla­­mantis in deserto. Cam așa e la noi și e răă. Ună șiră de cărți meritóse­ră fostă date la lumină, ca studiile economice ale d-lui I. Ghica. Documentele lui Ilurmuzache, operile complete ale d-lor­ Alecsandri C. Negruzzi, istoria critică a d-luî Hășdeu, lu­crări d’ale d-luî Odobescu, studiile consti­tuționale ale d-lui Meitani și altele multe care nu ne vină în minte, și mai tote zacă prăfuite în cămările autoritar­, de­și unele conțineau idei și cunoșcințe pe care ar­ trebui să le poseda toți, ora altele ne-ară fi oferită dulci petreceri intelectuale. De curândă, am apărută încă două lu­crări de valore ale căroră titluri le înscri­­serămă mai susü și care intră după păre­rea nostră, în rîndul­ operelor, a căroră citire presintă folosele reale. Conținutul­ acestora opere merită în adevără­­tă specială atențiune. Una studieză cestiunea forte importantă a înrîuririi ce a avută asupra țărilor­ ro­mâne duelulă desă repetată între cele două împărății represintândă două credințe deo­sebite, supt adăpostur­ cărora se ciocnină interese deosebite și neconciliabile. D. Xe­nopolu, spre a face ca studiulü d-sele se presinte ună interesă practică, lasă regiu­nile înalte ale teoriei, se coborá pe calea vécurilor, la sfera mai prosaicü, dera mai nemijlocită a vieței actuale și cerceteza — cum dice în introducere — înrîuririle ce a­­otărîtă maî d’a-dreptul ă forma de față a traiului nostru. Ună stată, ca și ună individă, nu póte trăi isolată; elă face parte dintr’ună rotă în care jocă u­ă rolă, primește și esercită înrîurire. Ce pote fi déjit maî interesantă pentru ună poporă , ce póte fi mai plină de învățăminte pentru elă de­câtă cerce­tarea causeloră ce aă contribuită la starea lui, de­câtă cunoscerea înrîuririlor— ce­a esercitată — deci a fostă în putere de a esercită, — a înrîuririloră ce­a îndurată și a resultatelor— ce ele aă avută asupră-i? Acesta este scopulă lucrăreî d-lui Xeno­polu, întru­câtă priveșce înrîurirea ce a­ avută asupra țărilor­ române resbelele din­tre Ruși și Turci. Timpul ă nu ne permite a face să dare de semn asupra sistemei ce urmeză autorul, în desvoltările sale, nici asupra faptelor­ pe care­ șî întemeiază conclusiunile. Vomă face case acesta, cu ocasiunea aparițiunii volumului II, care nu va întârzia de a vedea lumina, legendă s’a păstrată : Av.... Traiano aug dac p­e ti­p..., Rev. Via Traiana. * Serbarea desvălirei monumentului lui Bem. — Pregătirile pentru serbarea mo­numentului lui Bem, din Mureș-Oșorhei a pusă în mișcare totă Ungaria. Comitetul­ Budapestei în ședința sea generală es­­traordinară ținută în­­ zilele trecute a de­cisă, a încunosciința pe cale telegrafică co­­misiunea festivității despre bucuria patrio­tică a comitetului. Studenții și societatea honvecjitoră din 1848/1849 din Budapesta aă trimisă câte oă comisiune la serbarea acesta din Mureș-Oșorhei. Asemenea aă primită pe studenții poloni, cari spre a­­cestă scopă vină din Polonia la Mureș- Oșorhei. Universitatea din Cluj fu repre­­sintată prin 7 profesori. Din tote părțile Ungariei și­­ Ardealului Ungurii sunt­ entu­­siasmațî pentru acesta z­i de sărbatóre și trămită de peste totă loculă comisiuni și telegrame de bucurie și gratulare comite­tului festifivității. 2 Ore Arnăuții nu e de la­­ nauta, nae, indentică cu argonauții din Odissea ? 3 Vilaietu seü eialetu—de la arabesculü : aialatu —domnia. iFELTJIXIMX Una diara gingantică. — In America a­­pare una díiara, a cărui mărime întrece cu multă pe a celora mai mari 4iare de pené acum. Greutatea lui e de 231 grame, iară întinsă are o­ supra­față de 4 metri. Acelă 4iară se compune din 8 pagine de câte 12 colone; uă colonă este 367 rânduri, de unde rezultă că uă pagină numără 4,404, iară 4iarulă întregă 35,232 rânduri. Dacă luămă 25 rânduri pentru­uă pagină și 300 pagine pentru ună volumă, ne ară da a­­prope 5 volumă. Dacă ară apare acestă 4iară vă dată­ pe săptămână, ară da într’ună ană­uă bibliotecă de 260 tomuri, iară a­­parendu în fie­care zi, afară de Dumineci și sărbători, de 300 ori pe ană, amu ob­ține uă bibliotecă de 1,500 volume. * Marte teribilă.—La 2 Masă trecută, ună bărbată din Roma hotărî să se ardă sin­gură de viă. Elă eși pe stadă, se stropi hai­nele cu petroleă și ’și de pe focă. Ajutorele veniră deja prea târziu. Chinuitulă a că­rui indentitate nu s’a putută constata a fostă îngropată, fiindă cu totulă carboni­­ficată. * Că­toria rapide.—Vaporul Liguria, a com­paniei Orientă Line a făcută călătoria cea mai răpide ce s’a semnalată pene acum din Aus­tralia în Anglia. Er­ a făcută dinstanța de la Adelaida la­­ Plymuth, prin canalul­ de Suez, în 36 4,6 și 6 ore, cuprinzându-se uă oprire de 9­/2 ore la Neapole. * Monete­de a lui Traian. — Aflămă în »Correspondenzblatt d. Vereins f. sieb. Lan­deskunden . S’a găsită în Gușterița (lângă Sibiiu) săpându-se la temelia unei case în apropierea cazarmei uă m­onetă de bronză, care arăta pe aversă capulă laureată ală lui Traian, era pe reversă figura unei fe­mei zácându josă, a cărei mână dreptă ține uă rază de cară, pe când­ mâna stân­gă se resămă pe un bucată de stâncă. Din BULETINU METEREOLOGICA. Mercuri 8 Octombre 1880. — 12 ore noptea — înălțimea termometrică,­­1­ ° 7 R. Cerulă senină Joi 9 Octombre 1880. — 7 ore dim. — înălțimea termometrică,­­1­ ° 8 R. Celulă senină — 12 ore cjiua — înălțimea termometrică, înălțimea barometrică““ 757 18 R. Celulă senină Maison Menu optic, s-eur de Lhu«r. PARTEA ECONOMICA Mișcarea porturilor­ române. Severin, 7 Octobre. Bastimente sosite încărcate 3. Importă, 140,771 kilogr. diferite mărfuri. Grâula, 85 — 95 lei; secara, 70-­­75. Brăila, 7 Octobre. Bastimente sosite încărcate 8, deșerte 6, por­nite încărcate 8, deșerte 6, importă, 60,000 kilog, diferite mărfuri. Esportă: 4,088 chile grâu, 420 chile orză și 27,155 kilog, fasole. Galați, 7 Octombre. Bastimente sosite încărcate 3, deșerte 6, pornite încărcate 3, deșerte 3. Importă: 554,000 kilog, cereale și 478,000 kilog diferite mărfuri. Exportă: 759 c­ile de Brăila grâu, 123,741 knlg, diferite mărfuri. Tulcea, 7 Octombre. Bastimente sosite încărcate 1, deșerte 14, por­nite încărcate 17, deșerte 5. Importă, 30,192 kilog, diferite mărfuri. Esportă: 20,060 kilog, diferite mărfuri. PRIMA SOCIETATE de Credită funciară română din Bucuresci. Se face cunoscută că a zecea tragere la sorți a scrisurilor­ funciare, se va face la 31 Octombre a. c. la 12 din 4* în lo­­calul­ Sociietăței din strada Colțea. Scrisurile funciare eșite la sorți, se plă­­tescă ală­tari în m­onetă de aur, cu în­cepere de la 1 Ianuarie s. n. 1880. Direcțiunea 9Bg Concertulu D-sorei Seria Vineri 10 Octombre Acestă concertă va avea locă numai Vi­neri, 10 Octobre, în Sala Ateneului , din causa, pe câtă aflămă, că va fi onorată cu prezența N. S. Domnel, generasa și înalta patronă a junei cantatrice. Beneficienta vugă pe bine-voitorele jurnale române a lua cunoscința de acestă avisă de amânare și d-sea le aduce și în cunos­cința publicului, prin stimabilele loră foi. Comitetul­ societății Macedo-române are onare a aminti onorabilului o consiliă ală so­­cietățeî că, după art. XII din statute, elă este să se adune fără nici oă altă convo­care specială, în ședință la 10 Octobre. Adunarea se va face la orele 2 poștă­­meridiane în localulă institutului Urechiă. Ședințele consiliului nu suntă publice. Totă uă dată amintimă tutoră domnilor, membri ai societății că la 15 Octobre 8 ore sera, va fi adunarea generală, în lo­calulă Universității, facultatea de dreptă. P. președinte, V. A. Urechiă. Societatea CONCORDIA ROMANA Comisiunea pentru esposițiune. Urmândă a se deschide la 14 Octobre curinte esposițiunea artistică și industrială, suntă rugați toți domnii cari mai dorescă a espune obiecte, se bine-voiescu a le tri­­mite celă multă pene la 10 ale curintei, terminându-se atunci așezarea loră defini­tivă. Comandele pentru România se facă prin d-uii Wartanovicz și Herzog în Bucuresci VALS. Ape minerale naturale, surse, ale cărora usage este admisă la spitalurile civile din Francia. Prescripția medicală. PRECIEULE. Afecțiunile căilorădegistive greutatea sa stomacă. RIGOLETTO. Aparatul­­bel­os, calcule în ficată, gălbinare, durere de stomacă. DELIREE. Constepațiune, incontinanță de urină, calcule (piatra) colică de rinichi. MAGDELEINE. Bule ale ficatului, ale ri­­nichilor­, nisipă în urină, diabet (urină de zah­ară). DOMINIQUE. Escelintă în contra bulelor­ de piele, astamiei, catarului pulmonară, lip­sei de sânge, debilității. In detailu, la tote depourile de ape mi­nerale și la farmacii. Aceste ape sunt­ plăcute de băută la masă, singure sau împreună cu băuturi or­dinare (vină etc). Dela una butelă pe 4'­Comercianții voră adresa cererile loră ’ la societatea generală la Vals. (France) scu a d-nii Wartanwicz și Herzog, în Bucu­rescî (România). LOTERIA în folosulă incendiațiloră din Focșani. Apropiându-se timpulă când­ va trebui să se tragă loteria în folosulă incendiații soră din Focșani, rugăm din nou în numele comitatului domnelor din Bucuresci pe perso­­nele ce s’aă însărcinată cu plasarea bile­­telor, a depune tot o stăruință trebuitore spre a le desface. Aici nu e vorba de oă întreprindere particulară, ci de­uă operă de binefacere către concetățeni și frați ai noștrii, care suferă. Toți trebuie să lucrămă ca ea să reușască pe deplină, căci folosulă va alina multe suferințe. Sperămă că apelulă făcută inimelor­ ge­nerose va găsi resunetulă ce merită. Cele două câștiguri principale vor­ fi: 1) Ună serviită de argintă, constândă din 322 bucăți. Valorea 5000 lei. 2) . Vă pătură cu mărgăritare, în valore de 2000 lei. Aceste câștiguri sunt­ depuse la maga­­sinul­ Gebauer (calea Mogoșoiei, în față cu grădina Episcopiei,) unde potă fi văzute de publică. Prețulă unui biletă 2 lei. ——«CRS».... ..... A­eșită de sub țipară. Micuță Manuală de Viticultură și Fa­­bricarea vinului. Se află de vânzare la tote ibrăriile din capitală și în Pitescu la librăria Mihail Lazăr. * Istoria comerțului tradusă de d. G. B. frollo, urmată de ună testă presintată pen­tru usură eleviloră de F. Crașană. Prețulă 6 lei. * Musculă literară conținendă : Arta și Industria. Poparele Europei. Ro­manii: întrebuințarea capitalurilor, în mo­dul­ de a da cele mai bune fölose socie­tății. Despre esperiența. Despre organisarea muncii. Despre schimbul­ servicieloră și ală productelor­. Prețul ă 1 leă. * Despre detențiunea preventivă și libertatea provisoriă. (Discursă rostită de d. C. I. Stoicescu la redeschiderea curții de opelă) urm­ată de responsul a fd-lui Adolf Canta­­cuzino, primă-președinte. Une Dame Anglaise, premiére classe Musicienne, sachant bien le franțais, l’alle­­mand desire se placer comme Institutrice dans une bonne familie soit â la Campagne soit en viile. Adressez: Mme A. â l’administration du Românulă oii Ton peut prendre des renseig­­nements sur son compte, ainsi que chez Mr. Jean Cocoresco, strada Colțeî 50. DOCTORULU ROMNICIANU are onore a preveni pe clienții săi că ,și a reluată obi­cinuite ore de consultații 12—1 și 6—7, strada Glob­ie No. 1.

Next