Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)

1880-10-18

ANULU POVE~ț­ECI ȘI PATRU TOIESCE ȘI VEI PUTE­ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa:­N ROMANIA, la administrațiunea Țarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne’ 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie,139 — 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU­Iredacțiunea și Administrațianea strada Domitei 14 Bucuresci. N­Brumare la piarele oposițiunii s’au despera­tu cu totulu că nu mai au nimicu es­­traordinaru de esploatatu în contra guvernului. Caută mereu cestiuni noul , negăsindu, la trebuință in­­venteză , a doua­­ zi suntu desmin­­țite, ceea ce nu le descurageză a in­venta altele ; apoi se vedu din nuou desmințite de fapte, pene ce ajungă a perde ori­ce credită și a­ nu mai oferi publicului de­câtă nesăbuitură produsă ală unei pasiuni obosite, care nu mai găsesce nimică spre a se alimenta. Oposițiunea și organele iei de pu­blicitate nu se pot­ resemna a re­­cunosce că situațiunile anormale au trecută, că nu mai simtă la ordinea pilei nici alegerile, nici darea în ju­decată a miniștrilor­, nici resbelulă, nici proclamarea independinței, nici răpirea Basarabiei, nici anexarea Dobrogei, nici cestiunea Evreilor­, nici alegeri de camere de revizuire, nici cestiunea rescumpărării căilor­ ferate, nici una în fine din acele mari și arijétóre cestiuni, cari în spațiulă de trei ani numai că preo­cupată la uină grabă atâtă de înaltă spiritură publică și aă transformată fața lucrurilor­ în România. Oposițiunea n’are curagială să convină că nu mai pate să comnp­­teze pe nimică estraordinară și ne­prevăzută spre a parveni la putere, căci România a intrată în sine în­­tr’uă stare de lucruri cu totulă nor­mală și regulată. Oposițiunea nu voiește să’și dea semă încă de următorulă faptă : după extrema încordare a spiritului publică, în timpă de mai mulți ani de rândă, pe care am cerut-o atâtea mari cestiuni naționale, politice, so­ciale și economice câte au fostă la or­dinea este naturală, este neapărată să urmeze și descordarea. Prin urmare, deca publiculă dredea în timpul­ încordării pre­care aten­țiune silințelor­ de totă felulă ale oposițiunii, este naturală ca acesta atențiune să slăbescă cu desăverșire, cândă și descordarea a venită, și tote Gestiunile însemnate aă trecută de la ordinea Zilei. Pentru ca oposițiunea să ’și dea sema de acestă faptă psicologică ne­înlăturată n’are de­câtă să observe cu ce adâncă nepăsare primesc o pu­bliculă tote silințele desperate ce ea le face prin presă, spre a între­ține oă agitațiune, care nu mai are nici aă rațiune de a fi. Acestei a­­dânci nep­ăsări și nebăgări în semă trebuie a se atribui dispărerea mai multor­ organe ale oposițiunii, cari vor­ fi póte urmate în mormentă și de alte ilustre decese, din aceeași tabără. Intr’ună grabă mai mică, acelașă lucru se pote zice despre Ziristica politică Română în genere, căci des­cordarea trebuie să aibă efecte în tóte direcțiunile și în tóte taberele politice. Drepta judecată cere a se ține se­mă de acestă stare a spiritelor­, e­­fectă neapărată ală reintrării într’uă stare normală, după uă lungă și a­­gitată periodă anormală. Din neno­rocire pasiunea opresce pe corifeii oposițiunei de a vedea lămurită ceea ce’i încongioră, și ei urmeză de a’și seca tóte mijlocele și de a se dis­credita cu desăvârșire printr’uă ne­­cumpătare de vorbire și de scriere, cu totulă nepotrivită cu starea lu­cruriloră. Simțindu’și însă în câtă­­va falsitatea situațiunii, organele oposițiunii au recursă la nișce ter­tipuri, cari nu facă de­câtă să com­pleteze mai bine ridicolul, cu care se acoperă. Unul­ din aceste tertipuri constă în a atribui adversariloră lară­scor­nirea tutoră sciriloră neexacte, ce le inventeză. Ast­fel, citimă mereă în organele oposiți unei frase ca cele urmatore : „afilia­ții guvernului con­tinuă a răspândi zgomotulă că adu­nările legiuitore voră fi convocate înainte de termenul­ prescrisă prin Constituțiune,“ sau într’ună modă mai generică : „ amicii guvernului r­ăspândescă zgomote de sensațiune, care să pună opiniunea în posițiune de a nu ști ce să mai credă.“ Dera ce Ziare are partidei astăzi la putere aă publicată are asemeni scrii? Cari suntă afiliații și amicii guvernului, ce aă răspândită zgo­mote de sensațiune, ca cele cu cari oposițiunea speră a mai ațîța cu­­riositatea publică ? Desfidemă pe or­ganele oposițiunii să ne citeze ună singură organă de publicitate, ună singură amică ală guvernului care se facă meseria de a răspândi vre­una din acele false sciri de sensa­țiune, Zildicii inventate și publicate de oposițiune. Câtă despre noi, or­gană ală partidei de la putere de­parte de a răspândi asemene sciri, le­amu desmințită ori de câte ori ele meritaă onorea unei desmințiri. In deșertă speră oposițiunea că gu­­vernul­ va comite greșiala de a în­trerupe mersulă normală și regulata ală afacerilor­ Statului, trădicândă cestiuni noul, cari se pasioneze ca­merele și publicul­, tocmai în mo­­mentulă cândă tate silințele trebuie se tindă a îndrepta spiritulă Came­­relor­, și ală publicului spre uă ac­tivitate utilă și producătare din pun­tul de vedere al­ intereselor­ sociale și economice ale țărei. La situațiuni normale lucrămi nor­male , prin urmare nu va fi nici oă convocare extraordinară de Corpuri Legiuitore. Camerele se voră întruni la epoca hotărîtă de Constituțiune pentru începerea sesiunilor­ ordi­nare, și se voră despărți, îndată ce vor­ fi cercetată și resolvată proes­­tele ce se pregătescă de pe acumă. Aceste proecte vor­ fi, după câtă a­­flămă, privitóre numai la cestiuni de organisare și reorganisare inte­riorii, pe calea practică a îmbună­tățirii legilor și esistente, folosindu­­ne întru acesta de experiența do­bândită. Câtă despre cestiunea succesiunii la Tronul­ României, pe care or­ganele oposițiunii nu înceteză de a o agita, n’avemă de­câtă să con­­siltămă din nou pe organele oposi­țiunii să se liniștescă în sincerile loră scrupuluri constituționale. Oposițiunea pare să dorescă vre uă rătăcire în acesta cestiune, căci s’ar slăbi din temelieipactară încheiată între națiune și tron ; nici uă dată ău să Domnitorulă, care în acestă privire are celă d’ânteiă cuventulă, și nici uă dată guvernală săă nu voră comite greșiala de a aduce cea mai mică sdruncinare Constituțiu­nii în disposițiunile iei privitóre la di­nastia. Constituțiunea va fi strictă și rigurosă observată, și după câtă suntemă informați, se va căuta a se da încă mai multă tărie și uă mai puternică sancțiune disposițiu­­niloră privitore la succesiunea tro­nului, pentru a garanta astă­felă stabilitatea, de care țara are tre­buință, ca să nu fie oprită în nici ună casă în calea progresului. Se va aduce un­ omagiu mai multă Constituțiunii, și acestă oma­giu va veni de acolo de unde este bine să vină, pentru ca speranțele nesănătose să fie nimicite, și pentru ca ori­ce Română să scie că er­a ne­norocită a competițiuniloră la tro­nul­ României nu se va mai re­­întorce. SERVIȚIULE TELEGRAFICII. ALE AGENȚIEI HAVAS. Berlin, 28 Octobre. — 1 Discursul­ Tro­nului pentru deschiderea Dietei prusiane ex­­primă recunoscința Regelui pentru dovezile de lealitate ce i s-a adusă cu ocasiunea sărbătorii de la Colonia. Discursul d­e spune că situațiunea financiară actuală e mai bună; bugetul­ pentru anul­ 1881 promite ună escedentă care va face ca 14 milione de mărci să fiă disponibile și care vor­ putea fi afectate pentru scăpăminte; esploa­­tarea drumurilor­ de fieră de către Stată a dată bune resultate atâtă pentru finance câtă și pentru trafică. Discursul­ enumeră apoi tote proiectele ce suntă de presintată și invită Dieta a coopera la esecutarea re­­formelor­ economice ale Imperiului. Berlin, 28 Octobre.— Consiliulă federală a aprobată ieri propunerile presintate de Prusia, și orașul­ de Hamburg tindendă a interdice, în virtutea legei in contra socia­­liștilor­, șederea în Hamburg, Altona, Wands­beck, Pinneberg, Lanenburg și In prejma acestora localități a personelora cari potă compromite siguranța publică. Acesta­otă­­rîre va intra în vigore Indeta pentru tim­pul­ de ună ană. Monitorul­ publică astădo­uă ordonanță ministerială în privința aplicării acestei­o­­tărîri în orașele Prusiei mai susă mențio­nate, cu începerea de mâine, 29 Octobre. Călătoria R. A. S. S. Regale. Telegramele d-lui A. Teriachiu, ministru de interne, către d-na I. C. Brătianu, președinte ali­ consili­ului miniștrilor C. Galați, 14 Octom­bre 1880. Amă sosită la Galați, la orele 4 sera, cu vaporul­ Badetzki. Primirea Măriile Lojă Regale a fostă mai multă de­câtă căldu­­rosă ; totă orașul­ este in piciure; tote ca­sele sunt­ paroasate ; orașulă splendida de­corată și iluminată. La orele 8 Măriiloră Lojă Regale voră face uă preumblare prin orașă ; timpul ă este favorabilă; mâine, la orele 9 1/2 plecămă la Romană. A. Teriachiu, Romana, 16 Octombre 1880 Amă ajunsă la Romană la orele 4­74- Ca și în Brăila, Galați, Tecuci și Bacău, primirea Măriiloră Loră Regale a fostă en­­tusiastă; tote casele decorate și paroaste, din cari se aruncau buchete de flori în tră­sura Măriiloră Lojă Regale, în totă par­­cursul, de la gară la casa pregătită. Mă­­riiloră Lojă Regale au fost­ primite de în­­trega poporațiune, ce era în piciure, pe tote stradele, cu cele mai viui și mai simpatice aclamațiuni și urări. Trupele, ce erau în­șirate pe strada Ștefan-celă-Mare, du dată acestei solemnități ună caracteră grandiosă. La orele 6 sera, a avută locă ună prândă la care au asistată . Eminența Sea episco­­pală Melchisedek, generală Racoviță, func­ționarii superiori din Romană, d. Vasile Alexandri, care venise înadinsă de la mo­­iă spre întâmpinarea Măriiloră Lojă Re­gale. Sora orașulă a fostă, iluminată, și la orele 8 s’a cântată retragerea, care s’a ur­mată cu torțe numerose și la care au asis­tată Măriiloră Lojă Regale. Astă­zb­iduî, la ora 1, M. S. R. Dom­­•nulă va trece în revistă tóte trupele din tabără. A. Teriachiu. 77 SS SAMBATA, 18 OCTOBRE 1880. LUMINEAZĂ-TE £! VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte, m­ă ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei i se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benign­o, 17. Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Cartea roșie a monarchiiei aus­­tro-ungare. 1. Negociările în privința rectificării frun­­tarieloru greco-turce. Urmatórele documente se raportă la negociările din Prevesa. Pe tim­pul­ acestora, atâtă Albanesii câtă și Grecii se încercară de repetite ori a expune puterilor­ punctele lor­ de vedere prin petițiuni și memorii. Astă­felă de vice-consulă Dembicki anunță din Prevesa, cu data de S Februarie 1879, către com­itele An­drassy, cum că șefii ligei albanese adunați acolo să luată­otărîrea, ca ultimă mijlocă, se întrebe guvernul­ austro-ungară — ca celă mai apro­piată vecină ală­toră—daca este dis­pusă să intervină pe lânga cabine­tele din Paris și Atena în favorea Albanesiloră, pentru ca Prevesa și Arta, și mai alesă Epirulă, să fie es­­cluse din ținuturile ce este vorba a fi concedate.“ Apoi vice-consululu Dembicki continuă astă­felă : „Spre a nu se espune în vre une casă la­tină redusă, cândă guvernulă austro-un­gară n’ară fi dispusă să se satisfacă acestă rugăciune, capii Albaneiî facă mai anteră prin mine, pe un cale cu totulă privată, acesta întrebare Esc. Vóstre cu rugăciunea ca, la casă cândă responsură ară fi favo­rabilă petiționariloră, se-șî presinte ime­diată cererea loră s­ă se trimită uă depu­­tațiune la Viena. „Cei duci represintanțî ai tutoră capi­­loră Albanesî adunați aici, ’mî­nă decla­rată c­ă acestă sprijină morală îî va obliga la cea mai mare recunoscință către Sta­tuia vecină și o vor a­proba acesta în veri­­ce chipă și în verî-ce timpă cândă va fi trebuință și cândă li se va procura oca­siunea de către o guvernulă austro-ungară/ Eco­respunsulu comitelui Andrassy . Cornițele Andrassy către vice-consululu Dem­bicki în Prevesa. Telegramă Viena, 20 Februarie 1879: „Bine-voiți a răspunde acelora din capii Albanesî, carî s’aă adresată d-v., că este în afară de competința d-v. de a primi pe­­tițiunî în sensul ă ce v’aă arătată și că este de prisosă a mai trimite uă deputațiune specială, de vreme ce dorințele ce ar a es­­prima sunt­ deja cunoscute de puteri și afacerea va fi resolvată între densele. Se scia că negocierile directe din Prevesa n’au dată nici una resul­­tate și ele fură suspendate la 15 Martie. Câte­va zi 6 după acesta, guvernulă grecu se adresa din nooă la puteri printr’uă Notă circulară cu data de 2­1 Martie, spre a cere în totă forma mijlocirea loră. In urma acesteia guvernul­ francesa reia inițiativa sea de mai ’nainte și d. Waddington, prin cunoscuta sea Notă­ circulară de la 21 Aprile 1879, urmatorele propuneri: " „ Propunem­­ ca negociările să fie tran­sferate la Constantinopole, în centrală ac­țiunii europeane, care, de aci î nainte, con­formă testului articolului 24 din tratatul­ de la Berlin, va interveni spre a înlesni reeșita negociărilor”. Cele șase puteri, care au consimțită a lua asupră-le acesta sar­cină, trebue să se intrunesca spre a aduce la cunoscința Greciei că cererea ei este admisă și, printr’ună demersă făcută în a­­celași timp­, să invite pe ambele părți in­teresate ca să numescă pe plenipotențiari pentru reînceperea negocieriloră în Con­­stantinopole. Intru ceea­ ce privesce mijlo­cirea, apoi puterile s’o încredințeze repre­­sintanților ă loră pe lângă Sublima Portă? cari voră trebui să se intrunescá într’uă conferință*". La acesta propunere, cornitele An­drassy răspunde printr’uă telegramă adresată la 10 Mai­ 1879 comite­lui Beust la Paris și în care se zice între altele : „Constată cu plăcere că vederile cabi­netului francesă, asupra rectificării frunta­­riilor­ grecești, suntă în totală de acordă cu acelea ale guvernului cesaro-regală.... Deci, guvernulă cesaro-regală acceptă pro­punerea Franciei. Totuși noi credemă, că— în loc­ d’a oțărî ca ambasadorii să se în­­trunescă în Conferință—ară fi mai neme­­rită să li se lase tota libertatea d’a se în­țelege asupra demersuriloră ce suntă de făcută. Totă acestă observațiune o face și lordul­ Salisbury în Nota­ răs­­punsű de la 6 Main, de vreme ce ele se îndoiesce că prin întrunirea unei conferințe formale, care nu este prevăzută în tratată, se­­ va pu­tea dobândi veri­unu avantagist. Vrednică de observată în acestă Notă este următorulă pasagiă : „Guvernul­ M. S. mai este și de păre­rea, pe care a exprimat-o deja ma î­na­inte, că mijlocirea ară fi mai eficace daca ară fi amânată până ce voră fi esecutate completamente cele­l­alte aranjamente ale tratatului și vor­ fi înlăturate în mare parte greutățile care împedică actualmente libera acțiune a Sultanului/ Supt No. 78 găsimă următorea Notă a comitelui Andrassy care ne dă un ideă exactă despre atitudi­nea monarchiiei în cestiunea cedării Ianinei. Cornițele Andrassy către cornitele Karolyi la Londra, Viena, 7 iunie 1879: „Ni se pare tocmai de prisosă de a es­pune motivele nepredării Ianinei către Gre­cia. După părerea nostră, în fruntaria de­semnată de Congresă era cuprinsă și Ia­­nina. Este prea cu putință ca Grecii să se mulțumască de faptă pentru momenta cu ceea ce li se va ceda; dard­ei, totuși, ba­­zându-se pe u­ sentință europeană, își vor­ reserva printr’u­ă protestă pretențiu­­nile loră asupra Ianinei și astă­felă nu se va ajunge nici cum la scopul­ Congresu­lui de a despărți pe Greci, printr’uă satis­facere relativă, de Slavii din Orienta. După părerea nostră trebue se nu ne mulțămimă cu nici uă cedare care ară costa multă și care n’ară fi consid­erată de Grecia de­câtă ca ună a conto ; mi se pare mai oportună și încă și mai în interesul­ Porții de a Preda lanina și de a lua pentru acesta totă garanția posibilă pentru uă pace du­rabilă de partea acesta, garanție care se constea în aceea ca Grecia, în urma unei asemenea soluțiunî, se se declare pe deplină satisfăcută și se nu mai arate în curând­­ alte pretențiunî/

Next