Romanulu, octombrie 1880 (Anul 24)
1880-10-18
ANULU POVE~țECI ȘI PATRU TOIESCE ȘI VEI PUTEANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa:N ROMANIA, la administrațiunea Țarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne’ 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie,139 — 140, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULUIredacțiunea și Administrațianea strada Domitei 14 Bucuresci. NBrumare la piarele oposițiunii s’au desperatu cu totulu că nu mai au nimicu estraordinaru de esploatatu în contra guvernului. Caută mereu cestiuni noul , negăsindu, la trebuință inventeză , a doua zi suntu desmințite, ceea ce nu le descurageză a inventa altele ; apoi se vedu din nuou desmințite de fapte, pene ce ajungă a perde orice credită și a nu mai oferi publicului decâtă nesăbuitură produsă ală unei pasiuni obosite, care nu mai găsesce nimică spre a se alimenta. Oposițiunea și organele iei de publicitate nu se pot resemna a recunosce că situațiunile anormale au trecută, că nu mai simtă la ordinea pilei nici alegerile, nici darea în judecată a miniștrilor, nici resbelulă, nici proclamarea independinței, nici răpirea Basarabiei, nici anexarea Dobrogei, nici cestiunea Evreilor, nici alegeri de camere de revizuire, nici cestiunea rescumpărării căilor ferate, nici una în fine din acele mari și arijétóre cestiuni, cari în spațiulă de trei ani numai că preocupată la uină grabă atâtă de înaltă spiritură publică și aă transformată fața lucrurilor în România. Oposițiunea n’are curagială să convină că nu mai pate să comnpteze pe nimică estraordinară și neprevăzută spre a parveni la putere, căci România a intrată în sine într’uă stare de lucruri cu totulă normală și regulată. Oposițiunea nu voiește să’și dea semă încă de următorulă faptă : după extrema încordare a spiritului publică, în timpă de mai mulți ani de rândă, pe care am cerut-o atâtea mari cestiuni naționale, politice, sociale și economice câte au fostă la ordinea este naturală, este neapărată să urmeze și descordarea. Prin urmare, deca publiculă dredea în timpul încordării precare atențiune silințelor de totă felulă ale oposițiunii, este naturală ca acesta atențiune să slăbescă cu desăverșire, cândă și descordarea a venită, și tote Gestiunile însemnate aă trecută de la ordinea Zilei. Pentru ca oposițiunea să ’și dea sema de acestă faptă psicologică neînlăturată n’are decâtă să observe cu ce adâncă nepăsare primesc o publiculă tote silințele desperate ce ea le face prin presă, spre a întreține oă agitațiune, care nu mai are nici aă rațiune de a fi. Acestei adânci nepăsări și nebăgări în semă trebuie a se atribui dispărerea mai multor organe ale oposițiunii, cari vor fi póte urmate în mormentă și de alte ilustre decese, din aceeași tabără. Intr’ună grabă mai mică, acelașă lucru se pote zice despre Ziristica politică Română în genere, căci descordarea trebuie să aibă efecte în tóte direcțiunile și în tóte taberele politice. Drepta judecată cere a se ține semă de acestă stare a spiritelor, efectă neapărată ală reintrării într’uă stare normală, după uă lungă și agitată periodă anormală. Din nenorocire pasiunea opresce pe corifeii oposițiunei de a vedea lămurită ceea ce’i încongioră, și ei urmeză de a’și seca tóte mijlocele și de a se discredita cu desăvârșire printr’uă necumpătare de vorbire și de scriere, cu totulă nepotrivită cu starea lucruriloră. Simțindu’și însă în câtăva falsitatea situațiunii, organele oposițiunii au recursă la nișce tertipuri, cari nu facă decâtă să completeze mai bine ridicolul, cu care se acoperă. Unul din aceste tertipuri constă în a atribui adversariloră larăscornirea tutoră sciriloră neexacte, ce le inventeză. Astfel, citimă mereă în organele oposiți unei frase ca cele urmatore : „afiliații guvernului continuă a răspândi zgomotulă că adunările legiuitore voră fi convocate înainte de termenul prescrisă prin Constituțiune,“ sau într’ună modă mai generică : „ amicii guvernului răspândescă zgomote de sensațiune, care să pună opiniunea în posițiune de a nu ști ce să mai credă.“ Dera ce Ziare are partidei astăzi la putere aă publicată are asemeni scrii? Cari suntă afiliații și amicii guvernului, ce aă răspândită zgomote de sensațiune, ca cele cu cari oposițiunea speră a mai ațîța curiositatea publică ? Desfidemă pe organele oposițiunii să ne citeze ună singură organă de publicitate, ună singură amică ală guvernului care se facă meseria de a răspândi vreuna din acele false sciri de sensațiune, Zildicii inventate și publicate de oposițiune. Câtă despre noi, organă ală partidei de la putere departe de a răspândi asemene sciri, leamu desmințită ori de câte ori ele meritaă onorea unei desmințiri. In deșertă speră oposițiunea că guvernul va comite greșiala de a întrerupe mersulă normală și regulata ală afacerilor Statului, trădicândă cestiuni noul, cari se pasioneze camerele și publicul, tocmai în momentulă cândă tate silințele trebuie se tindă a îndrepta spiritulă Camerelor, și ală publicului spre uă activitate utilă și producătare din puntul de vedere al intereselor sociale și economice ale țărei. La situațiuni normale lucrămi normale , prin urmare nu va fi nici oă convocare extraordinară de Corpuri Legiuitore. Camerele se voră întruni la epoca hotărîtă de Constituțiune pentru începerea sesiunilor ordinare, și se voră despărți, îndată ce vor fi cercetată și resolvată proestele ce se pregătescă de pe acumă. Aceste proecte vor fi, după câtă aflămă, privitóre numai la cestiuni de organisare și reorganisare interiorii, pe calea practică a îmbunătățirii legilor și esistente, folosindune întru acesta de experiența dobândită. Câtă despre cestiunea succesiunii la Tronul României, pe care organele oposițiunii nu înceteză de a o agita, n’avemă decâtă să consiltămă din nou pe organele oposițiunii să se liniștescă în sincerile loră scrupuluri constituționale. Oposițiunea pare să dorescă vre uă rătăcire în acesta cestiune, căci s’ar slăbi din temelieipactară încheiată între națiune și tron ; nici uă dată ău să Domnitorulă, care în acestă privire are celă d’ânteiă cuventulă, și nici uă dată guvernală săă nu voră comite greșiala de a aduce cea mai mică sdruncinare Constituțiunii în disposițiunile iei privitóre la dinastia. Constituțiunea va fi strictă și rigurosă observată, și după câtă suntemă informați, se va căuta a se da încă mai multă tărie și uă mai puternică sancțiune disposițiuniloră privitore la succesiunea tronului, pentru a garanta astăfelă stabilitatea, de care țara are trebuință, ca să nu fie oprită în nici ună casă în calea progresului. Se va aduce un omagiu mai multă Constituțiunii, și acestă omagiu va veni de acolo de unde este bine să vină, pentru ca speranțele nesănătose să fie nimicite, și pentru ca orice Română să scie că era nenorocită a competițiuniloră la tronul României nu se va mai reîntorce. SERVIȚIULE TELEGRAFICII. ALE AGENȚIEI HAVAS. Berlin, 28 Octobre. — 1 Discursul Tronului pentru deschiderea Dietei prusiane exprimă recunoscința Regelui pentru dovezile de lealitate ce i s-a adusă cu ocasiunea sărbătorii de la Colonia. Discursul de spune că situațiunea financiară actuală e mai bună; bugetul pentru anul 1881 promite ună escedentă care va face ca 14 milione de mărci să fiă disponibile și care vor putea fi afectate pentru scăpăminte; esploatarea drumurilor de fieră de către Stată a dată bune resultate atâtă pentru finance câtă și pentru trafică. Discursul enumeră apoi tote proiectele ce suntă de presintată și invită Dieta a coopera la esecutarea reformelor economice ale Imperiului. Berlin, 28 Octobre.— Consiliulă federală a aprobată ieri propunerile presintate de Prusia, și orașul de Hamburg tindendă a interdice, în virtutea legei in contra socialiștilor, șederea în Hamburg, Altona, Wandsbeck, Pinneberg, Lanenburg și In prejma acestora localități a personelora cari potă compromite siguranța publică. Acestaotărîre va intra în vigore Indeta pentru timpul de ună ană. Monitorul publică astădouă ordonanță ministerială în privința aplicării acesteiotărîri în orașele Prusiei mai susă menționate, cu începerea de mâine, 29 Octobre. Călătoria R. A. S. S. Regale. Telegramele d-lui A. Teriachiu, ministru de interne, către d-na I. C. Brătianu, președinte ali consiliului miniștrilor C. Galați, 14 Octombre 1880. Amă sosită la Galați, la orele 4 sera, cu vaporul Badetzki. Primirea Măriile Lojă Regale a fostă mai multă decâtă căldurosă ; totă orașul este in piciure; tote casele sunt paroasate ; orașulă splendida decorată și iluminată. La orele 8 Măriiloră Lojă Regale voră face uă preumblare prin orașă ; timpul ă este favorabilă; mâine, la orele 9 1/2 plecămă la Romană. A. Teriachiu, Romana, 16 Octombre 1880 Amă ajunsă la Romană la orele 474- Ca și în Brăila, Galați, Tecuci și Bacău, primirea Măriiloră Loră Regale a fostă entusiastă; tote casele decorate și paroaste, din cari se aruncau buchete de flori în trăsura Măriiloră Lojă Regale, în totă parcursul, de la gară la casa pregătită. Măriiloră Lojă Regale au fost primite de întrega poporațiune, ce era în piciure, pe tote stradele, cu cele mai viui și mai simpatice aclamațiuni și urări. Trupele, ce erau înșirate pe strada Ștefan-celă-Mare, du dată acestei solemnități ună caracteră grandiosă. La orele 6 sera, a avută locă ună prândă la care au asistată . Eminența Sea episcopală Melchisedek, generală Racoviță, funcționarii superiori din Romană, d. Vasile Alexandri, care venise înadinsă de la moiă spre întâmpinarea Măriiloră Lojă Regale. Sora orașulă a fostă, iluminată, și la orele 8 s’a cântată retragerea, care s’a urmată cu torțe numerose și la care au asistată Măriiloră Lojă Regale. Astăzbiduî, la ora 1, M. S. R. Dom•nulă va trece în revistă tóte trupele din tabără. A. Teriachiu. 77 SS SAMBATA, 18 OCTOBRE 1880. LUMINEAZĂ-TE £! VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte, mă ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tate țările Europei, trimestru 15 lei i se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17. Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Cartea roșie a monarchiiei austro-ungare. 1. Negociările în privința rectificării fruntarieloru greco-turce. Urmatórele documente se raportă la negociările din Prevesa. Pe timpul acestora, atâtă Albanesii câtă și Grecii se încercară de repetite ori a expune puterilor punctele lor de vedere prin petițiuni și memorii. Astăfelă de vice-consulă Dembicki anunță din Prevesa, cu data de S Februarie 1879, către comitele Andrassy, cum că șefii ligei albanese adunați acolo să luatăotărîrea, ca ultimă mijlocă, se întrebe guvernul austro-ungară — ca celă mai apropiată vecină alătoră—daca este dispusă să intervină pe lânga cabinetele din Paris și Atena în favorea Albanesiloră, pentru ca Prevesa și Arta, și mai alesă Epirulă, să fie escluse din ținuturile ce este vorba a fi concedate.“ Apoi vice-consululu Dembicki continuă astăfelă : „Spre a nu se espune în vre une casă latină redusă, cândă guvernulă austro-ungară n’ară fi dispusă să se satisfacă acestă rugăciune, capii Albaneiî facă mai anteră prin mine, pe un cale cu totulă privată, acesta întrebare Esc. Vóstre cu rugăciunea ca, la casă cândă responsură ară fi favorabilă petiționariloră, se-șî presinte imediată cererea loră să se trimită uă deputațiune la Viena. „Cei duci represintanțî ai tutoră capiloră Albanesî adunați aici, ’mînă declarată că acestă sprijină morală îî va obliga la cea mai mare recunoscință către Statuia vecină și o vor aproba acesta în verice chipă și în verî-ce timpă cândă va fi trebuință și cândă li se va procura ocasiunea de către o guvernulă austro-ungară/ Ecorespunsulu comitelui Andrassy . Cornițele Andrassy către vice-consululu Dembicki în Prevesa. Telegramă Viena, 20 Februarie 1879: „Bine-voiți a răspunde acelora din capii Albanesî, carî s’aă adresată d-v., că este în afară de competința d-v. de a primi petițiunî în sensul ă ce v’aă arătată și că este de prisosă a mai trimite uă deputațiune specială, de vreme ce dorințele ce ar a esprima sunt deja cunoscute de puteri și afacerea va fi resolvată între densele. Se scia că negocierile directe din Prevesa n’au dată nici una resultate și ele fură suspendate la 15 Martie. Câteva zi 6 după acesta, guvernulă grecu se adresa din nooă la puteri printr’uă Notă circulară cu data de 21 Martie, spre a cere în totă forma mijlocirea loră. In urma acesteia guvernul francesa reia inițiativa sea de mai ’nainte și d. Waddington, prin cunoscuta sea Notă circulară de la 21 Aprile 1879, urmatorele propuneri: " „ Propunem ca negociările să fie transferate la Constantinopole, în centrală acțiunii europeane, care, de aci î nainte, conformă testului articolului 24 din tratatul de la Berlin, va interveni spre a înlesni reeșita negociărilor”. Cele șase puteri, care au consimțită a lua asupră-le acesta sarcină, trebue să se intrunesca spre a aduce la cunoscința Greciei că cererea ei este admisă și, printr’ună demersă făcută în același timp, să invite pe ambele părți interesate ca să numescă pe plenipotențiari pentru reînceperea negocieriloră în Constantinopole. Intru ceea ce privesce mijlocirea, apoi puterile s’o încredințeze represintanților ă loră pe lângă Sublima Portă? cari voră trebui să se intrunescá într’uă conferință*". La acesta propunere, cornitele Andrassy răspunde printr’uă telegramă adresată la 10 Mai 1879 comitelui Beust la Paris și în care se zice între altele : „Constată cu plăcere că vederile cabinetului francesă, asupra rectificării fruntariilor grecești, suntă în totală de acordă cu acelea ale guvernului cesaro-regală.... Deci, guvernulă cesaro-regală acceptă propunerea Franciei. Totuși noi credemă, că— în loc d’a oțărî ca ambasadorii să se întrunescă în Conferință—ară fi mai nemerită să li se lase tota libertatea d’a se înțelege asupra demersuriloră ce suntă de făcută. Totă acestă observațiune o face și lordul Salisbury în Nota răspunsű de la 6 Main, de vreme ce ele se îndoiesce că prin întrunirea unei conferințe formale, care nu este prevăzută în tratată, se va putea dobândi veriunu avantagist. Vrednică de observată în acestă Notă este următorulă pasagiă : „Guvernul M. S. mai este și de părerea, pe care a exprimat-o deja ma înainte, că mijlocirea ară fi mai eficace daca ară fi amânată până ce voră fi esecutate completamente celelalte aranjamente ale tratatului și vor fi înlăturate în mare parte greutățile care împedică actualmente libera acțiune a Sultanului/ Supt No. 78 găsimă următorea Notă a comitelui Andrassy care ne dă un ideă exactă despre atitudinea monarchiiei în cestiunea cedării Ianinei. Cornițele Andrassy către cornitele Karolyi la Londra, Viena, 7 iunie 1879: „Ni se pare tocmai de prisosă de a espune motivele nepredării Ianinei către Grecia. După părerea nostră, în fruntaria desemnată de Congresă era cuprinsă și Ianina. Este prea cu putință ca Grecii să se mulțumască de faptă pentru momenta cu ceea ce li se va ceda; dardei, totuși, bazându-se pe u sentință europeană, își vor reserva printr’uă protestă pretențiunile loră asupra Ianinei și astăfelă nu se va ajunge nici cum la scopul Congresului de a despărți pe Greci, printr’uă satisfacere relativă, de Slavii din Orienta. După părerea nostră trebue se nu ne mulțămimă cu nici uă cedare care ară costa multă și care n’ară fi considerată de Grecia decâtă ca ună a conto ; mi se pare mai oportună și încă și mai în interesul Porții de a Preda lanina și de a lua pentru acesta totă garanția posibilă pentru uă pace durabilă de partea acesta, garanție care se constea în aceea ca Grecia, în urma unei asemenea soluțiunî, se se declare pe deplină satisfăcută și se nu mai arate în curând alte pretențiunî/