Romanulu, noiembrie 1880 (Anul 24)

1880-11-08

1028 D. Testelin.—In Tourcoing s’a trasa clopotul de alarmă fără voia călugărilor J. D. Ferry.—Voia vorbi îndată despre acesta. Ama voita se menajama acolo pe călugări, déri acesta era contraria cu intențiunile amicilor a lora laici, cari voiau să provoce cu orice preța scandal a. Cândă treceau din întâmplare pe acolo unscare va agințî polițienescă, eî trăgeau clopotul de alarmă. Câțîva călugări mărturisiră că, daca au întreprinsa acesta resistență, apoi au făcut-o din ordină superiorii. Da, pretutindeni pasiunea politică a fosta motivul a resistențeî. D-tele, d-le Buffet, nu ’țî era nici locuia nici rolulű în monastire. Ai numita pe agenții polițienesci miserabilî. D. Buffet.— Nu m’amü adresata lorü. D. Ferry.—Aî vorbita déja la adresa guvernului ; locuia membrilor a acestei Camere nu este în capula acelora tineri condamnați de tribunalele corecționale. Numai pasiunea politică póte sa provoce ua asemenea purtare. D. Bocher.—Chiar d-ta eseu coprinsă de pasiune. D. Ferry. — Acolo unde călugării erau singuri, n’a avuta loca nici uă tulburare. In Paris nu s’a ivita nici una preota propoveduitora. Episcopula din Maux și îndemna pe călugări să se supună, déja ieî ascultară pe alții mai susa puși ca ela. Déca voiți a nu ve arăta pasionați, atunci votați ordinea de di pura și simplu. D. Freycinet.—Grija mea cea d’ânteiă și a colegilor a mei a fostă ca decretele contra congregațiunilorh se nu fiă considerate falsa și să nu li se dea caracterui a unui ataca contra religiunii. Éramé înseotărîți se esecutăma legile, ea le consideramu ca uă trebuință. Luaserămu îndatorirea față cu Camera și trebuia să vă ținemu. Primula decreta din Martie era numai contra jesuițilora și ne da unii termeni pentru desființarea acestei ordine. Prescripțiunea era formală, dataotărîtă, esecutarea acestei măsuri nu suferea nici amânare nici résuimpü. Alu douilea decreta cereau de la celelalte congregațiunî ca, într’unu termena pre care, nu sĕ se disolve, ci să se reguleze și să se supună , de asemene și de la ordinele de femei, a cărora disolvare nu a fosta proiectată. Data esecutării acestora decrete era lăsată pe sema guvernului. Ama așteptata până la 16 Octombre esecutarea, care nu este nici acum terminată. Termenul a ce trebuia alesa depindea mai multa de apreciată politice. Astafela deja sarcina nostră era de doua feluri : isgonirea jesuițilori și supunerea celoralalte congregațiuni. Spre a dobândi acesta resultata și a nu deștepta susceptibilitățile religiose, a fost de trebuință a ne pune în relațiune cu Sântul Scaună, spre a obține supunerea clerului, căci negreșita episcopatul, în fața unei instrucțiuni papale, ar fi începută uă agitațiune cu totula alta decât a cea de astăi. Supt impresiunea acestei idei, ama vorbita colegilor a mei din cabineta despre intențiunea mea, d’a face demersuri pe lângă Papa, pentru ca se dobândesc acela puțina tăcere a lui, și creda a putea dice că pe atunci nu era nici unuia printre dilorii, care n’ara fi dorita ca negociările mele să dea una resultata buna. Mi s’au imputata de atâtea ori negociările cu Roma, déra de ce avenul are una ambasadori în Roma și una Nuncia la Paris ? De ce una concordata care ne obligă față cu Roma, déca nu spre a ne înțelege în privința greutățilori religiose ? Acesta ’m’ pare a fi uă politică rațională. Ni se duce negreșita că noi, guvernula, n’avem a dreptula a negocia cu Papa, ci numai poporala suverana prin represintanții lui; déru totuși Statuia și guvernulu pota să negocieze și apoi se ceri de la Parlamenta ratificarea tratatului. Scia că sunt a politici cari desaprobă orice relațiune cu Papa, atunci cela puținu se rupe de Iota cu dênsula și se proclamă despărțirea bisericei de Stata... Să lăsăm partitele. Să anima tóte forțele naționale, acesta este politica mea. Acesta ama voita cu discursur a mea de la Montauban, și creda că țara ’m-a aprobata. Și déca acesta politică n’a învinsa acum, ea nu mă descurageza. Sunt ași cum că voma reveni la densa, căci țara nu voiesce să certa neroditare, ci pace și libertate. Se aplanăma căile democrației, să face mă să albiă lată pentru valurile democrației. Să mergema spre progresa. Libertatea va merge alături cu dânsula. Atâta în întru câta și în afară, voma culege rudele unirea, căci prima temeliă pentru independința unei țări în afară, este puterea iei din întru. Noi toți voimă pacea ; scia că guvernulu o doresce tota așa ca și mine. Mă grabescu a crice , pe nedrepta s’a afirmata că afi esistata neînțelegeri între noi în privința politicei esterióre. Unii poporfi, cânda este unita, are dreptulu a pretinde respecta de la vecinii săi. Să fima acela popori, să arătăm și că nici uă desbinare nu există între noi. Voima durabilitatea Republicei. Să-î dăma nisce temelii ce nu se potu desturge. In urma acestui discursü s’a votata ordinea de fi cerută de guverna cu 140 voturi contra 134. FOSTA ROMÂNULUI 8 NOEMBRE CASA SPÂNZURATULUI NUVELĂ ORIGINALĂ dedicată D-lui V. ALEX. URECHIA. IV. Eraji fericiți; — écé resumată într’una cuventa vidra lori în timpă demnfi ană. Veni tomna din 1879. Intr’un séra din luna Septembre se întâlniră la sosea. Se plimbară multă timpă pe supt pomi, d’inaintea bufetului, cu câțîva prieteni. Sosi noptea. Se găsiră singuri. — Se mergem să ne plimbămâ prin tufișă, zise Enric. — Să mergemfi, răspunse ea luându’i brațulă. h A se vedea »Românului de la 5 și 7 Noem 1880, SOIRI D’ALS IDILEI Din Capitală. D. Tiriachiu, ministrula de interne, a sosita în capitală. — Aflăma că în Sinodulu României Em. S. Ghenadie, episcopula de Argeșfi, a propusa înființarea unei facultăți de teologie, sacrificând si din salariulu săfi de episcopsi pentru întreținerea iei. Asceptămu se vedemu ce face Sinodulu pentru rădicarea acestui momenta adevărata naționala. —D. ingineri Mathei si M. Drăghiceanu, actuala directori și profesori de tehnologie la scala de poduri și șosele din Bucuresci, se detașează de la funcțiunile ce ocupă, fiind suplinita de una alta profesori în timpul a detașărei sale, și să însarcineze cu direcțiunea lucrărilori de esplorare și esplotare a minelorfi de cărbuni de la Bahna, Ilovița și Ploștina (Mehedinți). — Ministerula culteloru și instrucțiunei publice recunoscenda necesitatea înființarei unei scóle secundare de fete esterne, în care elevele cari afi terminata cursul si primara, să potă urma și studiele secundare, și luanda acta de laudabila ofertă făcută de mai mulți d-nî profesori, a preda în acesta scóla secțiune gratuita, a și regulata înființarea, chiar de acum, a unei scóle secundare esterne, ca sucursală séa divisional a actualei scóle centrale de fete, din Bucuresci. Ministerula, prin Monitorulű oficiala de la 7 Noembre publică disposițiune, spre generala cunoștință a părinților, acelora din elevele, cari vor fi dori a urma studiele secundare în acesta scala, învitându’i a se adresa, înscrisa la ministerel, in toze dilele de lucru, până la 15 curenta, de la orele 11—5, cerându înscrierea fiicelorilore, arătânda totală dată cursurile urmate, spre a se fi în ce clasă să fie înscrise. ROMANULU 8 NOEMBRE 1880 — Neputăndu-se ocupa, în moda provisoriu, în urma concursului ce a fost publicată pe dica de 1 Septembre (espirată, postura de maestră modistă de la scala profesională de fete din Bucurescu, ministerula publică unfi nou concursă pentru acesta poștă care se va ține la 15 Februarie anul 1881. Condițiunile ce trebue să Intrunesca aspirantele spre a fi admise la concursă, suntă: 1. Să presinte certificate prin care să probeze că a lucrată în ateliere de mode însemnate din capitală séa din străinătate. 2. Să posede celă puțina cunoștințele claselor primare și să potă vorbi uă limbă străină, de preferință cea franceză. 3. Să presinte mă ^certificată de bună purtare liberată de autoritatea comunală, de unde aspiranta ’șî are domiciliul ă. Concursuri se va ține înaintea juriului ce se va institui la direcția școlei profesionale din strada Colțea, Bucuresci. — Duminecă sera, se va redeschide teatrala Dacia, tota supt direcțiunea d-nului Pascaly, care a pusă mâna pe on piesă forte frumosă din repertoriul franceză, una din dramele cele mai vestite și care e chemată a avea ună mare succesă : Vai de cela seracü! D. M. Pascaly va juca rolul lui Belfeger. Din Județe. După statisticele oficiale, dice raportul situației județului Botoșani, județul posedă unui număr de 15,143 familii și orașul de reședință 8,174, ieri împreună inca ună totala de 23,317 familii sca 116,165 suflete. In timpa de 11 luni, adică de la 1 Octombre 1879 și péne la 1 Septembre anula corenta, în acesta număra de familii s’aa produsă următorele mișcări : S’aă născuta 5,397. — S’aă căsătorită 1,402 și aă decedată 3,296. — Scădenda morții din cei născuți, remâne ună escedentă de 1,471 pentru totă județulă, sed 27 °/6 seu spori neto pe lună de 133/4. Despărțindă orașul de județa pentru acesta din urmă ne remânii : 4,146 născuți, 1,288 căsătoriți și 2,890 morți, adică ună escedenta de 1,256 séa 30,2 %, sca spori neto pe lună de 114 1/8 semescedentală orașului remâne numai cu 215. Sea 17 °/6. ■ — Starea sănătății publice a populațiunei din județă, scrie Farulü Constanței, în cursul anului curentă, comparată cu cea din alți ani, cu satisfăcătore. Plășile Megidia și Mangalia cari ’șî câștigară uă tristă reputațiune prin frecvența și gravitatea bulelor, ce bântuiaă poporațiunea, în acesta ana, până aeji, ne-a data una neînsemnata numără de bolnavi. Pe cândă altă dată frigurile palustre, perniciose, tifoide, dysenteria, cachexia palustră era b ună flagelă pentru poporațiune, mai alesă în comunele Megidia, Medverli-Punar, Tuzla ș. a.; în anulă acesta friguri perniciose nu avurăma, iari dysenteria și intermitențele se manifestară cu puțină frecvență și intensitate. Care se ftă causa acestei ameliorări a sănătății publice ? S’a ameliorată clima, distrugându-se căușele morbigene, sca să nutresce și se îngrijesce poporațiunea mai bine ? Sunt acnse două bule cari atârnă ca »Sabia lui Damocle* deasupra capului poporului : variola și râia. In cursul acestui an, s’a ivita mici epidemii de variolă în plășile Hârșova, Megidia și Silistra-nouă, și chiar în momentul în care schemă aceste rânduri, există coșuri isolate. In urma măsuriloră ceamă luată s’a vaccinată mai iotă populațiunea creștină, în câtă privesce populațiunea mahometană nu s’a putută îndupleca la acesta. Aci este pericolul. Cu frică ne gândimă la epidemia de variolă ce póte isbucni dintr’ună momenta întrastulă în mijloculă mahometaniloră, cari formeză majoritatea poporațiunei acestui județă. Pentru a evita acesta pericolă nu este de câtă una singură mijloca : să număscă celă puțină doi vaccinatori turci, cari vom putea practica mai cu înlesnire operațiunea vaccinării între coreligionarii lori. In câtu pentru râie, acesta este uă moștenire a anilori trecuți și ușori se póte combate. Bulele sifilitice sunt dese pe la sate, rămășițe ale oștirilor rusesci. Deși poporală, mai alesă dealungul ă malului dunăreană, consumă multa porumba, totuși nu s’aă observată cașuri de pelagră. Din Transilvania. Citimă în Gazeta Transilvaniei Adunarea generală a departamentului I alu Asociațiunei, ce s’a ținuta Dumineca trecută în Cernatură Sacelebră va fi una din cele mai memorabile, pentru că cu acesta ocasiune s’a întrupată una din acele idei frumóse și folositóre de la a cărora realitare depinde viitórea desvoltare materială și morală, depinde fericirea poporului româna. După ce adunarea și-a terminata lucrările, conforma ordinei de d. zelosula Românu, d. Diamandi 1. Manole arătândă într’una discursa bine cugetată și bine simțită ce perdere mare este pentru poporula nostru, că industria de casa renumită a femeilor române din Sacele a deca4utü atâta de multa, din causa lipsei de sprijină și încuragiare, și dovedindu cu esemple scose din propria experiență, că femeile române și cu deosebire cacelencele nóstre adună talentă estraordinari și pentru cele mai grele lucrări industriale,—dovada este îmbrăcămintea mai multora din membrii de față, cari purtau vestminte din postara fină țesuta și văpsită de românce din Sacele,a făcu propunerea ca să contribuimă pentru înființarea unei scale române de țesături de lână, bumbacu ș. a. în Sacele. Propunerea acesta salutară, a fost primită în modă entusiastică și în timpu două jumătate oră s’au și subsemnata peste opta sute de florini pentru înființarea școlei proectate. Pentru astăzi nu putemu decâta să dăma espresiune bucuriei nóstre pentru nobila inițiativă și frumosulu resultata, ce i-a urmată îndată. Suntem convinși că, causa înființărea unei școle industriale române în Sacele, va fi îmbrățișată cu căldură de către toți Românii generoși și astafel a sperama că voma putea fi câta mai curândfi atâta de fericiți a anunța deschiderea primei școle române industriale în Ardealu. Din străinătate Neue freie Presse publică următorea telegramă ce i se trimite din Berlin cu data de 16 Noembre: »Berlin, 17 Noembre.—Asupra interpretării în privința petițiunei anti-semitice, se crede că chiar astăzi ministerula va lua hotărîre. National Zeitung voesce a sei că răspunsul a comitelui Eulemburg la interpela Trecură dincolo de sosea și intrară în umbra uleiuriloră, umblândă încetă, vorbinda de felă de fela de lucruri. Ea era fórte veselă în acea sera. Merseră multa timpă astfela. Umbra se îndesise împrejurule; cerulă se umpluse de stele; din cânda în cânda, printre pomi, vedeau sclipirile luminelor orașului, séa la stânga, înfundă, un mare lumină palidă în ceri. Tăcerea era adâncă; vorbiaa înceta. Apoi, coprinși de acea tainică armoniă care iese din nopțe, tăcură, ascultândă gândirile lori care se răspundeau. Se opriră într’una loch unde pomii, în semi cercă, formád uă boltă naturală. Se4ură pe uă bancă și’ și reîncepură convorbirea lori. Elă o ținea de mână. De uădată răsări luna, și uă lungă rază albastră căciu asupră-le și’i înconjura. Enric o privi, ea strălucea supt acesta nimbă. — Câtă ești de frumosă! dise tenărul, sî lua mâna și o săruta lunga. Ea avu fiori. — ’Mî-e frigă, zise ea, ți bcănda aceste cuvinte, se scula, și, reluându’i brațuia, începu să merga răpede, ca și cândű ari fi voita să se încălcască. Enric simți brațului ei tremurândfi pe ala săfi. Se uită la dânsa ; era forte palidă. — Amu stata prea multa supt pomii aceia, dice era ; recerea nopții te-a cuprinsa. Să te întorci iute acasă. — Da,fise ea. Nu mă simtă bine. Dânții îî cențenea și ; ajunseră la trăsuri. Enric o ajută se se suie, și-i făcu felii de felu de recomandații. Intorcându-se, Ilo aapucă uă nespusă întristare . Intră în casă fără a putea împrăștia groza secretă ce-’l fi stăpânia, ari fi voita să se ducă la densa, să scie cuiva se află. Dormirăă... îndată ce se crăpă de dună, se sculă neliniștita. Pe la dece ore, trămise la d-na Corduleni. Feciorula se întorse și ’î dise că domna Cordulenu dorme. Acesta respunsă îla ușură. La două, cândă să pregătea să se ducă la densă, primiră scrisóre. Ana îla rugase un vie. Nu era bine. Demi spera că nu va fi nimica uă simplă răceală. Enric aștepta a doua coji cu nerăbdare. A doua 4b primi uă nouă scrisore. Ana cerea să vie. Mă vei ierta décá te primescu în pata , dicea ea, sunta bine de loca. Vino, amd déra nu trebuință să te văda.« Alergă la densa. Era culcată ; medicula era lângă ea. Când a ’la vădu, zîmbi.* Nu va fi nimica, 4'se ea, ca și cândă ara fi citita în ochii lui îngrijirea inimei sale. Nu e așa, doctore?* Medicula afirmă că în adevări nu va fi nimicit, deci nu va face ance uă imprudință. Apoi salută și pleca. Enric o privia și găsia în trăsurile ieîntă mare schimbare. Ochii-Î lucrau cu uă lucire de friguri, uă roșâță neobicinuită ’i păta obrajii; buzele-î era fi uscate și cam arse de nisce friguri interne. Ea ’la opri multa limpa lângă densa, vorbinda cu aprindere ’La făcu să’î făgăduască că se va întorce pe sora. Ela se întorse și o găsi fórte obosită. — Nu trebue să te ostenesci , dise ela, nu vorbi. Voia sta aci lângă d-ta. — Gitesce-mî ceva , ciise ea. Nu ’mi e somnu. — Ce vrei se ’ți citesc și ? — Noptea de Masa a lui Musset. Cartea este colo, pe mésa. , țiune va coprinde uă aspră condamnare a ■ tendințelor a acelei petițiuni. »Inpresința feld mareșalului Moltke, a ministrului de resbelă și a inspectorului generala ala artileriei, s’a făcut o astădi uă esperiență interesantă cu vă căruță cu aburi pentru transportarea de obiecte militare. Mașina tîrî cinci tunuri de asediu cu trăsurile lora de munițiunî și trecu prin tóte cotiturile fără nici uă greutate. D-niî J Moltke și Komede s’au arătata forte safist făcuți. Este de observata ,că drumul a era drepta. Uă încercare făcută la una sursa, n’a data resultate atâta de satisfăcătore.* In Fremden-Blatt găsimă uă telegramă din Scutari cu data de 15 Noembre, prin care să anunță următorele : »Derviș-pașa a respinsa cererea Ligei d’a i se acorda una termen a două lună. Pașa este turbata de mânie din causa resistenței Albanesilori și declară că acum va întrebuința forța. La 11 curenta s’a făcut apă perchisițiune la domiciliu la unui orecare Pasquale, fiindacă era bănuita de agitațiuni politice. Nu s’au găsită probe contra lui; de aceia consulul și italiana protestă contra acestei procedări, cu atâta mai multa că persona în cestiune este dragomanula sca. Poporațiunea de aici este forte iritată contra guvernului*. — Se telegrafiază următorele din Londra, cu data de 16 Noembre, către Pester Lloyd : »D. Parnell s’a dusa pentru câtă va timpă în sudura Franciei. La solemnitatea deschiderea clubului liberala din Brighton au asistatü d-nii Chamberlain și Bright. In discursuri vorbindu despre starea lucrurilor din Irlanda, se accentuă că numai prin măsuri siluitore nu se va înăbuși anarhia, ci este de urgență reforma legilor agrarii.*— Agenția rusă scrie următorele : «Deși posițiunea negociatorului chineză este anevoiosă din cauza depărtării de guvernul a său, totuși negocierile continuă. Dorința reciprocă pentru una aranjamenta pacifică, este întărită și prin faptul că Rusia, prin procedarea Chinei, pentru care marehisala Tseng nu este nici decum responsabila, este nevoită să ia măsuri de apărare costisitore.* — Deutsche Zeitung publică următorea telegramă ce i se trimite din Constantinopole, cu data de 16 Noembre: »Unü comunicata oficiossi desminte spirea că Englitera, după intervenirea Șahului Persiei, a adresat a uă notă Porții pentru regularea fruntarielori turco-persane. Solii din Djeddah afirmă că la pelerinagiula de anula acesta la Meka au luata parte până acum 80,000 mahomedani, între care sunta peste 300 din Bosnia și Brzegovina. Sultanula din Naskat cugetă a relua în posesiune districtula Zaffar, pe care l’a anexata Turcia, și de aceia guvernul a așezata acolo cere de urgență ajutore.* Ni se trimite din Petra următorea telegramă : D-lui Redactorii alu ROMANULUI. Ama așteptata votarea bugetului județului pentru a respunde la depeșa publicată în Românula de la 18 Octombre espiratii, care ne au făcut a uă durerosă impresiune, nu pentru scriere și supt-scrierea iei, ci pentru că au găsită loca în colonele Jarului d-v. fapt la care nu ne așteptama. Autorul a telegramei fundă d. Teodor Boldur Lățescu, noi ne credemă dispensați de a’i respunde. Enric luă cartea și citi. Ea asculta, cu ochii pe jumătate închiși, și, încete, încetă adormi. Enric urma a citi încă una momenta din ce în ce mai încetă , și cânda fu șicuri că dorme, puse cartea pe mesă și o privi. Ochii-i erau tăiați. La colțurile narinilor, ce erau dilatate se putea vedea văcută care trăda suferința. Ea resufla greă. Era forte palidă, dori din cândă în cândă, péta roșie se arăta pe umerii obrazilor. Elă rămase astă-felă lângă densa penă forte târdia. Medicula veni. — N’o deșteptă disceta, somnula ’o face bine. — Crezi doctore , că e vreuna pericolă. — Ca și nu, friguri tata mai are și e răă să asceptăma penă mâine , deci frigurile vom scădea, nu va mai fi nici ună pericolă. (Va urma). Frédéric Danié.