Romanulu, noiembrie 1880 (Anul 24)
1880-11-22
ANULU DOUE—DECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTEA HUÍCIDRI. Linia do 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMÂNIA, la administrațiunea Țarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. O. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfiscligasse 10. La FRANCPORT, S. M. G. L. Daube et C-une, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Articolele nepublicate se ar du. 20 BANI ESEMPLARULU Rodacți Unea și Administrațiunea strada Dumnei 14 SAMBATA, DUMINECA, 22, 23 NOEMBRE, 1880. LUMINILAZA-TE M VEI EI. ABONAMENTE." In Capitală și districte: unii ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Penmu zide țevile Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea Țarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch m 8irkt IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Vi- San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU RlIPlic PQPI ^ BRUMARU DUKU ObW, 4 UNDREA Siliția se recunosce prin tăcere, neconteniții biruiți de neresbătută putere a faptelor, adversarii noștri se trudescu a găsi adăpostii pentru ideile ce represintă în cuvinte mai multe sau mai puțină înțelese. Siliți, în fața argumentelor și doveților istorice ce arnă citată, a înceta propaganda ce începuseră în scopul de a face să se credă că reformele liberale sunt opera aceloră ce se numescă conservatori: siliți a tăcea și a se recunosce biruiți ori de câte ori provocă vre-uă comparațiune între regimul ă actuală și regimul ă conservatoră, protivnicii noștri caută acum a se pune supt paravanulă câte unui cuventă, spre a mai putea ascunde netemeinicia acusăriloră ce arunca partidei liberale și lipsa lor de principie. Astăfelă de câtăva timpă aă scosă la ivelă cuventulă de „americani sare“ și pe temeiul acestui cuvântü ne facă acusările cele mai neîntemeiate, cele mai absurde, cele mai ridicule. Voiți să ne americanisaț, ne fică ei, cu uă prefăcută indignare, și protestă din tóte puterile în contra americanisării. Să ne înțelegemă. America e republică, de la deosebirea de căpeteniă între ea și celelalte state de pe globă, și în specială între ea și Europa, nu constă în forma de guvernă, căci republice suntă și în continentul nostru, nici în deosebirea de naționalitate între cetățeni; căci asemenea State suntă și nu Europa, ci în întinderea libertăților, de care se bucură poparele din Statele Unite și în sistema economică cu care e înzestrată acelă Stată, sistemă care l’a dusă nu numai la oă absolută independință economică, ci Fa pusă chiar în stare de a lupta cu lumea civilizată europeană pe teremurü industriei și ală agriculturei. Deci, cândă ni se adreseză acusarea că voimă sé „americanisămă“ țera, cândă mai cu semă acestă acusare se produce însoțită de reflesiuni privitore la starea nóstru economică și politică, e vădită că adversarii noștri țintescă tocmai aceșta obiectă. Și într’adevĕrü, deosebirea între ei și noi în privința întinderii și practicării libertăților publice, precum și în privirea organisării economice, e radicală. Noi amă susținută totă-de-una și amă reușită a face să se înscrie în Constituțiune principială suveranității naționale cu oă dinastie europeană ereditară, noiamă combătută asemenea totă-deuna tendințele și încercările protivnicilor noștri de a popora țara cu colonii străine și de a introduce străini în sinnlă națiunii fără controlul și învoirea iei. Noiamă combătută cu tote puterile ce ne dauă convingere adâncă și prevederea unor mari pericole pentru națiune, introducerea liberului schimbă în sistema nostră vamală și faptele dovedescă -i cu ei, cu puterea necontestabile a adevĕrului pipăită, temeinicia prevevederilor și temerilor nóstre. Astăzi suntemă ce amă fostă ieri și mâne vomă fi ce suntemă as, tății. Liberali prin convingere, dorimă lărgirea libertăților publice, americanisarea—dacă acestă curentă le place mai multă protivnicilor noștri — și căutămă a ajunge la lărgire prin practicarea sinceră și onestă a Constituțiunii, prin neîmpedecarea esercitării nici uneia din libertățile publice, pentru ca poporulă se capete prin necontenitale esercitare calitățile trebuitore pentru întinderea lorü. Și atâtă de departe merge mă cu credința nostră că bine mare își face națiunea profitândă de tóte libertățile ce și-a stipulată în paetură fundamentală, încâtă lasămă se dormá prăfuite în arhiva uitării tóte legile cu care reacțiunea a urmată puterea esecutivă în contra libertăței tiparului și a cuvântului, și urmămă astfelă nu numai astăzi, în timpă de pace, ci așa amă urmată și în timpulă resbelului, cândă protivnicii noștri mergeaă pene a denunța mișcările trupeloră], a provoca la rescolă și a chiama intervenirea străinilor în afacerile nóstre. In privirea economică , asemenea căutămă, — pe câtă ne e permisă în fața angajamentelor internaționale de care e legată țera nostră, — a provocată mișcare favorabilă muncei naționale. Și aci voimă íntr’adevĕrü „americanisare,“ adică ocrotirea muncei naționale în lupta iei cu cea străină. Din acestă principiă pornesce stăruința cea depusă partida liberală, oricândă a trecută pe la putere, pentru a crea fabrice naționale de postavuri, de hârtie și altele; de acestă principiă este inspirată și rescumperarea căilor ferate, cele mai însemnate artere de comunicare și unuia din mijlocele cele mai sigure și mai eficace de protecțiune a muncei naționale. Decă dură la aceste idei țintescă organele oposițiunii cândă ne acasă de „americanisare“ a țării, ele nu facă decâtă a ne aduce mă omagiu, pate din necunoscință de starea lucrurilor în America. „ Americanisarea“ în privirea întinderii libertăților publice să dorescă tóte națiunile ; „americanisarea“ în privirea economiei a începută să o aplice principele de Bismarck în Germania anulă trecută ; americanisarea, adică protecțiunea muncei naționale, găsesce călduroși și numeroși partizani nu numai în Francia, ci și în Engliteza, prototipul și inițiatarea liberului schimbă. Deci, acestă americanisare, pentru care ni se aducă acasări, este pentru noi mă noă titlu de merită și ne face mă uă datoriă de a ’să revendica în contra partizaniloră „anglicanisării“ care ne-aă dată nefericitele convențiuni comerciale liberă schimbiste și s’aă trudită — sfrunzândă chiar Constituțiunea — nu numai a reduce, ci și a nimici libertățile publice. Jouisera numeroși cetățiani amici mi-aă făcută marea onore d’a veni la gară la sosirea mea. Fiindu-mi peste putință atunci d’a-i îmbrăcișa pe toți, îi rogă să primescă espresiunea simțimintelor mele de iubire și de recunoscință. C. A. Rosetti. SERVIȚIULE TELEOGRAFICII. ALE AGENȚIEI HAVAS. Paris, 2 Decembre. — Camera Deputaților u. D. Barthelemy Sf. Hilaire, respundându unei interpelări în privința politicei esteriare a Cabinetului, zjice : „Concertula europeană cu participarea Franciei e cea mai bună garanție pentru pace. Tóte sforțările se facă acum pentru menținerea înțelegerei între Puteri. Europa, pe care Congresul de la Berlin a stabilită-o ca mijlocitare între Grecia și Turcia, cere de la Grecia de a nu începe lupta. Uă ordine de zi, prin care ’și exprimă încrederea în cabinetă,s’a adoptată cu 307 voturi contra 107. Viena, 2 Decembre. — După informațiunile primite din Londra de Corespondința politică, Anglia ar fi făcută că propunere recentă cabinetelor europene prin care cere ca diversele escadre care se mai găsescă încă în Cataro, se ierneze în diferitele porturi și se-șî comunice locul unde urmeză seu se apuce în direcțiuni fixate reciprocamente, astăzilă încâtă să se pară încă că există uă conesiune a Ootei europene. Rusia ar fi aderată la acesta propunere. Viena, 2 Decembre. — Camera Deputați lor.—Guvernul prezintă mai multe proiecte de legi : unură relativă la continuarea construcției drumului de seră din Bosnia, de la Sienitza pene la Sarajevo, una altuia privitoră la tractatură de comerciă cu Spania și țină ală treilea pentru bugetulă provisorră până la finele lui Martie. Guvernul cere autorizația de a emite rentă de hârtiă pentru 14,500,000. Paris, 3 Decembre. — D. Laporte este numită consulă al Franciei la Galați. Scutari, 3 Decembre. — Circulara înmânată de Derviș-pașa consulilor străini din Scutari anunță că cessiunea Dubigneî a fost regulată și că ordinea este restabilită. Derviș-pașa a disolvată Liga albanesă. Viena, 3 Decembre. — Se telegrafiază din Bacsica către Corespondința politică: „Vice-amiralul Seymour a notificată astat și tutoră comandanților și de escadre disolvarea flotei combinate. Escadra engleză se va duce mâine diminuță la Malta și escadra francezâ la Toulon.* Roma, 3 Decembre. — II Diritto desminte cele două scrie date ori de Standard, una în privința negociărilor fi întreprinse de Francia și Englitera față cu Austria și Germania pentru rezolvarea cestiunii grecești, cea de a doua în privința declarațiunii ce ară fi făcută Grecia că va începe ostilitățile deca flota combinată ară fi rechemată. Citatură chiară adaugă că pentru momentă cestiunea gracă este suspendată. Pofta a ordonată autorităților din Metelena se cheamă repede satisfacere cererilor ei formulate de cornitele Corti, ambasadorul Italiei, în urma conflictului care a avută locă între pescarii italiani și metelinoți. Discursulu d-lui președinte al Camerei. In ședința de astăzi a Camerii, d. C. A. Rosetti a ocupată, în aplausele Adunării, fotoliulii președenției, rostindu următorele cuvinte : Domni deputați, Simții și a prețuiescă, în tota întinderea iei, marea onore ce mi-ați făcută; ea este pentru mine cu atâtă mai prețiosă cu câtă încredințându-mi conducerea desbateriloră d-v., în fosta Cameră și în acesta—căci sunteți mai totă aceiași deputați — m’ați asociată astă-felă precum și pe mine la însemnatele, patrioticele și politicele lucrări ce ați făcută și care aă fostă, suntă astă-felă încâtă r ele suntă d’ajunsă pentru a împlini vieța unui omă, chiară deca elă ară avea cea mai nobilă ambițiune. România, este astăzi pusă peră înălțime, de unde toți o potă vede, și sciți câtă de numeroși suntă ochii care țintiți suntă asupra iei. Facendu’mi astăzi onorea d’a-mi încredința din noă conducerea desbaterilor ă d-vóstră, nu ve potă areta recunoscință mea, în singurulă modă demnă de representanții României libere și independinte, de câtă silindu-me să ve cruță timpulă, ca să se înlesnescă lucrările cele mari, ce aveți a face âncă , pentru a ajunge aprope de încoronarea edificiului ce ați începută să-la rădicați atâtă de susă. Trebuie dorit, suntemă, sunteți datori să dovediți inimiciloră celoră califi și amiciloră celoră reci că România este uă națiune care are conseiință de drepturile și de datoriele iei și că liniștea domnesce la noi nu numai pe strade, oferă în spirite. Lucrările ce aveți a face suntă și mai însemnate și între ele, pentru mine, se’mi dați voie să vă atragă atențiunea asupra răspândirei instrucțiunii și a măririi averii naționale, mai cu semă la săteni, căci scrți că acolo a fostă și este temelia casei (aplause). Me voi sili, d-loră, în lucrările ce aveți a face, să vă dovedescă recunoștința mea, asigurându-se că, pe acestă cale, cei mai juni și mai ageri dintre d-vostră nu me vor ă lăsa departe înapoi (aplause). Se -mi dea voiă și minoritatea să-i spună că că, care seă pe deplină câtă de mare bine póte face, într’uă țeră liberă, dă oposițiune sinceră și patriotică , o asigură că mĕ va găsi totă d’auna gata să-i înlesnescă calea, misiunea iei cea frumosă, negreșită fără sé împedecă lucrările și datoriele majorității, și că mă voi sili să-i dovedescă că voi respecta-o, câtă se va respecta ea însăși (aplause). Dubigneî. Prin purtarea cabinetului britanica, Sultanula a fosta nevoita să ordone împușcarea a sute de Albanesi spre a esecuta cu forță cedarea unui ținuta albanesii către nisce nu vr stăpâni, pe cari Albanesii îi urăsca întrebuințarea forței .în favorea Greciei este directamente opusă tratatului de la Berlin și trebuie ca Grecia să-și mărginescă pretențiunile la Thesalia. Marchisala de Salysbury se așteptă ca guvernu să se lase la uă parte cestiunea grecă și să se ocupe cu Irlanda. D-sea respinge apoi orice miijlocű de potolire a Irlandei care ara ținti la sechestrarea bunuriloră în paguba proprietarilora și protesteza cu violență contra molatriei și sfiiciósei politice a guvernului, care nu pate sé aibă de resultata decâta subjugarea din nuva a Irlandei sefi despărțirea iea de tota de Englitera. Depeșă comercială. Paris. 3 Noembre. — Pe piețele englese și francese transacțiunile pentru grîne sunt calme. America își menține cursurile ieî ferme. S’a produsă la Paris un mare urcare de prețuri în cursurile făineloră din causa scăderii stockului. Unii finoni discursu alü marchisului de Salisbury. Die Fresse publică următorea telegramă din Londra, cu data de 30 Noembre : »Marchisul de Salisbury a ținut a unu nuon discursu la banchetulu ce s’a data la Woodstock și elfia atacată cu violență atitudinea guvernului englesi în cestiunea Austro-Ungaria și proiectul englesii în privința Smyrnei. Supt acesta titlu, Neue freie presse publică următorea telegramă ce i se trimite din Pesta cu data de 30 Noembre : .Se pare că discursul a ținuta de lordula Granville în Hanley n’a produsa una efecta tocmai plăcuta asupra ministeriului austriaca de esterne, de vreme ce fiarele inspirate de aici se incerca a combate nejustificabilele imputări ale lordului Granville. Mai ânteia se esprimă părerea de refi că baronula de Haymerle n’a data nici vă lămurire delegațiunilora asupra proiectului englesa relativă la Smyrna. De altă parte se sfiă în genere că ministerul nostru de externe era forte dispusa la începută a lumina prin comunicările sale și acestă parte a concertului europeană, și că n’a renunțată la acestaotărîre de câta numai după ce aă sosita din Londra cereri după cereri d’a nu comunica ceva delegațiunilora asupra ultimelor ei negociărî. Baronula de Haymerle a ținuta într’ună chipa forte colegială fără de acesta dorință a unul guverna amiefi, dera cum vetiu că însuși lordala Granville a comunicată în Hanley tote acele lucruri pentru care ceruse chiar acum patru septemâni ună secretă absolută guvernului nostru. Fără a cunosce pe deplină acele negocieri diplomatice, totuși credema a pute spune că atitudinea Austriei față cu proiectului Englitezeî relativă la Smyrna, a fost a forte consecințe de la începută până la sfîrșitu. Baronula de Haymerle n’a avuta nimica de retrasă, fiindă-că de la începută chiar elă nu făgăduise nimica. Totuși onorabilula secretară ală Foreign oficiului n’a putută fi multă vreme în nedomirire asupra respunsului austro-ungar și, căci în curênda i se comunică, ceea ce seă flăcare la noi astăziî, că monarcia nóstra nici nu visa ea însășî să ia parte la sechestrarea Smyrnei, și nici nu putea să permită altuia să facă acésta.* La acesta telegramă, Neue freie Presse mai adaogă următorele scris : , Afară de acestea, unul din corespondenții noștrii ne mai comunică, că chiar și primula respinsă ală Austro-Ungariei la propunerea englesă d’a sechestra Smyrna era de ajunsă spre a lămuri cabinetul din St. James, că monarhia nostră nu voesce să ia nici să parte la esecutarea unui asemene plană. Austro-Ungaria n’a mersă mai departe ca pene la uă aderare în principii la uă acțiune navală ; în practică ensé, ea se declară imediată contra oricărui demersu, care, în viitorele lui desvoltări, ar fi putută să conducă la uă complicațiune resboinică, și atâta cei din Londra câta și cei din Viena erau șiguri că blocarea unu