Romanulu, noiembrie 1880 (Anul 24)

1880-11-22

ANULU DOUE—D­ECI ȘI PATRU VOIESCE ȘI VEI PUTE­A HUÍCIDRI. Linia do 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lei — A se adresa: N ROMÂNIA, la administrațiunea­­ Țarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. O. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfiscligasse 10. La FRANCPORT, S.­­ M. G. L. Daube et C-une, pentru Germania, Belgia, O­­landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ar du. 20 BANI ESEMPLARULU Rodacți Unea și Administrațiunea strada Du­mnei 14 SAMBATA, DUMINECA, 22, 23 NOEMBRE, 1880. LUMINILAZA-TE M VEI EI. A­B­O­N­AM­ENTE." In Capitală și districte: unii ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Penm­u zide țevile Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Țarului LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch m 8i­rk­t IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Vi- San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU RlIPlic PQPI ^ BRUMARU DUK­U­ ObW, 4 UNDREA Siliți­a se recu­nosce prin tăcere, neconteniții biruiți de neresbătută pu­tere a faptelor­, adversarii noștri se trudescu a găsi adăpostii pentru ideile ce represintă în cuvinte mai multe sau mai puțină înțelese. Siliți, în fața argumentelor­ și doveț­ilor­ istorice ce arnă citată, a înceta propaganda ce începuseră în scopul­ de a face să se credă că re­formele liberale sunt­ opera aceloră ce se numescă conservatori: siliți a tăcea și a se recunosce biruiți ori de câte ori provocă vre-uă compa­­rațiune între regimul ă actuală și re­­gimul ă conservatoră, protivnicii no­ștri caută acum a se pune supt pa­­ravanulă câte unui cuventă, spre a mai putea ascunde netemeinicia acu­­săriloră ce arunca partidei liberale și lipsa lor­ de principie. Astă­felă de câtă­va timpă aă scosă la ivelă cuventulă de „ameri­cani sare“ și pe temeiul­ acestui cu­­vântü ne facă acusările cele mai ne­întemeiate, cele mai absurde, cele mai ridicule. Voiți să ne americanisaț­, ne­­ fică ei, cu uă prefăcută indignare, și pro­testă din tóte puterile în contra a­­mericanisării. Să ne înțelegemă. America e republică, de la deose­birea de căpeteniă între ea și cele­­l­alte state de pe globă, și în spe­cială între ea și Europa, nu constă în forma de guvernă, căci republice suntă și în continentul­ nostru, nici în deosebirea de naționalitate între cetățeni; căci asemenea State suntă și nu Europa, ci în întinderea liber­­tăților, de care se bucură poparele din Statele­ Unite și în sistema eco­nomică cu care e înzestrată acelă Stată, sistemă care l’a dusă nu nu­mai la oă absolută independință e­­conomică, ci Fa pusă chiar în stare de a lupta cu lumea civilizată eu­ropeană pe teremurü industriei și ală agriculturei. Deci, cândă ni se adreseză acusa­­rea că voimă sé „americanisămă“ țera, cândă mai cu semă acestă acusare se produce însoțită de re­­flesiuni privitore la starea nóstru economică și politică, e vădită că adversarii noștri țintescă tocmai a­­ceșta­ obiectă. Și într’adevĕrü, deosebirea între ei și noi în privința întinderii și practicării libertăților­ publice, pre­cum și în privirea organisării eco­nomice, e radicală. Noi amă susținută totă-de-una și amă reușită a face să se înscrie în Constituțiune principială suvera­nității naționale cu oă dinastie eu­ropeană ereditară, noi­amă combă­tută asemenea totă-de­una tendin­țele și încercările protivnicilor­ noș­tri de a popora țara cu colonii stră­ine și de a introduce străini în si­­nnlă națiunii fără controlul­ și în­voirea iei. Noi­amă combătută cu tote pu­terile ce ne da­uă convingere a­­dâncă și prevederea unor­ mari pe­ricole pentru națiune, introducerea­­ liberului schimbă în sistema nostră vamală și faptele dovedescă -i cu­­ ei, cu puterea necontestabile a a­devĕrului pipăită, temeinicia preve­­vederilor­ și temerilor­ nóstre. Astăz­i suntemă ce amă fostă ieri și mâne vomă fi ce suntemă as­, tății. Liberali prin convingere, dorimă lărgirea libertăților­ publice, ame­­ricanisarea—dacă acestă curentă le place mai multă protivnicilor­ noș­tri — și căutămă a ajunge la lăr­gire prin practicarea sinceră și o­­nestă a Constituțiunii, prin neîm­­­pedecarea esercitării nici­ uneia din libertățile publice, pentru ca popo­rulă se capete prin necontenita­le esercitare calitățile trebuitore pen­tru întinderea lorü. Și atâtă de departe merge mă cu credința nostră că bine mare își face națiunea profitândă de tóte li­bertățile ce și-a stipulată în pae­­tură fundamentală, în­câtă lasămă se dormá prăfuite în arh­iva uită­rii tóte legile cu care reacțiunea a urmată puterea esecutivă în contra libertăței tiparului și a­­ cuvântului, și urmămă ast­felă nu numai astăz­i, în timpă de pace, ci așa amă ur­mată și în timpulă resbelului, cândă protivnicii noștri­ mergeaă pene a denunța mișcările trupeloră], a pro­voca la rescolă și a chiama inter­­venirea străinilor­ în afacerile nóstre. In privirea economică , asemenea căutămă, — pe câtă ne e permisă în fața anga­jamentelor­ interna­ționale de care e legată țera no­stră, — a provoca­tă mișcare favo­rabilă muncei naționale. Și aci voimă íntr’adevĕrü „ame­­ricanisare,“ adică ocrotirea muncei naționale în lupta iei cu cea străină. Din acestă principiă pornesce stă­ruința ce­a depusă partida liberală, ori­cândă a trecută pe la putere, pentru a crea fabrice naționale de postavuri, de hârtie și altele; de a­­cestă principiă este inspirată și res­­cumperarea căilor­ ferate, cele mai însemnate artere de comunicare și unuia din mi­jlocele cele mai sigure și mai eficace de protecțiune a mun­cei naționale. Decă dură la aceste idei țintescă organele oposițiunii cândă ne acasă de „americanisare“ a țării, ele nu facă de­câtă a ne aduce m­ă oma­giu, pate din necunoscință de starea lucruri­lor­ în America. „ Americanisarea“ în privirea în­tinderii libertăților­ publice să do­­rescă tóte națiunile ; „americanisa­rea“ în privirea economiei a înce­pută să o aplice principele de Bis­marck în Germania anulă trecută ; americanisarea, adică protecțiunea muncei naționale, găsesce călduroși și numeroși partizani nu numai în Francia, ci și în Engliteza, prototi­­pul­ și inițiatarea liberului schimbă. Deci, acestă americanisare, pentru care ni se aducă acasări, este pen­tru noi m­ă noă titlu de merită și ne face mă uă datoriă de a ’să revendica în contra partizaniloră „anglicanisării“ care ne-aă dată ne­fericitele convențiuni comerciale li­beră schimbiste și s’aă trudită — sfrunzândă chiar Constituțiunea — nu numai a reduce, ci și a nimici libertățile publice. Joui­sera numeroși cetățiani a­­mici mi-aă făcută marea onore d’a veni la gară la sosirea mea. Fiin­­du-mi peste putință atunci d’a-i îm­­­­brăcișa pe toți, îi rogă să primescă espresiunea simțimintelor­ mele de iubire și de recunoscință. C. A. Rosetti. SERVIȚI­ULE TELEOGRAFICII. ALE AGENȚIEI HAVAS. Paris, 2 Decembre. — Camera Deputa­ților u. D. Barthelemy Sf. Hilaire, respun­­dându unei interpelări în privința politicei esteriare a Cabinetului, zjice : „Concertula europeană cu participarea Franciei e cea mai bună garanție pentru pace. Tóte sfor­țările se facă acum pentru menținerea în­țelegerei între Puteri. Europa, pe care Con­­gresul­ de la Berlin a stabilită-o ca mij­­locitare între Grecia și Turcia, cere de la Grecia de a nu începe lupta. Uă ordine de zi, prin care ’și exprimă încrederea în cabinetă,­s’a adoptată cu 307 voturi contra 107. Viena, 2 Decembre. — După informațiu­­nile primite din Londra de Corespondința politică, Anglia ar­ fi făcută că propunere recentă cabinetelor­ europene prin care cere ca diversele escadre care se mai gă­­sescă încă în Cataro, se ierneze în diferi­tele porturi și se-șî comunice locul­ unde urmeză seu se apuce­ în direcțiuni fixate reciprocamente, astă­zilă în­câtă să se pară încă că există uă conesiune a Ootei euro­pene. Rusia ar­ fi aderată la acesta propunere. Viena, 2 Decembre. — Camera Deputați­­ lor­.—Guvernul­ prezintă mai multe pro­iecte de legi : unură relativă la continuarea construcției drumului de seră din Bosnia, de la Sienitza pene la Sarajevo, una altuia privitoră la tractatură de comerciă cu Spa­nia și țină ală treilea pentru bugetulă pro­­visorră până la finele lui Martie. Guvernul­ cere autorizația de a emite rentă de hârtiă pentru 14,500,000. Paris, 3 Decembre. — D. Laporte este numită consulă al­ Franciei la Galați. Scutari, 3 Decembre. — Circulara în­mânată de Derviș-pașa consulilor­ străini din Scutari anunță că cessiunea Dub­igneî a fost­ regulată și că ordinea este resta­bilită.­­­ Derviș-pașa a disolvată Liga al­­banesă. Viena, 3 Decembre. — Se telegrafiază din Bacsica către Corespondința politică: „Vice-amiralul­ Seymour a notificată as­­tat și tutoră comandanților și de escadre di­­solvarea flotei combinate. Escadra engleză se va duce mâine diminuță la Malta și es­cadra francezâ la Toulon.* Roma, 3 Decembre. — II Diritto des­­minte cele două scrie date ori de Standard, una în privința negociărilor fi întreprinse de Francia și Englitera față cu Austria și Ger­mania pentru rezolvarea cestiunii grecești, cea de a doua în privința declarațiunii ce ară fi făcută Grecia că va începe ostilită­țile deca flota combinată ară fi rechemată. Citatură chiară adaugă că pentru momentă cestiunea gracă este suspendată. Pofta a ordonată autorităților­ din Me­­telena se chea­mă repede satisfacere cere­­rilor ei formulate de cornitele Corti, amba­­sadorul­ Italiei, în urma conflictului care a avută locă între pescarii italiani și me­­telinoți­. Discursulu d-lui președinte al­ Camerei. In ședința de astăzi a Camerii, d. C. A. Rosetti a ocupată, în a­­plausele Adunării, fotoliulii președen­­ției, rostindu următorele cuvinte : Domni deputați, Simții și a prețuiescă, în tota în­tinderea iei, marea onore ce mi-ați făcută; ea este pentru mine cu a­­tâtă mai prețiosă cu câtă încredințân­­du-mi conducerea desbateriloră d-v., în fosta Cameră și în acesta—căci sun­teți mai totă aceiași deputați — m’ați asociată astă-felă pre­cum și pe mine la însemnatele, patrioticele și politicele lucrări ce ați făcută și­­ care aă fostă, suntă astă-felă în­câtă r ele suntă d’ajunsă pentru a îm­plini vieța unui omă, chiară deca elă ară avea cea mai nobilă ambi­țiune. România, este astăzi pusă pe­ră înălțime, de unde toți o potă vede, și sciți câtă de numeroși suntă o­­chii care țintiți suntă asupra iei. Facendu’mi astăzi onorea d’a-mi încredința din n­oă conducerea des­­baterilor ă d-vóstră, nu ve potă a­­reta recunoscință mea, în singurulă modă demnă de representanții Ro­mâniei libere și independinte, de câtă silindu-me să ve cruță timpulă, ca să se înlesnescă lucrările cele mari, ce aveți a face âncă , pentru a a­­junge aprope de încoronarea edifi­ciului ce ați începută să-la rădicați atâtă de susă. Trebuie dorit, suntemă, sunteți da­tori să dovediți inimiciloră celoră califi și amiciloră celoră reci că Ro­mânia este uă națiune care are con­­seiință de drepturile și de datoriele iei și că liniștea domnesce la noi nu numai pe strade, oferă în spirite. Lucrările ce aveți a face suntă și mai însemnate și între ele, pen­tru mine, se’mi dați voie să vă a­­tragă atențiunea asupra răspândirei instrucțiunii și a măririi averii na­ționale, mai cu semă la săteni, căci scrți că acolo a fostă și este temelia casei (aplause). Me voi sili, d-loră, în lucrările ce aveți a face, să vă dovedescă recu­­noștința mea, asigurându-se că, pe acestă cale, cei mai juni și mai a­­geri dintre d-vostră nu me vor ă lăsa departe înapoi (aplause). Se -mi dea voiă și minoritatea să-i spună că că, care se­ă pe de­plină câtă de mare bine póte face, într’uă țeră liberă, dă oposițiune sinceră și patriotică , o asigură că mĕ va găsi totă­ d’a­una gata să-i înlesnescă calea, misiunea iei cea frumosă, negreșită fără sé împedecă lucrările și datoriele majorității, și că mă voi sili să-i dovedescă că voi respecta-o, câtă se va respecta ea însăși (aplause). Dub­igneî. Prin purtarea cabinetului brita­nica, Sultanula a fosta nevoita să ordone împușcarea a sute de Albanesi spre a ese­­cuta cu forță cedarea unui ținuta albanesii către nisce nu vr stăpâni, pe cari Albanesii îi urăsca­ întrebuințarea forței .în favorea Greciei este directamente opusă tratatului de la Berlin și trebuie ca Grecia să-și măr­­ginescă pretențiunile la Thesalia. Marchisala de Salysbury se așteptă ca guvernu să se lase la uă parte cestiunea grecă și să se ocupe cu Irlanda. D-sea respinge apoi ori­ce miijlocű de potolire a Irlandei care ara ținti la sechestrarea bunuriloră în paguba proprietarilora și protesteza cu violență con­tra molatriei și sfiiciósei politice a guver­nului, care nu pate sé aibă de resultata de­câta subjugarea din nuva a Irlandei sefi despărțirea iea de tota de Englitera. Depeșă comercială. Paris. 3 Noembre. —­ Pe piețele englese și francese transacțiunile pentru grîne sunt­ calme. America își menține cursurile ieî ferme. S’a produsă la Paris un mare ur­care de prețuri în cursurile făineloră din causa scăderii stockului. Unii finoni discursu alü mar­­chisului de Salisbury. Die Fresse publică următorea telegramă din Londra, cu data de 30 Noembre : »Marchisul­ de Salisbury a ținut a unu nuon discursu la banchetulu ce s’a data la Woodstock și elfi­a atacată cu violență a­­titudinea guvernului englesi în cestiunea Austro-Ungaria și proiectul­ englesii în privința Smyrnei. Supt acesta titlu, Neue freie presse pu­blică următorea telegramă ce i se trimite din Pesta cu data de 30 Noembre : .Se pare că discursul a ținuta de lordula Granville în Hanley n’a produsa una efecta tocmai plăcuta asupra ministeriului aus­triaca de esterne, de vreme ce fiarele in­spirate de aici se incerca a combate ne­­justificabilele imputări ale lordului Granville. Mai ânteia se esprimă părerea de refi că baronula de Haymerle n’a data nici vă lă­murire delegațiunilora asupra proiectului englesa relativă la Smyrna. De altă parte se sfiă în genere că ministerul­ nostru de externe era forte dispusa la începută a lu­mina prin comunicările sale și acestă parte a concertului europeană, și că n’a renun­țată la acesta­otărîre de câta numai după ce aă sosita din Londra cereri după cereri d’a nu comunica ceva delegațiunilora asu­pra ultimelor ei negociărî. Baronula de Hay­merle a ținuta într’ună chipa forte colegială fără de acesta dorință a unul guverna a­­miefi, dera cum vetiu că însuși lordala Granville a comunicată în Hanley tote acele lucruri pentru care ceruse chiar acum pa­tru septemâni ună secretă absolută guver­nului nostru. Fără a cunosce pe deplină a­­cele negocieri diplomatice, totuși credema a pute spune că atitudinea Austriei față cu proiectului Englitezeî relativă la Smyrna, a fost a forte consecințe de la începută până la sfîrșitu. Baronula de Haymerle n’a a­­vuta nimica de retrasă, fiindă-că de la în­cepută chiar elă nu făgăduise nimica. To­tuși onorabil­ula secretară ală Foreign­ ofi­­ciului n’a putută fi multă vreme în nedo­­mirire asupra respunsului austro-ungar și, căci în curênda i se comunică, ceea­ ce se­ă flă­care la noi astăziî, că monarc­ia nó­stra nici nu visa ea însășî să ia parte la sechestrarea Smyrnei, și nici nu putea să permită altuia să facă acésta.* La acesta telegramă, Neue freie Presse mai adaogă următorele scris : , Afară de acestea, unul­ din corespon­denții noștrii ne mai comunică, că chiar și primula respinsă ală Austro-Ungariei la propunerea englesă d’a sechestra Smyrna era de ajunsă spre a lămuri cabinetul­ din St. James, că monarh­ia nostră nu voesce să ia nici să parte la esecutarea unui a­­semene plană. Austro-Ungaria n’a mersă mai departe ca pene la uă aderare în prin­cipii la uă acțiune navală ; în practică ensé, ea se declară imediată contra ori­cărui de­­mersu, care, în viitorele lui desvoltări, ar­ fi putută să conducă la uă complicațiune resboinică, și atâta cei din Londra câta și cei din Viena erau șiguri că blocarea unu

Next