Romanulu, decembrie 1880 (Anul 24)

1880-12-03

ANULtI DOUEPECI ȘI PATRU_____ Refracțiunea și Adminratnițiunea strada Domnel 14 VOIESCE ȘI TEI PUTE ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III — 2 lel — A se adresa: N ROMANIA, la administrațiunea (jíarulul. LA PARIS, la Havas, Laffite et C*ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud et C-nie, 139— 140, Fleet Street, London E. 0. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. La FRANCFORT, S.—M..G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU I Bucuresci, I uST Senatul ü a votată ieri, cu majoritate de 34 voturi în contra 2, proiectulu de respunsu la discursul tronului. Acesta respunsu are uă escepțională însemnate din puntulu de vedere ale întăririi edificiului rădicată cu atâta trudă la 1866 pe basa monarhiei constituționale. Lungi și durerase suferințe a încercată țara nóstra din causa deselor schimbări de domni, din causa luptelor, adese sângerase, derutatădeuna demoralislizate, între aspiranții la domnia. Istoria țării, pe lângă faptele mărețe și luptele meritorie ce au avută de scopă menținerea și apărarea drepturilor și pământului națională, ne înfățișează mai la fiecare pagină ună tabloă tristă de intrigele ce se țesaă, de luptele ce se urmaă în vederea ocupării tronului. Urmarea fatală a acestor porniri ambițioise a fostă că a venită ună timpă cândă tronulă se da celui mai dibactă în intrigi, celui ce lă putea plăti mai multă, celui ce avea îndrăsnela și nerușinarea de a-și face din țață, din stîrpirea ideilor și simțiminteloră naționale ună articolă de credință, uă regulă constantă de purtare. Acestă stare primejdiósa atrase luarea aminte țării și o îndemnă să-i caute vindecare. Resultatele acestoră căutări luară corpă, dobândiră uă espresiune clară în Divanurile ad-hoc, cândă cu uă voce apropie unanimă Românii să rostiră pentru uă dinastiă străină din una din familiele domnitore în Europa. Acestă dorință căpăta consacrarea iei la 1866 prin alegerea principelui Carol de Hohenzollern, care deveni Carol I, Domniță Românilor. Dorința țării exprimată de Divanurile ad-hoc deveniră realitate și luptele pentru domnia— cu tostă încercarea lipsită de patriotismă făcută într’uă parte a țării la 1866 — nu mai găsiră aderinți. Țeza, instruită prin trecutului ei, nu mai privi decâtă cu nepăsare, decă nu și cu dispreță, pe poftitorii de domniă, pe omenii mici la sufletă, care—pentru interese și ambițiuni personale — să arătaă gata de a reînoui vechiele și durerosele scene ale dramelor, luptei pentru domnie. Lipsia însă, până în momentul de față, dinastiei române țină elementă de siguranță, moștenitorulă directă chiemată eventuală a ocupa tronulă. M. S. R. Domnulă, care va f u de aprope pericolulă în celă din urmă resbelă și care cu câtă cunoscu mai multă și mai de aprope poporală română, atâtă în timpă de pace câtă și în resbelă, cu atâtă îlă iubi mai multă, să oțărî a da țării și acestă ultimă siguranță, spre a face ca dorința adunărilor ă mume de la 1857 să capete că mai puternică consacrare. M. S. R. Domna, apelândă la marele simțiminte ce nutreșce nobila-i inimă pentru poporală română, dete ^semplulă celei mai admirabile abnegațiuni, consimțindă a regula de pe acum succesiunea tronului României. Prin acestă faptă Domna Românilor a făcută celă mai mare sacrificiă ce ’la póte săvârși uă femeiă și uă Domnă, mai cu osebire putândă deveni mamă, și mamă de Domnă, precum o fostă soeță de Domnă. A conveni la uă vârsta tânără că nu va gusta póte din fericirea de a fi mamă și de a vedea pe tronulă țărei mă fiă ală săă, este cea mai sublimă abnegațiune ce se póte aștepta de la uă femeiă. Senatulă, discutândă ieri proiectulu de răspunsă la discursul Tronului, lua cunoștință de tote actele și de modulă cum s’a regulată succesiunea, și — credinciosă apărătoră ală ideilor naționale susținute în Divanurile ad-hoc,—primi cu bucuriă și fericire regularea succesiunii tronului și exprima adânca-i recunoscință M. M. L. L. R. R. Domnului, Domnei și Ilustrei Loră familii, pentru îngrijirea patriotică ce au avută de a da poporului română asigurarea stabilității necesară propășirea lui. Desbaterile de ieri din Senată aă uă însemnătate pe care nu trebuie s’o scape nimeni din vedere: ieri, tóte fracțiunile și tote grupele — renunțândă chiară la intime dorințe—aă făcută manifestări de fidelitate dinastică. Astăfelă, în numele așa zisei partide conservatore, din sînul căreia s’au ridicată totü-de una pretendenții la Tronă, d. Teodoră Rosetti a declarată că vede în regularea succesiunii Tronului punerea chieii bolței edificiului rădicată în 1866. De altă parte, d. Șendrea, în numele liberalilor, de diferite nuanțe, a repetată acelașă lucru. Luândă adă cu fericire de aceste declarațiuni și dorindă din inimă ca ele să fie totu deuna confirmate prin fapte, esprimămă la rîndul nostru bucuria ce simțimă vâriendă că una din cele mai însemnate dorințe ale Divanuriloră ad-hoc, aceea care nu căpătase încă ultima consacrare, este astăzi ună faptă îndeplinită. Edificiul constituțională este desăvârșită și poporală română asigurată mai multă decâtă înainte în contra oricărei eventualități; poftele de domniă sunt înfrânate prin neputința de a mai găsi satisfacere, și uă eră de muncă concentrată se deschide țării. Fiă ca adevăratele interese ale țării să capete precumpănire în inimile și în preocupările tuturoră, fiă ca luptele sterpe și cu scopuri nu tatădeauna lăudabile și de folosă națională să înceteze și ca noua eră să producă întru tote resultatele frumose pe care le aveau în vedere Divanurile ad-hoc, proclamândă necesitatea pentru țeră a unei dinastii ereditare dintr’una din familiele domnitore europene, valore, fiindă că toté sată că începe adă resbelulă între Grecia și Turcia, culesnire elă se va întinde peste totă Orientulă, și nici una din puterile cele mari nu póte voi astăzi reînceperea acestui resbelă. „Interesulă dură le va sili pe d’uă parte să împedice cu orice preță pe Eleni de a începe lupta, și pe d’alta să lupte din tote puterile lor”, pentru a da acestei eroice națiuni uă parte măcară din legitimele iei revendicări.“ Le Temps, în numărul sosită astăii, esprime aceiași ideiă : „Europa, fice organilă franceză, e prea interesată de a menține pacea în Orientă , pentru a nu găsi uă regulare cu care să se pot mulțumi amândouă părțile. Dacă trebuie să dămă credământă ziarului Times, diferitele cabinete s’aă pusă deja la lucru, și în ultimele trei zile s’a făcută uă mare schimbare de comunicări privitore la ună proiectă, care are de scopă regularea pacinică a cești unii grecesc. După acestă proiectă, Europa va constitui uă înaltă curte arbitrală înaintea căreia vor veni delegații Greciei și Turciei, și după desbatere contradictoria, acestă curte va lua uă decisiune prin simplă majoritatea de voturi. Turcia și Grecia se vor îngagia dinainte de a primi acestă decisiune. Times, adauge că acestă micjlocă de a regula cestiunea greco turcă este adoptată aprope de toți cei interesați în menționata cestiune. Așa dera , proiectulü indicată de Times constă în adunarea, supt uă altă formă, a unei noui conferințe la Berlin, cu deosebirea că acestă nouă adunare, în loc de a impune Turciei decisiunea sa, va dobândi d’inainte consimți mântuia ambelor părți la decisiunea Europei.“ Znele trecute, vorbind despre situațiunea Greciei, țieamă : „Puterile cele mari suntă îngagiate în privința Greciei. Aceste angagiamente aă, după noi, un mare SERVIȚII]LA TELEGRAFICÜ. ALU AGENȚIEI HAVAS. Roma, 13 Dec.— In consistoriulă ținută, astăziî, Papa după uă scurtă alocațiune, a numită cardinală pe Em. S. Hasan și a declarată că reservă trei alți cardinali in petto. Em. S. a numită apoi câțîva episcopi. —“ —““ Respinsovlü la Discursulu Tronuului. Proiectul Comisiunii Camerei. Măria Tea, Adunarea deputaților este fericită de câte orî pute să esprime din noă Altele! Vóstre Regale simțimântele de devotamentă și de iubire ale țarei. Astăfi își împlinesce acastă înaltă datorie, aducândă toto nă-dală tributară recunoștinței sale Alteței Vóstre Regale, și Altețe! Sele Regale, prea iubita nostră Suverană, pentru marele faptă ală regulare! succesiune! Tronului, prin care se consolideză însăși basa constituirei politice a României. Adunarea a luată actă de acceptațiunea disposițiunilor din Constituțiunea nostră privitore la succesiunea Tronului, de către Alteța Sea Regală, Augustulă părinte, și de Altețele Loră, Auguști, frați ai Măriei Vostre Regale; a luată actă asemenea de renunciarea făcută de Alteța Sea Principele Leopold, renunciare prin care dreptură eventuală de succesiune se transmite fiilor Lui. Țara întregă împărtășeșce simțământele nóstre de adâncă recunoscință pentru Alteța Vostră Regală, pentru Altețele Soră principi ai Augustei Vostre familii, pentru Alteța Sea Regală Domna, care prin cea mai nobilă abnegațiune a manifestată patriotica sea dorință de a dobândi pentru România definitiva stabilitate trebuitóre desvoltărei iei. România, astăzi recunoscută ca Stată independinte de tote puterile, va întrebuința energia și activitatea sa la desvoltarea sea internă. Silințele iei, aplicate la acestă operă de progresă, legată de interesul Europei întregi, voră întări și mai multă bunele simțimente pe cari le-a inspirată în afară. Suntem fericiți că ne vedemă ajutați în lucrarea nostră de manifestarea încrederii și a simpatiei tuturor puterilor3. Vomă studia cu atențiune tractatele și convențiunele încheiate de guvernă , care ni se vor presenta. Regulamentarea libertățeî navigațiunea pe Dunărea de jos, fiindă prin natura ei uă cestiune economică și politică totălă dată, representațiunea națională primesce cu bucuria și încredere asigurarea ce Altețea Vostră Regală dați târei că interesele cele mari ale României pe acestă fluvie vor fi menținute și apărate în perfectă acordă și cu testele tratatelor și cu drepturile iei de Stată riverană independentă. Ne vomă grăbi, Măria Tea, sâ râspundemă apelului ce faceți representațiunea naționale ca sâ consacrămă totă limpidă nostru îmbunătățirilor interne urgentă reclamate. In partea administrativă , organisațiunea comunelor și a județelor, condițiunea diferiților funcționari, tocmelele agricole, vor fi obiectulă unui studiu seriosă. Cu ocasiunea votărea bugetului ne vomă inspira de acelașă spirită de economie bine înțelesă care a adusă uă îmbunătățire atâtă de însemnată în finanțele Statului și în creditulă țârei. Vomă fi fericiți sâ ameliorâm si precum legile nóstre financiare, în adăstarea momentului cândă vomă putea modifica într’ună modă mai echitabilă însăși așezarea impositeloră. Adunarea nu va refusa nici ună sacrificiu pentru desvoltarea instrucțiunei publice. Ea va studia cu seriositate proiectele care i se vor presenta în acestă materie. Camera ensǎ este convinsă că progresul, în tote serviciile publice , stă mai puțină în facere de legi noui decâtă în înțelepta aplicare a celoră în ființă. Ea va căuta mai cu osebire miijlocele de a asigura formarea unui personală didactică capabilă și de ajunsă pentru numerósele lipsuri ce există. In câtă priveșce justiția ne vomă asocia la măsurile care ni se vor propune pentru a ajunge, într’ună modă potrivită cu situațiunea nostră actuală, la deplină independință a magistraturei. Pe tărâmură economică, vomă da concursul nostru celă mai energică pentru continuarea operei începută. Diferitele cestiuni relative la administrarea căilor nóstre ferate, la complectarea rețelei de șosele, la amenajarea porturilor, la esploatarea minelor, la conservarea pădurilor, la crearea unoră institute de credită pentru agricultură vor fi obiectulă preocupațiunilor și lucrărilor nóstre de căpetenie. Adunarea, mândră de progresele silnice realizate în armată, discutală demnităței țârei, se va uni cu măsurile propuse, în proporțiune cu resursele nóstre, pentru a urma îmbunătățirea și organisațiunea iei desăvârșită. Vedemă cu bucurie noua provincie Romină de peste Dunăre pe un cale de prosperare ; vomă căuta măsurile destinate a asigura mersul ă iei înainte, între care, în prima linie, este regularea cestiunea proprietăței funetare. Țara întregă, Măria Ta, este pătrunsă de aceeași patriotică voință ; ea are conscință și de drepturile și de îndatoririle iei; ea e convinsă că, precum supt gloriasa conducere a Alteței Vostre Regale, a străbătută în trecută timpuri grele cu succesă, totă asemenea și în viitoră, pe farâmură pacifică ală desvoltăreîiei interne, va ajunge, cu Alteța Vostră Regală, la dobândirea frumoselor resultate ce ne arătați. Plină de respectă și de devotamentă pentru Auguștii săi Suverani, ea se unește cu represintanții săi din Adunarea deputaților, în urările ce facemă : Să trăescă Măria Ta, Să trăescă A. S. R. Domna, Să trăescă România! Raportoră: M. Ferichide. MERCURI, 3 DECEMBRE, 1880 LUMINEAZA-TE ȘI VIOI FÎT ABONAMENTE.! In Capitală și districte, ană anii 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; să lună 4 lei. Pantru taietorile Europei, trimestru 15 lei A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea farului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Vi San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refustt. 20 BANI ESEMPLARULU Cartea verde a României. (Urmare) Argumentațiunea în favorea drepturilor Israeliților este reprodusă cu uă stăruință mai mare într’uă depeșă de la 25 Septembre 1878, a d-lui Varnav-Liteanu, care precisază care suntă părerile Germaniei și exprimă că voința nestrămutată a Europei nu lasă României de câtă oă cale deschisă acea de a regula cestiunea, singură, din propria loa inițiativă, căci altă felă »nici nu va reuși a întârzia desnodarea de câteva luni; ea se va impune nouă, și somațiunea va fi cu atâtă mai imperiosă cu câtă se va face și în numele unui mare principiu de dreptate și în virtutea voinței colective a Europei." La 29 Septembre, d. Kogălniceanu într’uă depeșă către agentură diplomatică ală României la Paris, se încurcă a demonstra că soluțiunea cestiunei israelite nu se pute da așa repede ; că guvernul pentru a ajunge la scopă are nevoie de sprijinul morală ală Europei; că studiarea amănunțită a cestiunea nu va să facă că țara voesce amânarea rea nedefinită, ci din contră voesce să o resolve cu mai multă maturitate. Ministrul română conchide cerendă din nou ca Francia sâ numască ministrulă săă plenipotențiară la Bucuresci. Totă la 29, agentură diplomatică ală României la Paris telegrafiază că a convorbită cu d. Waddington care nu e îndată de câtă răspunsuri vagi, protestândă că nu pote lua nici oăotărîre înaintea votărea Camerelor, care nu se întrunescă decâtă în Noembre. La 4 (16) Octombre 1878, după ce a comunicată agenților diplomatici ai României discursul Tronului, ministrul afacerilor străine le comunică voturile Camerilor în privința cedărea Basarabiei și primirea Dobrogea: ,In sfîrșită, adaogă depeșa, în privința principielor de egalitate înscrise în actul ă de la Berlin. Guvernulă și Națiunea, prin organulă corpurilor legiuitóre, s’aă îngagiată a rivisui într’ună modă constituțională regimulă internă, și a introduce modificările cuvenite, apropiându-le situațiunea locale. s... Guvernulă nu se îndoește că se va ține sema României de uă deferență atâtă de vădită către tóteotărîrile Congresului. »Guvernulă se lingușeșce cu speranța că Puterile, și mai alesă guvernulă...., avendă în vedere dovedile efective ale dorinței ce are România de a intra în familia Europeană, și ca dovadă a unei simpatii și bună-voință pe care România crede că a meritatu-o prin lealitatea purtărei séle, voră bine-voi să nu mai difereze de a da relațiunilor diplomatice reciproce caracterulă’ de aci înainte compatibilă cu noua posițiune internațională a României." Cu tote acestea, la 12 (24) Octombre, d. Vârnav-Liteanu telegrafiază din Berlin că d. de Bulow ’î a comunicată că principele de Bismarck nu a luată până acuma nici o hotărîre; că de altmintrerea Germania nu pate regula cestiunea singură și că trebue să se înțelagă cu celelalte puteri. La 15 (27) Octombre, agentură diplomatică ală României la Berlin, într’u lungă depeșă explică care suntă părerile [ j Germaniei în cestiunea Israeliților]. »Cabinetele, scrie d. Vârnav-Liteanu, suntă predispușî a vede în menagrările întrebuințate, întrimiterea soluțiunea lasn altă scadență , nisce dibăcii politice, nisce espediente abile ce se opună unei disposițiuni a tratatului din Berlin, cu scopă de a o eluda în veci. »In zadară ne silimă sa demonstrămă imposibilitatea ca România se intre vr’uădată într’uă campaniă de împotrivire în contra Europei, campaniă în care ară compromite opera independinței dobândite cu prețura unoră imense servicii. Ni se răspunde că Puterile sunt asigurate că ne vom ține de promisiune, că avemă la acasta ună interesă, negreșită,otărîtoră, de căpeteniă, dară că e greă ca cabinetele, ca acela mai alesă care a presidată Congresulă, sâ se pună în oposițiune cu tratatulă ieșită din acestă Adunare, și care abia acumă a fostă supt semnată. »Ni se observă căotărîrea de a nu ne primi în Europă de câtă dupe reformarea legiloră nóstre, vine din partea Puterilor, care au arătată totă de una buna voința loră causei române.