Romanulu, februarie 1881 (Anul 25)
1881-02-21
ANUL AL DOUEPSCI ȘI CINCELE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, 40 bani Deto , , , pagina 111, — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.M. G. L. Daube et C nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardit. 20 BANI ESEMPLARUL nedacțiunnea și Atministrtumnea, strada Domnel 14. SAMBATA, 21 FEBRUAR. Luminează-te ș: ABONAMENTE. In Capitală și districte , un an 4 luni 24 lei; trei luni o lună 4 lei. Pentru tote țevile Europei, trimeste se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea LA PARIS, la Havas, Laffite et Cn. de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, la mărkit IN ITALIA, la d. doctor Gustavo - San Benigno, 17, Gencr^ Scrisorile nefrancate se refu.. 20 BANI ESEMPLI BOGORESCI, *! 1881 Valorea scopului ce urmăresce omul politic se măsura și după valorea și sinceritatea imputărilor ce face partitelor protivnice. Se mai cercetăm dar câteva din sincerile acusări ce ne fac „sincerii liberali.“ (1). La 28 August trecut, Binele Public vorbesce din nou despre regularea proprietății în Dobrogea. El cere, că comisiunea numită pentru a verifica titlurile de proprietate ce se presintă, se lucreze cât mai curând și cât mai bine. Cererea este bună, este dreptă și ne unim cu cei cari o fac. îndată enseminele Public se căiesce că făcu bine, uă cerere bună ș’adaogă : „îndată ce s’a cedat Dobrogia, speculanții din marea partită care veneză chilipiruri c’uă avere nu muncită ci câșcigată din bugetul țerei, înformându-se despre situațiunea nefericiților refugiți și prevertind „afacerea strălucită “ ce vor putea face, s’au aruncat ca nișce corbi de predă asupra nouei provincii, crezând că și-au găsit noua Californie. „Patriotica și naționala conduită a patrioților „liberali naționali“ inspiră poftă de concurență la mai mulți speculanți greci de prin Constanța, Mangalia, Babadag, Tulcea, ba chiar de prin Galați. Aceștia, vedând că miniștrii, demnitarii și deputații români nu se sfiesc a profita de orice afaceri scabrasc spre a le transforma în afaceri strălucite; că n au nici un scrupul spre a se mesteca în chilipiruri și ’n specule de asemene categorie, profitând de nenorocirea refugiulor turci etc. etc. se deferă ce pe apă nu curge și se presintă astăzi ca proprietari.“ Asia dar „sincerii liberali“ afirmă că „cei din marea partită, cu averea nemuncită ci câșcigată din bugetul „Statului, venera chilipiruri.“ Așiadar, ei afirmă că „miniștrii, „demnitarii și deputații români au „cumpărat și cumpără cu jalpă„monturi în Dobrogia.“ Imoralitatea trebue demascată și ’nfierată. „Sincerii liberali,“ cari cunosc aceste crime, sunt detori se spue anume pe cei cari prin bugete ș’au făcut uă avere nemuncită. Sunt detori se spue anume cari sunt acei miniștri, demnitari și deputați cari au făcut afaceri scabrase în Dobrogia și oriunde. A-i spune, este a ’nfiera imoralitatea ; a acuza, făr’a presinta nici vă dovadi, este a calomnia; și calomnia trebue înfierată ca și imoralitatea. N’a mai fost un guvern exclusivist ca acesta. N’a mai fost, adaogă „sincerii liberali“ în Binele Public de la 8—10 Septembre, n’a mai fost nici-vădată țara acesta sugrumată cum este acum. „Calculând câți impiegați au prefecturele și supt-prefecturele, cu primarii și notarii de prin comune, câți casieriile generale, serviciul monopolului de tutunuri, al băuturilor spirtase, al domeniilor, al drumurilor de fer, al poliției; căți funcționari au ministerele și administrațiunile dependințe de densele, câți consiliile (1) A vedea »Românul“ de la 12, 17 și 18 Februarii județene și cele comunale, câți dintre alegători fac parte din armata permanente, din reserve și din garda civică, câți alții au relațiuni sau de rudenie, sau de interese cu cei de la putere, făcând acest calcul și socotind și pe cei ce se lasă a fi înfluințați, parte prin promisiuni, parte prin intimidări, vom ajunge să ne convingem că majoritatea colegiilor electorale aparține de nevoie guvernului.“ Tabloul este splendid. Ca să plăcem celor de la Binele Public vom țice: tabloul este adevărat. Ca să ne ’nțțelegem și mai bine cu dumnelor le vom mai Jice. Ați uitat pe judecători, ați uitat pe toți câți au procese. Cum ! Un ministru se numescă el pe cel care are seotărască despre onerea mea, despre căsătoria mea, despre copii mei, despre averea mea? Dar care apsurditate pate fi mai apsurdă, care crimă, suntem dispuși a fice, mai gravă decât acesta ? Uniți dar în principiu, cu sincerii și iluștrii noștrii acuzatori, să ’ncercăm să ne lămurim și pe tărâmul practic. Guvernul este exclusivist. Arice vorbe mari nu va să zică a fi și om mare. Se cere ca guvernul să dea funcțiunile administrative protivnicilor săi ? Dar acei bărbați, dacă sunt onorabili, este ’nvederat că nu pot priimi a servi un guvern ale căruia principii nu le ’mpărtășiesc. Se cere ca guvernul se dea administrațiunea în mâna protivnicilor săi, și încă a acelor dintre ei cari n’ar veni prin noul convingeri, în public declarate și prin fapte afirmate ! Dar acesta ar fi mai mult decât uă greșială pe care n’a făcut-o nici un guvern. Astfel învederat fiind că acesta acusare este uă simplă speculă de cuvinte, cu totul asurde, vă constatăm și trecem la cercetarea acusării de esclusivism și din alt punt de vedere. Domnul Ion Brătianu este singurul președinte de consiliu care a avut și are colegi bărbați din osebite partite. dol. Vernescu, Ionescu, Cogălnicanu, D. Sturdza, Cantilli, Crețulescu, Conta, Boerescu, Teriachiu constată în modul cel mai strălucit cel mai rar ne-esclusivism. Este scrut asemene că dacă s’au făcut schimbări în minister, ele au fost numai resultatul mecanismului constituțional. Națiunea alege pe deputați și prin urmare ea desemnă ministerul. Negreșit că președintele consiliului are orecare latitudine în alegerea colegilor săi ; acea latitudine însă are restrângerile iei, și primul ministru este dator, este silit să fie mare semn de indicările ce i se fac. Aceste fiind cunoscințe cu totul elementarii, să cercetăm realitatea și valorea celorlalte acuzări. Prefecții și supt-prefecții sunt numiți de către miniștrii.“ Venind la putere „sincerii liberali“ cine va numi pe acești funcționari ? D. C. A. Rosetti a presintat Camerei un proiect de lege prin care schimbă cu totul acest mecanism autoritar. Pentru ce „sincerii liberali“ nu numai n’au presintat nici uă dată un asemenea proiect de lege dar nici n’au voit a lua p’acesta, al face al lor, al corege, al completa ș’a cere ca el să devie lege ? Faptele lor dar combat cuvintele lor. „Consiliele comunale și județene sunt ale guvernului.“ Stim că ele sunt alese. Nu este bună legea electorală? Să se câră necurmat schimbarea iei, să se presinte proiectul de lege. A acusa ensă făr’aivoi a face nimic pentru curmarea răului, este a face speculă de cuvinte. „Alegătorii sunt în armata permanintă, nu reservă, în garda civică; aceștia au relațiuni de rude„une seu de interese cu cei-l-alți a legători.“ Venind la putere d. Vernescu des■N, ființa-va armata permaninte, armata teritorială și garda civică ? Pentru ce nu spune curat, în loc d’a acusa în mod necurat? Venind să putere desființa-va orice rudenie și orice legăminte de interese între cetățeni? Sen susține că supt guvernul domniei-sale rudele tutor acestor cetățeni devin tote bune, desinteresate, sfinte? Spue lucrul curat pentru ca națiunea să scie cum să se curețe de rele. „Casieriele generale, serviciul monopolului tutunurilor, al băuturilor „spirtase, al domenielor, al drumurilor de fer, al poliției.“ Venind la putere d. Vernescu da va în arendă perceperea impositelor, tutunul, salinele, băuturile spirtase, domeniele, drumurile de fer și poliția, al căreia director este să rudă a d-sele ? Da? de ce n’o spune limpede? Nu ? Pentru ce atunci se silesce să tulbure mintea omenilor cu asemenea tulburate acusări ? Spaciul silindu-ne a ne opri aci pentru astăz i, să cugete oricine, de orice opiniune va fi, și să spuie, ce principii, ce realitate și ce valore are că partită care cuteză să se presinte ’naintea națiunii cu asemene acusări ? Voiesce densa deplina descentralizare ? Suntem cu dânsa , și noi nu ne resfățăm în cuvinte deși arte ci ne presintăm cu fapte. Descentralisarea am pusu-o categoric în Constituțiune ; și noi am pusu-o, căci toți schii că d. C. A. Rosetti a presintat Constituțiunea guvernului de la 1866. Se presinte dar acum și d. Vernescu, cu membrii eminenți ai partitei sale, un proiect de lege, pentru alegerea judecătorilor, și dumnelui pate s’o facă căci are autoritate întru acesta — ș’afirmăm că-1 vom susține din tote puterile. Să ie proiectul de lege al consiliilor județene, presintat Camerei de d. C. A Rosetti, să-l îmbunătățescă cu solința d-sale, și noi vom lupta până’n capăt cu d-nelui. Să presinte un proiect pentru reforma legii electorale, și ne legăm a combate, supt conducerea d-nelui, pentru a pune cu tăria dreptatea, egalitatea, libertatea și moralitatea la temelia edificiului național. A acusa cnsă ș’a nu fi făcut ș’a nu voi a face nimic; a acusa spuind ceia ce scie bine că nu este, ș’a vorbi, cum vărjurăm, de armată, de tutun, de drumuri de fer, de băuturi spirtase, de casierii și de rudele tutor acestor cetățiani când scie bine că venind la putere nu va arenda nici impositele, nici căile ferate, nici tutunurile, nici vămile, nici armata, și nu va desființa rudeniele și legămintele dintre omeni, este ca cum ar lupta cu sete d’a sili lumea să dipa c’acea partită nu respectă publicul, nu respectă adevărul, nu se respectă ea însăși, că n’are idei, că n are principii, și că luptă numai pentru a veni la putere, ș’acosta numai pentru simpla și nenorocita plăcere d’a fi la putere. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 3 Marte.— S’asigură că guvernul francez va face, la 24 Marte, o emisiune d’un miliard de rentă 3 °/6 amortisabile pe prețul de 72 franci 50 bani. Paris, 3 Marte.—Noul împrumut de 3 ° jo amortisabile face sn premis de 2 franci. Londra, 3 Marte.— D. Gladstone a asistat la ședința Camerii Comunelor; la intrarea sa în Cameră i s’a făcut uă ovațiune. D. Childers, ministru de resbel anunță Camerii că întăririle de trupe trimise la Natal vor urca forțele engleze în colonie la cifra de 15,000 omeni. Constantinopole, 3 Marte.—Un trade imperial de la 3 Marte numesce pe Serverpașa și Ali Nizami-pașa delegați ai Porții, pentru negocierile grecesci. Pesta, 3 Marte. Camera deputaților.— D. Istoczy a depus un interpelare pentru a întreba pe guvern de ce a interzis uă ’ntrunire anti-semitica care era proiectată pentru ziua de 17 Marte. D. Tisza, primul ministru, răspundând la acestă interpelare, a dis că autoritatea avea datoria se ’mpediee uă ’ntrunire care avea de scop de a aduce, ca să zjie așa, pe strade resbelul religios și ura ’ntre nemuri. POLITICA EXTERNA. Discursul d-lui Gambetta și reacțiunea. Neues Wiener Tagblatt, organ democratic, care apare în Viena, publică în numera’ de la 2 Martie un articol prin care vine să confirme cele dise de noi ori în privința opiniunilor emise de presa reacționară și străină asupra discursului d-lui Gambetta. E cătă parte din acest articol : »În Francia, carnavalul a fost reînsuflețit prin lupta contra d-lui Gambetta. Atacurile contra celui mai însemnat bărbat din present al națiunii francese, sunt u aparițiune forte însemnată și plină de învățăminte. Mai ântens a fost principele de Bismarck acela, care a deschis atacul contra d-lui Gambetta. Trebuie să admirăm pe cancelariul german că se pricepe a se bate cu două săbii de uă dată, cu uă sabiă în mâna stângă contra comitelui Eulenburg, și cu un altă sabiă în mâna dreptă, contra președintelui Republicei franceze. Principele de Bismarck este puternic nu numai în Germania, dar el are unarecare și în Francia. Acusațiunile porții germane contra d-lui Gambetta, un ecou în Francia, și acum clericgitimiștii, bonapartiștii și nemulțămi cusă pe d. Gambetta că plănuescere pentru viitor. Déca acesta ar fi în astfel, déca d. Gambetta ar căuta pasiunile răsboinice, déca ar fi puțin justificată bănuiala că d. umblă numai după uă ocasiune spre a începe resbelul cu Germania, azi s’ar putea crede că nn ore care patrioți prevedetor au făcut pe partitele ri se se declare contra d-luî Gamb acastă presupunere nu se putea Gambetta voesce mai mult mănțin ciî și nu este nici un om în Francia, ce daca ar voi să fiă sincer, s’ar mai puti îndupi de amarea de pace a d-lui Gambetta. Simpla recunoscere a necesității buie să facă pe d. Gambetta a ține e>iiă la politica de pace. Acum se întrebaeză politica esterioră spre a avea un test pentru oposițiunea contra d-lui Oabetta. Se vede în el tarele represintant al ideilor republicane, cel mai bun susținător al instituțiunilor republicane și de aceea vor să-l scotă din inima poporului. El surprinzător lucra, cum diferăm, că repreintanții reacționari ai poporului frances n s’au rușinat d’a recurge chiar la uă legitură cu străinătatea, spre a provoca greutăți d-lui Gambetta. Pe lângă acestea se mai vede încă, că tocmai acei omeni acasă mai mult pe d. Gambetta cari însuși puseseră în programa lor planul unui resbel. Pe când ei atacă fără cea mai mică reservă pe d. Gambetta, ei nu se gândesc câtuși de puțin la salvarea păcii, ci ultima lor intențiune este, d’a nimici cu totul libertatea în Francia." Englesii și Boerii. O relațiune primită de diarul Standard dă amănunte asupra recentei bătălii din Transvaal. Acestă relațiune este datată de Duminecă sora din lagărul engles de lângă Newcastle și anunță următorele: Chiar acum m’am reîntors aci, după ce ca printr’un minuni am scăpat de morte. Numerul trupelor nóstre, cu totul împreună, era de aprópe 600 omeni. Noptea era întunecosă și înaintarea printrun ținut necunoscut era forte anevoiosă. In multe locuri suișul era drept, și pretutindeni unde puneam piciorul, cädeau bolovani mari de piatră. Conducătorul nostru indigen mergea necontenit înainte ; fără el, n’am fi ajuns nici uă dată la locul de distinație. Suișul ar fi fost anevoios chiar pentru omeni fără nici uă povară, cu atât mai mult era el greu pentru soldați încărcați cu optzeci patrone, cu sticla de apă și cu provisiuni pentru trei zile, începuse se se facă jioă când ne apropiarăm de ținta marșului nostru. Astfel, spre a face patru mile englese, ne trebuiseră șase [ore. Este prea adevărat că am făcut ocoluri, spre a ajunge la posițiune pe la spate, căci pe din față am fi alarmat avanposturile Boerilor. Pe punctul predominant al movilei lăsaserăm 200 omeni spre a menține comunicațiunea cu lagărul. Ei primiră ordinul să se întărescă îndată. Când ajunserăm în vârful muntelui redurăm la palele lui o lungă liniă de întăriri de ale Boerilor, care se întindeau de la punctul care se afla sub piciorele nóstre pene la rîul Buffalo. Până aci succesul nostru era complect. Era lămurit că ocuparea muntelui de către trupele nostre făcea cu totul periculosă posițiunea Boerilor, devreme ce noi le dominam tóte întăririle lor pe la spate. Lagărul nostru, deși se afla la uă depărtare de patru mile, părea cu totul aprope, fiindcă ne aflăm pe oă înălțime de 2,500 piciore. Lagărul principal al Boerilor era la uă depărtare de aprope 2,000 garde. Posițiunea nostră avea uă imensă întărire naturală. Coma muntelui era un platou unde, toți soldații cari nu erau angajați în respingerea atacului,, erau cu totul garantați contra focurilor din vale. Trupele trebuiră să se culce spre a se odihni uă oră tote acestea uă parte din ele ajutarinarî să aducă sus pe munte un tem Gattling, ceea ce fusese peste pene acij