Romanulu, februarie 1881 (Anul 25)

1881-02-21

ANUL AL DOUE­PSCI ȘI CINCELE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, 40 bani Deto , , , pagina 111, — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulu­i. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.­M. G. L. Daube et C nne, pentru Germania, Belgia, O­­landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardit. 20 BANI ESEMPLARUL n­edacțiunnea și At­ministrtu­mnea, strada Domnel 14. SAMBATA, 21 FEBRUAR. Luminează-te ș: ABONAMENTE. In Capitală și districte , un an 4­ luni 24 lei; trei luni o lună 4 lei. Pentru tote țevile Europei, trimest­e se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea LA PARIS, la Havas, Laffite et C­n. de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, la m­ărkit IN ITALIA, la d. doctor Gustavo - San Benigno, 17, Gencr^ Scrisorile nefrancate se refu.. 20 BANI ESEMPLI BOGORESCI, *! 1881 Valorea scopului ce urmăresce o­­mul politic se măsura și după valo­rea și sinceritatea imputărilor ce face partitelor protivnice. Se mai cercetăm dar câte­va din sincerile acusări ce ne fac „sincerii liberali.“ (1). La 28 August trecut, Binele Pu­blic vorbesce din nou­ despre regula­­rea proprietății în Dobrogea. El cere, că comisiunea numită pentru a ve­rifica titlurile de proprietate ce se pre­­sintă, se lucreze cât mai curând și cât mai bine. Cererea este bună, este dreptă și ne unim cu cei cari o fac. îndată ense­minele Public se că­­iesce că făcu bine, uă cerere bună ș’adaogă : „îndată ce s’a cedat Dobrogia, speculanții din marea­­ partită care veneză chilipiruri c’uă avere nu mun­cită ci câșcigată din bugetul țerei, înformându-se despre situațiunea ne­fericiților refugiți și prevertind „afa­cerea strălucită “ ce vor putea face, s’au aruncat ca nișce corbi de predă asupra nouei provincii, crezând că­­ și-au­ găsit noua Californie. „Patriotica și naționala conduită a patrioților „liberali naționali“ in­spiră poftă­­­ de concurență la mai mulți speculanți greci de prin Con­stanța, Mangalia, Babadag, Tulcea, ba chiar de prin Galați. Aceștia, ved­ând că miniștrii, demnitarii și de­putații români nu se sfiesc a profita de ori­ce afaceri scabrasc spre a le transforma în afaceri strălucite; că n au nici un scrupul spre­ a se mes­teca în chilipiruri și ’n specule de a­­semene categorie, profitând de nenoro­cirea refugiu­lor turci etc. etc. se de­­feră ce pe apă nu curge și se pre­­sintă astăzi ca proprietari.“ Asia dar „sincerii liberali“ afirmă că „cei din marea partită, cu avere­a nemuncită ci câșcigată din bugetul „Statului, venera chilipiruri.“ Așia­dar, ei afirmă că „miniștrii, „demnitarii și deputații români au­ „cumpărat și cumpără cu jal­pă­­„monturi în Dobrogia.“ Imoralitatea trebue demascată și ’nfierată. „Sincerii liberali,“ cari cu­nosc aceste crime, sunt detori se spue anume pe cei cari prin bugete ș’au­ făcut uă avere nemuncită. Sunt detori se spue anume cari sunt acei miniștri, demnitari și deputați cari au făcut afaceri scabrase în Dobrogia și ori­unde. A-i spune, este a ’nfiera imorali­tatea ; a acuza, făr’a presinta nici vă do­­vadi, este a calomnia; și calomnia trebue înfierată ca și imoralitatea. N’a mai fost un guvern exclusivist ca acesta. N’a mai fost, adaogă „sincerii li­berali“ în Binele Public de la 8—10 Septembre, n’a mai fost nici-vă­dată țara acesta sugrumată cum este a­­cum. „Calculând câți impiegați au pre­­fecturele și supt-prefecturele, cu pri­marii și notarii de prin comune, câți casieriile generale, serviciul mono­polului de tutunuri, al băuturilor spirtase, al domeniilor, al drumurilor de fer, al poliției; căți funcționari au minister­­ele și administ­rațiunile de­pendințe de densele, câți consiliile (1) A vedea »Românul“ de la 12, 17 și 18 Fe­bruarii­­ județene și cele comunale, câți din­tre alegători fac parte din armata permanente, din reserve și din garda civică, câți alții au relațiuni sau de rudenie, sau de interese cu cei de la putere, făcând acest calcul și so­cotind și pe cei ce se lasă a fi în­­fluințați, parte prin promisiuni, parte prin intimidări, vom ajunge să ne convingem că majoritatea colegiilor electorale aparține de nevoie guver­nului.“ Tabloul este splendid. Ca să plăcem celor de la Binele Public vom ț­ice: tabloul este ade­vărat. Ca să ne ’nțțelegem și mai bine cu dumnelor le vom mai­­ Jice. Ați uitat pe judecători, ați uitat pe toți câți au procese. Cum ! Un ministru se numescă el pe cel care are se­otărască des­pre onerea mea, despre căsătoria mea, despre copii mei, despre ave­rea mea? Dar care apsurditate pate fi mai apsurdă, care crimă, suntem dis­puși a­­ fice, mai gravă de­cât a­­cesta ? Uniți dar în principiu, cu sincerii și iluștrii noștrii acuzatori, să ’n­­cercăm să ne lămurim și pe tărâ­mul practic. Guvernul este exclusivist. A­rice vorbe mari nu va să zică a fi și om mare. Se cere ca guvernul să dea func­țiunile administrative protivnicilor săi ? Dar acei bărbați, da­că sunt o­­norabili, este ’nvederat că nu pot priimi a servi un guvern ale căruia principii nu le ’mpărtășiesc. Se cere ca guvernul se dea admi­nistrațiunea în mâna protivnicilor săi, și încă a acelor dintre ei cari n’ar veni prin noul convingeri, în public declarate și prin fapte afir­mate ! Dar acesta ar fi mai mult de­cât uă greșială pe care n’a făcut-o nici un guvern. Ast­fel învederat fiind că acesta a­­cusare este uă simplă speculă de cuvinte, cu totul asurde, vă consta­tăm și trecem la cercetarea acusării de esclusivism și din alt punt de ve­dere. Domnul Ion Brătianu este singu­rul președinte de consiliu care­ a a­­vut și are colegi bărbați din osebite partite. dol. Vernescu, Ionescu, Co­­gălnicanu, D. Sturdza, Cantilli, Cre­­țulescu, Conta, Boerescu, Teriachiu constată în modul cel mai strălucit cel mai rar ne-esclusivism. Este scrut asemene că dacă s’au făcut schimbări în minister, ele au fost numai resultatul mecanismului constituțional. Națiunea alege pe deputați și prin urmare ea desemnă ministerul. Ne­greșit că președintele consiliului are ore­care latitudine în alegerea cole­gilor săi ; acea latitudine însă are restrângerile iei, și primul ministru este dator, este silit să fie mare semn de indicările ce i se fac. Aceste fiind cunoscințe cu totul elementarii, să cercetăm realitatea și valorea celor­l­alte acuzări. Prefecții și supt-prefecții sunt nu­­­miți de către miniștrii.“ Venind la putere „sincerii libe­rali“ cine va numi pe acești func­ționari ? D. C. A. Rosetti a presintat Ca­merei un proiect de lege prin care schimbă cu totul acest mecanism au­toritar. Pentru ce „sincerii liberali“ nu numai n’au presintat nici uă dată un asemenea proiect de lege dar nici n’au voit a lua p’acesta, al face al lor, al corege, al completa ș’a cere ca el să devie lege ? Faptele lor dar combat cuvin­tele lor. „Consiliele comunale și județene sunt ale guvernului.“ Stim că ele sunt alese. Nu este bună legea electorală? Să se câră necurmat schimbarea iei, să se presinte proiectul de lege. A acusa ensă făr’aivoi a face nimic pentru curmarea răului, este a face speculă de cuvinte. „Alegătorii sunt în armata per­­­manintă, nu reservă, în garda ci­­­vică; aceștia au relațiuni de rude­­„une seu de interese cu cei-l-alți a­­­ legători.“ Venind la putere d. Vernescu des­■N, ființa-va armata permaninte, armata teritorială și garda civică ? Pentru ce nu spune curat, în loc d’a acusa în mod necurat? Venind să putere desființa-va ori­ce rudenie și ori­ce legăminte de interese între cetățeni? Sen susține că supt guvernul dom­­niei-sale rudele tutor acestor cetă­țeni devin tote bune, desinteresate, sfinte? Spue lucrul curat pentru ca națiunea să scie cum să se curețe de rele. „Casieriele generale, serviciul mo­­­nopolului tutunurilor, al băuturilor „spirtase, al domenielor, al drumu­­­rilor de fer, al poliției.“ Venind la putere d. Vernescu da­ va în arendă perceperea imposi­­telor, tutunul, salinele, băuturile spirtase, domeniele, drumurile de fer și poliția, al căreia director este să rudă a d-sele ? Da? de ce n’o spune limpede? Nu ? Pentru ce atunci se silesce să tulbure mintea omenilor cu ase­menea tulburate acusări ? Spaciul silindu-ne a ne opri aci pentru astă­­z i, să cugete ori­cine, de ori­ce opiniune va fi, și să spuie, ce principii, ce realitate și ce va­­lore are că partită care cuteză să se presinte ’naintea națiunii cu ase­mene acusări ? Voiesce densa deplina descentra­­lizare ? Suntem cu dânsa , și noi nu ne resfățăm în cuvinte deși arte ci ne presintăm cu fapte. Descentralisarea am pusu-o cate­goric în Constituțiune ; și noi am pusu-o, căci toți schii că d. C. A. Rosetti a presintat Constituțiunea guvernului de la 1866. Se presinte dar acum și d. Ver­nescu, cu membrii eminenți ai par­titei sale, un proiect de lege, pen­tru alegerea judecătorilor,­­ și dum­nelui pate s’o facă căci are autori­tate întru acesta — ș’afirmăm că-1 vom susține din tote puterile. Să ie proiectul de lege al consi­liilor județene, presintat Camerei de d. C. A Rosetti, să-l îmbunătățescă cu solința d-sale, și noi vom lupta până’n capăt cu d-nelui. Să presinte un proiect pentru re­forma legii electorale, și ne legăm a combate, supt conducerea d-nelui, pentru a pune cu tăria dreptatea, egalitatea, libertatea și moralitatea la temelia edificiului național. A acusa cnsă ș’a nu fi făcut ș’a nu voi a face nimic; a acusa spuind ceia ce scie bine că nu este, ș’a vorbi, cum vărjurăm, de armată, de tutun, de drumuri de fer, de bău­turi spirtase, de casierii și de rudele tutor acestor cetățiani când scie bine că venind la putere nu va arenda nici impositele, nici căile ferate, nici tutunurile, nici vămile, nici armata, și nu va desființa rudeniele și le­­gămintele dintre omeni, este ca cum ar lupta cu sete d’a sili lumea să dipa c’acea partită nu respectă pu­blicul, nu respectă adevărul, nu se respectă ea însă­și, că n’are idei, că n are principii, și că luptă nu­mai pentru a veni la putere, ș’aco­­sta numai pentru simpla și nenoro­cita plăcere d’a fi la putere. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 3 Marte.— S’asigură că guvernul francez va face, la 24 Marte, o­ emisiune d’un miliard de rentă 3 °/6 amortisabile pe prețul de 72 franci 50 bani. Paris, 3 Marte.­—Noul împrumut de 3 ° jo amortisabile face sn premis de 2 franci. Londra, 3 Marte.— D. Gladstone a asis­tat la ședința Camerii Comunelor; la in­trarea s­a în Cameră i s’a făcut uă ova­­țiune. D. Childers, ministru de resbel anunț­ă Camerii că întăririle de trupe trimise la Natal vor urca forțele engleze în colonie la cifra de 15,000 omeni. Constantinopole, 3 Marte.—Un trade im­perial de la 3 Marte numesce pe Server­­pașa și Ali Nizami-pașa delegați ai Porții, pentru negocierile grecesci. Pesta, 3 Marte. Camera deputaților.— D. Istoczy a depus un interpelare pentru a în­treba pe guvern de ce a interzis uă ’ntru­­nire anti-semitica care era proiectată pen­tru ziua de 17 Marte. D. Tisza, primul ministru, răspundând la acestă interpelare, a dis că autoritatea avea datoria se ’mpediee uă ’ntrunire care avea de scop de a aduce, ca să zjie așa, pe strade resbelul religios și ura ’ntre nemuri. POLITICA EXTERNA. Discursul d-lui Gambetta și reacțiunea. Neues Wiener Tagblatt, organ democra­tic, care apare în Viena, publică în nu­mera’­ de la 2 Martie un articol prin care vine să confirme cele dise de noi ori în privința opiniunilor emise de presa reac­ționară și străină asupra discursului d-lui Gambetta. E că­tă parte din acest articol : »În Francia, carnavalul a fost reînsufle­țit prin lupta contra d-lui Gambetta. Ata­curile contra celui mai însemnat bărbat din present al națiunii francese, sunt­ u­ apa­­rițiune forte însemnată și plină de învăță­minte. Mai ânten­s a fost principele de Bis­marck acela, care a deschis atacul contra d-lui Gambetta. Trebuie să admirăm pe cancelariul german că se pricepe a se bate cu două săbii de uă dată, cu uă sabiă în mâna stângă contra comitelui Eulenburg, și cu un altă sabiă în mâna dreptă, contra președintelui Republicei franceze. Principele de Bismarck este puternic nu numai în Germania, dar el are un­are­care și în Francia. Acusațiunile porții germane contra d-lui Gambetta, un ecou în Francia, și acum cleric­gitimiștii, bonapartiștii și nemulțămi cusă pe d. Gambetta că plănuesce­re pentru viitor. Déca acesta ar fi în ast­fel, déca d. Gambetta ar căuta­ pasiunile răsboinice, déca ar fi puțin justificată bănuiala că d. umblă numai după uă ocasiune sp­re a începe resbelul cu Germania, azi s’ar putea crede că nn ore care patrioți prevedetor au făcut pe partitele ri se se declare contra d-luî Gamb acastă presupunere nu se pute­a Gambetta voesce mai mult mănțin ciî și nu este nici un om în Francia, ce daca ar voi să fiă sincer, s’ar mai puti îndupi de amarea de pace a d-lui Gam­betta. Simpla recunoscere a necesității buie să facă pe d. Gambetta a ține e>­iiă la politica de pace. Acum se întreb­aeză politica esterioră spre a avea un test pentru oposițiunea contra d-lui Oa­­betta. Se vede în el tarele represintant al ideilor republicane, cel mai bun susținător al instituțiunilor republicane și de aceea vor să-l scotă din inima poporului. El­ surprinzător lucra, cum diferăm, că repr­eintanții reacționari ai poporului frances n s’au rușinat d’a recurge chiar la uă legi­tură cu străinătatea, spre a provoca greu­tăți d-lui Gambetta. Pe lângă acestea se mai vede încă, că tocmai acei omeni a­­casă mai mult pe d. Gambetta cari însuși puseseră în programa lor planul unui res­bel. Pe când ei atacă fără cea mai mică reservă pe d. Gambetta, ei nu se gândesc câtu­și de puțin la salvarea păcii, ci ultim­a lor intențiune este, d’a nimici cu totul li­bertatea în Francia." Englesii și Boerii. O­ relațiune primită de diarul Standard dă amănunte asupra recentei bătălii din Transvaal. Acestă relațiune este datată de Duminecă sora din lagărul engles de lângă Newcastle și anunță următorele: Chiar acum m’am reîntors aci, după ce ca printr’un minuni am scăpat de morte. Numerul trupelor nóstre, cu totul împreună, era de aprópe 600 omeni. Noptea era întunecosă și înaintarea printr­­un ținut necunoscut era forte anevoiosă. In multe locuri suișul era drept, și pretutin­deni unde puneam piciorul, cädeau bolovani mari de piatră. Conducătorul nostru indigen mergea necontenit înainte ; fără el, n’am fi ajuns nici uă dată la locul de distinație. Suișul ar fi fost anevoios chiar pentru o­­meni fără nici uă povară, cu atât mai mult era el greu pentru soldați încărcați cu opt­­zeci patrone, cu sticla de apă și cu provi­­siuni pentru trei zile, începuse se se facă­­ jioă când ne apropiarăm de ținta marșu­lui nostru. Ast­fel, spre a face patru mile englese, ne trebuiseră șase [ore. Este prea adevărat că am făcut ocoluri, spre a ajunge la posițiune pe la spate, căci pe din față am fi alarmat avan­posturile Boerilor. Pe punctul predominant al movilei lăsaserăm 200 omeni spre a menține comunicațiunea cu lagărul. Ei primiră ordinul să se întă­­rescă îndată. Când ajunserăm în vârful muntelui re­­durăm la palele lui o­ lungă liniă de în­tăriri de ale Boerilor, care se întindeau de la punctul care se afla sub piciorele nóstre pene la rîul Buffalo. Până aci succesul nos­tru era complect. Era lămurit că ocuparea muntelui de către trupele nostre făcea cu to­tul peri­culo­să posițiunea Boerilor, devreme ce noi le dominam tóte întăririle lor pe la spate. Lagărul nostru, de­și se afla la uă depărtare de patru mile, părea cu totul a­­prope, fiind­că ne aflăm pe oă înălțime de 2,500 piciore. Lagărul principal al Boerilor era la uă depărtare de aprope 2,000 garde. Posițiunea nostră avea uă imensă întărire naturală. Coma muntelui era un platou unde, toți soldații cari nu erau anga­jați în res­pingerea atacului,, erau cu totul garantați contra focurilor din vale. Trupele trebuiră să se culce spre a se odihni uă oră tote acestea uă parte din ele ajuta­rinarî să aducă sus pe munte un tem Gattling, ceea ce fusese peste pene aci­j

Next