Romanulu, aprilie 1881 (Anul 25)
1881-04-20
ANUL AL EDUEI»EGI ȘI LUNGILE ____ Voiesce și vei putea. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Deto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Lafute et Cuie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler. Walfî‘îf>}liy?Lcîc5P 10 LA FRANCFORT, S. M. G. L. Daube et Cune, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARUL Redacțiunea si Administrațiunea, strada IMmno! 14. LUNI, MARȚI 20, 21 APRILIE 1881. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte : un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea tjiarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisches markt. IN ITALIA, la d. doctor Gustavo Croce, Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd.] 20 BANI ESEMPLARUL jBaíraxöKSBfflKi-. «naEwamagagsBatHniaa»^^ L 2 20 PRTAR FLORAR Instrucțiunea publică. nu este óre mai folositor pentru țară să vorbim, cât mai des, de instrucțiunea publică de cât de cei cari pretind cari învățat totă cartea și c’aț ’mâncat-o astfel încât n’a mai rămas nici uă pagină măcar pentru protivnicii lorii . Nu este mai câștigător și mai plăcut pentru public să-i vorbim despre ceia ce este lumina lui, de cât despre întunecimea ce produce pasiunea ’n mintea și ’n conștiința omului când ele sunt lipsite de educațiune și golo de iubirea de patrie ? Avem încă ș’alte două cuvinte cari ne ’ndemnă să vorbim aict despre instrucțiunea publică. Unul este actualul ministru al instrucțiunii publice. Din causă de antipatii sau din cause politice pol ji ce ce vor voi protivnicii săi , nimenea însă nu póte susține că el n’a studiat organisarea instrucțiunii publice ’n totă lumea și că nu este la locul lui. Décà vasei séü nu să fie și practic, acesta numai lucrarea o póte dovedi. Un alt cuvânt ne-1 oferă congresul pedagogic care s’a ținut la Paris, și discursul rostit de ministrul instrucțiunii publice cu acestă ocasiune. A vorbit dér, — fie și ’n micul spațlu al unui prim București—despre cele <Jisen Francia, cu acesta ocasiune, ș’a vorbi publicului român despre instrucțiunea publică acum mai cu semn, când avem un ministru care ’nțelege cestiunea, o cunosce și câtă să scie ce să facă și cum să facă, credem că este uă datorie pentru organele publice, și cu plăcere ne-o împlinim. Congresul pedagogic din Francia a fost compus de câte două delegați de fiecare departament aleși de către toți institutorii departamentului. El a fost președat de către d. Gréard, vice-rectore al Academiei Parisului și de d. Buisson, directorele învățămăntului primar. Opera a fost laboriosă și reditore. Congresul avea adesbate două cestiuni însemnate: 10 mijUocele d’a asigura popularea scólelor ; 2 ° modul educațiunii în clasele cele mici. Pentru asigurarea populării scólelor s’a cerut, în unanimitate, instrucțiunea obligatorie. — nici uă inteligință nu trebuie se remite în șelină.— Dar s’a căutat și mijlocele materiale, morale și pedagogice pentru a asigura respândirea universală a instrucțiunii. Mijlocele materiale sunt creațiunea sculelor în cătunele ce sunt în depărtare de mai mult de trei kilometri de la scala comunală; scule de secțiuni cari se î ntrunescă pe copii din cătunele isolate; oprirea ca scala se conțte mai mult de 40 de școlari; crearea obligatorie a cutiilor de scală, care se fie subvenționate de Stat, de departament și de comună; îmbunătățirea drumurilor care conduc la un centru școlar. Congresul a recunoscut că aceste reforme nu se pot face într’un ții, dar le-a desemnat pentru a se face treptat și necurmat. Mijjlocele morale și pedagogice : prima regulă este a face studiul atrăgător. A se ține familiele în cerintele purturii copiilor prin cărtcele cu notele lunare; Uă răsplătire socială să fie neplata certificatelor de terminarea studiilor, spre exemplu: funcțiunile de factori, gard-câmpean, etc. Institutorii la rândul lor se lega a nu se cruța pe ieienșii pentru a face ca aplicarea la studiu să fie atrăgătore. E că ce zice în scurt în acesta privință d. Gréard, în elocintele sau raport. Congresul a espres dorința ca învățământul elementar să aibă mai cu sema un caracter educator : trebue să viseze mai mult a desvolta facultățile născente ale copilașiului de cât a’i umplea capul cu cunoscinți. S’a recunoscut în unanimitate c’aceste clase trebue să fie ’ncredințate de preferință femeelor. — „Femea, are firesce gustul, trebuința, instinctul sacrificiului. Fermetatea iei este totdeauna muiată ’n iubire. Ea scie prin speranță se găsesc calea inteliginței și a inimei copilului, și când nu cunosce calea, să ghicesce. Copilului nu i se urasce nici uă dată cu dânsa fiindcă nici iei nu i se urasce cu el. „Voi zice, sfirșind, adaose d. Gréard, că virtuțile despre cari învățătorul trebue să dea pilda sunt cele cari contribuesc mai mult la mărirea morală a unei țări.“ Atrăgând atențiunea publicului, parlamentului, ș’a puterii esecutive asupra desbaterilor ș’otărîrilor congresului Pedagogic, le cerem voie să le punem aci supt ochi și câteva mici, forte mici estrase, din cuvântul rostit cu acestă ocasiune de către d. ministru al instrucțiunii publice și președinte al consiliului. „Vă siceam, adaose d. Jules Ferry, că Republica nu cerea decât un singur lucru de la institutori; aceli-a d’a fi educatori. „ Mi s’a imputat că mă înnec în amănunte, că multiplic accesoriile exagerate. Acele accesorii ce noua metodă a grupat în giurul vechiei metode fondamentale— loțiunile lucrurilor, preumblările școlare, gimnastica etc.— acele accesorii sunt, din puntul de vedere educativ, d’uă mare ’nsemnătate, ș’aci tocmai se manifestă despărțirea ’ntre vechiul și noul regim. Partizanii vechiului regim <nic :—Altă dată, cu preceptul esclusif d’a citi, scrie și socoti, nu se faciau școlari cari sciau tot ce trebuie ?—Se pare, se póte încă că după doui ani copii noștrii cei mici se fiă mai puțin familiarizaț de cât erau predecesorii lor cu arta mecanică a citirii : osebirea este că ceilalți citeau ca machine pe când ai noștrii vor înțielege ce citesc. Învățământul intuitiv substituat învățământului rutinar, acă reforma: „Morala este una în legea și ’n preceptele iei, învățământul moral trebuie să devie secular, taie, ca ‘orice învățământ. „ Acest învățământ cată să precedă metoda intuițiunii, să se târnă de macsime apstrate. El trebuie să decurgă din ceea ce aude copilul, dintr’uă lețiune explicată, dintr’uă citire, dintr’uă convorbire, din acea necurmată intimitate ce este neapărată între învățător și copil. Când institutorul s’a coborât dupe catedră, el nu ș’a ’mplinit totă datoria. Ii remâne acela d’a asista pe copil, d’a fi tovarășiul său pe cât îi este și învățătorul, d’a-l călăuzi în plimbările sale, în atelier etc. „Acesta dovedesce profunda dreptate ce are propunerea ca copii cei mici să fie educați mai cu semn de femei, de institutrice. Femea găsesce secretul autorității sale ’n iubire; bărbatul o ’nsoțesce de orecare respect și temere.“ Câteva cuvinte încă vom mai reproduce, cari sunt de domeniul politic și cari trebuie să le cunoscem și să le practicăm cu toții. „Vă conjur, domnilor, fjie ministru, nu suferiți să facă cineva din voi agenți politici. Să ne ’nțțelegem bine. Nu voiesc afice că 'n învățământul primar nu trebuie să fie nici un spirit, nici uă tendință politică. Sunteți toți fii lui §1). Părinții voștrii ați fost liberați ca cetățiani de către Revoluțiunea franceză; veți fi liberați ca institutori de către Republica de la 1881 ; nu ne puteți dér opri d’a nu iubi Revoluțiunea și Republica. „Praticați acestă politică; fugin ânsă de politica militantă, de politica de persone, de politica coterțelor. „Lângă guvernele cari se schimbă ne trebuie un învățământ național, stabil, permanente, mai presus de frământările partitelor, un învățământ cari să n’aibă altă grijă mare decât aceia d’a veghia, c’uă solicitudine necurmat părintescă, asupra acelui lucru sânt în sufletul copilului.“ etc. Circulara atrage atențiunea guvernului asupra situațiunii actuale care calcă integritatea Imperiului. Porta avea intențiunea d’a trimite la Tunis un ambasadore estra-ordinar, probabile pe Kheredin-pașa,cu un nou firman întărind pe cele vechi, dar acest proiect pare a fi părăsit. E probabil e că Porta va trimite represintanților săi, sup forma de circulară, actul beiului adresat Porței, pentru a protesta în contra intrării Francesilor. Tunis, 1 Mai. — Beiul Tunisului a declarat într’uă scrisore către d. Roustan că, cu totă intrarea trupelor francese, pe teritoriul reginnei, el nu va înceta d’a ave cea mai mare stimă pentru guvernul Republicei francese. D. Zainzain, redactorul diarului Mostakel, a făcut mărturir complete d-lui Roustan, consul general al Franciei. Aceste mărturiri proteza că articolele lui Mostakel erau inspirate de consulul italian din Tunis. Șeful institutului theologic arab din Tunisotărîse se arboreze stindardul contra necredincioșilor ; poliția beiului a descoperit complotul și a arestat pe autorii lui. Bon, 1 Mai. — Trupele au debarcat la Bizerte, port, situat la 70 kilometri spre nord-est de Tunis. Ele combinară mișcările lor cu colona Generarelui Logerot. Suk-el-Arba. 1 Maî. — U colonă ușoră trimisă în interiorul temî Kțumirilor cu însărcinarea de a asigura triburile, a fost primită cu lovituri de pușcă ; colona a ripostat, și, susținută de ajutore, a bătut pe inimic care a perdut vruă patruzeci de omeni. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Bon, 30 Aprile. — Sidi Ali-bey, frate al beiului de Tunis, care comandă trupele tunisiane trimise în țara Krumirilor, s’a dus în lagărul francez stabilit da Suk el-Arba; el a anunciat șefului lagărului că se va întorce la Tunis cu trupele sale. Londra, 30 Aprile. — Ultimele sciri venite de la Cap spun că s’a ’ncheiat, pacea între Englesî și Basutașî. Borna, 30 Aprile. — Camera deputaților, după ce a terminat discusiunea interpelărilor asupra crisei ministeriale, a adoptat, cu 62 voturi contra unul și 146 abțineri, o ordine de a fi propusă de d. Mândru și primită de d. Cairoli. In cursul discusiunii, primul ministru a stăruit a demonstra că soluțiunea crizei a fost constituțională și a susținut că s’a stabilit înțelegere între tote grupurile stângei Munich, 30 Aprile. — Înmormântarea generalului Von der-Tann s’a făcut cu tote onorurile cuvenite feldmareșalilor. In cortegiul ce urma sicriul, se observau delegații împăratului Germaniei și ai regelui Bavariei, miniștrii și oficierii generali represintând armata germană. Constantinopole. 29 Aprilie. — Circulara Porții în privința întării Francesilor în Tunisia s’a trimis numai la Paris, la Londra și la Roma; ea semnalază încălcările, din partea Franciei, a drepturilor de suzeranitate a Forței, drepturi confirmate prin firmanul de la 1871 și prin tote precedentele, precum e învestitura beiului de către Portă —— —————————— POLITICA EXTERNA. întăriri în Austria și Italia. In Neue freie Presse găsim urmatorea corespondință ce i se trimite din Arco, (Tirol) cu data de 24 Aprile : »Austria cu ’ncetul cu ’ncetul, ’și-a asigurat, printr’un șir de întăriri, intrarea în partea de jos a văii Ecî, cari sunt în stare a opune uă resistență seriosă chiar și năvălirii unei armate regulate. Ma î nainte de tote trebuia acoperit Trientul, ca reședința principală a italianissimilor; acesta se făcu printr’un șir de forturi spre Est lângă Civezzano, spre Vest lângă Alle-Sarche și spre Sud prin lucrările efectuate de curând de ambele părți ale rîului Ecî nu departe de Malarello. Intrarea prin Indiciario este închisă prin lucrările întărite de la Lardaro ; nud și puternice lucrări se nalță acum pe muntele Brione lângă Riva ; Monte- Baldo aperă fortul de pe Paternoster și fortul cu totul nou în valea Gresta de lângă Pannone. Austria a făcut bine de a se asigura în acest chip. „De tomna trecută încoce și Italianiî au făcut noî întăriri, pe malul stâng al Beiului, penălțimea de mai sus de Coravno, un fel de semi-circonferință de zid ale cărei tunuri privesc spre Nord; trecătarea de la Incanale de pe Ecî este închisă printr’un fort și lucrări de pament; de aci pornesce în sus uă nouă cale pe culmea despre Spiazzi și în mijlocul acestei culmi s’a construit de asemene un nou fort spre valea Ecî. Pe Monte Pipello vechile lucrări austriace au fost forte întărite prin forturi și lucrări de pământ. In fortul de la Spiazzi n’au fost aduse pene acum tunuri. Anul acesta se vor termina și întăririle plănuite lângă Malcesine. Va fi clădit, de asemene un fort lângă Madone di Ravene, la uă oră spre Nord de Malcesine; el va închide drumul peste Monte Baldo, pe unde s’au coborît vânătorii în 1848. Drumul spre lacul Idro — afară de aceea că lângă el se ’nalță fortul Rocca d’Anjo — mai este operat și prin mine. Principele de Bismarck și orașul Berlin In Pester Lloyd găsim urmatorea telegramă din Berlin, cu data de 29 Aprile: »Principele de Bismarck a ținut astăzi un discurs fulgerător contra orașului Berlin. D-seadise, că prin supunerea caselor Statului, unde șed gratis funcționarii, la dări din partea Comunei, se face imposibilă șederea funcționarilor în Berlin și de aceea va deveni trebuinciosă strămutarea reședinței guvernului din Berlin într’un alt oraș maîeftin, și că d-sea va presinta probabil minte Reichstagului, în viitorea sea sesiune, că propunere în acestă privință. Chiar și Reichstagul va trebui să fie strămutat de la Berlin. »Avem—astfel încheiă principele de Bismarck—pré mulți berlinezi în Reichstag. * Tot în Pester Lloyd și asupra aceleiași cestiuni, mai găsim și urmatorea telegramă din Berlin, dar cu data de 30 Aprilie : »Cuvintele rostite erî de principele de Bismarck contra orașului Berlin au produs un mare sensație în Reichstag. Deputații conservatori afirmă că principele de Bismarck rumegă încă de mult planul de a strămuta guvernul și Reichstagul din Berlin și că d-sea cugetă a face acestă strămutare la Kassel*. Engleteza și cesiunea grecă Guvernul englez a comunicat celor două Camere ale Parlamentului cele din urmă documente în privința afacerii fruntariei grecesce și, între altele, o lungă depeșă a lordului Granville către d. Corbett, care arătă cuvintele pentru caretimng litera a aderat la noul traseu. Ea a menținut soluțiunea conferința de la Berlin întru cât a putut să facă acesta, dar a trebuit să cedeze în fața simțămintelor Albanesilor, cari creau uă mare dificultate, în faa oposițiunii meteu crescânde a Porții și în fața siguranții că tote puterile europeane nu erau dispuse a stărui ca atărîrea luată să fie respectată. Un resbell între Turcia și Grecia ,î-a părut, de altă parte, desastrofă pentru cele două țâri. »Aceste considerațiuni adaogă lordul Granvile și trebuința d’a menține pacea europeană, au dictat hotărîrea guvernului englez, și, deși nu stă la îndoială spre a fice că ar fi preferit, întru ceea ce ’l privesce, un traseu mai apropiat de cel ficsat de conferința de la Berlin, totuși crede de a sea descria să se mască cu celelalte puteri spre a grăbi pe Grecia, în chipul cel mai viu, să primescánoul arangeament.* Capul Foreign oficiului stăruie apoi asupra avantajelor acestei din urmă soluțiuni și declară, terminând, că guvernul Reginei esteotărît a nu se despărți de concertul puterilor, și că Grecia nu trebuie să spere nici un sprijin din partea Englitezei daca ea, contrariu cu conduita comandată de adevăratul patriotism și de înțelepciunea politică, va respinge sfaturile Europei.* Cestiunea tunesiană Uă depeșă a Agenției Havas, ne a adus bilele acestea un rezumat după uă depeșă pe care beiul din Tunis a adresat’o lordului Granville, cu rugăciunea de a o comunica și reginei. Astăzi găsim acestă Notă, care portă data de 27 Aprilie, în întregul ier în Neue freie Presse și o dăm aci. »Cu tot protestul pe care l-am făcut în numele nostru propriu cât și în acela al Sultanului, cu, tote probele ce am dat despre rapacitatea nostră de a înăbuși chiar niscareva escese d’ale Krumizilor ; cu tot faptul că trupele comandate de fratele și moștenitorul nostru ocupă acum districtul locuit de Krumirî; cu tote acestea guvernul francez vîrî trupele sale în țara nostră, și nemulțăminduse numai cu aceea de a ocupa districtele Krumirilor, francezii ocupă o parte din teritoriul nostru, care este forte departe de acele districte și care n’are nici uă legătură cu ele., Repetitele nostre proteste, pe care le-am făcut atât în numele nostru cât și în acela al Sultanului, au rămas neconsiderate ; teritoriul nostru a fost violat fără nici uă declarațiune de resbel și prin călcarea în pieióre a tutor drepturilor. Nu putem înțelege motivele pentru care suntem astfel tratați de marele și puternicul guvern, cu care am trăit întotdeauna în cea mai cordială înțelegere și ale cărui interese în regina nostră ne-am sforțat necontenit și cu zela le satisface; ne mirăm cu atât maî mult de măsurile ce se ian contra nostră, cu cât represintantele frances nu ’și a întrerupt relațiunile cu noi și chiar acum dovă file ne asigura, că între Francia și Tunis domnesce pace și că desbarcarea de trupe francese în Tunis nu se va face decât cu consimțimântul nostru. »Astfel fiind împrejurările, apelăm la