Romanulu, septembrie 1881 (Anul 25)
1881-09-18
ANUL AL DOUĂZECI ȘI CINCILE Redacți iment și Administrațiunea stradă Domnoi 14» Voiesce și vei putea. ANUNGIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Ceto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IM ROMANIA, la ndministrațiunea cJhuuluT. LA PARIS, la Havas, Laffile et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London K. C. LA V1ENA , la d-nii Haasentein și Vogler Waltischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL BÜGDEESCI, 15 BAPCIDI1081 Alegerile comunale de la Iași au fost privite de oposițiune ca un însemnat eveniment politic. Încă d’acum câteva luni, când oposițiunea multicoloră întrunită ’n scop și ’n acțiune cu ’nvinsă la alegerea col. III de deputați, ea aruncă partitei liberale cartelul: «Zicend : — Să ne vedem la alegerile comunale ; acolo vă vom dovedi câtă putere, câtă influență, cât credit avem la alegători; atunci veți vedea cum lașul, mintea și inima părții de peste Milcov a țevii, va desaproba faptele vostre. Am tăcut, în fața acestei desfideri ș’am așteptat. Am tăcut, pentru că eram și suntem șiruri că nu póte fi Român care să nu simtă în inima lui bucurii, v0t]endu-și țara independinte și pusă pe aceeași treptă de onore cu țările adevărat libere, am tăcut, fiindcă sciam că nimeni nu póte tăgădui că, prin munca inteliginte și de totă ziua apartției liberale, starea economică a țărei s’a îmbunătățit în mod neașteptat ; am tăcut, căci vorbinu faptele ; dobânda redusă la 5 la sută, pe când, supt administrarea protivnicilor noștri era 12 și 7 la sută; banca națională, dând ajutore ’nsemnate comerciului și altor întreprinderi ; libertățile publice respectate întru atât încât chiar protivnicii noștri s’au plâns prin organul lor că sunt prea mari libertăți. Am așteptat cu ’ncredere și siguranță verdictul ce se cerea alegătorilor, spiind că lăsați fiecare liberi și pe deplin stăpâni pe voința și pe votul lor, nu vor putea perde din vedere d’a face comparațiune între trecut, când li se răpia votul cu violență și prin coruperi și întrepresiune, când libertatea și conșciința fiecăruia au fost respectate ca un domeniu sacru nesupus nici unui fel de control al puterii executive, și c’acestă comparare va fi pentru fiecare îndemnul cel mai puternic d’a nu pleca urechea la sfaturile ómenilor trecutului. Am avut deplină și nemărginită ’ncredere în înțelepciunea, în patriotismul, în bunul simț, și’n iubirea de libertate a poporațiunii române din Iași, și constatăm cu fericire că nu ne-am înșelat. Alegerile pentru consiliul comunale din Iași — cu totă lupta titanică a oposițiunilor întrunite, cu tote propagandele și uneltirile lor — au fost un nou și strălucit triumf pentru partita națională-liberală. Oposițiunea sincer-reacționară, sincer-liberală, democratică națională a mers în luptă unită cu tote forțele iei, și a fost respinsă din trei colegii electorale. Proba la care ne invitau onori noștri protivnici a fost făcută. Orașul pe care ’ndrășniaă a-l insulta, considerându-l ca citadela reacțiunii, a dovedit că iubesce și prețuiesce libertatea întocmai ca și cealaltă parte a țării, și a respins de la sine pe omenii cari — ca represintanți ai lui — i-au călcat în piciure interesele pentru a satisface pasiunile lor politice. Acestă strălucită dovedă de ’nevedere dată partitei liberale crează aleșilor comunei Iași îndatoriri mari. Alegătorii și-au tjis : decă partita liberală a solut și a putut să scotă țera din văgașul în care conservatorii nomoliseră financiele iei, acea partită vasei să scape și comuna Iași de acelaș rău. Acesta a fost curentul speciale de ordine al alegătorilor și deci situațiunea financiară a comunei va trebui să fie grija de căpetenia a aleșilor sei. * Ei găsesc uă situațiune încurcată, găsesc un deficit care trece peste resursele anuale și — decă ’n acestă situațiune cu desăvârșire gravă—vor reuși a aduce ordinea, onorea va fi mare și recunoscința alegătorilor nu le va lipsi. Salutând dor pe noii aleși, le primin la lucru. Aveți u misiune mare ; sunteți puși la ’ncercare de către concetățenii voștrii ; nu cruțați muncă," nu cruțați osteneli pentru a corespunde la așteptările lor, și nu numai consecința vostră, ci și recunoscința lor, va fi vă dulce și meritată resplată pentru binele ce veți căuta și veți sei a face. Reușita oposițiunii în col. I, colegiu în care reacțiunea și-a pus totdeauna speranțele, va avea de efect, controlarea de aprope a lucrărilor noului consiliu comunale. Partita din care avem onore a face parte a dorit și a cerut totdeauna controlul, ca mijlocul cel mai sigur și eficace pentru bunul mers al afacerilor. Misiunea membrilor oposițiunii aleși de col. Ie frumosă. Terminând, exprimăm speranța că toți aleșii cetății Iași vor căuta a-și îndeplini ’n consciință datoria și a merita astfel încrederea ce le-a acordat concetățeniilor. Puținii câți au mai rămas în câta ce se pretindea și se numia cădinioră partita conservatore au înființat, în Bucuresci, calea Victoriei, 102, uă scala de ’njurături surugiesci. Legați într’un mod indisolubile cu obiceiurile rele ale trecutului, ei nu pot lăsa să se perda limbagiul braslei surugiesci. Dascălii însărcinați a conduce scala de care vorbim, dovedesc că sunt bine pregătiți pentru marea misiune educativă ce li s’a încredințat. Decă mai există încă brasa a căreia limbagiü Tau adoptat și-l propagă, ar putea susține lupta cu cel mai ciapcan din ceaușii surugiesci ș’ar fi șiruri d’a birui. Prin urmare, în privirea alegerii pentru scopul în care s’a făcut, așa ifișii conservatori nu pot decât să se felicite. Dacă cise au făcut și fac bine întrebuințând limbagiul ce ’ntrebuințeză, nu noi ne vom însărcina să le-o spunem. Opiniunea publică din țară le-a spus-o, în curs de cinci ani, într’un mod clar și otărîtor, respingem totdeauna și din ce ’n ce cu mai mare putere îndemnurile și sfaturile lor. Dacă secțiunea nu le-a folosit, nu e vina nostră nici a țării, care n’a lăsat sătrecă nici-uă pensiune pentru a le dovedi, în mod pipăit, că nu e dispusă nici a-i urma, nici a adopta ceva din fer’ale lor. Urmând tot astfel, strîngendu-și din ce ’n ce rîndurile ș’alungând necontenit din sînu i p’adepții scalei Timpului, opiniunea publică ’nțeleptă și drept cugetătore, opiniunea democratică va da pretinsei nobilimi și cea din urmă lecțiune ce i se mai cuvine, lecțiunea bunei-cuviințe. Ședințele consiliului general de învățământ urmeză. S’a discutat proiectul de programă alcătuit de comisiunea alesă din sinul consiliului și s’a luat în considerațiune. S’a luat apoi în des untere fiecare parte a acestei programe și s’a adus orecari modificări. Credem și sperăm că consiliul general va vota programa, și dorim ca d. ministru al instrucțiunei publice să o pună îndată în aplicare. Ministrul, delegații săi și consiliul s’au arătat dispuși a scăpa scala cu oă oră mai nainte de programele încărcate ce apăsă asupra școlarilor. Însă trebuie să recunoscem că programa, alcătuită de comisiunea consiliului, s’a făcut în pripă, că s’au strecurat câte va greșeli; că nu tocmai fericită este alegerea autorilor. D’aceea am crede de nevoie ca ministrul, înainte d’a supune programa la sancționarea Regelui, să convoce o comisiune compusă de profesori speciali în fiecare materia pentru a stabili cărțile ce se vor întrebuința în fiecare clasă. In modul acesta, dacă nu avem uă programă estelentă, cel puțin vom ave un programă aplicabilă. Noi nu suntem din aceia calcific că, din momentul când nu se póte face tot, nu trebuie să se facă nimic, și felicitam pe membrii consiliului general pentru dorința ce au avut d’a ușura d’uă cam dată programa în vigore, până ce se vor oțărî nouile base ale învățământului. as4E?«aia!S Äi 2a« Alegerile comunale de la Iași Resultatul alegerei comunale din colegiul I de la Iași este următorul : s’au ales : D-niu, Nicu Canea cu 39 voturi; Scarlat Pastia, 34 voturi; Ioan Ianov, 29 voturi și Dimitrie Anghel cu 28 voturi. Toți patru sunt membri ai oposițiunei. Candidații partitei naționale-liberale au întrunit d-nii : C. Alcaz, 12 voturi; Dr. Emil Max, 18 voturi; Nic, Gheuca, 17 voturi, și Eug. Donici, 18 voturi. SERVICIUL TELEGRAFIC A.JL, A^ENTTIűI HAVAS Moscova, 28 Septembre. — Un incendiu forte mare a isbucnit în Marele Bazar, 20 de prăvălii au fost arse. Belgrad, 28 Septembre. - D. Piroschavatz, capul cabinetului dându-șî demisiunea, a fost ținut un lung consiliu de miniștrii, supt președinția principelui, și aotărît conform dorinței exprimată de Alteța Sea, ca actualul cabinet se rămâne la putere. Berlin, 28 Septembre.—D. Laburoff, ambasadorul Rusiei la Berlin, s’a întors din Paris, unde se dusese, după cum spune Gazeta Germaniei de Nord, pentru a pregăti publicațiunea lucrărilor sale archeologice. VINERI, 18 SEPTEMBRE 1881. Lumineaza-te și vei fi. ABONAMENTE: Tu Capitală și districte, un an 18 lei; șese luni 24 leî; trei luni 12 leî; uă lună 4 leî. Pentru tote țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laftîte et Cune, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARUL POLITICA ESTERNA. Gestiunea convocare! camerelor francese Membrii extremei stânge, presințî în Paris, din camera deputaților, s’au întrunit la d. Louis Blanc. Inițiativa acestei întruniri se datoresce d-lui Delattre, deputat nou ales la Saint-Denis. Mai intâiu era vorba să se numescü uă anchetă extra-parlamentară în privința evenimentelor din Algeria și Tunisia; dar un astfel de anchetă nu putea să dea nici un resultat practic în starea actuală de lucruri, și de aceea acesta propunere a fost transformată într’un fel de cerere de anchetă parlamentară făcută prin mijlocul unei interpelări la tribună și s’au însărcinat d-nii Louis Blanc, Barochet, Ménard Dorian, Raspail și Camille Pelletan, să se ducă la președintele consiliului de miniștri spre a stărui pentru convocarea camerilor fără întârziere. Ei s’au dus la ministerul instrucțiunei publice, unde au fost primiți de d. Jules Ferry. Acesta a espus motivele pentru cari îi pare că nu este cu putință uă convocare urgentă a nouilor camere înainte de espirarea puterilor celei vechi, cât pentru cea vechie, d. Jules Ferry a declarat că n’ar fi nici pericol, nici trebuință d’a motiva, din partea guvernului, convocarea în acest moment. Camerile prin urmare nu vor fi întrunite imediat. Nu este însă mai puțin adevărat, (Jice l’Indépendance Beige, că întrunirea lor este cu nerăbdare așteptată și cerută de opiniunea publică. întrunirea Senatului Statelor Unite In Statele Unite se așteptă cu un mare interes întrunirea Senatului. Acesta Adunare este exact împărțită între cele două partite care -și dispută puterea, ea numără 37 democrați și 37 republicani, și un senator independinte, d. David Davis. Ensedoni din republicani, d-niî Miller și Lapham, de curând aleși în Statul New-York, în locul d-lor Gonkling și Platt, demisionari, nu pot lua parte la deliberări decât după ce vor presta jurământul, și acest jurământ, numai președintele Senatului are calitate ca se ’l primăscă. Resultă d’aci că democrații sunt asigurațî că vor avea majoritatea în diua d’ântéiü a sesiune! și că o vor perde a doua zi. Vor profita ore de acesta ciudată întâmplare ca se alege pe unul din ei la președinția? Este dreptul lor, dar se crede că cele două fracțiuni se vor înțelege și vor alege președinte pe d. Davis, senatorul independinte. Starea de asediu în Dulcinio Citim în Le Temps : „Vă depeșă din Ragusa dă vă scrie, de sicur falsă, cum sunt mai tote scirile ce vin din Ragusa După acesta scrie, guvernul muntenegrean ar fi proclamat starea de asediu la Dulinjo, pentru a împedica emigrațiunea în masă a musulmanilor. Emigrațiunea este de drept natural, și, mai mult încă, exercitarea acestui drept este consacrată într-un mod formal în art. 30 din tratatul din Berlin. Observăm însă, că daci Muntenegrul a tratat räu pe musulmanii din pământurile anecsate, acest fapt ar fi oă escepțiune cu totul superătore. Musulmanii din Dobrogea n’au avut decât să se laude de purtarea Românilor, deveniți stăpâni ai țării lor. Grecii, cari până acum, în regatul elenic, tratați cu echitate poporațiunea musulmană, sunt forte bine primiți în Tesalia de către musulmani. Câțiva din aceștia , după cum se vede dintr’oă citațiune a Mesagerului de Atena, vor pune candidatura lor de deputați și vor avea multe șanse ca să fie aleși. Musulmanii se bucură acum în Grecia și în România de egalitatea drepturilor politice, păstrând în același timp, în dreptul civil, statutul lor personal.* Starea lucrurilor în Egipt. Citim în Le Temps : „Din Egipt, ne sosesc scriî forte însemnate. Noua lege militară trebue se fie promulgată, în momentul când primim aceste scriî. Nu stim din ce consistă acesta lege, depeșa însă care ne-o anunță, adaugă, că îndată va începe trimiterea în alte garnizafie a regimentelor din Cairo. In urma celui din urmă pronunciamento, nu se crede în Egipt, că guvernul are să fie în siguranță, pe cât timp, colonelii regimentelor resculate vor rămâne cu soldații lor în capitala Egiptului. Cestiunea militară fiind regulată, se va crea oă adunare de notabili, compusă din 75 membrii, care să se asemene cu aceea ce a funcționat câtva timp sub domnirea lui Ismail. Corpul electoral se va compune, în orașe, din notabili, la țară, din șeichî. Toți sunt eligibili; alegerea se va face cu vot secret, și pentru trei luni. „Acastă Cameră va fi alesa îndată, dar nu se va convoca decât în primăvară din causă sau sub pretest, că atunci agricultorii, cari vor fi membrii, nu se vor afla ocupați cu lucrările câmpului. Uă disposițiune neprevedută a decretului anunțat, fice că adunarea va avea să ptărască ea însa’șî atribuțiunile sale. SGIRII ALE DILEI Astăzi în sfîrșit, cerul s’a înseninat puțin. Barometrul se menține la 766 mm. Putem dar spera că am scăpat de iarna prematură ce venise pe neașteptate. * * * Ne aducem aminte că M. S. Regele Carol mergând să examineze scala de comerciu la sfîrșitul anului școlar 1880—81 a observat profesorului de limba germană c’ar fi mult mai bine d’a nu se întrebuința alfabetul german și d’aî substitui alfabetul roman ca unul ce este deja azî întrebuințat, în mare parte. Aflăm că în Elveția , într’uă conferință ținută de curend, directorii scalelor publice din cantoanele germane au otărît, în unanimitate, se înlocuiască în scris, caracterele germane cu caracterele romane. Acesta otărîre este motivată anteia pentru că caracterele romane sunt întrebuințate de cea mai mare parte a poporelor civilizate , și al douilea pentru că ele obosesc mai puțin vederea decât caracterele germane, a căror întrebuințare dă nașcere la multe miopii, constatate în scalele din Germania și Elveția Ar fi de dorit, ca ministrul instrucțiunii publice în România se ia uă măsură analogă, ordonând că în tote scalele din țară să nu se mai întrebuințeze pentru studiarea limbei germane decât alfabetul roman. * * * Ni se comunică că la concursul farmaciștilor români ce a avut loc pentru concesionarea a 6 farmacii în țară, au luat parte în juriul examinator două farmaciști supuși străini, cari pen’acum n’au dovedit măcar că au depus vre-uădată un esamen pentru admiterea la liberă practică în țără. Ni se mai spune că acești două membri ai juriului au provocat protestări în contra concursului. Se cjire asemenea că acești farmaciști, cu titluri nerecunoscute prin examen în țară, diriginza farmacii fără dirigințî români, în contra legii sanitare din 1874. Atragem atențiunea miniștrilor de interne și de instrucțiune publică asupra acestor fapte.* * *