Romanulu, septembrie 1881 (Anul 25)

1881-09-18

ANUL AL DOUĂ­Z­ECI ȘI CINCILE Redacț­i iment și Administrațiunea stradă Domnoi 14» Voiesce și vei putea. ANUNGIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Ceto , , , pagina III, — 2 lei — A se adresa: IM ROMANIA, la ndministrațiunea cJhuuluT. LA PARIS, la Havas, Laffile et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London K. C. LA V1ENA , la d-nii Haasentein și Vogler Waltischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M.G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL BÜGDEESCI, 15 BAPCIDI1081 Alegerile comunale de la Iași au fost privite de oposițiune ca un în­semnat eveniment politic. Încă d’acum câte­va luni, când oposițiunea multicoloră întrunită ’n scop și ’n acțiune cu ’nvinsă la ale­gerea col. III de deputați, ea aruncă partitei liberale cartelul: «Zicend : — Să ne vedem la alegerile co­munale ; acolo vă vom dovedi câtă putere, câtă influență, cât credit avem la a­­legători; atunci veți vedea cum lașul, min­tea și inima părții de peste Milcov a țevii, va desaproba faptele vostre. Am tăcut, în fața acestei desfideri ș’am așteptat. Am tăcut, pentru că eram și sun­tem șiruri că nu póte fi Român care să nu simtă în inima lui bucurii, v0t]endu-și țara independinte și pusă pe aceeași treptă de onore cu țările adevărat libere, am tăcut, fiind­că sciam că ni­meni nu póte tăgădui că, prin munca inteliginte și de totă z­iua a­partț­iei liberale, starea economică a ță­­rei s’a îmbunătățit în mod neaș­teptat ; am tăcut, căci vorbinu faptele ; dobânda redusă la 5 la sută, pe când, supt administrarea protivnici­­lor noștri era 12 și 7­ la sută; banca națională, dând ajutore ’n­­semnate comerciului și altor între­prinderi ; libertățile publice respectate întru atât în­cât chiar protivnicii noștri s’au plâns prin organul lor că sunt prea mari libertăți. Am așteptat cu ’ncredere și sigu­­ranță verdictul ce se cerea alegăto­rilor, spiind că lăsați fie­care liberi și pe deplin stăpâni pe voința și pe votul lor, nu vor putea perde din vedere d’a face comparațiune între trecut, când li se răpia votul cu vio­­lență și prin coruperi și între­pre­­siune, când libertatea și conșciința fie­căruia au fost respectate ca un domeniu sacru nesupus nici­ unui fel de control al puterii executive, și c’acestă comparare va fi pentru fie­­care îndemnul cel mai puternic d’a nu pleca urechea la sfaturile óme­­nilor trecutului. Am avut deplină și nemărginită ’ncredere în înțelepciunea, în patri­otismul, în bunul simț, și’n iubirea de libertate a poporațiunii române din Iași, și constatăm cu fericire că nu ne-am înșelat. Alegerile pentru consiliul comu­nale din Iași — cu totă lupta ti­tanică a oposițiunilor întrunite, cu tote propagandele și uneltirile lor — au fost un nou­ și strălucit tri­umf pentru partita națională-libe­­rală. Oposițiunea sincer-reacționară, sin­­cer-liberală, democratică națională a mers în luptă unită cu tote forțele iei, și a fost respinsă din trei cole­gii electorale. Proba la care ne invitau onori noștri protivnici a fost­­ făcută. Orașul pe care ’ndrășniaă a-l in­sulta, considerându-l ca citadela re­acțiunii, a dovedit că iubesce și pre­­țuiesce libertatea întocmai ca și cea­­l­altă parte a țării, și a respins de la sine pe omenii cari — ca repre­­sintanți ai lui — i-au călcat în pi­­ciure interesele pentru a satisface pasiunile lor politice. Acestă strălucită dovedă de ’neve­dere dată partitei liberale crează a­­leșilor comunei Iași îndatoriri mari. Alegătorii și-au tjis : decă partita liberală a solut și a putut să scotă țera din văgașul în care conserva­torii nomoliseră financiele iei, acea partită va­sei să scape și comuna Iași de acelaș rău­. Acesta a fost curentul speciale de ordine al alegătorilor și deci situa­țiunea financiară a comunei va tre­bui să fie grija de căpetenia a ale­șilor sei. * Ei găsesc uă situațiune încur­cată, găsesc un deficit care trece peste resursele anuale și — decă ’n acestă situațiune cu desăvâr­șire gravă—vor reuși a aduce ordi­nea, onorea va fi mare și recunos­­cința alegătorilor nu le va lipsi. Salutând dor pe noii aleși, le pr­imin­­ la lucru. Aveți u­ misiune mare ; sunteți puși la ’ncercare de către concetă­țenii voștrii ; nu cruțați muncă," nu cruțați osteneli pentru a corespunde la așteptările lor, și nu numai con­­secința vostră, ci și recunoscința lor, va fi vă dulce și meritată resplată pentru binele ce veți căuta și veți sei a face. Reușita oposițiunii în col. I, co­legiu în care reacțiunea și-a pus tot­dea­una speranțele, va avea de efect, controlarea de aprope a lucră­rilor noului consiliu comunale. Partita din care avem onore a face parte a dorit și a cerut tot­dea­­una controlul, ca mijlocul cel mai sigur și eficace pentru bunul mers al afacerilor. Misiunea membrilor oposițiunii a­­leși de col. I­e f­rumo­să. Terminând, exprimăm speranța că toți aleșii cetății Iași vor căuta a-și îndeplini ’n consciință datoria și a merita ast­fel încrederea ce le-a a­­cordat concetățenii­lor. Puținii câți au mai rămas în câta ce se pretindea și se numia că­dini­­oră partita conservatore au înființat, în Bucuresci, calea Victoriei, 102, uă scala de ’njurături surugiesci. Legați într’un mod indisolubile cu obiceiurile rele ale trecutului, ei nu pot lăsa să se perda limbagiul braslei surugiesci. Dascălii însărcinați a conduce scala de care vorbim, dovedesc că sunt bine pregătiți pentru marea misiune educativă ce li s’a încre­dințat. Decă mai există încă bras­­a a căreia limbagiü Tau adoptat și-l propagă, ar putea susține lupta cu cel mai ciapcan din ceaușii suru­giesci ș’ar fi șiruri d’a birui. Prin urmare, în privirea alegerii pentru scopul în care s’a făcut, așa ifișii conservatori nu pot de­cât să se felicite. Dacă cise au făcut și fac bine în­trebuințând limbagiul ce ’ntrebuin­țeză, nu noi ne vom însărcina să le-o spunem. Opiniunea publică din țară le-a spus-o, în curs de cinci ani, într’un mod clar și otărîtor, respingem­ tot­­dea­una și din ce ’n ce cu mai mare putere îndemnurile și sfaturile lor. Dacă secțiunea nu le-a folosit, nu e vina nostră nici a țării, care n’a lăsat să­trecă nici-uă pensiune pen­tru a le dovedi, în mod pipăit, că nu e dispusă nici a-i urma, nici a adopta ceva din fer’ale lor. Urmând tot ast­fel, strîngendu-și din ce ’n ce rîndurile ș’alungând ne­contenit din sînu­ i p’adepții scalei Timpului, opiniunea publică ’nțeleptă și drept cugetătore, opiniunea demo­cratică va da pretinsei nobilimi și cea din urmă lecțiune ce i se mai cuvine, lecțiunea bunei-cuviințe. Ședințele consiliului general de în­vățământ urm­eză. S’a discutat pro­iectul de programă alcătuit de co­­misiunea alesă din sinul consiliului și s’a luat în considerațiune. S’a luat apoi în des­ untere fie­care parte a acestei programe și s’a adus ore­cari modificări. Credem și sperăm că consiliul ge­neral va vota programa, și dorim ca d. ministru al instrucțiunei publice să o pună îndată în aplicare. Ministrul, delegații săi și consiliul s’au arătat dispuși a scăpa scala cu oă oră mai nainte de programele încărcate ce apăsă asupra școlarilor. Însă trebuie să recunoscem că programa, alcătuită de comisiunea consiliului, s’a făcut în pripă, că s’au strecurat câte­ va greșeli; că nu toc­mai fericită este alegerea autorilor. D’aceea am crede de nevoie ca ministrul, înainte d’a supune pro­grama la sancționarea Regelui, să convoce o­ comisiune compusă de profesori speciali în fie­care materia pentru a stabili cărțile ce se vor întrebuința în fie­care clasă. In modul acesta, dacă nu avem uă programă estelentă, cel puțin vom ave un programă aplicabilă. Noi nu suntem din aceia calc­ific că, din momentul când nu se póte face tot, nu trebuie să se facă nimic, și feli­citam pe membrii consiliului gene­ral pentru dorința ce au avut d’a ușura d’uă cam dată programa în vigore, până ce se vor oțărî nouile base ale învățământului.­­ as4E?«aia­!S­ Äi­ 2a« Alegerile comunale de la Iași Resultatul alegerei comunale din colegiul I de la Iași este următorul : s’au ales : D-niu, Nicu Canea cu 39 voturi; Scarlat Pastia, 34 voturi; Ioan Ianov, 29 voturi și Dimitrie Anghel cu 28 voturi. Toți patru sunt­ membri ai oposițiunei. Candidații partitei naționale-liberale au întrunit d-nii : C. Alcaz, 12 voturi; Dr. Emil Max, 18 voturi; Nic, Gheuca, 17 voturi, și Eug. Donici, 18 voturi. SERVICIUL TELEGRAFIC A.JL, A^ENTTIűI HAVAS Moscova, 28 Septembre. — Un incendiu forte mare a isbucnit în Marele Bazar, 20 de prăvălii au fost arse. Belgrad, 28 Septembre. - D. Piroschavatz, capul cabinetului dându-șî demisiunea, a fost ținut un lung consiliu de miniștrii, supt președinția principelui, și a­otărît conform dorinței exprimată de Alteța Sea, ca actua­lul cabinet se rămâne la putere. Berlin, 28 Septembre.—D. Laburoff, am­basadorul Rusiei la Berlin, s’a întors din Paris, unde se dusese, după cum spune Gazeta Germaniei de Nord, pentru a pre­găti publicațiunea lucrărilor sale archeolo­gice. VINERI, 18 SEPTEM­BRE 1881. Lumineaza-te și vei fi. ABONAMENTE: Tu Capitală și districte, un an 18 lei; șese luni 24 leî; trei luni 12 leî; uă lună 4 leî. Pentru tote țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laftîte et C­une, 8 place de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMPLARUL POLITICA ESTERNA. Gestiunea convocare! camerelor francese Membrii extremei stânge, presințî în Pa­ris, din camera deputaților, s’au întrunit la d. Louis Blanc. Inițiativa acestei întruniri se datoresce d-lui Delattre, deputat nou a­­les la Saint-Denis. Mai intâiu era vorba să se numescü uă anchetă extra-parlamentară în privința evenimentelor din Algeria și Tunisia; dar un ast­fel de anchetă nu putea să dea nici un resultat practic în starea actuală de lucruri, și de aceea acesta pro­punere a fost transformată într’un fel de cerere de anchetă parlamentară făcută prin mijlocul unei interpelări la tribună și s’au însărcinat d-nii Louis Blanc, Barochet, Mé­­nard­ Dorian, Raspail și Camille Pelletan, să se ducă la președintele consiliului de mi­niștri spre a stărui pentru convocarea ca­­merilor fără întârziere. Ei s’au dus la ministerul instrucțiunei publice, unde au fost primiți de d. Jules Ferry. Acesta a espus motivele pentru cari îi pare că nu este cu putință uă convocare urgentă a nouilor camere înainte de espira­­rea puterilor celei vechi, cât pentru cea vechie, d. Jules Ferry a declarat că n’ar fi nici pericol, nici trebuință d’a motiva, din partea guvernului, convocarea în acest mo­ment. Camerile prin urmare nu vor fi întrunite imediat. Nu este însă mai puțin adevărat, (Jice l’Indépendance Beige, că întrunirea lor este cu nerăbdare așteptată și cerută de opiniunea publică. întrunirea Senatului Statelor­ Unite In Statele Unite se așteptă cu un mare interes întrunirea Senatului. Acesta Adunare este exact­ împărțită în­tre cele două partite care -și dispută pu­terea, ea numără 37 democrați și 37 re­publicani, și un senator independinte, d. David Davis. Ense­doni din republicani, d-niî Miller și Lapham, de curând aleși în Statul New-York, în locul d-lor Gonkling și Platt, demisionari, nu pot lua parte la deliberări de­cât după ce vor presta jură­mântul, și acest jurământ, numai președin­tele Senatului are calitate ca se ’l primăscă. Resultă d’aci că democrații sunt asigurațî că vor avea majoritatea în diua d’ântéiü a sesiune! și că o vor perde a doua zi. Vor profita ore de acesta ciudată întâm­­plare ca se alege pe unul din ei la preșe­dinția? Este dreptul lor, dar se crede că cele două fracțiuni se vor înțelege și vor alege președinte pe d. Davis, senatorul in­dependinte. Starea de asediu în Dulcinio Citim în Le Temps : „Vă depeșă din Ragusa dă vă scrie, de sicur falsă, cum sunt mai tote scirile ce vin din Ragusa După acesta scrie, guver­nul muntenegrean ar fi proclamat starea de asediu la Dul­injo, pentru a împedica emigrațiunea în masă a musulmanilor. E­­migrațiunea este de drept natural, și, mai mult încă, exercitarea acestui drept este consacrată într-un mod formal în art. 30 din tratatul din Berlin. Observăm însă, că daci Muntenegrul a tratat räu pe musul­manii din pământurile anecsate, acest fapt ar fi oă escepțiune cu totul superătore. Musulmanii din Dobrogea n’au avut de­cât să se laude de purtarea Românilor, deve­niți stăpâni ai țării lor. Grecii, cari până acum, în regatul elenic, tratați cu echitate poporațiunea musulmană, sunt forte bine primiți în Tesalia de către musulmani. Câți­va din aceștia , după cum se vede dintr’oă citaț­iune a Mesagerului de Atena, vor pune candidatura lor de deputați și vor avea multe șanse ca să fie aleși. Mu­sulmanii se bucură acum în Grecia și în România de egalitatea drepturilor politice, păstrând în același timp, în dreptul civil, statutul lor personal.* Starea lucrurilor în Egipt. Citim în Le Temps : „Din Egipt, ne sosesc scriî forte însem­nate. Noua lege militară trebue se fie pro­mulgată, în momentul când primim aceste scriî. Nu stim din ce consistă acesta lege, depeșa însă care ne-o anunță, a­daugă, că îndată va începe trimiterea în alte garni­­zafie a regimentelor din Cairo. In urma celui din urmă pronunciamento, nu se crede în Egipt, că guvernul are să fie în sigu­­ranță, pe cât timp, colonelii regimentelor resculate vor rămâne cu soldații lor în ca­pitala Egiptului. Cestiunea militară fiind re­gulată, se va crea oă adunare de notabili, compusă din 75 membrii, care să se ase­mene cu aceea ce a funcționat cât­va timp sub domnirea lui Ismail. Corpul electoral se va compune, în orașe, din notabili, la țară, din șeichî. Toți sunt eligibili; alegerea se va face cu vot secret, și pentru trei luni. „Acastă Cameră va fi alesa îndată, dar nu se va convoca de­cât în primă­vară din causă sau sub pretest, că atunci agri­cultorii, cari vor fi membrii, nu se vor afla ocupați cu lucrările câmpului. Uă disposi­­țiune neprevedută a decretului anunțat, fi­ce că adunarea va avea să ptărască ea însa’șî atribuțiunile sale. SGIRI­I ALE DILEI Astă­zi în sfîrșit, cerul s’a înseninat pu­țin. Barometrul se menține la 766 mm. Pu­tem dar spera că am scăpat de iarna pre­matură ce venise pe neașteptate. * * * Ne aducem aminte că M. S. Regele Ca­rol mergând să examineze scala de comer­­ciu la sfîrșitul anului școlar 1880—81 a observat profesorului de limba germană c’ar fi mult mai bine d’a nu se întrebuința alfabetul german și d’aî substitui alfabetul roman ca unul ce este deja az­î întrebuin­țat, în mare parte. Aflăm că în Elveția , într’uă conferință ținută de curend, directorii scalelor publice din cantoanele germane au otărît, în una­nimitate, se înlocuiască în scris, caracterele germane cu caracterele romane. Acesta o­­tărîre este motivată­­ anteia pentru că ca­racterele romane sunt întrebuințate de cea mai mare parte a poporelor civilizate , și al douilea pentru că ele obosesc mai puțin vederea de­cât caracterele germane, a că­ror întrebuințare dă nașcere la multe mio­pii, constatate în scalele din Germania și Elveția Ar fi de dorit, ca ministrul instrucțiunii publice în România se ia uă măsură ana­logă, ordonând că în tote scalele din țară să nu se mai întrebuințeze pentru studia­­rea limbei germane de­cât alfabetul roman. * * * Ni se comunică că la concursul farma­ciștilor români ce a avut loc pentru con­cesionarea a 6 farmacii în țară, au luat parte în juriul examinator două farmaciști supuși străini, cari pen’acum n’au dovedit măcar că au depus vre-uă­dată un esamen pentru admiterea la liberă practică în țără. Ni se mai spune că acești două membri ai juriului au provocat protestări în contra concursului. Se cjire asemenea că acești farmaciști, cu titluri nerecunoscute prin examen în țară, diriginza farmacii fără dirigințî români, în contra legii sanitare din 1874. Atragem atențiunea miniștrilor de interne și de instrucțiune publică asupra acestor fapte.* * *

Next