Romanulu, octombrie 1881 (Anul 25)

1881-10-22

ANUL AL DOUE­ DECI ȘI CI­NCILE Voiesce și vei putea ANUNGIURI. Lima de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Dato , „ , pagina 111, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului, LA PARIS, la Havas, Lafutte et C­ nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M. G. L. Daube et C- nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Hedacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14. BOCHUM, a ssr­iini Servițiul nostru telegrafie ne-a­­duse ieri uă serie asupra căreia cre­dem trebuincios d’a ne opri câte-va momente. In delegațiunea austriacă a căreia sesiune să deschise­­ filele trecute, s’a adresat guvernului să interpelare ’n privința situațiunii generale a poli­ticei imperiului. D. de Kau­ay, însărcinat cu direc­țiunea interimară a ministeriului a­­facerilor străine, în urma morții ba­ronului de Haymerle, a respuns la acea interpelare. Inteligintele diplomat austriac a ’nceput respunsul său liniștitor prin afirmarea că „relațiunile ’ntreținute de monarc­ia cu puterile străine sunt excelinți.“ Acest respuns dovedesce pe d’uă parte câtă atențiune dau chiar pu­terile mări relațiunilor cu străină­­tatea, oi pe d’alta ce ’nrîurire au aceste relațiuni — când sunt ami­cale — pentru mersul pacinic al po­­porelor. In acest fapt, unii omieni poli­tici români — deci ar cugeta serios și cu patriotism la interesele țârii — ar putea găsi un învățământ forte folositor. In familia statelor, de­și intere­sele unora sunt oposite cu cele ale altora, se lucreza pentru apărarea acelor interese mai cu osebire pe calea înțelegerilor amicale. Acesta este norma ’n genere ur­mată și resultatele practice ce ea a dat adese amintesc rjicétarea : —­ Mai bine uă ’nvoia să strimbă de­cât uă judecată dreptă. — Când poporele au părăsit-o, tunul singur a mai avut cuvântul și re­­sultatul, chiar pentru biruitor, a fost adesea tot atât de desastros ca și pentru biruit. Învățământul ce s’ar putea ș’ar trebui să se tragă de mulți din ome­nii noștrii politici din faptele­­ pliice ale puterilor și din cele trecute, este că , ori­ce stat, fia mare, fiă mic — și mai cu osebire când e mic — trebuie a căuta — mai cu semn în unele situațiuni — să învde să mențte și să cultive bune relați­­uni cu puterile străine. Ast­fel, făcând și Statele mici cum fac cele mari, și-ar putea mai lesne și mai cu succes apăra interesele, pentru că dorința lor cunoscută de a menține bunele relațiuni le-a­r atrage bună-voința sau măcar să atențiune conciliante din partea celor cu care ar avea interese de discutat. Relațiunile acestea amicale se nasc, se mențin și se string nu numai prin tratările diplomaților, ci și prin în­trevederile monarh­ilor, întâlnirea de la Dantzig și acum în urmă întrevederea M. S. împă­ratului Franz Iosef cu M. S. Regele Umberto sunt dovezile cele mai a­­propiate despre adevărul afirmării nóstre. Cu tote acestea — ș’aci secțiunea de care trebuie să ne folosim devine practică — anul trecut, când M. S. Regele întreprinse­ră călătoriă în Europa, fiarele oposițiunii nu găsiră de­cât cuvinte de desaprobare, ba âncă , de acusare. Orbite nu seim de ce interese,rele tăgădueau întrevederii suveranului nostru cu suveranii străini ori­ce ’nrmurire asupra bunului mers al a­­facerilor țarei, asupra apărării și garantării intereselor iei. Sperăm înse că faptele la care asistăm cu toții de cât­va timp o vor fi convins c’adânc înșelată era ’n procederile iei și mult câștigă reciproc statele, păstrând bune ș’a­­micale relațiuni unele cu altele și suveranii între dânșii. Acesta ndegetare făcută, ca’nde­­plinirea unei datorii patriotice și de consciință, să trecem la a doua parte a discursului d-lui de Kallay, care e și mai interesant cel puțin întru­cât ne privește pe noi. D. de Kallay, vorbind de Gestiu­nea Dunării, a­­ zis: „Datoria guvernului e d’a grăbi resolvarea acestei cestiuni în sensul tratatului de la Berlin:“ înregistrăm aceste cuvinte cu bu­curia , căci resolvarea cestiunei du­nărene in sensul tratatului de la Berlin am dorit’o ș’o dorim și noi. Mai mult , acesta soluțiune e sin­gura care satisface s’ocrotesce tóte interesele legitime. Tratatul de la Berlin nu vorbesce de nici o­ altă comisiune de­cât cea europeană și nu recunosce vreunei alte autorități dreptul de a garanta libertatea navigării pe Dunăre penâ la Galați. Deci singură acesta comisiune este investită cu drepturile stipulate ’n acel tratat. Acesta am­­ fos­t necontenit ș’o pi­céin și acum cu tratatul de la Berlin în mână. D. de Kallag­ense, ca ministru in­terimar, a adaus că nu voiesce cu tote acestea să prejudece ceea ce va face viitorul ministru al afaceri­lor străine în privința modului de resolvare a acestei cestiuni, înțelegem reserva d-lui de Kal­lay: nu ne putem înse opri d’a dori ca d-sea, sau unul care se aibă a­­ceea­și idee, să fiă viitorul minis­tru de externe, pentru ca — cu mul­­țămirea tutor intereselor legitime­— spinosa cestiune dunărână să se re­solve ’n sensul tratatului de la Berlin. A... SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Berlin. 1 Noem­bre.—Astă­zi se cunosce resultatul definitiv a celor 397 alegeri pen­tru Reichstagul german; sunt ÎOO balotage și done alegeri contestate; cei 293 aleși se î mpart ast­fel: 44 conservatori, 22 conser­­vatori-liberali sau partizani ai Imperiului, 100 din centru, 35 naționali-liberali, 24 secesioniști (fostul grup Forekenbeck), 35 progresiști, 3 din partita poporului, 13 po­­lonesî, 17 particulariști, ghelfișeű din par­tita de protestare. Viena. 1 Noembre.— Reichsrattul aus­triac este convocat pentru­­ Ziua de 14 No­embre. Roma, 1 Noembre.­­ Regele și regina Ita­liei au sosit adi dimineța, la 8­­­., ore, la castelul de la Monza Maiestățile Lor sunt, sim­etase. Ele au fost aclamate în trecerea lor, și mai cu deosebire la Milan. POLITICA ESTERNA. Președinția d-lui Gambetta Citim în la République frangaise următo­­rele rînduri privitore la votul Camerei: „D. Gambetta, totă lumea o sole, nn voes ce se reia președinția definitivă a Ca­merei. Un altul de­cât el, unul din amicii se­ fără ’ndoiela, ’1 va ’relocui în sal­onele Palatului Bourbon. Primind ieri voturile nouei Camere, punendu-șî candidatura, el a voit chiar de la prima­­ ji se de majori­­tății ocasiunea d’a se grupa, d’a formula politica sea, d’a spune țarei care a trimis-o și președintelui Republicei care o ascultă la care programă voiesce ea să se ralieze.* Din Camera francese In Neue freie Presse găsim următorea telegramă din Paris, cu data de 29 Oc­­tombre : »D. Gambetta deschise ședința de adî a Camerei, mulțămi pentru votul de ieri și­­ fise : „Mă voia sili se fiu demn de acest­a manifestare politică, al căreia caracter și ’nsemnătate nu le tăgăduiesc. (Aplause) »D. Louis Blanc protesteza apoi că’i s’a refusat cuvântul ieri și cere anularea ale­gerii făcută ’n ajun. După ce respinse d. Guieh’ard, apoi luă cuvântul d. Gambetta și declară că, după regulament, vă­otărîre votată după tóte regulile, póte să mai fiă obiectul unei combateri. Prin acesta se ’nchide incidintele. »D. Baudry d’Asson propuse ca să se efectueze cât mai răpede constituirea Ca­merei, fiind­că voiesce a cere darea ’n judecată a ministeriului. (Scomot și rîsete). Morții din Tunis, strigă d-sea, vorbesc prin glasul meu, și cred că colegii din estrema stiigă sunt de aceea­șî părere cu mine Bravo ironice. Strigăte :­­ »Frumosă coalițiune! Cererea d’a se trata propunerea mea de argință fu respinsă de cameră și fu trimisâ la comisiunea de inițiativă. »Dup’acesta se’ncepe verificarea titlu­rilor. “ Alegerile în Germania (Marul clerical Germania, vorbind despre resultatul alegerilor, scrie următorele : «Partita progresistă trebuie să fie mân­dră că s’a menținut posițiunea [în Berlin contra democrației sociale și contra a­tot­­puternicieî conservatorilor. Cele două aron­­dismente, în care trebuie să mai resiste la un balotagiu cu democrația sociale, apar­­ține a și mai înainte democraților socialișt­i. Prin recâștigarea orașului Königsberg, pro­gresul a pus din nou mâna pe vechea s­a localitate. Democrații socialiști, cărora le­­­gea le interzicea orî­ce agitațiune, s’aă ‘ mănținut, mult mai bine de­cât cum se­­ credea. In Berlin reușiră a provoca un­ ba­­l lotagiu în cele două arondismente în care s ’șî concentraseră tote forțele, tot ast­fel i ș’in cele două arondismente din Breslau, cu totă agitațiunea cea mare a conservatori­lor. Afară de acestea în Dresda, Lipsen, Nürnberg, Magdeburg,­ Hanovra, Mann­­h­­eim, Mainz și Frankfurt se numără 21 de balotage democato-socialiste. Nu este mai puțin adevăra­t că pân’acum­ n’am pri­mit nici să scrie care s’anunțe că vezi­ un democrat-socialist a fost ales de la primul scrutin. Totu­și, chiar când s’ar întâmpla una c’acesta, chiar când nu s’ar fi ales nici unul în prima zi, succesele ce enume­­rarăm pân’aci, și pe care partita le-a re­purtat cu totă greutatea legei contra soci­­aliștilor, cu totă isgonirea capilor, ne dau dovada cea mai vădită că nici legile estra­­ordinare, nici persecuț­iunile contra socia­­liștilor n’ar putea s’omore comunismul. Primirea delegațiunei ungare <le către Im­pâratul Delegațiunea ungară a fost, primite Sâm­băta trecută de M­S. împăratul Frantz Josef. Cardinalul Ludovic Raynald, ca președinte al delegațiunii, pronunță următorul discurs: «Conform dorinței Suveranului nostru și rege mult iubit își c’vă grabă tot­d’a­una dovedită și credinciosă, ne presintăm ’nain­­tea Maiestății Vóstre ca comisiunea tri­­misă anul acesta î­n Viena de către Parla­mentul ungar cu misiunea d’a ne ocupa cu afacerile comune. Credem d’a nostră ân­­tâia și ’nsemnata datoriă d’a ne presinta ’naintea personei sacre a M. Vostre spre a’î supune tributul fidelității nóstre. Venind ’na­intea M. Vostre, ne este peste putință să nu ne-aducem a­minte Zilele solemne, când, cu ocasiunea sărbătorilor augustului prin­cipe moștenitor, represintanțî a milióne din poparele Vostre, au încongiurat tronul M. Vostre, tronul care străluceșce de înțelep­ciune și gloriă.* Trecând apoi la cestiunile de politică, car­dinalul disc . »Comisiunea salută cu bucurie bunele relațiuni ce există între monarh­ie și ma­rele puteri mulțămită guvernului, care lu­­crăză după ’nțeleptele intențiunî ale M. Vostre. Comisiunea vede ’n acesta uă garanțiă pen­tru menținerea păcii generale. Tóte acestea ne face a spera că bună­­starea, progresul și perfecțiunea omenirii se vor pute des­­volta mai bine supt bine­facerile păcii. Fiind­­c’aceste împregiurări nu sunt fără influință față cu îndeplinirea ’nsemnatelor datorii im­puse acestei comisiuni, ne place a crede că menținerea păcii generale va pute contri­bui la scăderea marilor sarc­ine ce apăsă asupra imperielor ș’a poporelor, și care sunt într’uă egale proporțiune cu bunurile ma­teriale și cu situațiunea economică. Acesta ne-egalitate de proporțiune este causată de înarmările estraordinare ce se fac de tema ca nu cum­­va pacea să fie scuduită, dar care nupuțineză forțele materiale disponi­bile în favorea scopurilor salutare și pro­ductive. Recunoscem că ’nțelepciunea M. Vostre să manifestă și ’n acesta privință ; i suntem recunoscători iși voim s’avem ne­­­­contenit în vedere împregiurările ast­fel pre­­­­cum există în realitate și vom acorda mi­ Z­­; lacele adevărat trebuinciuse pentru sigu­­­­ranța monarh­iei* Maiestatea Seu ’mpăratul răspunse ’n ur­mătorii termeni »Resimt că sinceră satisfacere și inima mea e plină de bucurie și de recunoscință pentru tot ce’mi spuserățî. De când comisiu­nea din anul trecut ’și-a isprăvit desbaterile greutățile ce s’au ivit în privința esecutării câtor­va punte din tratatul de la Berlin, am găsit că soluțiune norocită și pace­a europănă este și mai bine întărită. Acest resultat, favorabile se datoresce ’n prima linie acțiunii comune și sincere a puterilor europene, care au întrebuințat sforțările lor în scopul d’a consolida necontenit și fără sbuciumărî afacerile din Oriunte. Guvernul meu a recunoscut ca supremă dătoria d’a secunda și favoriza acesta acțiune comună. Guvernul meu a găsit în aceste sforțări un­­ sprijin eficace în bunele relațiuni ce există între monarh­iă și puteri și în simțimântul­­ trebuințiî de pace, simțământ, care este do­minator pretutindeni. Propunerile ce vă vor fi supuse de guvernul meu sunt conforme cu acestă situațiune liniștitare și satisfăce­­rare. Chieltuielile pentru armată cer un a­­daos de sacrificiu, întru­cât aceste chieltu­­ieli par a fi neapărate pentru continuarea unor lucrări începute sau pentru adăugirea unor chieltuieli, care lipsesc încă la com­pletarea forțelor nostre militare. Adminis­trațiunea Bosniei ș’a Brzegovinei nu mai cere sacrificie de la finanțele monarhiei. Continuele sforțări ale guvernului meu spre a asigura liniștea și ordinea ’n acele țări și a secunda desvoltarea lor morale și mate­riale, au dobândit acum nisce succese de care putem se ne ’nveselim. Convins că dv., ca și delegațiunile anteriore, vă veți în­deplini datoria cu acela­șî patriotism și a­­ceea­șî pătrundere, urez lucrărilor dv. cel mai mare progres.* Nouile reforme ’si Englitera Programa guvernului englez pentru se­siunea viitóre se póte vedea chiar de acum­ din discursul rostit la Liverpol, de d. Cham­berlain. Cabinetul va­­ propune Camerilor un proiect de reformă electorală privitor la JOUI, 22 OCTOMBREJ 1881 Lumineaza-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; o lună 4 lei. Pentru tote tarile Europei, trimestru 15 lei i se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului.­ LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8 plac de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleisch­­markt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă, 20 BANI ESEMPLARUL principiul estensiunei dreptului de sufragiu în comitate și un proiect­ de prefacere a sistemei electorale prin­­ă nouă ’mpărțire a scaunelor. Se va da satisfacere cererilor de reformă agrar­ă ale arendașilor englesi și scoțiani, în sfirșit și mai ales se va pre­cede la oă remaniare completă a regula­mentului Camerei comunelor, spre a ’mpe­­dica ’ncercările obstrucționismului. SGIRI­U ALE DILEÎ Colegiul I, electoral pentru consilierii ge­nerali de la județul Ilfov, este convocat, în d­iua de 18 Noembre 1881, a se Întruni, la orele 10 de dimineți, în localul de re­ședință, ca să alegă un membru, la va­canța declarată în consiliu, prin chrămarea d-lui general G. Manu în activitate. * * * Tinerimea română din Viena dându’­și anul acesta obicinuitul bal român în folosul societăței academice România-jună, comi­tetul ne trimite să dare de seamă de per­­sonele din România și sumele cu cari au con­tribuit în folosul acestui bal. E că acea dare de sumă . Maiestățile Lor Regale 100 îl. D-l C. A. Rosetti 20 Iacob Negruți, profesor la Iași 10­0 Suma 130 fl. Prin d-l Costache Muntenu comerciant în Bucuresci 15 fi, d-niî , generare Adrian Paris 120 fl, Nicolae Gridov și Panaite Brădescu proprietari în Piatra 30 fl.­­Ion Vlad Alecsandrescu, comerciant în Brăila 20 fi, Ion George Manu, comerciant în Bu­curesci cu lista Nr. 55: D-ni. St. Constantin, comerciant în Bu­curesci 15 fl, Ion R. Baroș 5 fl, Dimitrie Moroian 10 fl, Ion Răduian 5 fl, Ion Pe­­novici 2 fl, Nae Moroian 15 fl, I. G. Manu 30 fl, Ion I. Bobeș 10 fl, Aron M. Popescu 8 fl . suma 100 fl. Prin d. M. T. Stănescu comerciant Plo­ești 30 fl. Prin d-sorele Maria și Sofia Bugar din Ploești 20 fl. Prin d. Anastasie Fă­tu din Iași 10­­1. Prin d. Neagu Burduloi comerciant în Brăila 30 fl. -Peste tot 420 fl. + * * D. Ministru al cultelor și instrucțiunei pu­­btice, publică în Monitorul de azi proiectele de legi pentru organisarea de atenee și pen­tru înființarea de școli secundare de către consiliile județene său comunale. * * *­­ S’a primit demisiunea din armată a me­dicului de batalion clasa II, Panaitescu Ge­orge, din regimentul 7 dorobanți, trecen­­du-se tot­ d’uă­ dată în corpul oficierilor sa­nitari de reservă, cu gradul de medic de regiment clasa II. * * * D. Ierimia Circă, unul dintre cei mai vechi profesori ai cursului superior de la liceul Matei-Basarab, este numit în postul de director al acelui liceu,­­în locul d-lui Șârcariu, demisionat. * * * D. profesor Th. Ștefănescu se numește din nou director al scalei comerciale din Bucuresci, în locul d-lui profesor doctorul Petrini Paul, demisionat. * * * D. I. L. Caragiale este numit în postul de revisor școlar al circumscripției districtelor Sucéva și Nemțu, în locul d-lui Bădescu, trecut în altă funcțiune. • * * * Colonel Arion Eracle, directorele scalei de aplicație d’artilerie și gem­ă, se numesce inspector general pentru oficiări, cad for­­măză comisiunea de control aflați la manu­factura de arme din Steyer și gradele in­feriore atașate pe lângă acea comisiune. # * * 1

Next