Romanulu, octombrie 1881 (Anul 25)
1881-10-22
ANUL AL DOUE DECI ȘI CINCILE Voiesce și vei putea ANUNGIURI. Lima de 30 litere petit, pagina IV, — 40 bani Dato , „ , pagina 111, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului, LA PARIS, la Havas, Lafutte et C nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasentein și Vogler. Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S.-M. G. L. Daube et C- nie, pentru Germania, Belgia, 0- landa, Elveția și America. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLARUL Hedacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14. BOCHUM, a ssriini Servițiul nostru telegrafie ne-aduse ieri uă serie asupra căreia credem trebuincios d’a ne opri câte-va momente. In delegațiunea austriacă a căreia sesiune să deschise filele trecute, s’a adresat guvernului să interpelare ’n privința situațiunii generale a politicei imperiului. D. de Kauay, însărcinat cu direcțiunea interimară a ministeriului afacerilor străine, în urma morții baronului de Haymerle, a respuns la acea interpelare. Inteligintele diplomat austriac a ’nceput respunsul său liniștitor prin afirmarea că „relațiunile ’ntreținute de monarcia cu puterile străine sunt excelinți.“ Acest respuns dovedesce pe d’uă parte câtă atențiune dau chiar puterile mări relațiunilor cu străinătatea, oi pe d’alta ce ’nrîurire au aceste relațiuni — când sunt amicale — pentru mersul pacinic al poporelor. In acest fapt, unii omieni politici români — deci ar cugeta serios și cu patriotism la interesele țârii — ar putea găsi un învățământ forte folositor. In familia statelor, deși interesele unora sunt oposite cu cele ale altora, se lucreza pentru apărarea acelor interese mai cu osebire pe calea înțelegerilor amicale. Acesta este norma ’n genere urmată și resultatele practice ce ea a dat adese amintesc rjicétarea : — Mai bine uă ’nvoia să strimbă decât uă judecată dreptă. — Când poporele au părăsit-o, tunul singur a mai avut cuvântul și resultatul, chiar pentru biruitor, a fost adesea tot atât de desastros ca și pentru biruit. Învățământul ce s’ar putea ș’ar trebui să se tragă de mulți din omenii noștrii politici din faptele pliice ale puterilor și din cele trecute, este că , orice stat, fia mare, fiă mic — și mai cu osebire când e mic — trebuie a căuta — mai cu semn în unele situațiuni — să învde să mențte și să cultive bune relațiuni cu puterile străine. Astfel, făcând și Statele mici cum fac cele mari, și-ar putea mai lesne și mai cu succes apăra interesele, pentru că dorința lor cunoscută de a menține bunele relațiuni le-ar atrage bună-voința sau măcar să atențiune conciliante din partea celor cu care ar avea interese de discutat. Relațiunile acestea amicale se nasc, se mențin și se string nu numai prin tratările diplomaților, ci și prin întrevederile monarhilor, întâlnirea de la Dantzig și acum în urmă întrevederea M. S. împăratului Franz Iosef cu M. S. Regele Umberto sunt dovezile cele mai apropiate despre adevărul afirmării nóstre. Cu tote acestea — ș’aci secțiunea de care trebuie să ne folosim devine practică — anul trecut, când M. S. Regele întreprinseră călătoriă în Europa, fiarele oposițiunii nu găsiră decât cuvinte de desaprobare, ba âncă , de acusare. Orbite nu seim de ce interese,rele tăgădueau întrevederii suveranului nostru cu suveranii străini orice ’nrmurire asupra bunului mers al afacerilor țarei, asupra apărării și garantării intereselor iei. Sperăm înse că faptele la care asistăm cu toții de câtva timp o vor fi convins c’adânc înșelată era ’n procederile iei și mult câștigă reciproc statele, păstrând bune ș’amicale relațiuni unele cu altele și suveranii între dânșii. Acesta ndegetare făcută, ca’ndeplinirea unei datorii patriotice și de consciință, să trecem la a doua parte a discursului d-lui de Kallay, care e și mai interesant cel puțin întrucât ne privește pe noi. D. de Kallay, vorbind de Gestiunea Dunării, a zis: „Datoria guvernului e d’a grăbi resolvarea acestei cestiuni în sensul tratatului de la Berlin:“ înregistrăm aceste cuvinte cu bucuria , căci resolvarea cestiunei dunărene in sensul tratatului de la Berlin am dorit’o ș’o dorim și noi. Mai mult , acesta soluțiune e singura care satisface s’ocrotesce tóte interesele legitime. Tratatul de la Berlin nu vorbesce de nici o altă comisiune decât cea europeană și nu recunosce vreunei alte autorități dreptul de a garanta libertatea navigării pe Dunăre penâ la Galați. Deci singură acesta comisiune este investită cu drepturile stipulate ’n acel tratat. Acesta am fost necontenit ș’o picéin și acum cu tratatul de la Berlin în mână. D. de Kallagense, ca ministru interimar, a adaus că nu voiesce cu tote acestea să prejudece ceea ce va face viitorul ministru al afacerilor străine în privința modului de resolvare a acestei cestiuni, înțelegem reserva d-lui de Kallay: nu ne putem înse opri d’a dori ca d-sea, sau unul care se aibă aceeași idee, să fiă viitorul ministru de externe, pentru ca — cu mulțămirea tutor intereselor legitime— spinosa cestiune dunărână să se resolve ’n sensul tratatului de la Berlin. A... SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Berlin. 1 Noembre.—Astăzi se cunosce resultatul definitiv a celor 397 alegeri pentru Reichstagul german; sunt ÎOO balotage și done alegeri contestate; cei 293 aleși se î mpart astfel: 44 conservatori, 22 conservatori-liberali sau partizani ai Imperiului, 100 din centru, 35 naționali-liberali, 24 secesioniști (fostul grup Forekenbeck), 35 progresiști, 3 din partita poporului, 13 polonesî, 17 particulariști, ghelfișeű din partita de protestare. Viena. 1 Noembre.— Reichsrattul austriac este convocat pentru Ziua de 14 Noembre. Roma, 1 Noembre. Regele și regina Italiei au sosit adi dimineța, la 8., ore, la castelul de la Monza Maiestățile Lor sunt, simetase. Ele au fost aclamate în trecerea lor, și mai cu deosebire la Milan. POLITICA ESTERNA. Președinția d-lui Gambetta Citim în la République frangaise următorele rînduri privitore la votul Camerei: „D. Gambetta, totă lumea o sole, nn voes ce se reia președinția definitivă a Camerei. Un altul decât el, unul din amicii se fără ’ndoiela, ’1 va ’relocui în salonele Palatului Bourbon. Primind ieri voturile nouei Camere, punendu-șî candidatura, el a voit chiar de la prima ji se de majorității ocasiunea d’a se grupa, d’a formula politica sea, d’a spune țarei care a trimis-o și președintelui Republicei care o ascultă la care programă voiesce ea să se ralieze.* Din Camera francese In Neue freie Presse găsim următorea telegramă din Paris, cu data de 29 Octombre : »D. Gambetta deschise ședința de adî a Camerei, mulțămi pentru votul de ieri și fise : „Mă voia sili se fiu demn de acesta manifestare politică, al căreia caracter și ’nsemnătate nu le tăgăduiesc. (Aplause) »D. Louis Blanc protesteza apoi că’i s’a refusat cuvântul ieri și cere anularea alegerii făcută ’n ajun. După ce respinse d. Guieh’ard, apoi luă cuvântul d. Gambetta și declară că, după regulament, văotărîre votată după tóte regulile, póte să mai fiă obiectul unei combateri. Prin acesta se ’nchide incidintele. »D. Baudry d’Asson propuse ca să se efectueze cât mai răpede constituirea Camerei, fiindcă voiesce a cere darea ’n judecată a ministeriului. (Scomot și rîsete). Morții din Tunis, strigă d-sea, vorbesc prin glasul meu, și cred că colegii din estrema stiigă sunt de aceeașî părere cu mine Bravo ironice. Strigăte : »Frumosă coalițiune! Cererea d’a se trata propunerea mea de argință fu respinsă de cameră și fu trimisâ la comisiunea de inițiativă. »Dup’acesta se’ncepe verificarea titlurilor. “ Alegerile în Germania (Marul clerical Germania, vorbind despre resultatul alegerilor, scrie următorele : «Partita progresistă trebuie să fie mândră că s’a menținut posițiunea [în Berlin contra democrației sociale și contra atotputernicieî conservatorilor. Cele două arondismente, în care trebuie să mai resiste la un balotagiu cu democrația sociale, aparține a și mai înainte democraților socialiști. Prin recâștigarea orașului Königsberg, progresul a pus din nou mâna pe vechea sa localitate. Democrații socialiști, cărora legea le interzicea orîce agitațiune, s’aă ‘ mănținut, mult mai bine decât cum se credea. In Berlin reușiră a provoca un bal lotagiu în cele două arondismente în care s ’șî concentraseră tote forțele, tot astfel i ș’in cele două arondismente din Breslau, cu totă agitațiunea cea mare a conservatorilor. Afară de acestea în Dresda, Lipsen, Nürnberg, Magdeburg, Hanovra, Mannheim, Mainz și Frankfurt se numără 21 de balotage democato-socialiste. Nu este mai puțin adevărat că pân’acum n’am primit nici să scrie care s’anunțe că vezi un democrat-socialist a fost ales de la primul scrutin. Totuși, chiar când s’ar întâmpla una c’acesta, chiar când nu s’ar fi ales nici unul în prima zi, succesele ce enumerarăm pân’aci, și pe care partita le-a repurtat cu totă greutatea legei contra socialiștilor, cu totă isgonirea capilor, ne dau dovada cea mai vădită că nici legile estraordinare, nici persecuțiunile contra socialiștilor n’ar putea s’omore comunismul. Primirea delegațiunei ungare <le către Impâratul Delegațiunea ungară a fost, primite Sâmbăta trecută de MS. împăratul Frantz Josef. Cardinalul Ludovic Raynald, ca președinte al delegațiunii, pronunță următorul discurs: «Conform dorinței Suveranului nostru și rege mult iubit își c’vă grabă totd’auna dovedită și credinciosă, ne presintăm ’naintea Maiestății Vóstre ca comisiunea trimisă anul acesta în Viena de către Parlamentul ungar cu misiunea d’a ne ocupa cu afacerile comune. Credem d’a nostră ântâia și ’nsemnata datoriă d’a ne presinta ’naintea personei sacre a M. Vostre spre a’î supune tributul fidelității nóstre. Venind ’naintea M. Vostre, ne este peste putință să nu ne-aducem aminte Zilele solemne, când, cu ocasiunea sărbătorilor augustului principe moștenitor, represintanțî a milióne din poparele Vostre, au încongiurat tronul M. Vostre, tronul care străluceșce de înțelepciune și gloriă.* Trecând apoi la cestiunile de politică, cardinalul disc . »Comisiunea salută cu bucurie bunele relațiuni ce există între monarhie și marele puteri mulțămită guvernului, care lucrăză după ’nțeleptele intențiunî ale M. Vostre. Comisiunea vede ’n acesta uă garanțiă pentru menținerea păcii generale. Tóte acestea ne face a spera că bunăstarea, progresul și perfecțiunea omenirii se vor pute desvolta mai bine supt binefacerile păcii. Fiindc’aceste împregiurări nu sunt fără influință față cu îndeplinirea ’nsemnatelor datorii impuse acestei comisiuni, ne place a crede că menținerea păcii generale va pute contribui la scăderea marilor sarcine ce apăsă asupra imperielor ș’a poporelor, și care sunt într’uă egale proporțiune cu bunurile materiale și cu situațiunea economică. Acesta ne-egalitate de proporțiune este causată de înarmările estraordinare ce se fac de tema ca nu cumva pacea să fie scuduită, dar care nupuțineză forțele materiale disponibile în favorea scopurilor salutare și productive. Recunoscem că ’nțelepciunea M. Vostre să manifestă și ’n acesta privință ; i suntem recunoscători iși voim s’avem necontenit în vedere împregiurările astfel precum există în realitate și vom acorda mi Z; lacele adevărat trebuinciuse pentru siguranța monarhiei* Maiestatea Seu ’mpăratul răspunse ’n următorii termeni »Resimt că sinceră satisfacere și inima mea e plină de bucurie și de recunoscință pentru tot ce’mi spuserățî. De când comisiunea din anul trecut ’și-a isprăvit desbaterile greutățile ce s’au ivit în privința esecutării câtorva punte din tratatul de la Berlin, am găsit că soluțiune norocită și pacea europănă este și mai bine întărită. Acest resultat, favorabile se datoresce ’n prima linie acțiunii comune și sincere a puterilor europene, care au întrebuințat sforțările lor în scopul d’a consolida necontenit și fără sbuciumărî afacerile din Oriunte. Guvernul meu a recunoscut ca supremă dătoria d’a secunda și favoriza acesta acțiune comună. Guvernul meu a găsit în aceste sforțări un sprijin eficace în bunele relațiuni ce există între monarhiă și puteri și în simțimântul trebuințiî de pace, simțământ, care este dominator pretutindeni. Propunerile ce vă vor fi supuse de guvernul meu sunt conforme cu acestă situațiune liniștitare și satisfăcerare. Chieltuielile pentru armată cer un adaos de sacrificiu, întrucât aceste chieltuieli par a fi neapărate pentru continuarea unor lucrări începute sau pentru adăugirea unor chieltuieli, care lipsesc încă la completarea forțelor nostre militare. Administrațiunea Bosniei ș’a Brzegovinei nu mai cere sacrificie de la finanțele monarhiei. Continuele sforțări ale guvernului meu spre a asigura liniștea și ordinea ’n acele țări și a secunda desvoltarea lor morale și materiale, au dobândit acum nisce succese de care putem se ne ’nveselim. Convins că dv., ca și delegațiunile anteriore, vă veți îndeplini datoria cu acelașî patriotism și aceeașî pătrundere, urez lucrărilor dv. cel mai mare progres.* Nouile reforme ’si Englitera Programa guvernului englez pentru sesiunea viitóre se póte vedea chiar de acum din discursul rostit la Liverpol, de d. Chamberlain. Cabinetul va propune Camerilor un proiect de reformă electorală privitor la JOUI, 22 OCTOMBREJ 1881 Lumineaza-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; o lună 4 lei. Pentru tote tarile Europei, trimestru 15 lei i se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 plac de la Bourse, LA VIENA, la d. B. G Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctor Gustave Croce Vi- San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă, 20 BANI ESEMPLARUL principiul estensiunei dreptului de sufragiu în comitate și un proiect de prefacere a sistemei electorale prină nouă ’mpărțire a scaunelor. Se va da satisfacere cererilor de reformă agrară ale arendașilor englesi și scoțiani, în sfirșit și mai ales se va precede la oă remaniare completă a regulamentului Camerei comunelor, spre a ’mpedica ’ncercările obstrucționismului. SGIRIU ALE DILEÎ Colegiul I, electoral pentru consilierii generali de la județul Ilfov, este convocat, în diua de 18 Noembre 1881, a se Întruni, la orele 10 de dimineți, în localul de reședință, ca să alegă un membru, la vacanța declarată în consiliu, prin chrămarea d-lui general G. Manu în activitate. * * * Tinerimea română din Viena dându’și anul acesta obicinuitul bal român în folosul societăței academice România-jună, comitetul ne trimite să dare de seamă de personele din România și sumele cu cari au contribuit în folosul acestui bal. E că acea dare de sumă . Maiestățile Lor Regale 100 îl. D-l C. A. Rosetti 20 Iacob Negruți, profesor la Iași 100 Suma 130 fl. Prin d-l Costache Muntenu comerciant în Bucuresci 15 fi, d-niî , generare Adrian Paris 120 fl, Nicolae Gridov și Panaite Brădescu proprietari în Piatra 30 fl.Ion Vlad Alecsandrescu, comerciant în Brăila 20 fi, Ion George Manu, comerciant în Bucuresci cu lista Nr. 55: D-ni. St. Constantin, comerciant în Bucuresci 15 fl, Ion R. Baroș 5 fl, Dimitrie Moroian 10 fl, Ion Răduian 5 fl, Ion Penovici 2 fl, Nae Moroian 15 fl, I. G. Manu 30 fl, Ion I. Bobeș 10 fl, Aron M. Popescu 8 fl . suma 100 fl. Prin d. M. T. Stănescu comerciant Ploești 30 fl. Prin d-sorele Maria și Sofia Bugar din Ploești 20 fl. Prin d. Anastasie Fătu din Iași 101. Prin d. Neagu Burduloi comerciant în Brăila 30 fl. -Peste tot 420 fl. + * * D. Ministru al cultelor și instrucțiunei pubtice, publică în Monitorul de azi proiectele de legi pentru organisarea de atenee și pentru înființarea de școli secundare de către consiliile județene său comunale. * * * S’a primit demisiunea din armată a medicului de batalion clasa II, Panaitescu George, din regimentul 7 dorobanți, trecendu-se tot d’uă dată în corpul oficierilor sanitari de reservă, cu gradul de medic de regiment clasa II. * * * D. Ierimia Circă, unul dintre cei mai vechi profesori ai cursului superior de la liceul Matei-Basarab, este numit în postul de director al acelui liceu,în locul d-lui Șârcariu, demisionat. * * * D. profesor Th. Ștefănescu se numește din nou director al scalei comerciale din Bucuresci, în locul d-lui profesor doctorul Petrini Paul, demisionat. * * * D. I. L. Caragiale este numit în postul de revisor școlar al circumscripției districtelor Sucéva și Nemțu, în locul d-lui Bădescu, trecut în altă funcțiune. • * * * Colonel Arion Eracle, directorele scalei de aplicație d’artilerie și gemă, se numesce inspector general pentru oficiări, cad formăză comisiunea de control aflați la manufactura de arme din Steyer și gradele inferiore atașate pe lângă acea comisiune. # * * 1