Romanulu, ianuarie 1882 (Anul 26)

1882-01-16

ANUL AL XXVI-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV........................... 40 banj ■Deto „ „ „ pagina III...........................2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­ nne, 8 Place d­e la SȘ^jrse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfisch­­gasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A­­merica. — Scrisorile nefran­cate se refusă — 20 BANI PIEMPLARU­L REDACTIUNEA 81 ADMINISTRAȚIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14. BUGDRESGI, % CALENDAR 1882 Desbăturăm a­laltă­ ieri partea antei a nouei edițiuni a petițiunii de la Iași. Dovedirăm atunci că neîntemeiată — ca se nu fa­cem falsă — este a­­firmarea petițiunii că circulările mi­nistrului de interne ar fi suspendat sau modificat vr’uă lege. Mai facem uă întrebare: Decă adevărat este că acele circu­lare ar fi suspendat, sau numai ar fi călcat vr’uă lege, cum are să explică că deputații și senatorii din oposiți­­une — cari au fost inițiatorii și ora­torii întrunirii de la Iași—tăcură ne­curmat, în curs de 35 de cicle cât dură sesiunea parlamentară ’nainte de vacanțe? cum densa, cari cli cu di anunțați și desvoltați interpelări penă și pentru fap­tul c’un arendatore abătut p’un săten, nu diferă nici măcar un cuvânt; nu semnalară faptul grav și eminaminte dărîmător al ordinei sociale că legile fuseseră desființate prin circulare. Acestă tăcere din partea băr­baților ce-și luaseră misiunea d’a ține Camera în loc și da - i ză­dărnici timpul prin tot felul de interpelări și prin discursuri lungi, acestă tăcere, dicem, este dovada viuă, pipăită, necontestabile că nici­­un lege n’a fost suspendată, că nici una n’a fost modificată, că nici un interes legitim n’a fost atins prin nu­mitele circulare. Protestul, câț și frasa sonoră „suspen­darea și modificarea legilor prin circu­lare “ au fost cău­tate și, inventa­te, uț aut, festum, pentru a adăposti ca ln mască agitațiuni pornite din simțiminte ce nu atât de lesne se pot mărturi. Dovedi­le despre acesta, aco­le : Pe când comitetul de inițiativă al întrunirii proprietarilor lucra spre a ajunge la supr­ scrierea unei petițiuni în contra legilor și circularilor mi­nistrului de interne. Evreii locuitori peste Milcov se mișcau și ei, făceaf­ și dânșii comitete, supt­ scriafi și dânșii petițiuni. Mai mult , petițiunile refiuză lu­mina în Bucuresci în același timp. 1) Semnalăm, ca un împregiurare care nu ne pare lipsită de ’nsemnă­­tate, asemănarea între procederea pro­prietarilor chreștini delegați de ’n­­trunirea de la Iași cu procederea de­legaților comitetelor evreiesc­ de peste Milcov. Țara, care vede și dă, precum a dat tot­dea­una, ântâietate intereselor generale, va cugeta asupra asemănă­rii procederilor și asemenării scopului, va judeca ’n deplină cunoștință de causă și va pțărî. Comitetul de inițiativă al întru­nirii de la Iași convoca pe proprie­tari în scopul d’a „discuta ș’a ajunge la conclusiuni practice, care se se supune Parlamentului.“ Care este „conclusiunea practică“ ce se propune în privința puntului interie ? Ecc­ o: „A înlătura circularele ministrului de interne. “ Tot înlăturarea unor măsuri de protecțiune a poporațiunii rurale cere și petițiunea Evreilor. Conclusiunea acesta, trebuie s’o re­­cunoscem, pentru amândouă părțile care o propun este forte practică. Nu e înse, o declar­am sus și tare, folositóre pentru țară. Decă circularele ministeriale au a­­vut de scop să împuțineze abusul o­­dios al esploatării rurale; decă au izbutit a face să se aplice să lege ocrotitare pentru moralitatea și sănătatea sătenilor, a suspenda a­­semene măsuri ar fi a do­uă primă de încurajiare viitului și călcării le­gilor. Ori­cât ar protesta unii proprie­tari și Evreii de peste Milcov, pot fi asigurați că nu se va găsi nici­ un ministru român, consciințios și cu grije de interesele țărei, care să or­done a se închide din nou ochii la călcarea legilor, a se permite înneca­­rea satelor de către poporațiunea stră­ină căreia legile nu i dau­ voie d’a vinde rachiu și vin, ș’a se da din nou poporațiunea rurale pe d’ua parte în robia unei esploatări neomenese, pe d’alta în ghiéra celor ce au otră­vit-o și sărăcit-o. 1) A se vedea în Apărătorul de la 10 Ianuarie petițiunea Evreilor. Publicăm mai la vale un articol al d-lui Al. St. Catargi asupra legii toc­melilor agricole. Vom publica și câte­va contracte încheiate pe basa legii de la 1872. Ast­fel se va vedea lămurit starea de astă­di a lucrurilor și ori­ce om de bună-credință se va convinge că interesul generale al țărei cere ca, cu un moment mai nainte, acesta stare să înceteze. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 26 Ianuarie.—Camera de­putaților a admis cu 305 voturi con­tra 117 propunerea comisiunei sale de 33, prin care înlocuia și proiectul de revizuire limitată a Constituțiunei, presintat de guvern, cu revizuirea nelimitată ,­W­oaia« •roopling’»­­ . «Sil­ll de listări Paris, 26 Ianuarie.—11 ore sera. —In urma votului Camerei, d. Gam­­betta a depus demisiunea colectivă a cabinetului în mânile președintelui Republice­. Paris, 26 Ianuarie. — Astă­zii la 10 ore de dimineță s’a început, la palatul industriei, tragerea loteriei al­­geriane. Cele patru d’ântâiîi numere eșite sunt : No. 2,036,522 câștigă 500,000 lei. „ 4,667,096 „ 50,000 „ „ 864,190 „ 25,000 „ „ 2,598,363 „ 25,000 „ Generarele de diviziune Forgemol a fost numit comandante suprem al corpului de espedițiune din Tunisia. Berlin, 26 Ianuarie. — Gazeta națională în edițiunea sea de astă­zii diminuță, a voit să gâsescă în cuvintele pronunțate ieri la Reichstag de ministrul Puttkamer, că com­­plicațiuni internaționale sunt­ emininte. Ga­zeta Germaniei de Nord declară, în nume­ral seu de astă-fără, că d. de Puttkamer a voit numai să deștepte atențiunea depu­taților asupra pericolelor cari ar putea să resulte din neînțelegerile partidelor al căror scop este d’a răsturna starea lucrurilor e­­sistente. INFORMAȚIUNI Astă­zii, la orele 11, s’a ținut un consiliu de miniștri. D. Daniel Zorilla, licențiat de la facul­tatea din Bucuresci, actual jude instruc­tor la tribunalul Covurlui, a fost numit prim-procurore la același tribunal în locul d-lui C. C. Robescu, demisionat. Suntem informați că M. S. Regele a semnat decretele prin care d. Carol Cauer, sculptare, este numit comandore al Corónei României, oi d-lui Fi­lek de Wittinghau­­sen, colonel de Honvezis, i se accordă cru­cea de ofițer a Stelei României. CONTRACTELE AGRICOLE Supt acest titlu, la Gazette dt Roumanie publică două scrisori ale d-lui A. S. Catar­gi. Reproducem aci a doua scrisore care dă cele mai interesante amănunte privitore la starea țăranului față­ cu tocmelile agricole, întrebam dacă întreprinziătorul agricole (proprietar sau arendaș) are drept de a face înaintări de fonduri muncitorului agricole, dacă el nu se folosea de neșciința și de sărăcia acestui din urmă, pentru a nu-I plăti lucrul câmpului de­cât cu uă sumă ---------------------------------------------ITISu­rffi­ SSA iu fericită valorei sele reale și deca defectele; legislațiune- nu-1 autori,sau, cel puțin într’un mod tacit, d’a face acesta. La aceste întrebări nu se póte răspunde­ de­cât prin cifre precise, sigure și căpătate din cele mai bune isoare. Cifrele au un e­­locință în contra căreia nimeni nu se póte împotrivi. Ve declar dinainte că daci aceste cifre, vor fi tacsate de false, sau închipuite, voiți consimți a face amendă onorabilă în coli­­­nele fiiarului d-vostră, dar va trebui se mi se probeze că am spus ceva fals. Ve previn de asemene că tote socotelile­­ mele se raportă numai la prețurile ce se­ plătesc în districtele de din­colo de Milcov, că ele sunt nișce medii generale și că nu se aplică de loc la districtele de din­cole, de Milcov. In Muntenia, contractele agricole au­ drept basă locațiunea unei întinderi pre­­care de pământ. Lucrările agricole se împart în 4 opera­țiuni deosebite : 1) Aratul; 2) Scoterea buruienilor; 3) Se­cerișul; 4) Cositul. Să examinăm cum sunt plătite aceste deosebite lucrări din­colo de Milcov. 1. Aratul. 100 prăjini (egale cu 1 hectar 79 arie sau trei pogone și jumătate din Mun­tenia), de arat simplu, cu două grăpături și cu semănatul supra­feței arate, se plă­tesc ..............................................16 franci. Acelea­șî 100 prăjini, două arături, trei grăpături, semă­nat...................................................32 „ Cifrele nu ne spun nimic daca nu ne dăm bine sema de timpul minimum ce tre­buie unui plug cu 4 boi și servit de un om adult și un copil de 12—16 ani, pen­tru a ’ndeplini acesta muncă. Mă pun în cele mai bune condițiuni po­sibile și presupun că pământul de arat este forte potrivit, nici prea vârtos, nici pro:, umed din causa ploilor. ITT . ± bol c­ondus ÜO­K­, o..­. .. un copil, are nevoie de a­ arătură simplă 31 /.2 săli de 12 cosuri de muncă pentru aratul propriu ciLis. 1 fii pentru ’adou­a lucrare de grupare „1 fii pentru semănat 5 fiile Aceste fiile se ’mpart precum urméfia: Oile de om adult 5­0 de copil (5 jum. de fiile) 2­;2 pilele de lucru cu carul (2 per. de boi) 10 Total 17'/. Socotind fi­ua de muncă a unui lucrător adult (împreună cu mâncarea) un franc, și aceea a două perechi de boi sau 2 cai, 3 franci, putem stabili următorele : 7V2 fiile de muncitor 7 fr. 50 10 fiile cu carul 30 37 fr. 50 Arătura simplă fiind plătită 16 fr. Urmofia că muncitorul este în pierdere de 21 fr. 50 Dacă căutăm prețul fiilei a unui mun­citor (împreună cu mâncarea și cu vitele sale) găsim că este plătită cu 0,9142 cent. 2 Arături 3 V2 fiile de 12 coșuri de muncă pentru arătura anteia 2 2­/a fiile pentru arătura a doua fiile pentru trei grăpături 1/2 fii pentru semănat. 8 V­. Se facem aceeași operațiune ca și pen­tru simpla arătură și vom avea 12 fiile de muncitori 12 fr. 16 de boi) fiile cu carul (a două perechi 48 fr. 60 fr. Arătura dublă fiind plătită 22 fr. Urmofia că muncitorul este în pierdere de 28 fr. lei. Dacă din tote aceste scoteri prețul nu­­­găsim că muncitorul este plătit (cu hrana și cu vitele sale) 1 fr. 1428 centime. Este de observat că în aceste cifre nu fac să intre nici ușura instrumentelor de lucru nici ori­ ce altă pierdere. II. Scoterea buruienelor Se plătesce 20 fr. scoterea buruienelor a 40 prăjini [71 alte 60 centrarie sau un po­gon 483 stânjeni pătrați din Muntenia] de porumb. Pentru ca un bun lucrător se esecute acésta lucrare trebuie: a) Anteia scotere a buruienelor. 8 fiile b) . A doua....................................8 „ c) . Recolta, adică culegerea po­rumbului în ciocalați (știulete), tă­ierea cocienilor..................................5 fiile d). Transportul ciocălăilor la co­șare și transportul cocienilor cu vitele....................................................2 „ 23~r 23 fiile de muncitor a 1 fr. . 23 fr. 2 fiile (cu vitele) a 3 fr. . . 6 fr. 29 fr. Scoterea buruienelor a 40 pră­jini de porumb fiind plătită . . 20 fr. Urmeza că muncitorul e în perdere de............................ . 9 fr. 20 franci pentru 23 de fiile ale muncitoru­­lui și 2 fiile a lucrărei cu vitele, adică în total 25 de file de muncă, ne dă, 0,80 centime pe fii. Secerișul. Se plătesce 16 franci tăerea a 40 prăjini (71 alte 60 centrarie sau 1 pogon 483 stânc­jeni pătrați din Muntenia) de grâü, secară, orz, orel și transportul la arie, cuprinsă fi­ind și punerea în șire (girefie) Un lucrător are nevoi a) . Pentru secerat, facerea sno­pilor și punerea în clăi. 8 fiile b) transportul la arie cu doi boi sau doi cai 2—3 c) punerea în șire (girefiî) 1 3 11 fiile 11 fiile de muncitor a 1 fr. 11 O TI­­T 1____ 1­­ O P— d 6 (flit. ut­ lucru au cărui *x o 11. u rrfr) Séü pentru 13 fiile de muncă efectivă 16 fr­., ceea­ ce pune fiiua de lucru la 0,9999. IV Cositul Se plătesce 20 fr. falcea (1 hect. 43 are, 2 pogane 966 stânjeni patrați). Adică v 11-2 11 fiile de muncitor a 1 fr. 11 franci 0 ’•­ ..i.i........-1 o­a­f.. o________ 20 „ Ceea­ ce face 1 fr. pe fii. Se examinăm mai de aprope Gestiunea și se presupunem că doi muncitori vin a pro­pune proprietarului, sau arendașului, se­­ facă lucrările următore : 100 prăjine de arătură 80 prăjine de scoterea buruenilor 80 prăjine de seceriș 80 prăjine de cosit. In total 4 fălci și 20 prăjini, ceea­ ce dă în hectare 7 hect. 51 are seu 13 pogone 925 stânjeni pătrați din Muntenia. Am vefiut mai sus că trebuia 1. Pentru arătură: a) fiile de muncitori 71 /3 Trebuie se scotem din acesta sumă pre­țul a 20 fiile de lucru cu cazul care a 3 franci una, face 60­ ftemane pentru 849 fiile de muncă 48 ft. ceea ce dă 0,3548 centime pe fii de muncă a unul muncitor valid (cu hrana sea). Este are acest preț remunerator ? Ajunge el unui muncitor agricol pentru a-și satis­face nevoile lui și a familiei sale, sau nu este el de­cât resultatul necesității absolute în care se găsesce la unele epoce ale a­­nului ? Dacă nu e necesitatea absolută care-l si­­lesce de a accepta aceste prețuri de rîs, de ce același întreprinzietor agricol plătesce a­­celuiași muncitor 1 fr. pe fii fără hrana lui, ceea ce face în totul 1 fr. 50 centime, când e vorba de treeratul grîului ? Causa e că, în acest caz, nu muncitorul, ci întreprinzietorul este în necesitate absolută. El trebuie se-și treiere răpede grîul și chiar cât se pote de răpede, pentru a profita de prețurile urcate pe care comerciul le oferă la începutul recoltei. Același lucru se întâmplă cu transporturile de care întreprinz setorul are nevoie la ace­sta epocă. Se plătesce de obiceiü 1 fr. la 300 chile (1 chilă de Moldova) duse la oă distanță de 8 sau 9 chilometre. Un teren încarcă, pentru 2 boi sau 2 cal. 7—800 Total 108 franci Un bu­n muncitor are nevoe a) pentru a cosi iarba (oboritul) 4 fiile b) pentru întorcerea brazdelor 2 c) punerea în căpițe 2 d) punerea în clăi (stoguri) 3­2 b) dile cu carul 10 2. Pentru scrierea buruenilor: a) fiile de muncitori 46 fiile cu carul 4 3. Seceriș a) fiile de muncitori 22 b) fiile cu carul 4 4 Cositul. a) fiile de muncitori 11 b) fiile cu carul 2­86 fi. 20 Vor primi deci 1 pentru arătură 16 2 pentru scoterea buruei. 40 3 pentr­u seceriș 32 4 pentru cosit 20 _______ SAMBATA, 16 IANUARIU 1882. Lumine azâ-te și vei fi: ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Ilavas-Laffite et C­une, 8, place de la Bour.« LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco, da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele n­epublicate se ard — chilograme. Fiind­că pote face ușor două transporturi pe fii, el câștigă 5—6 franci pe fii, adecă 3 franci pentru boii lui și 2 fr. pentru dânsul. A lucra la hatosa sau a transporta su­­curi de grân, sunt are lucrări mai osteni­­tare, mai absorbante de­cât scoterea bu­ruienilor sau cosirea erbei când căldura a­­junge la 42 grade centigrade? Este evidente că cea mai imperiósa nece­sitate silesce pe muncitorul agricole de a ac­cepta un salar de 35 centime pentru 12 casuri de muncă continuă. Cea mai mare probă pe care pot să v’o dau, pentru a vă convinge că nu emit a­­serțiuni fantastice, este descripțiunea pe care d. V. Millo o face despre starea țăra­nului de dincolo de Milcov, în opusculul său intitulat Țeranul, publicat în Iuliü sau August 1881, opuscul, care după părerea mea, a fost prea puțin citit și n’a fost de loc studiat de toți acei ce a 11 pretențiunea d’a se ocupa de cestiunea contractelor agricole. N’ași putea să reproduc aici chiar pasa­­gele cele mai însemnate din acastă lucrare cu tote c’ar merita se fia tradusă de la ’nceput până la sfîrșit, căci d. Millo cunosce țăranul de dincolo de Milcov ca nimeni altul. D. Millo e un adevărat conservator: sebite ministerii, Prefect al districtului Su­­cava și pe lângă aceste e și mare propri­etar. Nimeni n’ar putea să-l taxeze drept liberal intransigent sau drept utopist. El a studiat cestiunea cu mult interes, multă agerime de spirit și mai cu semn cu multă nepărtinire. Ei bine, ori și cine va citi cu luare a­minte lucrarea s­a, se va convinge numai­de­cât că țăranul de dincolo de Milcov își vinde munca sea supt presiunea celei mai absolute necesități. A. S. Catargi. DIN AFARA FRANCIA, piarul le Temps se crede în posi­­une­a da óre­ care amenunte asupra noului proiect de lege în privința Recrutării, presintat de ministrul de r­esbel, d. Campenon. Basel funda­mentale ale acestui proiect ar fi ur­­mătorele: Serviciul militar este obli­gatoriu­ pentru toți. Durata serviciu­lui este de trei ani întregi, dat fiind că recrutația procură un efectiv de 70.000 mai mult de­cât prevede budgetul, apoi resultă trebuința ca, din cele trei contingente care se află supt drapel, să fiă licențiat un nu­măr egal. De aceea dor 10,000 tineri, considerați ca sprijinitori indispensa­bili ai familielor lor, vor fi scutiți de ori­ce serviciu, alți 10,000, con­siderați ca trebuinciosi familielor lor, vor fi liberați după un an de ser­­viciu, și 20,000 după două ani de serviciu. Cu chipul acesta antetul contingent va fi redus cu 10,000 omeni, al douilea cu 20,0­00 și al treilea cu 40,000 omeni, ceea­ ce dă î mpreună, pentru cei trei ani de serviciu, cifra trebuind­usă de 70,000 omeni. RUSIA In Neue freie Presse găsim urmă­­torea telegramă ce ’î se trimite din Londra cu data de 23 Ianuarie: Amestecul autorităților rusescî ș’al guver­nului cu ocasiunea esceselor contra Evreilor, precum și actualul limbagiu al presei ofici­­ase rusescî asupra acestor descese, vor mai adăoga la greutățile d-lui Gladstone și altele, de vreme ce barbaria rusască este combă­tută acum cu cea mai mare violență toc­mai d’acei liberali și de cler, cari, cred­ând că civilisațiunea rusască este superioră ce­lei turcesce, au fost sprijinitorii d-lui Glad­stone și au înlesnit căderea cabinetului Bea­­consfield. Autorii meetingului de­ indignați­­une din Mansion House, în privința­ cesti­­unii israelite, sunt mai toți partisani d’ai d-lui Gladstone și preoți. Iritațiunea din țară va trebui dor să pună pe d. Gladstone în dilema, sau d’a-și înstrăina pe cei mai câlduroși partizani ai săi scü fd’a ofensa printr’un notă pe Rusia, singura lui amica printre puteri. După propunerea d-lui Roth­schild, Alianța Israelită d’aici a presintat ambasadorului rus un memoriu asupra cou­­zismelor comise. Mesagerul guvernului rus, vorbind despre cestiunea egiptană, zice că Ru­sia nu este imediat atinsă de acastă cestiune, dar totu­și ia nâ vine parte la ea. Neîmpiedicată prin nici un fel de greutăți politice, Rusia pare în resolvarea iei să’șî urmărască pro­­priele sale interese. Ca și Germania, nici Rusia n’a văfiut trebuința d’a lua parte la demersul otărîtor al Englitezei și Franciei, dar interesele iei nu’i permit a admite un amestec în Egipt și a supune la modificări status quo, care se ’ntemeiază pe tra­tate internațion­ale, fara ca pe o7aki mai inteia la uă ’nțelegere între tote puterile. TURCIA In Pester Lloyd găsim un telegramă din Constantinopole, cu data de 24 Ianuarie, care anunță urmatorele : Pe aici se vorbesce că peste puține fiile se așteptă publicarea t­adelor­ imperiale pri­­vitore la amănuntele relative la legarea drumurilor de fer turcesci cu cele europene, fiind­că Reșid-bey, pe timpul șederii sale în Viena, a reușit să înlăture stăvilarele cele mai însemnate care împedicau în acesta privință uă înțelegere între Turcia și Aus­­tro-Ungaria. De altă parte, negocierile pe care le-a mai urm­at de atunci încece Edhem pașa, ambasadorul turc din Viena, cu gu­vernul austriac, au făcut ca acesta cestiune să ia uă întorsătură favorabilă. BULGARIA Un telegramă din Bucuresci, cu data de 24 ianuarie și publicată de Pester Lloyd, anunță că în Bulgaria au început a se forma biurouri de suptscrieri spre a susține uă răscala slavă, plănuită pentru primă­vară contra dominațiunii străine din pe­ninsula balcanică SCIRI­I ALE DILEI Astă­zii, 15 Ianuarie, țernlometrul casei Menu (Sucei du Luer), calea Victoriei, 75, areta . La 7 ore dim. 5­ 0 mai sus de zero. La 12 ore dim. La amiafii 2.0 — — înălțimea barometrică 780 mm. Cerul noros. * * * M. S. Regele a bine-voit a da esecuato­­rul pentru recunoscerea d-lui Horace Dic­­ckinson Nugent În­ calitate de vice-consul al Angliei. In l’ Visité Nationale din Paris, citim ur­­matorele propuneri: „ Recomandăm edililor noștri, ideia burg­­m­aestrului despărțirea Saint-Josse-ten-Noode, la Bruxelles. „ Informat de abuzurile de autoritate co­mise de agenții de poliție, burgmaestrul le a dat ordin să aibă necontenit asupră­ le cărți pe care să aibă scris numărul lor de ordine și să dea una acelei persone că­reia ’i face vr’uă invitațiune sau vr’ua a­­părare ore­care. Persona interesată pate să formuleze plân­gere, deca are, pe dosul acelui mic carton și se póte adresa séu la burgmaestrul sĕu la comisarul despărțire­. “ Credem că acesta idee este forte bună de adoptat de poliția nóstra, mai cu semn când se scie că sergenții de oraș nu se portă tocmai mult politicos cu cetățenii, și suntem șigum­ că cei în drept vor profita de dânsa. * * * Primim din Brașov Raportul despre ac­tivitatea Asociațiuni pentru sprijinirea învă­țăceilor și sodalilor români meseriași de la întemeierea iei în 1871 și până la 1881. Din acest raport se constată câtă activi­tate și energie a trebuit se desvolte, câte piedici a trebuit se înlăture comitetul ace­lei asociațiuni pentru a aduce la bun sfîr­șit întreprinderea s­a. Până acum societa­tea a asefiat 323 învățăcei la meserii, dintre care până în timpul de față au eșit 110 socialî, or maeștrii eșițî supt auspiciile aso­­ciațiunii și sprijiniți din fondul iei, sunt în număr de 21, dintre care cea mai mare parte au trecut în România. Președinte al comitetului asociațiunii a fost pene acum domnul Bartolomeu Baiolescu, și secretar domnul dr. loan Botoceanu. * * * fiJ Senatul, necompletându-se, n’a putut ține ședință ieri. * * * Domnului ministru al instrucțiunei publice. Severin Astă­fii s’a deschis scala de adulți, cu solemnitatea cuvenită, în asistința d-lui pre­fect și unui public numeros. Ucenici, calfe presinți 112 ; comunic respectuos. Revisor școlar, Stăncescu * * * D. Iulius Carlson, actual arh­ivist la co­­misiunea Dobrogei, se numesce în postul de ajutor clasa III, din cancelaria admi- * * *

Next