Romanulu, ianuarie 1882 (Anul 26)
1882-01-16
ANUL AL XXVI-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV........................... 40 banj ■Deto „ „ „ pagina III...........................2 lei — A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C nne, 8 Place de la SȘ^jrse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, Walfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI PIEMPLARUL REDACTIUNEA 81 ADMINISTRAȚIUNEA 14, STRADA DOAMNEI, 14. BUGDRESGI, % CALENDAR 1882 Desbăturăm alaltă ieri partea antei a nouei edițiuni a petițiunii de la Iași. Dovedirăm atunci că neîntemeiată — ca se nu facem falsă — este afirmarea petițiunii că circulările ministrului de interne ar fi suspendat sau modificat vr’uă lege. Mai facem uă întrebare: Decă adevărat este că acele circulare ar fi suspendat, sau numai ar fi călcat vr’uă lege, cum are să explică că deputații și senatorii din oposițiune — cari au fost inițiatorii și oratorii întrunirii de la Iași—tăcură necurmat, în curs de 35 de cicle cât dură sesiunea parlamentară ’nainte de vacanțe? cum densa, cari cli cu di anunțați și desvoltați interpelări penă și pentru faptul c’un arendatore abătut p’un săten, nu diferă nici măcar un cuvânt; nu semnalară faptul grav și eminaminte dărîmător al ordinei sociale că legile fuseseră desființate prin circulare. Acestă tăcere din partea bărbaților ce-și luaseră misiunea d’a ține Camera în loc și da - i zădărnici timpul prin tot felul de interpelări și prin discursuri lungi, acestă tăcere, dicem, este dovada viuă, pipăită, necontestabile că niciun lege n’a fost suspendată, că nici una n’a fost modificată, că nici un interes legitim n’a fost atins prin numitele circulare. Protestul, câț și frasa sonoră „suspendarea și modificarea legilor prin circulare “ au fost căutate și, inventate, uț aut, festum, pentru a adăposti ca ln mască agitațiuni pornite din simțiminte ce nu atât de lesne se pot mărturi. Dovedile despre acesta, acole : Pe când comitetul de inițiativă al întrunirii proprietarilor lucra spre a ajunge la supr scrierea unei petițiuni în contra legilor și circularilor ministrului de interne. Evreii locuitori peste Milcov se mișcau și ei, făceaf și dânșii comitete, supt scriafi și dânșii petițiuni. Mai mult , petițiunile refiuză lumina în Bucuresci în același timp. 1) Semnalăm, ca un împregiurare care nu ne pare lipsită de ’nsemnătate, asemănarea între procederea proprietarilor chreștini delegați de ’ntrunirea de la Iași cu procederea delegaților comitetelor evreiesc de peste Milcov. Țara, care vede și dă, precum a dat totdeauna, ântâietate intereselor generale, va cugeta asupra asemănării procederilor și asemenării scopului, va judeca ’n deplină cunoștință de causă și va pțărî. Comitetul de inițiativă al întrunirii de la Iași convoca pe proprietari în scopul d’a „discuta ș’a ajunge la conclusiuni practice, care se se supune Parlamentului.“ Care este „conclusiunea practică“ ce se propune în privința puntului interie ? Ecc o: „A înlătura circularele ministrului de interne. “ Tot înlăturarea unor măsuri de protecțiune a poporațiunii rurale cere și petițiunea Evreilor. Conclusiunea acesta, trebuie s’o recunoscem, pentru amândouă părțile care o propun este forte practică. Nu e înse, o declaram sus și tare, folositóre pentru țară. Decă circularele ministeriale au avut de scop să împuțineze abusul odios al esploatării rurale; decă au izbutit a face să se aplice să lege ocrotitare pentru moralitatea și sănătatea sătenilor, a suspenda asemene măsuri ar fi a două primă de încurajiare viitului și călcării legilor. Oricât ar protesta unii proprietari și Evreii de peste Milcov, pot fi asigurați că nu se va găsi nici un ministru român, consciințios și cu grije de interesele țărei, care să ordone a se închide din nou ochii la călcarea legilor, a se permite înnecarea satelor de către poporațiunea străină căreia legile nu i dau voie d’a vinde rachiu și vin, ș’a se da din nou poporațiunea rurale pe d’ua parte în robia unei esploatări neomenese, pe d’alta în ghiéra celor ce au otrăvit-o și sărăcit-o. 1) A se vedea în Apărătorul de la 10 Ianuarie petițiunea Evreilor. Publicăm mai la vale un articol al d-lui Al. St. Catargi asupra legii tocmelilor agricole. Vom publica și câteva contracte încheiate pe basa legii de la 1872. Astfel se va vedea lămurit starea de astădi a lucrurilor și orice om de bună-credință se va convinge că interesul generale al țărei cere ca, cu un moment mai nainte, acesta stare să înceteze. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 26 Ianuarie.—Camera deputaților a admis cu 305 voturi contra 117 propunerea comisiunei sale de 33, prin care înlocuia și proiectul de revizuire limitată a Constituțiunei, presintat de guvern, cu revizuirea nelimitată ,Woaia« •roopling’» . «Silll de listări Paris, 26 Ianuarie.—11 ore sera. —In urma votului Camerei, d. Gambetta a depus demisiunea colectivă a cabinetului în mânile președintelui Republice. Paris, 26 Ianuarie. — Astăzii la 10 ore de dimineță s’a început, la palatul industriei, tragerea loteriei algeriane. Cele patru d’ântâiîi numere eșite sunt : No. 2,036,522 câștigă 500,000 lei. „ 4,667,096 „ 50,000 „ „ 864,190 „ 25,000 „ „ 2,598,363 „ 25,000 „ Generarele de diviziune Forgemol a fost numit comandante suprem al corpului de espedițiune din Tunisia. Berlin, 26 Ianuarie. — Gazeta națională în edițiunea sea de astăzii diminuță, a voit să gâsescă în cuvintele pronunțate ieri la Reichstag de ministrul Puttkamer, că complicațiuni internaționale sunt emininte. Gazeta Germaniei de Nord declară, în numeral seu de astă-fără, că d. de Puttkamer a voit numai să deștepte atențiunea deputaților asupra pericolelor cari ar putea să resulte din neînțelegerile partidelor al căror scop este d’a răsturna starea lucrurilor esistente. INFORMAȚIUNI Astăzii, la orele 11, s’a ținut un consiliu de miniștri. D. Daniel Zorilla, licențiat de la facultatea din Bucuresci, actual jude instructor la tribunalul Covurlui, a fost numit prim-procurore la același tribunal în locul d-lui C. C. Robescu, demisionat. Suntem informați că M. S. Regele a semnat decretele prin care d. Carol Cauer, sculptare, este numit comandore al Corónei României, oi d-lui Filek de Wittinghausen, colonel de Honvezis, i se accordă crucea de ofițer a Stelei României. CONTRACTELE AGRICOLE Supt acest titlu, la Gazette dt Roumanie publică două scrisori ale d-lui A. S. Catargi. Reproducem aci a doua scrisore care dă cele mai interesante amănunte privitore la starea țăranului față cu tocmelile agricole, întrebam dacă întreprinziătorul agricole (proprietar sau arendaș) are drept de a face înaintări de fonduri muncitorului agricole, dacă el nu se folosea de neșciința și de sărăcia acestui din urmă, pentru a nu-I plăti lucrul câmpului decât cu uă sumă ---------------------------------------------ITISurffi SSA iu fericită valorei sele reale și deca defectele; legislațiune- nu-1 autori,sau, cel puțin într’un mod tacit, d’a face acesta. La aceste întrebări nu se póte răspunde decât prin cifre precise, sigure și căpătate din cele mai bune isoare. Cifrele au un elocință în contra căreia nimeni nu se póte împotrivi. Ve declar dinainte că daci aceste cifre, vor fi tacsate de false, sau închipuite, voiți consimți a face amendă onorabilă în colinele fiiarului d-vostră, dar va trebui se mi se probeze că am spus ceva fals. Ve previn de asemene că tote socotelile mele se raportă numai la prețurile ce se plătesc în districtele de dincolo de Milcov, că ele sunt nișce medii generale și că nu se aplică de loc la districtele de dincole, de Milcov. In Muntenia, contractele agricole au drept basă locațiunea unei întinderi precare de pământ. Lucrările agricole se împart în 4 operațiuni deosebite : 1) Aratul; 2) Scoterea buruienilor; 3) Secerișul; 4) Cositul. Să examinăm cum sunt plătite aceste deosebite lucrări dincolo de Milcov. 1. Aratul. 100 prăjini (egale cu 1 hectar 79 arie sau trei pogone și jumătate din Muntenia), de arat simplu, cu două grăpături și cu semănatul suprafeței arate, se plătesc ..............................................16 franci. Aceleașî 100 prăjini, două arături, trei grăpături, semănat...................................................32 „ Cifrele nu ne spun nimic daca nu ne dăm bine sema de timpul minimum ce trebuie unui plug cu 4 boi și servit de un om adult și un copil de 12—16 ani, pentru a ’ndeplini acesta muncă. Mă pun în cele mai bune condițiuni posibile și presupun că pământul de arat este forte potrivit, nici prea vârtos, nici pro:, umed din causa ploilor. ITT . ± bol condus ÜOK, o... .. un copil, are nevoie de a arătură simplă 31 /.2 săli de 12 cosuri de muncă pentru aratul propriu ciLis. 1 fii pentru ’adoua lucrare de grupare „1 fii pentru semănat 5 fiile Aceste fiile se ’mpart precum urméfia: Oile de om adult 50 de copil (5 jum. de fiile) 2;2 pilele de lucru cu carul (2 per. de boi) 10 Total 17'/. Socotind fiua de muncă a unui lucrător adult (împreună cu mâncarea) un franc, și aceea a două perechi de boi sau 2 cai, 3 franci, putem stabili următorele : 7V2 fiile de muncitor 7 fr. 50 10 fiile cu carul 30 37 fr. 50 Arătura simplă fiind plătită 16 fr. Urmofia că muncitorul este în pierdere de 21 fr. 50 Dacă căutăm prețul fiilei a unui muncitor (împreună cu mâncarea și cu vitele sale) găsim că este plătită cu 0,9142 cent. 2 Arături 3 V2 fiile de 12 coșuri de muncă pentru arătura anteia 2 2/a fiile pentru arătura a doua fiile pentru trei grăpături 1/2 fii pentru semănat. 8 V. Se facem aceeași operațiune ca și pentru simpla arătură și vom avea 12 fiile de muncitori 12 fr. 16 de boi) fiile cu carul (a două perechi 48 fr. 60 fr. Arătura dublă fiind plătită 22 fr. Urmofia că muncitorul este în pierdere de 28 fr. lei. Dacă din tote aceste scoteri prețul nugăsim că muncitorul este plătit (cu hrana și cu vitele sale) 1 fr. 1428 centime. Este de observat că în aceste cifre nu fac să intre nici ușura instrumentelor de lucru nici ori ce altă pierdere. II. Scoterea buruienelor Se plătesce 20 fr. scoterea buruienelor a 40 prăjini [71 alte 60 centrarie sau un pogon 483 stânjeni pătrați din Muntenia] de porumb. Pentru ca un bun lucrător se esecute acésta lucrare trebuie: a) Anteia scotere a buruienelor. 8 fiile b) . A doua....................................8 „ c) . Recolta, adică culegerea porumbului în ciocalați (știulete), tăierea cocienilor..................................5 fiile d). Transportul ciocălăilor la coșare și transportul cocienilor cu vitele....................................................2 „ 23~r 23 fiile de muncitor a 1 fr. . 23 fr. 2 fiile (cu vitele) a 3 fr. . . 6 fr. 29 fr. Scoterea buruienelor a 40 prăjini de porumb fiind plătită . . 20 fr. Urmeza că muncitorul e în perdere de............................ . 9 fr. 20 franci pentru 23 de fiile ale muncitorului și 2 fiile a lucrărei cu vitele, adică în total 25 de file de muncă, ne dă, 0,80 centime pe fii. Secerișul. Se plătesce 16 franci tăerea a 40 prăjini (71 alte 60 centrarie sau 1 pogon 483 stâncjeni pătrați din Muntenia) de grâü, secară, orz, orel și transportul la arie, cuprinsă fiind și punerea în șire (girefie) Un lucrător are nevoi a) . Pentru secerat, facerea snopilor și punerea în clăi. 8 fiile b) transportul la arie cu doi boi sau doi cai 2—3 c) punerea în șire (girefiî) 1 3 11 fiile 11 fiile de muncitor a 1 fr. 11 O TIT 1____ 1 O P— d 6 (flit. ut lucru au cărui *x o 11. u rrfr) Séü pentru 13 fiile de muncă efectivă 16 fr., ceea ce pune fiiua de lucru la 0,9999. IV Cositul Se plătesce 20 fr. falcea (1 hect. 43 are, 2 pogane 966 stânjeni patrați). Adică v 11-2 11 fiile de muncitor a 1 fr. 11 franci 0 ’• ..i.i........-1 oaf.. o________ 20 „ Ceea ce face 1 fr. pe fii. Se examinăm mai de aprope Gestiunea și se presupunem că doi muncitori vin a propune proprietarului, sau arendașului, se facă lucrările următore : 100 prăjine de arătură 80 prăjine de scoterea buruenilor 80 prăjine de seceriș 80 prăjine de cosit. In total 4 fălci și 20 prăjini, ceea ce dă în hectare 7 hect. 51 are seu 13 pogone 925 stânjeni pătrați din Muntenia. Am vefiut mai sus că trebuia 1. Pentru arătură: a) fiile de muncitori 71 /3 Trebuie se scotem din acesta sumă prețul a 20 fiile de lucru cu cazul care a 3 franci una, face 60 ftemane pentru 849 fiile de muncă 48 ft. ceea ce dă 0,3548 centime pe fii de muncă a unul muncitor valid (cu hrana sea). Este are acest preț remunerator ? Ajunge el unui muncitor agricol pentru a-și satisface nevoile lui și a familiei sale, sau nu este el decât resultatul necesității absolute în care se găsesce la unele epoce ale anului ? Dacă nu e necesitatea absolută care-l silesce de a accepta aceste prețuri de rîs, de ce același întreprinzietor agricol plătesce aceluiași muncitor 1 fr. pe fii fără hrana lui, ceea ce face în totul 1 fr. 50 centime, când e vorba de treeratul grîului ? Causa e că, în acest caz, nu muncitorul, ci întreprinzietorul este în necesitate absolută. El trebuie se-și treiere răpede grîul și chiar cât se pote de răpede, pentru a profita de prețurile urcate pe care comerciul le oferă la începutul recoltei. Același lucru se întâmplă cu transporturile de care întreprinz setorul are nevoie la acesta epocă. Se plătesce de obiceiü 1 fr. la 300 chile (1 chilă de Moldova) duse la oă distanță de 8 sau 9 chilometre. Un teren încarcă, pentru 2 boi sau 2 cal. 7—800 Total 108 franci Un bun muncitor are nevoe a) pentru a cosi iarba (oboritul) 4 fiile b) pentru întorcerea brazdelor 2 c) punerea în căpițe 2 d) punerea în clăi (stoguri) 32 b) dile cu carul 10 2. Pentru scrierea buruenilor: a) fiile de muncitori 46 fiile cu carul 4 3. Seceriș a) fiile de muncitori 22 b) fiile cu carul 4 4 Cositul. a) fiile de muncitori 11 b) fiile cu carul 286 fi. 20 Vor primi deci 1 pentru arătură 16 2 pentru scoterea buruei. 40 3 pentru seceriș 32 4 pentru cosit 20 _______ SAMBATA, 16 IANUARIU 1882. Lumine azâ-te și vei fi: ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiile poștale. LA PARIS, la Ilavas-Laffite et Cune, 8, place de la Bour.« LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco, da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — chilograme. Fiindcă pote face ușor două transporturi pe fii, el câștigă 5—6 franci pe fii, adecă 3 franci pentru boii lui și 2 fr. pentru dânsul. A lucra la hatosa sau a transporta sucuri de grân, sunt are lucrări mai ostenitare, mai absorbante decât scoterea buruienilor sau cosirea erbei când căldura ajunge la 42 grade centigrade? Este evidente că cea mai imperiósa necesitate silesce pe muncitorul agricole de a accepta un salar de 35 centime pentru 12 casuri de muncă continuă. Cea mai mare probă pe care pot să v’o dau, pentru a vă convinge că nu emit aserțiuni fantastice, este descripțiunea pe care d. V. Millo o face despre starea țăranului de dincolo de Milcov, în opusculul său intitulat Țeranul, publicat în Iuliü sau August 1881, opuscul, care după părerea mea, a fost prea puțin citit și n’a fost de loc studiat de toți acei ce a 11 pretențiunea d’a se ocupa de cestiunea contractelor agricole. N’ași putea să reproduc aici chiar pasagele cele mai însemnate din acastă lucrare cu tote c’ar merita se fia tradusă de la ’nceput până la sfîrșit, căci d. Millo cunosce țăranul de dincolo de Milcov ca nimeni altul. D. Millo e un adevărat conservator: sebite ministerii, Prefect al districtului Sucava și pe lângă aceste e și mare proprietar. Nimeni n’ar putea să-l taxeze drept liberal intransigent sau drept utopist. El a studiat cestiunea cu mult interes, multă agerime de spirit și mai cu semn cu multă nepărtinire. Ei bine, ori și cine va citi cu luare aminte lucrarea sa, se va convinge numaidecât că țăranul de dincolo de Milcov își vinde munca sea supt presiunea celei mai absolute necesități. A. S. Catargi. DIN AFARA FRANCIA, piarul le Temps se crede în posiunea da óre care amenunte asupra noului proiect de lege în privința Recrutării, presintat de ministrul de resbel, d. Campenon. Basel fundamentale ale acestui proiect ar fi următorele: Serviciul militar este obligatoriu pentru toți. Durata serviciului este de trei ani întregi, dat fiind că recrutația procură un efectiv de 70.000 mai mult decât prevede budgetul, apoi resultă trebuința ca, din cele trei contingente care se află supt drapel, să fiă licențiat un număr egal. De aceea dor 10,000 tineri, considerați ca sprijinitori indispensabili ai familielor lor, vor fi scutiți de orice serviciu, alți 10,000, considerați ca trebuinciosi familielor lor, vor fi liberați după un an de serviciu, și 20,000 după două ani de serviciu. Cu chipul acesta antetul contingent va fi redus cu 10,000 omeni, al douilea cu 20,000 și al treilea cu 40,000 omeni, ceea ce dă î mpreună, pentru cei trei ani de serviciu, cifra trebuindusă de 70,000 omeni. RUSIA In Neue freie Presse găsim următorea telegramă ce ’î se trimite din Londra cu data de 23 Ianuarie: Amestecul autorităților rusescî ș’al guvernului cu ocasiunea esceselor contra Evreilor, precum și actualul limbagiu al presei oficiase rusescî asupra acestor descese, vor mai adăoga la greutățile d-lui Gladstone și altele, de vreme ce barbaria rusască este combătută acum cu cea mai mare violență tocmai d’acei liberali și de cler, cari, credând că civilisațiunea rusască este superioră celei turcesce, au fost sprijinitorii d-lui Gladstone și au înlesnit căderea cabinetului Beaconsfield. Autorii meetingului de indignațiune din Mansion House, în privința cestiunii israelite, sunt mai toți partisani d’ai d-lui Gladstone și preoți. Iritațiunea din țară va trebui dor să pună pe d. Gladstone în dilema, sau d’a-și înstrăina pe cei mai câlduroși partizani ai săi scü fd’a ofensa printr’un notă pe Rusia, singura lui amica printre puteri. După propunerea d-lui Rothschild, Alianța Israelită d’aici a presintat ambasadorului rus un memoriu asupra couzismelor comise. Mesagerul guvernului rus, vorbind despre cestiunea egiptană, zice că Rusia nu este imediat atinsă de acastă cestiune, dar totuși ia nâ vine parte la ea. Neîmpiedicată prin nici un fel de greutăți politice, Rusia pare în resolvarea iei să’șî urmărască propriele sale interese. Ca și Germania, nici Rusia n’a văfiut trebuința d’a lua parte la demersul otărîtor al Englitezei și Franciei, dar interesele iei nu’i permit a admite un amestec în Egipt și a supune la modificări status quo, care se ’ntemeiază pe tratate internaționale, fara ca pe o7aki mai inteia la uă ’nțelegere între tote puterile. TURCIA In Pester Lloyd găsim un telegramă din Constantinopole, cu data de 24 Ianuarie, care anunță urmatorele : Pe aici se vorbesce că peste puține fiile se așteptă publicarea tadelor imperiale privitore la amănuntele relative la legarea drumurilor de fer turcesci cu cele europene, fiindcă Reșid-bey, pe timpul șederii sale în Viena, a reușit să înlăture stăvilarele cele mai însemnate care împedicau în acesta privință uă înțelegere între Turcia și Austro-Ungaria. De altă parte, negocierile pe care le-a mai urmat de atunci încece Edhem pașa, ambasadorul turc din Viena, cu guvernul austriac, au făcut ca acesta cestiune să ia uă întorsătură favorabilă. BULGARIA Un telegramă din Bucuresci, cu data de 24 ianuarie și publicată de Pester Lloyd, anunță că în Bulgaria au început a se forma biurouri de suptscrieri spre a susține uă răscala slavă, plănuită pentru primăvară contra dominațiunii străine din peninsula balcanică SCIRII ALE DILEI Astăzii, 15 Ianuarie, țernlometrul casei Menu (Sucei du Luer), calea Victoriei, 75, areta . La 7 ore dim. 5 0 mai sus de zero. La 12 ore dim. La amiafii 2.0 — — înălțimea barometrică 780 mm. Cerul noros. * * * M. S. Regele a bine-voit a da esecuatorul pentru recunoscerea d-lui Horace Dicckinson Nugent În calitate de vice-consul al Angliei. In l’ Visité Nationale din Paris, citim urmatorele propuneri: „ Recomandăm edililor noștri, ideia burgmaestrului despărțirea Saint-Josse-ten-Noode, la Bruxelles. „ Informat de abuzurile de autoritate comise de agenții de poliție, burgmaestrul le a dat ordin să aibă necontenit asupră le cărți pe care să aibă scris numărul lor de ordine și să dea una acelei persone căreia ’i face vr’uă invitațiune sau vr’ua apărare orecare. Persona interesată pate să formuleze plângere, deca are, pe dosul acelui mic carton și se póte adresa séu la burgmaestrul sĕu la comisarul despărțire. “ Credem că acesta idee este forte bună de adoptat de poliția nóstra, mai cu semn când se scie că sergenții de oraș nu se portă tocmai mult politicos cu cetățenii, și suntem șigum că cei în drept vor profita de dânsa. * * * Primim din Brașov Raportul despre activitatea Asociațiuni pentru sprijinirea învățăceilor și sodalilor români meseriași de la întemeierea iei în 1871 și până la 1881. Din acest raport se constată câtă activitate și energie a trebuit se desvolte, câte piedici a trebuit se înlăture comitetul acelei asociațiuni pentru a aduce la bun sfîrșit întreprinderea sa. Până acum societatea a asefiat 323 învățăcei la meserii, dintre care până în timpul de față au eșit 110 socialî, or maeștrii eșițî supt auspiciile asociațiunii și sprijiniți din fondul iei, sunt în număr de 21, dintre care cea mai mare parte au trecut în România. Președinte al comitetului asociațiunii a fost pene acum domnul Bartolomeu Baiolescu, și secretar domnul dr. loan Botoceanu. * * * fiJ Senatul, necompletându-se, n’a putut ține ședință ieri. * * * Domnului ministru al instrucțiunei publice. Severin Astăfii s’a deschis scala de adulți, cu solemnitatea cuvenită, în asistința d-lui prefect și unui public numeros. Ucenici, calfe presinți 112 ; comunic respectuos. Revisor școlar, Stăncescu * * * D. Iulius Carlson, actual arhivist la comisiunea Dobrogei, se numesce în postul de ajutor clasa III, din cancelaria admi- * * *