Romanulu, septembrie 1882 (Anul 26)
1882-09-17
<I u ANUL AL XXVI-LE Voiesco și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV.......................... 40 bani Dato „ „ „ pagina III................................2 lol — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Lafâte et C-nie, 8 Place de la Bonr?e LA LONDON, la G. L. Danbe et C-nie, 130, Fleet Street E. C LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, 'Walflscligasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Danbe et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A- merica. —Scrisorile nefrancate se refasă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA BA AJUMINISTRATIUNEA l t. STRADA DOAMNEI, lt. VINERI, 17 SEPTEMBRE 1882 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: in Capitală și districte: un an 48 lei; $ese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea fierului și oficiile poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et Cuie, 8, place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — > BDȘ1RE5CI, ü RAPGIUNE1882 ' VHag ‘^ primul număr al acestui diar am declarat ca nu vom cere nimic de la guverne ci de la societate, și ca vom spune adevărul nu numai protivnicilor, dar mai cu semn amicilor noștri. Am crescut ca membrii partitei lofale sunt datori s’arate tot ce cred ca reu este chiar când acel reu ar putea profita pentru moment partitei din care facem parte. Ținta nóstra n’a fost și nu este d’a face ca amicii să vie sau să stea la putere, ci d’a pune în lucrare treptat programa unei partite într’adevăr liberală. Adversarii noștri repetă zilnic câ suntem setoși de reforme pe hârtie și câ producem turburǎri în spiritul public punând înainte idei de reforme pentru cari poporul român nu este încă pregătit, înțelegem acestà atitudine din partea reacțiunii. Densa e firesca și nici nu putea fi altfel. Istoria tutor poporelor ne probeza ca pretutindene ideile de progres au întîmpinat neîncredere și pedice din partea unora, nepăsare și slăbiciune din partea alîtora. Dar pretutindene ele au sfîrșit prin a învinge, prin a rupe barierele ce li se opuneau. Prin urmare este firesc, este logic ca cei de la Timpul se combată cu înverșunare electivitatea magistraturii, reforma legii electorale, descentralizarea și tóte reformele ce pot tinde a așeza regimul liberale pe baze temeinice în țara nostra. Opiniunea conservatorilor în asemenea ocasiuni este cunoscută; densa este tradițională și când ea decurge dintr’un principiu suntem ținuți s’o respectăm. Vedem dar cu plăcere când vădéna esperimentată ca aceia a d-lui Brăiloiu supune proiectele neetre de reforme unor critici făcute într’un mod calm și demn de însemnătatea causei. Ceea ce nu înțelegem, ceea ce deplângem este ca unii bărbați cari aparțin partitei liberale să nu se îniscăm de viitorul partitei lor. picând acesta nu ne preocupam de menținerea liberalilor la putere, ceea ce ne îngrijește, ceea ce nu putem îndestul amintit amicilor noștri este c’a sosit timpul d’a arăta țetei că nu suntem numai liberali cu numele, dar și cu faptele. Ece șase ani de când țara e cârmuită de partita liberală. Nici inimicii noștri cei mai aprigi nu pot nega cu România a mers repede în acest timp spre deplinirea aspirațiunilor ieinaționale; se recunoscem înse cu mult ne lipsesce încă pe tărâmul practic. Negreșit ca nu putem fi acuzați ca n’am pus încă în aplicațiune tote ideile ce fac parte din credul liberal, câci am fost împiedicați prin resbel, prin cestiunile cele mari cari au urmat tratatul din Berlin, și prin constituirea nostru definitivă în regat de sine stătător. Sperâm ca pacea se va mai menține încă în Europa și astfel situațiunea ne va lăsa sĕ ne ocupâm cu tot dinadinsul de desvoltarea nóstra interiorá. Nu este ertat unei partite a sta la putere numai spre a guverna. Fiecare partită trebuie să arate țârei ce voiesce, cum înțelege a păși pe calea desvoltârii și să și mergă, să și facă. Atât mai mult acesta să impune partitei liberale, care represintă ideile naintate, progresul. Țara va fi de acum în drept să ne țină limbagiul următor . Ați avut puterea șase ani, până astăi ați făcut fapte mari, ați făcut și n întru mult bine, prin regularea financielor, prin stabilirea creditului, prin împroprietărirea însurățeilor, prin crearea băncilor, prin crearea spitalurilor comunale, etc. etc. Soțți asemenea ați fost opriți prin împregiurari neatârnate de voința vóstru d’a face și restul. Astă-zî însă, când nu mai suntem departe de alegeri generale, când am să fiu chiemat a mă rosti décà voiesc să vă mai dau puterea saa nu, când sper ca nimic nu ne va mai împedica d’a lucra în sensul ideilor liberale, mă cred în drept d’alice partitei liberale : aplicați treptat principiile ce sunt înscrise pe drapelul teu, ori la loc altora, cari vor spune ce să legi a face și cum au să proceda pentru a deplini ceia ce făgăduiesc. Daca partita liberală nu să crede destul de tare spre a pune în aplicațiune principiile iei și urmază a merge din concesiuni în concesiuni, din transacțiuni în transacțiuni, atunci densa nu mai are rațiune ci a fi la cârmă. Puterea nu este uă țintă legitimă pentru uă partită de câz atunci când densa, vă dată ajunsă la putere, să mențină în virtutea forței morale ce dobândesce prin aplicarea sinceră, fățișă și otărîtă a principiilor iei In politică, ca și în orice alt lucru, nu se pute sta pe loc. Ori mergem înainte, ori ne întorcem napoi. In practică dar, ori noi liberalii vom merge nainte cu otări ca să ducem țara spre progres, ori șovăim; ș’atunci dam dreptul adversarilor noștrii să dică câ programa nostru nu este decât uă făgăduință pentru a ajunge și a ne menține la putere. La aceste observațiuni ni se va pune de sigur întrebarea : Ce trebue să facă partita liberală ? Spre a nu intra în amănunte, ce ar cere lungi desvolturi, vom respunde: —Se íncepu a pune în aplicare, cel puțin în parte, marele principii democratice conținute în constituțiunea nóstra supt numele de descentralizare. Până acum împregiurârile au silit pe guvern d’a ține tot în manile Statului. Acum, ca tot d’auna, guvernul este tot! De la densul așteptam tot, pe densul îl acusâm de orice se ’ntemplă, fară densul nu se face nimic. In loc să lăsâm districtelor, comunelor și inițiativei private un câmp larg pe care să se mișce afară din înrîurirea guvernului, pare din contra cu tindem a centralisa, a guvernamentalist — să ni se permită acest cuvânt neîntrebuințat — tote ramurile activității naționale. Guvernul devine astfel un fel de mașină pneumatică, care absorbe tóte puterile viui ale națiunii și nu lasă loc la nici uă desvoltare individuală, la nici uă inițiativă liberă. Este natural ca într’un asemenea stare de lucruri să se vorbesca în ori-ce moment și la ori ce ocasiune de vizitat. Nici nu pate un șef de guvernământ să fie altfel decât atot putinte. Chiar fară voia sea el este silit să aibă înrîuriri pretutindeni, câci tóte instituțiunile, de ori-ce natură, depind de dânsul. Ieri, vizirul era d. Lascar Catargiu, astăzi se acasă d. Ion Brătianu, mâne va fi un altul. In orî-ce cal, uă înrîurire atotputinte, cotropitóre, trebuie să fie, câci organisațiunea nóstrá este astfel. Acastă sistemă ar fi motivată și chiar în logica lucrurilor numai sunt un guvern conservator. Centralizarea face parte din întrega sistemă de guvernământ al partitelor reacționare, înțelegem să nu se potü modifica două-dată în total uă stare de lucruri ce este resultatul unor obiceiuri înrădăcinate. Dar este datoria partitei liberale de a face tot ce se pate spre a ajunge treptat la aplicarea principiului descentralizător. Numai așa națiunea va învăța a se guverna prin ea însășî și constituțiunea nostru democratică se va aplica cu deplinătate. Nimic mai straniu decât a aucis (silnic vorbindu-se de self-gouvernement și de democrație, într’uă țară unde guvernul este alfa și omega a întregii mișcări politice, financiare, comerciale, agricole și economice. Esistă dor un viciu simțitor în organisațiunea nostra. Este rolul de căpetenie al partitei liberale, d’a combate cu tóte puterile iei acest viciul, caci numai astfel va face târei un adevărat bine, numai astfel ea va fi credinciosa principiilor într’adevâr liberale. In prima luptă electorală ce va face, trebuie ca ideia decentralisârii să fie în fruntea drapelului liberal. Acesta trebuie să fie drapelul luptei și al biruinței. w SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGI-ZENIȚIEX HATA8 Tunis, 27 Septembre. — Ierină bandă de 400 Arabi vagabond a atacat, aprope de Kaiman, un detașament de 60 călăreți aparținând unei companii libere; un oficial și șapte omeni din acestă companie au fost răniți; perderile vagabuiezilor se ridic la 80 morți și vruă cincizeci răniți. Londra, 27 Septembre. — E probabil ca un corp de armată englez de 10,000 omeni va rămânea în Egipet pene la completa restabilire a unei situații normale în valea Nilului. DIN AFARA GERMANIA ziarul Le Temps primeste din Berlin urmatorea telegramă cu data de la 29 Septembre : Gazeta Crucei pbce că un schimbare de idei se făcu acum cel puțin între unele din puterile cele mari în privința regularei cestiunei egiptene. Numai după ce guvernele se vor fi înțeles în mod prealabil, asupra resolverii cestiunii, conferința din Constantinopole va fi la rîndul iei, chiemată a se pronunța. Acestă procedere este d’altmintrerea aceea pe care guvernele au urmat-o de la întrunirea conferinței. Sus -jisul (jiar, devenit d’uă dată anglofil, citată în sprijinul ideilor lui actuale asupra cestiunei egiptene, părerea unui bărbat de stat engles, forte influente. Afacerea din Egipet, ar fi fii acest bărbat de Stat, va conduce de sicur Englitera la un alianță din ce în ce mai strânsă cu Germania. Vom păstra relațiunile nostre amicale cu Francia, dar nu e cu putință de a negocia cu un națiune care de fapt nu are un guvern. Gazeta Coloniei anunță câ politica internă a Germaniei va fi din nou schimbată. Principele de Bismarck ar fi recunoscut ca a mers prea departe cu reformele sale sociale. Ministrul de Boetticher s’ar fi exprimat în acest sens și ar fi adăugat ca Statul nu este în stare da să ocupa cu sartea lucrătorilor, în condițiunile ce se proiectaseră. Citim în Neue freie Presse : Ni se telegrafiază din Berlin cu data de 25 Septembre cu împăratul Wilhelm, după plecarea împărătesei la Baden-Baden, va mai sta încă câteva file în palatul său de aici și va pleca poimâne la Baden-Baden, unde, după cum să spune, va rămânea până la 8 Octombre. Ieri s’a ținut în Colonia oă întrunire a centrului, în care au vorbit Windthorst și Schortemer. Windthorst a vorbit pentru alegerea unui conservator, în locurile unde centrul nu pute pătrunde, chiar și pentru alegerea unui progresist, dar decolarea Richter, cu care ocasie el declara ca ar fi un mare pericol existența unei mari partite liberale unite In privința cestiunii religiose, Windthorst s’a esprimat astfel: Jos legile din Mai, jos puterea discreționară, dorită deplină libertate legală a bisericei și scolii creștine! Gazetta națională află din Petersburg ca încoronarea arului să va face peste patru săptămâni și ca să vor trimite invitațiuni la Viena și la Berlin. AUSTRO-UNGARIA Citim în die Presse . Din Pestani se comunică cu data de 25 Septembre . In ziarul oficial de mâne va apare numirea lui Gedeon Raday ca ministru al Honvezilor. Gedeon Raday este în vârstă de patruzeci și trei de ani, el e deputat de la 1875 și a fost adjutant al împăratului. Tóte ziarele cer să se facă cercetări asupra catastrofei de la Esseg și se se pedepsescă culpabilii. Ele atrag luarea aminte asupra multor poduri care se află într’oă stare mizerabilă, și anume asupra podului de pe Tissa, la Szolnok, care este lucrat în lemn. Pester Lloyd indemna pe șefii serviciului de întreținere de a nu-și timpul în capitală, ci de a percurge petrece necontenit liniile ce au de inspectat. Citim în die Presse : Aflam din Berlin cu data de 25 Septembre : Presupunerile ca Austro-Ungaria voiesce să-și anecseze în curând Bosnia și Lizegovina sunt înlăturate de câtre Gazeta Crucei. Cestiunea are se vina de scurtă dată la ordinea Zilei, până acum însă ea nu este îndestul de coptă. Proiectul unui canal de Nord e aprope d a fi realizat. Șeful statului major general, care a fost însărcinat cu raportul asupra însemnătâții maritime a canalului, s’a ocupat cu întocmirea unei comisiuni speciale compusă din membri de ai stat-maiorului ministerului de resboiu și ai admiralitâții. Ambasade,regțe german din Londra, cornitele Münster, care a plecat la Varzin, este așteptat poimâne aici pentru a-și continua imediat călătoria înapoi la Londra. Alegerile pentru Landtag se vor face negreșit în răstimpul de la 19—26 Octombre. Citim în Tremdenblatt : In privința începerii sesiunii delegațiunilor nu s’a luat încă nici u hotărîre; după Nemzet atât se scie, cu deschiderea sesiunii se va face într’una din Zilele cele mai apropiate de 20 Octombre. După cum se comunică d’aici Ziarului Narodni Listy, doctorul Kronawetter a comunicat amicilor săi politici să scrisore amănunțita a președintelui Camerei deputaților, dr. Smolka, în care 1 rugă să-și amâne depunerea mandatului său până la 25 ale lunei. Amicii politici ai d-lui Kronawetter au ținut un consiliu, în urma câruia îl îndemna să-și mențină mandatul său. ITALIA Citim în Neue freie Presse . .. Aflam din Roma cu data de 25 Septembre : Scriea data de un Ziar german, cum ca Austria ar fi exercitat uă presiune asupra Italiei în privința afacerei bombelor, este cu totul falsă. Italia a intervenit cea d’ăntâi din bună-voia iei în acesta afacere și cele d’ănteicomunicări asupra atentatului au fost date de autoritățile italiane. Garnisonele din Romagna au fost întărite. TURCIA Citim în Die Presse : Ni se comunică din Constantinopole cu data de 24 Septembre . După cum se asigură, Sultanul a înlăturat din funcțiunea ce ocupa pe marele șerif de la Meca, Abdul Mutailib, li a numit în locul său pe Șeic Abdulah. Abdul Mutailik ar fi arestat. Conferința pentru aplanarea neînțelegerei turco-greceșci în privința fruntariilor, s’a întrunit astăzi; ședința a fost ridicată însă imediat; câci s’a primit scirea ca Said-pașa și trimisul grec în Constantinopole, Conduriotis, au găsit uă basa de înțelegere, după care Turcia cedază Greciei tote cele patru punte contestate și amână regularea fruntariei din împrejurimile Guniței, care se va face mai tarziu printr-u înțelegere directă cu guvernul grecesc. RUSIA Corespondința politică primeste din Petersburg urmatorea corespondință . Aflâm din uă sorginte sigură ca scomotul apropiatei încoronări a Țarului este fară nici un temei. După ce au visitat esposițiunea din Moscva — visită care formeza singurul scop al călătoriei imperiale — împăratul și imperatesa se vor întorce la Gacina. In nici un cas încoronarea nu se va face în secret, sau nu va fi însoțită decât do uă simplă ceremonie religiosa. Socrul Țarului se va face în formele tradiționale, supt ochii poporului și cu tata pompa ce cere un solemnitate de felul acesta. Acesta instituțiune a trecut așa de mult în moravurile poporului rus, încât ar fi peste putință de a o lipsi de splendarea iei. Pentru acest cuvânt, și afară de ciudata impresiune ce ar produce asupra străinilor că încoronare tainică, este sigur câ încoronarea împăratului Alecsandru III nu se va deosebi de solemnitățile precedente. MUNTENEGRUL Citim în Neue freie Presse : Nișă telegrafiază din Cataro cu data de de 25 Septembre: Inimicițiile dintre Albanesi și Muntengreni în Podgorița și Țeta cresc pe fiecare Zi- Vineri triburile alba neze din Hotti, Gruda și Malissori aü tras asupra cordonului muntenegrean, care să întinde de la Kabaria Gora până la platoul de la Dremosko. La sosirea însă a batalionelor din Cuci și Piperi, Albanezii s’au tras înapoi. In urma acestor întâmplări, guvernul muntenegrean a oprit pe susnumitele triburi albaneze de acalea în Podgorița,î ceea ce a suscitat mare animositate din partea lor. Albanezii de la Dinos și Phalie și-au transportat averile lor la o localitate mai depărtată, Tura, cǎci locurile ocupate de ei până acum au căzut în mânile Muntenegrinilor. CESTIUNEA EGIPTEANA Cu tote desmințirile date în mai multe rînduri scomptului privitor la esistența unui tratat secret ce s’ar fi încheiat între Englitera și Redivul, un dhiar din Paris, le Voltaire, da cititorilor sei date precise și amănunțite asupra acestei convențiunî secrete, care s’ar fi iscălit la 15 Septembre. In puterea înțelegere stabilite între Marea Britanie și Redivul, acesta n’ar mai păstra în fapt decât uă putere nominală, Englitera reservânduși desemnarea miniștrilor și a impiegaților superiori ai Statului. Alecsandria, Damieta, Port-Said, Tsmailia și Suez ar rămâne ocupate de armata engleză. Că divisiune ar sta la Cair spre a protegta pe Kedivul. In sfîrșit cuartierul general al generarului Wolseley s’ar aședia la Alecsandria. Cât despre canalul de Suez, nu ar fi vorba de el în convențiune, dar, prin ocuparea orașelor Suez, Port-Said și Ismailia, Englitera și-ar fi atribuit în administrațiunea și în poliția lui u parte preponderentă. Cu tote acestea, regularea cestiunilor privitore la canal ar fi supuse aprobarea puterilor. Precum vedem,zice Independința belgică, este oă combinare nouă care diferă de precedente înțelegeri secrete care se duceau ca s’au făcut în urma espedițiunei britanice, câci Sultanul ar fi lăsat cu totul afară. Kedivul ar fi intervenit în convențiune ca suveran absolut al acestei țâri pentru a ceda unele din drepturile sale puterei cuceritore, și cestiunea Suez ar rămâne la apreciarea canalului de concertului european. Cu totă serioositatea cu care le Voltaire da aceste informațiuni, ne pare prudinte să ne îndoim. Ziarele din Londra care reprezintă ideile guvernului actual, au contrazis într’un mod așa de categoric tote proiectele de convențiuni secrete atribuite guvernului englez îndată după victoria trupelor britanice, încât ar fi cu neputință de a admite asemenea înțelegeri, chiar atunci când caracterul bine cunoscut al capului cabinetului, declarațiunile repetite, manifestările publice de tot felul ale membrilor cabinetului nu ne ar autoriza a nu crede. Le Voltaire adaugă că în acest moment silințele diplomației britanice la Constantinopole tind a dobândi de la Sultan un tratat care s-ar substitui pretinsului tratat secret care trebuie să serve ca ancesă la convenția militară. După acest nou tratat, Turcia ar ceda în fapt Engliterei tot teritoriul egipten, pentru o sumă anuală de 320,000 livre sterling, adică 8,000,000 lei, plătibilă pe trimestru. Englitera s-ar îngagia în schimb a apăra imperiul otoman în contra oricarei încercări de desmembrare din partea Rusiei sau oricarei alte puteri. Acesta aparține domeniului fantasiei și nu reproducem aceste informațiuni decât pentru a cita tote soluțiunile ce s’au scos la ivela. The Daily News primeste tocmai acum un depeșă din Constantinopole după care Englitera ar fi asigurat pe Portă ca nu va călca în nimic drepturile sale de suveranitate în Egipet. Că asemenea asigurare nu s’ar înțelege daca voința Englitezei ar fi d’a se înțelege d’a dreptul cu Kedivul și în asemene condițiuni. The Standard primesce din Alecsandria un corespondință din care estragem urmatorele : Țîe scârbă când auzî protestările de devotament ce le fac Khedivului personagiele cele mai compromise în recentele tulburări, dar până acum Tewfik se arată surd tuturor acestor demonstrări. El a refuzat să primască pe principii din familia sa, Ibrahim, Hamed și Kamil, care au iscălit în luna Mai proclamarea lui Arabi. Se zice ca mai multe principese sunt asemenea compromise în rescula și ca se va confisca proprietățile mai multor persone, care proprietăți prețuesc aprope 25 milione, ce vor fi întrebuințate spre a despăgubi victimele jafului din Alecsandria. SGIRII ALE DILEI Astăzi 16 Sept. termometru casei Menu (Succr. de Lliuer), calea Victoriei, 75, aréta grade Réaumur ,VIIII UIVU.1 înălțimea barometrică 760 mm. Cerul noros. * * if Ieri s’a ținut concursul pentru ocuparea catedrei de limba și literatura franceză de la liceul Sf. Sava. Nu se imuncă resultatul. * * * Concursii pentru ocuparea catedrei de istorie de la liceul Sf. Sava, vacantă în urma demisiunei d-lui B. Florescu, trebuia se se țină ieri. Profesorii adunați au amânat concursul pe Vineri. * * * Ieri s’au întrunit comercianții din capitală, patentări de cl. I și II, pentru a alege pe membrii comercianți ai tribunalului de comerciu. Din 151 patentări înscriși pe listă, au luat parte la vot 85. Au fost aleși membri d-nní N. Hagi Stoica fiul cu 83 voturi și A. Zahariadi cu 58 suplininte, d. D. Tănăsescu cu 58 voturi. * * * Paloda află ca d. Herescu, procurorul tribunalului local, săptămâna trecută în urma unei denunțări, s’a transportat în comuna Murgeni, reședința supt-prefecturei Tîrgu, unde a constatat ca funcționarul Antonescu, în calitate de ajutor al acelei suptprefecturi, a luat mită 50 lei, prin intermediul socrului seu, de la 2 locuitori ce i suspecta de autorii unul furt. Faptul de mituire, grația energiei și vigilinței d-lui procurore Herăscu, constatându-se este pe cale a se da judecății. * * * D-nii San-Marin și Stoicescu au făcut apel în contra sentinței tribunalului secția II, care l-a condamnat pe cel d’ăntuiit la 2 ani, éi pe cel d’al douilea la trei luni închisore corecțională. * * * D. Abil Crăsnaru, proprietar în comuna Groșerea, oferind gratis tota lemnăria necesară construcțiunei podurilor după calea comunală Groșerea, în valore de lei 300, ministerul esprimă mulțămirile sale d-lui Abil Crăsnaru pentru acesta ofrandă. * * # Paloda spune ca în comuna Bacani, plasa Simila, s’a ivit uă boia între vitele locuitorilor ; acesta este un fel de umflătură la gât, din care după 24 ore vita mare. D. veterinar s’a transportat în localitate. * * * De la 5 până la 11 Septembre s’au născut în capitală 94 copii, dintre care 6 israeliți și au murit 92 persone, din care 13 israeliți. Nașcerile s’au împărțit în modul următor: Băeți legitimi 31 „ ilegitimi 11 Fete legitime 31 „ ilegitime 21 Decesele s’au împărțit astfel : Bărbați 48 Femei 44 Din acest număr de 92 decese sunt 57 copii morți înainte d’a ajunge la 5 ani, adică peste 50 °/o. * * . * Mișcarea poporațiunii urmată în comuna urbei Bârlad, în cursul săptămânei de la 4 și până la 11 Septembre anul cuvinte 1882 :