Romanulu, septembrie 1882 (Anul 26)

1882-09-17

<­I u ANUL AL XXVI-LE Voiesco și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV.......................... 40 bani Dato „ „ „ pagina III................................2 lol — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Lafâte et C-nie, 8 Place de la Bonr?e LA LONDON, la G. L. Danbe et C-nie, 130, Fleet Street E. C LA VIENA, la domnii Haasenstein și Vogler, 'Walflscli­­gasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Danbe et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și A- merica. —Scrisorile nefrancate se refasă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA BA AJUMINISTRATIUNEA l­ t. STR­ADA DOAMNEI, l­t. VINERI, 17 SEPTEM­BRE 1882 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: in Capitală și districte: un an 48 lei; $ese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa IN ROMANIA, la administrațiunea­­ fierului și oficiile poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C­uie, 8, place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — > BDȘ1RE5CI, ü RAPGIUNE1882 ' VHag ‘^ primul număr al acestui diar am declarat ca nu vom cere nimic­­ de la guverne ci de la societate, și ca vom spune adevărul nu numai protivnicilor, dar mai cu semn­ ami­cilor noștri. Am crescut ca membrii partitei lo­­f­ale sunt datori s’arate tot ce cred ca reu este chiar când acel reu ar putea profita pentru moment parti­tei din care facem parte. Ținta nóstra n’a fost și nu este­­ d’a face ca amicii să vie sau să stea la putere, ci d’a­ pune în lucrare trep­tat programa unei partite într’ade­­văr liberală. Adversarii noștri repetă zilnic câ suntem setoși de reforme pe hârtie­­ și câ producem turburǎri în spiritul public punând înainte idei de reforme pentru cari poporul român nu este încă pregătit, înțelegem acestà atitudine din par­tea reacțiunii. Densa e firesca și nici nu putea fi alt­fel. Istoria tutor po­­porelor ne probeza ca pretutindene ideile de progres au întîmpinat ne­încredere și pedice din partea unora, nepăsare și slăbiciune din partea al­­î­tora. Dar pretutindene ele au sfîrșit prin a învinge, prin a rupe barie­rele ce li se opuneau. Prin urmare este firesc, este logic ca cei de la Timpul se combată cu înverșunare electivitatea magistraturii, reforma legii electorale, descentrali­­zarea și tóte reformele ce pot tinde a așeza regimul liberale pe baze te­meinice în țara nostra. Opiniunea conservatorilor în ase­menea ocasiuni este cunoscută; densa este tradițională și când ea decurge dintr’un principiu suntem ținuți s’o respectăm. Vedem dar cu plăcere când vă­déna esperimentată ca aceia a d-lui Brăiloiu supune proiectele ne­­etre de reforme unor critici făcute într’un mod calm și demn de însem­nătatea causei. Ceea ce nu înțelegem, ceea ce de­plângem este ca unii bărbați cari a­­parțin partitei liberale să nu se în­­iscăm de vii­torul­ p­ar­ti­tei lor. pi­când acesta nu ne preocupam de men­­ținerea liberalilor la putere, ceea ce ne îngrijește, ceea ce nu putem în­destul amintit amicilor noștri este c’a sosit timpul d’a arăta țetei că nu suntem numai liberali cu numele, dar și cu faptele. Ece șase ani de când țara e câr­muită de partita liberală. Nici ini­micii noștri cei mai aprigi nu pot nega cu România a mers repede în acest timp spre deplinirea aspirațiu­­nilor iei­naționale; se recunoscem înse cu mult ne lipsesce încă pe tă­râmul practic. Negreșit ca nu putem fi acuzați ca n’am pus încă în apli­­cațiune tote ideile ce fac parte din cred­ul liberal, câci am fost împiedi­cați prin resbel, prin cestiunile cele mari cari au urmat tratatul din Ber­lin, și prin constituirea nostru defi­nitivă în regat de sine stătător. Sperâm ca pacea se va mai men­­ține încă în Europa și ast­fel situa­­țiunea ne va lăsa sĕ ne ocupâm cu tot dinadinsul de desvoltarea nóstra interiorá. Nu este ertat unei partite a sta la putere numai spre a gu­verna. Fie­care partită trebuie să arate țârei ce voiesce, cum înțelege a păși pe calea desvoltârii și să și mergă, să și facă. Atât mai mult acesta să impune partitei liberale, care repre­­sintă ideile naintate, progresul. Țara va fi de acum în drept să ne țină limbagiul următor . Ați avut puterea șase ani, până astă­­­i ați făcut fapte mari, ați făcut și­­ n întru mult bine, prin regularea financielor, prin stabilirea creditului, prin împroprie­tărirea însurățeilor, prin crearea băn­cilor, prin crearea spitalurilor comu­nale, etc. etc. Soțți asemene­a ați fost opriți prin împregiurari neatâr­­nate de voința vóstru d’a face și restul. Astă-zî însă, când nu mai suntem departe de alegeri generale, când am să fiu ch­iemat a mă rosti décà vo­­iesc să vă mai dau puterea saa nu, când sper ca nimic nu ne va mai împedica d’a lucra în sensul­­ ideilor liberale, mă cred în drept d’a­­lice partitei liberale : aplicați treptat prin­cipiile ce sunt înscrise pe drapelul teu­, ori la loc altora, cari vor spune ce să legi a face și cum au să pro­­ceda pentru a deplini ceia ce făgă­duiesc. Daca partita liberală nu să crede destul de tare spre a pune în apli­­cațiune principiile iei și urmază a merge din concesiuni în concesiuni, din transacțiuni în transacțiuni, a­­tunci densa nu mai are rațiune ci a fi la cârmă. Puterea nu este uă țintă legitimă pentru uă partită de câz atunci când densa, vă dată ajunsă la putere, să mențină în virtutea forței morale ce dobândesce prin aplicarea sinceră, fățișă și otărîtă a principiilor iei In politică, ca și în ori­ce alt lucru, nu se pute sta pe loc. Ori mergem înainte, ori ne întorcem napoi. In practică dar, ori noi liberalii vom merge nainte cu otări ca să ducem țara spre progres, ori șovăim; ș’atunci dam dreptul adversarilor noștrii să dică câ programa nostru nu este de­cât uă făgăduință pentru a ajunge și a ne menține la putere. La aceste observațiuni ni se va pune de sigur întrebarea : Ce trebue să facă partita liberală ? Spre a nu intra în amănunte, ce ar cere lungi­­ desvolturi, vom res­­punde: —Se íncepu a pune în aplicare, cel puțin în parte, marele principii democratice conținute în constituțiu­­nea nóstra supt numele de descen­­tralizare. Până acum împregiurârile au silit pe guvern d’a ține tot în manile Sta­tului. Acum, ca tot­ d’a­una, guvernul este tot! De la densul așteptam tot, pe den­sul îl acusâm de ori­ce se ’ntemplă, fară densul nu se face nimic. In loc să lăsâm districtelor, co­munelor și inițiativei private un câmp larg pe care să se mișce afară din înrîurirea guvernului, pare din con­tra cu tindem a centralisa, a guver­­namentalist — să ni se permită a­­cest cuvânt neîntrebuințat — tote ramurile activității naționale. Guvernul devine ast­fel un fel de mașină pneumatică, care absorbe tóte puterile viui ale națiunii și nu lasă loc la nici uă desvoltare individuală, la nici uă inițiativă liberă. Este natural ca într’un asemenea stare de lucruri să se vorbesca în ori-ce moment și la ori­ ce ocasiune de vizitat. Nici nu pate un șef de guvernământ să fie alt­fel de­cât a­tot putinte. Chiar fară voia sea el este silit să aibă înrîuriri pretutindeni, câci tóte instituțiunile, de ori-ce na­tură, depind de dânsul. Ieri, vizirul era d. Lascar Catar­­giu, astă­zi se acasă d. Ion Brătianu, mâne va fi un altul. In orî-ce cal, uă înrîurire a­tot­­putinte, cotropitóre, trebuie să fie, câci organisațiunea nóstrá este ast­fel. Acastă sistemă ar fi motivată și chiar în logica lucrurilor numai sunt un guvern c­onservator. Centralizar­ea face parte din întrega sistemă de guvernământ al partitelor reacționare, înțelegem să nu se potü modifica două-dată în total uă stare de lucruri ce este resultatul unor obiceiuri în­rădăcinate. Dar este datoria partitei liberale de a face tot ce se pate spre a ajunge treptat la aplicarea principiu­lui descentralizător. Numai așa națiu­nea va învăța a se guverna prin ea însă­șî și constituțiunea nostru demo­cratică se va aplica cu deplinătate. Nimic mai straniu de­cât a aucis (silnic vorbindu-se de self-gouverne­­ment și de democrație, într’uă țară unde guvernul este alfa și omega a întregii mișcări politice, financiare, comerciale, agricole și economice. Esistă dor un viciu simțitor în organisațiunea nostra. Este rolul de căpetenie al partitei liberale, d’a combate cu tóte pu­terile iei acest viciul, caci numai ast­fel va face târei un adevărat bine, numai ast­fel ea va fi credinciosa prin­cipiilor într’adevâr liberale. In prima luptă electorală ce va face, trebuie ca ideia decentralisârii să fie în fruntea drapelului liberal. Acesta trebuie să fie drapelul lup­tei și al biruinței. w SERVICIUL TELEGRAFIC AL A­GI-ZENIȚIEX HATA8 Tunis, 27 Septembre. — Ieri­nă bandă de 400 Arabi vagabond­ a atacat, aprope de Kaiman, un detașament de 60 călăreți aparținând unei companii libere; un oficial și șapte omeni din acestă companie au fost răniți; perderile vagabuiezilor se ridic la 80 morți și vr­uă cincizeci răniți. Londra, 27 Septembre. — E probabil ca un corp de armată englez de 10,000 o­­meni va rămânea în Egipet pene la com­pleta restabilire a unei situații normale în valea Nilului. DIN AFARA GERMANIA ziarul Le Temps primeste din Berlin urmatorea telegramă cu data de la 29 Septembre : Gazeta Crucei pbce că un schimbare de idei se făcu acum cel puțin între unele din puterile cele mari în privința regularei ces­­tiunei egiptene. Numai după ce guvernele se vor fi înțeles în mod prealabil, asupra resolverii cestiunii, conferința din Constan­­tinopole va fi la rîndul iei, chiemată a se pronunța. Acestă procedere este d’altmin­trerea aceea pe care guvernele au urmat-o de la întrunirea conferinței. Sus -jisul (jiar, devenit d’uă dată anglo­fil, citată în sprijinul ideilor lui actuale a­­supra cestiunei egiptene, părerea unui băr­bat de stat engles, forte influente. Afacerea din Egipet, ar fi­­ fii acest băr­bat de Stat, va conduce de sicur Englite­­ra la un alianță din ce în ce mai strânsă cu Germania. V­om păstra relațiunile nostre amicale cu Francia, dar nu e cu putință de a negocia cu un națiune care de fapt nu are un guvern. Gazeta Coloniei anunță câ politica internă a Germaniei va fi din nou schimbată. Principele de Bismarck ar fi recunoscut ca a mers prea de­parte cu reformele sale sociale. Mi­nistrul de Boettich­er s’ar fi exprimat în acest sens și ar fi adăugat ca Statul nu este în stare d­a să ocupa cu sartea lucrătorilor, în condițiunile ce se proiectaseră. Citim în Neue freie Presse : Ni se telegrafiază din Ber­lin cu data de 25 Septembre cu împăratul Wilhelm, după plecarea împărătesei la Baden-Baden, va mai sta încă câte­va­­ file în palatul său de aici și va pleca poimâne la Baden-Ba­den, unde, după cum să spune, va rămânea până la 8 Octombre. Ieri s’a ținut în Colonia oă întrunire a centrului, în care au­ vorbit Windthorst și Schortemer. Windthorst a vorbit pentru alegerea unui conservator, în locurile unde centrul nu pute pătrunde, chiar și pentru alegerea unui progresist, dar de­colarea Richter, cu care ocasie el declara ca ar fi un mare pericol existența unei mari partite liberale unite In privința cestiunii religiose, Windthorst s’a esprimat ast­fel: Jos legile din Mai, jos puterea discreționară, dor­ită deplină libertate legală a bisericei și scolii creștine! Gazetta națională află din Petersburg ca încor­onarea­­ arului să va face peste patru săptămâni și ca să vor trimite invitațiuni la Viena și la Berlin. AUSTRO-UNGARIA Citim în die Presse . Din Pesta­ni se comunică cu data de 25 Septembre . In­­ ziarul oficial de mâne va apare numirea lui Gedeon Raday ca ministru al Honvezilor. Gedeon Raday este în vârstă de patru­­zeci și trei de ani, el e deputat de la 1875 și a fost adjutant al împăratului. Tóte ziarele cer să se facă cercetări a­­supra catastrofei de la Esseg și se se pe­­depsescă culpabilii. Ele atrag luarea aminte asupra multor poduri care se află într’oă stare mizerabilă, și a­nume asupra podului de pe Tissa, la Szolnok, care este lucrat în lemn. Pester Lloyd indemna pe șefii ser­viciului de întreținere de a nu-și timpul în­ capitală, ci de a percurge petrece necon­tenit liniile ce au­ de inspectat. Citim în die Presse : Aflam din Berlin cu data de 25 Sep­tembre : Presupunerile ca Austro-Ungaria voiesce să-și anecseze în curând Bosnia și Lizegovina sunt înlăturate de câtre Gazeta Crucei. Cestiunea are se vina de s­cur­tă dată la ordinea Zilei, până acum însă ea nu este îndestul de coptă. P­roiectul unui canal de Nord e aprope d a fi realizat. Șeful statului major general, care a fost însărcinat cu raportul asupra însemnătâții maritime a canalului, s’a ocu­pat cu întocmirea unei comisiuni speciale compusă din membri de ai stat-maiorului mi­nisterului de resboiu și ai admiralitâții. Ambasade,regțe german din Londra, co­rnitele Mü­nste­r, care a plecat la Varzin, este așteptat poi­mâne aici pentru a-și con­tinua imediat călătoria înapoi la Londra. Alegerile pentru Landtag se vor face negreșit în răstimpul de la 19—26 Oc­tombre. Citim în Tremdenblatt : In privința începerii sesiunii delegațiuni­­lor nu s’a luat încă nici u h­otărîre; după Nemzet atât se scie, cu deschiderea sesiunii se va face într’una din Zilele cele mai a­­propiate de 20 Octombre. După cum se comunică d’aici Ziarului Narodni Listy, doctorul Kronawetter a co­municat amicilor săi politici să scrisore a­­mănunțita a președintelui Camerei deputa­ților, dr. Smolka, în care 1 rugă să-și amâne depunerea mandatului său­ până la 25 ale lunei. Amicii politici ai d-lui Kronawetter au ținut un consiliu, în urma câruia îl în­­demna să-și mențină mandatul său. ITALIA Citim în Neue freie Presse . .. Aflam din Roma cu data de 25 Sep­tembre : Scriea data de un Ziar german, cum­ ca Austria ar fi exercitat uă presiune asupra Italiei în privința afacerei bombe­lor, este cu totul falsă. Italia a intervenit cea d’ăntâi din bună-voia iei în acesta afa­cere și cele d’ăntei­comunicări asupra aten­tatului au fost date de autoritățile italiane. Garnisonele din Romagna au fost întărite. TURCIA Citim în Die Presse : Ni se comunică din Constantinopole cu data de 24 Septembre . După cum se a­­sigură, Sultanul a înlăturat din funcțiunea ce ocupa pe marele șerif de la Meca, Ab­dul Mutailib, li a numit în locul său pe Șeic Abdulah. Abdul Mutailik ar fi arestat. Conferința pentru aplanarea neînțelegerei turco-greceșci în privința fruntariilor, s’a întrunit astă­zi; ședința a fost ridicată însă imediat; câci s’a primit scirea ca Said-pașa și trimisul grec în Constantinopole, Con­­duriotis, au găsit uă basa de înțelegere, după care Turcia cedază Greciei tote cele patru punte contestate și amână regularea fruntariei din împrejurimile Guniței, care se va face mai tarziu printr-u­ înțelegere directă cu guvernul grecesc. RUSIA Corespondința politică primeste din Petersburg urmatorea corespondință . Aflâm din uă sorginte sigură ca scomotul apropiatei încoronări a Țarului este fară nici un temei. După ce au visitat esposi­­țiunea din Moscva — visită care formeza singurul scop al călătoriei imperiale — îm­păratul și imperatesa se vor întorce la Ga­cina. In nici un cas încoronarea nu se va face în secret, sau nu va fi însoțită de­cât do uă simplă ceremonie religiosa. Socrul Țarului se va face în formele tra­diționale, supt ochii poporului și cu tata pompa ce cere un solemnitate de felul a­­cesta. Acesta instituțiune a trecut așa de mult în moravurile poporului rus, în­cât ar fi peste putință de a o lipsi de splendarea iei. Pentru acest cuvânt, și afară de ciu­data impresiune ce ar produce asupra străi­nilor că încoronare tainică, este sigur câ încoronarea împăratului Alecsandru III nu se va deosebi de solemnitățile precedente. MUNTENEGRUL Citim în Neue freie Presse : Ni­șă telegrafiază din Cataro cu data de de 25 Septembre: Inimicițiile dintre Alba­­nesi și Muntengreni în Podgorița și Țeta cresc pe fie­care Zi- Vineri triburile alba­­ neze din Hotti, Gruda și Malissori aü tras asupra cordonului muntenegrean, care să întinde de la Kabaria Gora până la pla­toul de la Dremosko. La sosirea însă a batalionelor din Cuci și Piperi, Albanezii s’au tras înapoi. In urma acestor întâm­plări, guvernul muntenegrean a oprit pe susnumitele triburi albaneze de a­calea în Podgorița,î ceea­ ce a suscitat mare animosi­­tate din partea lor. Albanezii de la Dinos și Ph­alie și-au­ transportat averile lor la o­ localitate mai depărtată, Tura, cǎci locurile ocupate de ei până acum au căzut în mânile Muntenegrinilor. CESTIUNEA EGIPTEANA Cu tote desmințirile date în mai multe rînduri scomptului privitor la esistența unui tratat secret ce s’ar fi încheiat între Englitera și Redivul, un dhiar din Paris, le Voltaire, da ci­titorilor sei date precise și amănunți­te asupra acestei convențiunî secrete, care s’ar fi iscălit la 15 Septembre. In puterea înțelegere­ stabilite între Marea Britanie și Redivul, acesta n’ar mai păstra în fapt de­cât uă pute­re nominală, Englitera reservându­­și desemnarea miniștrilor și a impie­gaților superiori ai Statului. Alecsan­­dria, Damieta, Port-Said, Tsmailia și Suez ar rămâne ocupate de armata engleză. Că divisiune ar sta la Cair spre a protegta pe Kedivul. In sfîrșit cuartierul general al ge­­nerarului Wolseley s’ar aședia la A­­lecsandria. Cât despre canalul de Suez, nu ar fi vorba de el în con­­vențiune, dar, prin ocuparea orașe­lor Suez, Port-Said și Ismailia, En­glitera și-ar fi atribuit în administra­­țiunea și în poliția lui u­ parte pre­ponderentă. Cu tote acestea, regula­rea cestiunilor privitore la canal ar fi supuse aprobarea puterilor. Precum vedem,­­zice Independința belgică, este oă combinare nouă care diferă de precedente înțelegeri secrete care se du­­ceau ca s’au făcut în urma espedițiunei bri­tanice, câci Sultanul ar fi lăsat cu totul a­­fară. Kedivul ar fi intervenit în convențiu­­ne ca suveran absolut al acestei țâri pen­tru a ceda unele din drepturile sale pute­­rei cuceritore, și cestiunea Suez ar rămâne la apreciarea canalului de concertului european. Cu totă serioositatea cu care le Voltaire da aceste informațiuni, ne pare pru­­dinte să ne îndoim. Ziarele din Londra care reprezintă ideile guvernului actual, au contrazis într’un mod așa de categoric tote proiectele de convențiuni secrete atribuite guvernului englez îndată după victoria tru­pelor britanice, în­cât ar fi cu neputință de a admite asemenea înțelegeri, chiar atunci când caracterul bine cunoscut al capului cabinetului, declarațiunile repetite, manifes­tările publice de tot felul ale membrilor ca­binetului nu ne ar autoriza a nu crede. Le Voltaire adaugă că în acest moment si­lințele diplomației britanice la Constantino­pole tind a dobândi de la Sultan un tra­tat care s-ar substitui pretinsului tratat se­cret care trebuie să serve ca ancesă la con­venția militară. După acest nou tratat, Tur­cia ar ceda în fapt Engliterei tot teritoriul egipten, pentru o­ sumă anuală de 320,000 livre sterling, adică 8,000,000 lei, plătibilă pe trimestru. Englitera s-ar îngagia în schimb a apăra imperiul otoman în contra ori­carei încercări de desmembrare din partea Rusiei sau ori­carei alte puteri. A­­cesta aparține domeniului fantasiei și nu reproducem aceste informațiuni de­cât pen­tru a cita tote soluțiunile ce s’au scos la ivela. The Daily News primeste tocmai a­­cum un depeșă din Constantinopole după care Englitera ar fi asigurat pe Portă ca nu va călca în nimic drepturile sale de suve­ranitate în Egipet. Că asemenea asigurare nu s’ar înțelege daca voința Englitezei ar fi d’a se înțelege d’a dreptul cu Kedivul și în asemene condițiuni. The Standard primesce di­n Alec­­sandria un corespondință din care estragem urmatorele : Țî­e scârbă când auzî protestările de de­votament ce le fac Khedivului personagiele cele mai compromise în recentele tulburări, dar până acum Tewfik se arată surd tutu­ror acestor demonstrări. El a refuzat să pri­­mască pe principii din familia s­a, Ibrahim, Hamed și Kamil, care au iscălit în luna Mai proclamarea lui Arabi. Se zice ca mai multe principese sunt asemenea compromise în rescula și ca se va confisca proprietățile mai multor persone, care proprietăți prețu­­esc aprope 25 milione, ce vor fi întrebu­ințate spre a despăgubi victimele jafului din Alecsandria. SGIRI­I ALE DILEI Astă­zi 16 Sept. termometru casei Menu (Succr. de Lliuer), calea Victoriei, 75, aréta grade Réaumur­ ,V­IIII UIVU.1 înălțimea barometrică 760 mm. Cerul noros. * * if Ieri s’a ținut concursul pentru ocuparea catedrei de limba și literatura franceză de la liceul Sf. Sava. Nu se im­uncă resul­tatul. * * * Concursi­i pentru ocuparea catedrei de istorie de la liceul Sf. Sava, vacantă în urma demisiunei d-lui B. Florescu, trebuia se se țină ieri. Profesorii adunați au amânat concursul pe Vineri. * * * Ieri s’au întrunit comercianții din capi­tală, patentări de cl. I și II, pentru a alege pe membrii comercianți ai tribunalului de comerciu. Din 151 patentări înscriși pe listă, au luat parte la vot 85. Au fost aleși membri d-nní N. Hagi Stoica fiul cu 83 voturi și A. Zah­ariadi cu 58­ suplininte, d. D. Tănăsescu cu 58 voturi. * * * Paloda află ca d. Herescu, procurorul tribunalului local, săptămâna trecută în urma unei denunțări, s’a transportat în co­muna Murgeni, reședința supt-prefecturei Tîrgu, unde a constatat ca funcționarul An­­tonescu, în calitate de ajutor al acelei supt­­prefecturi, a luat mită 50 lei, prin inter­mediul socrului seu, de la 2 locuitori ce i suspecta de autorii unul furt. Faptul de mituire, grația energiei și vigilinței d-lui procurore Herăscu, constatând­u-se este pe cale a se da judecății. * * * D-nii San-Marin și Stoicescu au făcut apel în contra sentinței tribunalului secția II, care l-a condamnat pe cel d’ăntuiit la 2 ani, éi pe cel d’al douilea la trei luni închisore corecțională. * * * D. Abil Crăsnaru, proprietar în comuna Groșerea, oferind gratis tota lemnăria ne­cesară construcțiunei podurilor după calea comunală Groșerea, în valore de lei 300, ministerul esprimă mulțămirile sale d-lui Abil Crăsnaru pentru acesta ofrandă. * * # Paloda spune ca în comuna Bacani, plasa Simila, s’a ivit uă boia între vitele locuito­rilor ; acesta este un fel de umflătură la gât, din care după 24 ore vita mare. D. veterinar s’a transportat în localitate. * * * De la 5 până la 11 Septembre s’au năs­cut în capitală 94 copii, dintre care 6 is­­raeliți și au murit 92 persone, din care 13 israeliți. Nașcerile s’au împărțit în modul următor: Băeți legitimi 31 „ ilegitimi 11 Fete legitime 31 „ ilegitime 21 Decesele s’au împărțit ast­fel : Bărbați 48 Femei 44 Din acest număr de 92 decese sunt 57 copii morți înainte d’a ajunge la 5 ani, a­­dică peste 50 °/o. * * . * Mișcarea poporațiunii urmată în comuna urbei Bârlad, în cursul săptămânei de la 4 și până la 11 Septembre anul cuvinte 1882 :

Next