Romanulu, ianuarie 1883 (Anul 27)
1883-01-26
r ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIUEL Linia de 30 litere petit, pagina IY ...... 40 bani Deto „ „ „ „ III .... 2 lei — „ A sc adresa: IN BOMANIA, la administrațiunea diaruluî. IN PABIS, la Havas, Lafiite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, Wallflscbgasse 10. LA FRANCFORT, S. - M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. —. Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL 25 CALENDAR 1QQ0 6 FAURARIOUJ Alegerile comunale s’au făcut în tota țara. Partita liberală, și’n aceste alegeri de unde atârna sórta acelor mii de părticele din patria cea mare , comunele, a eștt mai pretutindeni triumfătorre. Pentru oricine cunosce progresul pe care l’au făcut ideile liberale în țară, și îmbunătățirile de tot felul ce s’au respăndit împreună cu densele peste tote clasele poporațiunelor, acest resultat nu putea să fiă de loc surprinzător. Față c’un asemenea stare de lucruri, guvernul liberale, credincios trecutului séu, nu putea, în vederea apropiatelor alegeri, de cât se ia tote măsurile necesare pentru ca opiniunea liber manifestată a cetățenilor să fiă pe deplin respectată. Trebuia atrasă din nou luarea aminte a tutor autorităților, ca cea mai mică ingerință sau presiune din partea lor în alegeri devenea uă gravă abatere de la îndatoririle lor. Aceste instrucțiuni nu erau de prisos într’uă țară în care s’a practicat în timp de ani îndelungați, de către guvernele ce s’au menținut prin violență, sistemele cele mai perfecționate de năbușire a voinței alegătorilor. In privința acesta se formase un fel de tradițiune care, prinsese așa de puternice rădăcini, încât putea fi considerată ca un fel de instituțiune publică, primită și recunoscută. Aceste apucături ale funcționarilor, din nefericire, n’au dispărut cu totul, căci nu în câțiva ani se transformă viața politică a unei țări și se înrădăcinază bunele obiceiuri de vieță publică liberă, așa încât trebuie se se veghieze necontenit asupra lor. D. ministru de interne a înțeles prea bine acesta și a simțit de datoria sea se reamintesca tuturor supt ce regim trăim astă cu. Cuvintele d-lui ministru în acesta privință sunt categorice : „Ceea ce voiesc a pune și d’astă dată în vederea d-vóstrá, d-le prefect, și ceea ce mai ales trebuie să facă obiectul principalei d-vóstrá preocupațiunî în aceste momente de vină și inviețuitore agitațiune morală și constituțională, este ca se îngrijiți și să veglijați cu cea mai seriosa atențiune ca nicăiurî, nici de cum și supt nici uă formă, funcționarii publici, de veri-ce categoriă, aceia cari prin lege sunt investiți cu uă porțiune măcar cât de mică din autoritatea publică și chiar d'ăi gardiî civice, se nu se prevaleze de acésta calitate, de acastă autoritate sau posițiunea lor, și să nu caute, prin veri ce mijloce, a ingera în alegerile cetățenilor, pentru nici una din ideile, pentru nici unul din candidații afișați pe drapelul combatanților.“ Trebuie să convenim ca nu se putea elice mai bine; efectele acestei circulari le-am vădut din aspectul liniștit și demn ,pe care l’au presintat alegerile în mai tote unghiurile țerei. Cu tóte acestea diarele oposițiunii publică mai multe proteste, ce s’au înaintat și d-lui ministru de interne, din mai multe orașe ale țarei, unde cetățenii se plâng cu circulara d-lui ministru de interne ar fi fost nesocotită și voința alegătorilor călcată în piciure. In concertul atât de calm al alegerilor comunale s’ar fi produs și căte-va note discordante, remășițe ale unor obiceiuri pe care nu le-am putut încă desrădăcina cu totul. Să citim căteva din aceste proteste și mai intenü de tote să facem uă deosebire între acele proteste cari arata fapte vădite de ingerință administrativă și între acele cari nu cuprind decât vorbe gele, declamațiuni isvorite din necazul unui candidat nenorocit, declamațiuni cari se vor produce întotdeauna, supt tote guvernele și supt tote regimurile. De aceste din urmă nu vom ținea de loc semn. E că un specimen din aceste faimose proteste . „Din Slatina „ziarului Timpul „Somitățile guvernamentale aleși, complect! ! „Libertatea alegerilor va remănea proverbială ! ! ! „Onore (?) Marelui (?) Partid Național liberal“! ! ! ! „ Maican. “ Asemene proteste ne ar fi plăcut să le vedem mai curând în Scaiul decât într’un diar care se duce câ e serios. Din fericire însă constatăm ca protestele care arătă fapte și amănuntesunt forte rare. Intre acestea am putea cita pe cel din Giurgiu : „Poliția și șefii gardei cutreeră orașul amenințând pe alegători și împărțind liste de candidați printre care figureza și socrul directorului prefecturei. Alegătorii sunt urmăriți pas cu pas de câtre Polițiă. Cerem dreptate și respectarea circularei domnieîvastre. „Semnați 30 de orășeni.“ Protestul din Alecsandria, semnat de mai mulți orășeni, trebue să ne atragă de asemene luarea aminte : „ Aginții polițienescî, și fiscali cu primarul în cap, ingereză pe față în alegerile comunale. Toți, și însuși primarul, fără frică de pedepsă și fâră rușine, umblă din casă în casă, distribuind liste pentru candidații sâi și intimidând cu autoritatea lor pe cei ce ar vota contrariu.“ Vă sută trei deci de alegători din Brăila au trimis de asemenea uă protestare d-lui ministru de interne. Ei se plâng câ salile de alegeri erau ocupate de primar, consiliul comunal, comisari, comandantul gardei, agenții percepției, directorele temniței, controlorul financiar, comandantul sergenților, etc. Asemene protestări au mai venit și din orașele Călărași și Botoșani. Față cu aceste protestări, datoria d-lui ministru de interne, și n’avem nici uă îndouială ca și-o înțelege pe deplin, este d’a cerceta cât mai în grabă décâ faptele arătate sunt pe deplin, adevărate sau décá au fost născocite numai din causa pasiunilor politice. In cazul d’anteiű, nu ne îndoim câ d. ministru va lua tote măsurile necesare pentru a descoperi pe vinovați și a face să îi se aplice cât mai curând cele mai aspre pedepse pe care le prevede legea. Dacá asemenea fapte s’au produs, ele trebuie înfrânate cu cea mai mare energie, pentru a face se dispară că dată acele obiceiuri de presiune și de violență, moștenite de unii funcționari din timpul regimului conservator. Numai astfel vom putea întemeia în țara nostra uă viață publică pe deplin liberă, numai astfel vom face ca cetățenii se iubesc instituțiunile și ideile pe cari se rezima partita liberală, respective s’au declarat contra proiectului, se găsesc din Barthélemy St. Hilaire, Waddington și de St. Walker, New-York, 5 Februarie. — Inundațiunile au devastat mai multe State ale Americei de Nord , în Ohio, Indiana și Pensylvania pagubele pricinuite de rîurile vărsate sunt forte mari. — SERVICIUL TELEGRAFIC %IL. AfiliMȚVEI HAVAS Paris, 5 Februarie. — Comisiunea numită de Senat spre a examina legea contra membrilor vechielor familii domnitore ale Franciei e compusă din nouă membri, din cari opt sunt opuși la proiectul votat de Cameră și numai unul singur favorabil. Printre membrii aleși cari în birourile lor CONFERINȚA DE LA LONDRA Citim urmatorele în la Reforme de la 1 Februarie, care apare în Paris : Se pare sigur astă dii cu pretențiunile Rusiei relative la gurile Dunării, și în special la gura Kiliei, nu mai există, cel puțin pentru moment. Rusia, ne mai stăruind însă cale periculosă, și cu atât mai periculosa ca ea ar provoca fatalminte conflicte armate, lucreza cu înțelepciune și prevedere. Acest resultat, după cum o înțelege totă lumea, se datoreste presinței d-lui de Giers la Viena, simpatiei ce a întâmpinat la curtea lui Francisc Iosef, înțelegerii ce există între cornițele Kalnoky și el. Suntem departe, cum se pute vedea, de faimosa notă aspră publicată în Septembre trecut de Journal de Saint-Petersburg. La acea epocă, se părea ca nu e cu putință vre-o înțelegere. Rusia voia să smulgă brațul Risia de supt controlul comisiunii dunărene. Ea voia să facă acesta instituțiune ilustiiă, și prin urmare să facă unul din cele mai mari rele Austriei și Statelor țermarene. ,Nu tot de acesta părere este corespondintele de la Londra al ziarului oficios die Presse din Viena. Acest ziar publică supt titlul de Enginera și Rusia o lungă corespondință cu data de 30 ianuarie, din care extragem urmatorele parți interesante : Prin presa continentală se asigură necontenit ca d. de Giers a avut ocasiunea să se pronunțe mai ales asupra Gestiunilor dunárena și egiptena. Se im forte bine pe aici câ Rusia are de apărat în Egipet tot atât de puține interese ca și în Mecsic și Australia. Este vădit ca cei din Petersburg se tem de naintarea Englitezei pe noul câi în Indii și póte și mai mult de stabilirea nostra în porturile de est ale mării Mediterane, și de aceea ei voesc a ne împedica cât se pote mai mult ca să ne ajungem la acest scop. Actuala situațiune în Egipet pate negreșit să fie precum schimbată prin riscare va sfaturi date Sultanului, dar în cele din urmă vor trebui ca și cei din Petersburg să se convingă ca Enginera nu cugetă de loc a lăsa pe sema altuia să culegă rudele de la Ter-el-Kebir. Nici Turcia nici altcineva n’are mijloce tari séü uă ocasiune nemerită d’a schimba într’un fapt activ resistența contra posițiunii nóstre din Egipet, chiar dacá nu se ține sema de faptul ca Englitera a luat măsuri pe țârmii Nilului în urma vederilor exprimate de majoritatea puterilor. A face că imputare Engliterei ca voeste a-și întinde sfera iei de putere, nu șade negreșit bine acelora ale câror planuri în privința Armeniei și a Asiei Centrale sunt destul de bine cunoscute de totă lumea. Astfel dar, décá cei din Petersburg aduc pe tapet un fel de cestiune egiptena, apoi credem ca ei fac acesta numai spre a e spune ca uă concesiune orîce dare napoi a Rusiei în acesta privință, spre a cere apoi să contra concesiune din partea Engliterei. In cestiunea dunăreană lucrurile stau cu totul altfel. Englitera a făcut invitările la Conferința ce este a se deschide lunea viitare aici, fiindca ea este mai interesată ca tate Statele de mișcarea comercială de la gurile Dunării. Marina nostră comercială a participat în anul 1881 la navigațiunea din Sulina cu 523 vase având un cuprins de 498,994 tone, pe când vaporele rusesc nu au în mișcare mai mult de 10,717 tone; comerciul nostru acolo represinta tocmai 63 la sută din întregul comerciu european care a eșit și a intrat pe la Sulina în 1881. înțelegem ca nisce asemene fapte să displacă într’atât politicilor ruși, încât să dorască bucuros disolvarea totală a comisiunii dunărene internaționale. Cu tote acestea înse cestiunea dunăreană are și ea uă parte însemnată în politică; ar fi deci cam necomod pentru diplomații din Petersburg ea, din causa unei oposițiuni peremptorii, se remână cu totul isolați—și de aceia a fost inventată cestiunea Kisia. Este forte vedhi ca ei nu fac acesta din punturi de vedere comerciale, câcî cele opt-deci vase comerciale ruseșcî, care au intrat péne acum pe la Sulina, nici nu vor spori nici nu le va merge mai bine în cas când ele ar intra vr’uă dată pe Dunăre prin gura Oceakoff și s’ar duce la Galați prin brațul Kaliei, în loc d’a face acestea pe la Sulina. Este deci mai mult ca sigur ca în cestiunea Kilia se află ascuns un principiu politic de natură specific rusesca. Rusia voeșce mai nainte de tote să aibă uă gură a Dunării propria a sea; ea va face atunci în ea tot ce-i va plăcea și-i va conveni, nesupărată de nici un control internațional ca acela care a fost esercitat până acum de comisiunea dunăreană. Uă dată ca Rusia va avea uă gură a Dunării pe propriul ior teritoriu, ea va putea atunci se percepa dârî și tace cum îi va plăcea și să vâre pe Dunăre vasele de resbel ce va crede de trebuință, fără ca vr’uă putere să aibă dreptul a protesta în contra. Este de ajuns a lămuri aceste aspirațiuni pentru ca nimeni să nu mai fie surprins daca Rusia, aducând cestiunea Kilia în Conferință, va îmtâmpina uă aspră și vine oposițiune din partea Englitezei. Corespondintele din Viena al Ziarului Times anunță ca Rusia va cere probal minte escluderea brațului Kilia de supt juridicțiunea comisiunii dunărene europene. Rusia a încunoșdințat deja pe puteri despre acesta. D’altmintreli s’a stabilit deja , prin mijlocirea d-lui de Giers, oă înțelegere positivă între Rusia și Austria, a cărei natură este énse necunoscută. De altă parte Kölnische Zeitung publică urmatorea telegramă din Londra, cu data de 3 Februarie , care pare a confirma atât cele dise de Times cât și cele reproduse mai sus după die Presse : Conferința dunăreană va începe lunea viitore și va ține trei ședințe pe săptămână. Este probabil ca Conferința va dura 2/2 săptămâni. In același timp cu Romănia va fi admisă și Serbia cu vot deliberativ, dar numai când se vor discuta în special interesele sărbescî. Porta s’a opus la admiterea Bulgariei. Plenipotențiarul turc Karatheodory Effendi, n’a sosit încă. Starea sănătății d-lui Tissot s’a îndreptat astfel, încât d-sea va putea lua parte la Conferință. Engliteza acordă că mare însemnătate Conferinței, de când prin date statistice, s'a convins ca în anul 1881 au trecut prin gura Sulina 523 vase engleze cu aprópe 500,000 tone, pe când vasele ruseșc n’au avut decât un conținut de 10,000 tone. Astfel der Englitera are cel mai mare interes în realizarea programei Conferinței, pe când Rusia, din contra, din motive lesne de înțeles ar voi ca Conferința să nu reușescă, și deșigur co nii Rusiei și ambasadorul iei cornitele Morenheim se va datori recunoștința deca Conferința își va ajunge la scop. Mai ales cornițele Morenheim luptă cu îndărătnicie spre a împedica reușita Conferinței, câci prin acesta voea ce a-șî căștiga pintenii săi de ambasador. D’altmintreli este prea cu putință ca Rusia să reușescă a despărți gura Oceakov de brațul Kilia și scoterea iei de supt juridicțiunea comisiunii dunărene. DIN AFARA FRANCIA Neue freie Presse publica urmatorea telegramă din Paris cu data de 3 Februarie : Ministrul Justiției, d. Devos, a presintat astăzi în Senat legea contra pretendinților. Nu s’a urmat nici uă desbatere asupră, dar totuși, din votul asupra otărîrii filei pentru alegerea comisiunii, s’a putut vedea ca protivnicii proiectului sunt în număr mare. Uniunea republicană din Senat a otârît să susțină legea, pe când centrul stâng s’a declarat în contra. Printre protivnici se află și d. Léon Say. Al treilea grup al stângei nu s’a pronunțat încă. Credința generală este câ tóte grupurile stânge vor ajunge la uă transacțiune. Centrul stâng voeste să se modifice legea. Contrariu cu tóte scirile de până acum, se asigură cu d, Grévy este contra disolvarii Camerei, chiar când acesta n’ar fi în acord cu Senatul. Președintele Republicei nu crede câ e vremea pentru uă dizolvare. Se zice ca ministrul de externe va fi numit Emanuel Arago, actualminte ambasadore al Republicei în Elveția și vechil amic al președintelui Republicei. In casinul de la Montpellier s’a dat de curând un serbare organisată de clericali, la care au luat parte mai multe notabilități ilegitimiste. Un colonel a ordonat la 400 soldați se asiste la acesta serbare, unde e MERCURI, 26 IANUARIE 1883 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — rau față și mai mulți oficiali îmbrăcați civil. Deputații voesc a interpela pe ministrul de resbel, care a ordonat deja uă anchetă asupra acestei afaceri. GERMANIA Ia ședința de parțea trecută a Reichstagului a fost salevată cestiunea relativă la odihna de Duminecă pentru funcționarii poștelor și telegrafelor. Un deputat, d. Lingens, a cerut ca în zilele de sărbători să nu se espedieze decât scrisorile, cărțile poștale și ZiareU) și ca, pentru depeși, să se plátesca în acele zi cuă supra-tacșă de 20 pfeningi. Secretarul de Stat pentru postii și telegrafuri, d. Stephan, a lăudat fórte mult odihna de Duminecă, a arătat influența iei morală și religiósǎ, și a asigurat ca guvernul va face tot ce -i va sta prin putință în acesta privință. AUSTRO-UNGARIA Neue freie Presse publică următorea telegramă ce i se trimite din Pesta cu data de 3 Februarie: In acord cu propriele nostre informațiuni,ziarul guvernamental Nemzet publică un comunicat, care desminte categoric presupunerea câ actualele conferințe ministeriale din Viena sunt în legătură cu politica estorială, în care a trebuit să se facă schimbări însemnate în urma venirii d-lui de Giers la Viena care nu era un eveniment neașteptat, și cu cornițele Kalnoky, cu puține zile mai nainte de sosirea d-lui de Giers la Viena, a fost ac, unde d. Tisza, ca represintante al influenții guvernului ungur, a fost în posițiune să comunice ministrului de externe vederile politicilor unguri. Astfel dar este numai simplă combinațiune călătoria la Viena a miniștrilor unguri. Acesta călătorie eraotărîtâ de mult încă, câci conferințele, ale câror obiect sunt numai afacerile curente, au fost împedicate numai de desbaterile parlamentare, care au reținut aici pe miniștrii unguri. Ca un corolar interesant la scomotele împrăștiate. Ziarul Nemzet desemnă și scomotul despre un alianță cu Rusia și anunță ca în conferințele miniștrilor va fi vorba și despre orecari drumuri de fer strategice. ENGLITERA Miniștrii englesi, fără ca să fi inaugurat încă seria de consilii ce se țin regulat mai nainte de deschiderea Parlamentului, au început a-și pregăti programa pentru sesiunea ce se va deschide la 15 Februarie, și Daily News asigură cu d. Gladstone chiar, care s’a însănătoșit, este otărît nu numai de a părăsi Cannes spre a-și lua locul pe banca ministerială chiar din ănteia Zi a sesiunii, dér încă ca ține să vine corespondința cu colegii săi în privința măsurilor de care vor fi sesisate Camerele. Cea d’ăntei din aceste măsuri va fi negreșit bilul relativ la guvernământul municipal din Londra. Se scie ca este vorba d’a contopi într’un singur corp deliberant mulțimea de mici administrațiuni care ’și împart actualminte atribuțiunile municipale, spre marea pagubă a administraților. Acesta va fi — jico VIndépendance beige— un însemnată operă de unificare și chiar de liberalism, fiind-câ, aducând cu sine uă întindere forte largă a principiului electiv, ea va permite la un număr mult mai mare de cetățeni d’a lua parte la guvernarea orașului și va transforma unicele administrațiuni municipale de astăzi într’uă instituțiune omogenă și ’n adever represintativă. După cele d’ăntei amănunte ce publică în acesta privință câteva foi bine informate, mahalalele deși vor fi represintate în noul consiliu comunal, tot își vor păstra oăarecare dosă de autonomie. D’altmintreli, acesta reclamă și ele de mai multă vreme. Déca cestiunea irlandeză nu va veni să se pună în drumul planurilor guvernamentale, apoi în acesta sesiune vor fi presintate și alte reforme tot atât de însemnate, între altele aceea privitore la fraudele electorale și la guvernământul comitatelor. TURCIA Uă telegramă din Constantinopole, cu data de 3 Februarie și publicată de Neue freie Presse, comunică urmatorele : Edhem-pașa a sosit ieri dimineță și s-a dus imediat la palat, unde a fost întâmpinat cu oă primire deosebită. In urma unei lungi audiențe la Sultan, Edhem-pașa conferi apoi ia Portă cu marele vizir, după ceea ce acest din urmă trămise imediat la Karatheodori Efendi, ordinul să plece azi la Londra. In același timp marele vizir ceru printr’uă teșcherea uă iradea imperială, care să dispună participarea Turciei la conferință și se ordone a se da lui Musurușpașa instrucțiuni telegrafice în sensul, câ Pórta recunosce ca Conferința are a discuta trei cestiuni : Menținerea comisiunii dunărene europene, prelungirea mandatului iei și examinarea propunerii Bariere. Este de temut ca Rusia va strecura aci și cestiunea Kilia. In privința cestiunii egiptene nu s'a luat încă nici hotărîre. Politica Sultanului țintesce ca în acord cu puterile, să arate trebuința convocarei unei conferințe. Turcii cred ca Anghtera își va modera acțiunea sea în Egipet, și speră ca, cu ajutorul puterilor, vor face să se respecte drepturile Sultanului în Egipet. RUSIA Die Tribune, din Berlin, află de la corespondintele său din Petersburg ca actualminte se urmeza că corespondința activă și personală între țarul Alecsandru și împăratul Wilhelm, ceea ce, dice Vindépendance berge, nu însemneza de loc, după cum am avut atâtea probe, ca relațiunile dintre cele două puteri sunt tot atât de cordiale ca și între cei două suverani. De fapt, adaogă citatul Ziar, nu trebuie să se ia acesta înțelegere într’un sens prea larg și se deducem ca vechia alianță s’a reînoit. S’a ajuns pur și simplu la uă înțelegere asupra unui modus vivendi, după cum o spune și corespondintele din Pesta al Gazettei de Colonia. Pate câ acestă înțelegere va permite un armistițiu în campania diplomatică ce Austria și Rusia întreprind prin culise în Serbia, în Muntenegru și Bulgaria. Acesta chiar ar fi un resultat însemnat pentru cele două puteri care au atâta trebuință d’uă liniște reală spre a îmbunătăți situațiunea lor financiară. Rusia ar putea, d’altmintreli, se profite de acest armistițiu spre a se ocupa serios de situațiunea sa interioră. Corespondintele din St. Petersburg al țarului berlines die Tribune constată uă îmbunătățire simțitore în acesta privință, ceea ce este éasă în contrazicere cu depeșele din aceste din urmă Zile, care relateza despre noui mișcări ale nihiliștilor, de cari nu se mai auzea vorbind de câtăva vreme. RUMELIA ORENTALE Frankfurter Zeitung primesce din Constantinopole uă depeșă în care se zice ca agitațiunea rusescá în Rumelia orientale s’a îndouit de cătăva vreme. Din acesta causă Turcia s’ar fi otărît se trămită trupe acolo. Acesta noutate ar fi autat în Rumelioți să vină dorință d’a grăbi unirea lor cu principatul vecin. Intrigile ruseșcî în aceste provincii—Zice V Indépendance belge—nu mai sunt un mister pentru nimeni, și tocmai ele ar trebui să facă pe Rumelioț a nu mai avea nici un poftă pentru uă unire cu Bulgaria. Esperiența ce Bulgarii fac în acest moment cu regimul introdus în acest principat prin influința rusesca, nu pare tocmai incuragiatore, și ar fi mai bine ca Rumelioții să nu se prea grăbescă a se supune acestui regim. El au o o mulțime de cuvinte d’a preferi guvernământul lui Aleco-pașa, chiar cu dependința, forte ușoră de altmintreli, a Turciei, aceluia al generărilor Soboleff și Kaulbars. SCIRII ALE ZILEI Astăzi 25 Ianuar. termometru casei Menu (Suecr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arétá grade Réaumur : La 12 ore noptea — 0. La 7 ore dim.10.5 La amicul 2.5 înălțimea barometrică, 765 mm. Cerul noros. * * * 23 ianuarie 1883. M. S. Regele, suferind de Joții de nevralgie reumatismală,—boilă fără gravitate, dar destul de durerosă,—a fost silit a păstra un repaus absolut în pat, și nu se va putea scula încă căteva zile. Dr. Theodori. * * * Starea M. S. Regelui este destul de satisfăcătore și permite a sperată însănătoșare completă în scurt timp. Dr. TheodoHi