Romanulu, ianuarie 1883 (Anul 27)

1883-01-26

r ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIUEL Linia de 30 litere petit, pagina IY ...... 40 bani Deto „ „ „ „ III .... 2 lei — „ A sc adresa: IN BOMANIA, la administrațiunea diaruluî. IN PABIS, la Havas, Lafiite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein et Vogler, Wallflscbgasse 10. LA FRANCFORT, S. - M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. —. Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL 25 CALENDAR 1QQ0 6 FAURAR­IOUJ Alegerile comunale s’au făcut în tota țara. Partita liberală, și’n aceste alegeri de unde atârna sórta acelor mii de părticele din patria cea mare , co­munele, a eștt mai pretutindeni tri­­umfătorre. Pentru ori­cine cunosce progresul pe care l’au făcut ideile liberale în țară, și îmbunătățirile de tot felul ce s’au respăndit împreună cu densele peste tote clasele poporațiunelor, a­­cest resultat nu putea să fiă de loc surprinzător. Față c’un asemenea stare de lu­cruri, guvernul liberale, credincios trecutului séu, nu putea, în vederea apropiatelor alegeri, de cât se ia tote măsurile necesare pentru ca opiniu­­nea liber manifestată a cetățenilor să fiă pe deplin respectată. Trebuia a­­trasă din nou luarea a­minte a tu­tor autorităților, ca cea mai mică in­gerință sau presiune din partea lor în alegeri devenea uă gravă abatere de la îndatoririle lor. Aceste instrucțiuni nu erau de pri­sos într’uă țară în care s’a practicat în timp de ani îndelungați, de către guvernele ce s’au men­ținut prin vio­­lență, sistemele cele mai perfecțio­nate de năbușire a voinței alegăto­rilor. In privința acesta se formase un fel de tradițiune care, prinsese așa de puternice rădăcini, în­cât pu­tea fi considerată ca un fel de in­­stituțiune publică, primită și recu­noscută. Aceste apucături ale funcționari­lor, din nefericire, n’au dispărut cu totul, căci nu în câți­va ani se trans­formă viața politică a unei țări și se înrădăcinază bunele obiceiuri de vieță publică liberă, așa în­cât trebuie se se veghieze necontenit asupra lor. D. ministru de interne a înțeles prea bine acesta și a simțit de dato­ria sea se reamintesca tuturor supt ce regim trăim astă­ cu­. Cuvintele d-lui ministru în acesta privință sunt ca­tegorice : „Ceea ce voiesc a pune și d’astă dată în vederea d-vóstrá, d-le pre­fect, și ceea ce mai ales trebuie să facă obiectul principalei d-vóstrá preo­­cupațiunî în aceste momente de vină și inviețuitore agitațiune morală și constituțională, este ca se îngrijiți și să veglijați cu cea mai seriosa aten­țiune ca nică­iurî, nici de cum și supt nici uă formă, funcționarii pu­blici, de veri-ce categoriă, aceia cari prin lege sunt investiți cu uă porțiune măcar cât de mică din autoritatea pu­blică și chiar d'ăi gardiî civice, se nu se prevaleze de acésta calitate, de a­­castă autoritate sau posițiune­a lor, și să nu caute, prin veri­ ce mijloce, a ingera în alegerile cetățenilor, pen­tru nici una din ideile, pentru nici unul din candidații afișați pe drape­lul combatanților.“ Trebuie să convenim ca nu se pu­tea elice mai bine; efectele acestei circulari le-am vădut din aspectul liniștit și demn ,pe care l’au pre­­sintat alegerile în mai tote unghiu­rile țerei. Cu tóte acestea diarele oposițiunii publică mai multe proteste, ce s’au înaintat și d-lui ministru de interne, din mai multe orașe ale țarei, unde cetățenii se plâng cu circulara d-lui ministru de interne ar fi fost neso­cotită și voința alegătorilor călcată în piciure. In concertul atât de calm al ale­gerilor comunale s’ar fi produs și căte-va note discordante, remășițe ale unor obiceiuri pe care nu le-am putut încă desrădăcina cu totul. Să citim căte­va din aceste proteste și mai intenü de­ tote să facem uă deosebire între acele proteste cari arata fapte vă­­­­dite de ingerință administrativă și între acele cari nu cuprind de­cât vorbe gele, declamațiuni isvorite din neca­zul unui candidat nenorocit, decla­­mațiuni cari se vor produce în­tot­­dea­una, supt tote guvernele și supt tote regimurile. De aceste din urmă nu vom ținea de loc semn. E că un specimen din aceste fai­­mose proteste . „Din Slatina „ziarului Timpul „Somitățile guvernamentale aleși, complect! ! „Libertatea alegerilor va remănea proverbială ! ! ! „Onore (?) Marelui (?) Partid Na­țional liberal“! ! ! ! „ Maican. “ Asemene proteste ne ar fi plăcut să le vedem mai curând în Scaiul de­cât într’un diar care se duce câ e serios. Din fericire însă constatăm ca pro­testele care arătă fapte și amănunte­­sunt forte rare. Intre acestea am putea cita pe cel din Giurgiu : „Poliția și șefii gardei cutreeră o­­rașul amenințând pe alegători și îm­părțind liste de candidați printre ca­re figureza și socrul directorului pre­fecturei. Alegătorii sunt urmăriți pas cu pas de câtre Polițiă. Cerem drep­tate și respectarea circularei domnieî­­vastre. „Semnați 30 de orășeni.“ Protestul din Alecsandria, semnat de mai mulți orășeni, trebue să ne atragă de asemene luarea aminte : „ Aginții polițienescî, și fiscali cu primarul în cap, ingereză pe față în alegerile comunale. Toți, și însuși primarul, fără frică de pedepsă și fâră rușine, umblă din casă în casă, distribuind liste pentru candidații sâi și intimidând cu autoritatea lor pe cei ce ar vota contrariu.“ Vă sută trei­ deci de alegători din Brăila au trimis de asemenea uă protestare d-lui ministru de in­terne. Ei se plâng câ salile de ale­geri erau ocupate de primar, consi­liul comunal, comisari, comandan­tul gardei, agenții percepției, direc­­torele temniței, controlorul financiar, comandantul sergenților, etc. Asemene protestări au mai venit și din orașele Călărași și Botoșani. Față cu aceste protestări, datoria d-lui ministru de interne, și n’avem nici uă îndouială ca și-o înțelege pe deplin, este d’a cerceta cât mai în grabă décâ faptele arătate sunt pe de­plin, adevărate sau décá au fost născo­cite numai din causa pasiunilor poli­tice. In cazul d’anteiű, nu ne îndoim câ d. ministru va lua tote măsurile ne­cesare pentru a descoperi pe vino­vați și a face să îi se aplice cât mai curând cele mai aspre pedepse pe care le prevede legea. Dacá asemenea fapte s’au produs, ele trebuie înfrânate cu cea mai mare energie, pentru a face se dis­pară că dată acele obiceiuri de pre­siune și de violență, moștenite de unii funcționari din timpul regimu­lui conservator. Numai ast­fel vom putea întemeia în țara nostra uă viață publică pe deplin liberă, numai ast­fel vom face ca cetățenii se iubesc­ instituțiunile și ideile pe cari se rezima partita liberală, respective s’au declarat contra proiectului, se găsesc d­in­ Barthélemy St. Hilaire, Waddington și de St. Walk­er, New-York, 5 Februarie. — Inundațiunile au­ devastat mai multe State ale Americei de Nord , în Oh­io, Indiana și Pensylvania pagubele pricinuite de rîurile vărsate sunt forte mari. — SERVICIUL TELEGRAFIC %­IL. AfiliMȚVEI HAVAS Paris, 5 Februarie. — Comisiunea numită de Senat spre a examina legea contra mem­brilor vechielor familii domnitore ale Fran­ciei e compusă din nouă membri, din cari opt sunt opuși la proiectul votat de Ca­meră și numai unul singur favorabil. Prin­tre membrii aleși cari în bi­rourile lor CONFERINȚA DE LA LONDRA Citim urmatorele în la Reforme de la 1 Februarie, care apare în Paris : Se pare sigur astă­ dii cu pretențiunile Rusiei relative la gurile Dunării, și în spe­cial la gura Kiliei, nu mai există, cel pu­țin pentru moment. Rusia, ne mai stăruind în­să cale periculosă, și cu atât mai pe­­riculosa ca ea ar provoca fatalminte con­flicte armate, lucreza cu înțelepciune și prevedere. Acest resultat, după cum o în­țelege totă lumea, se datoreste presinței d-lui de Giers la Viena, simpatiei ce a în­tâmpinat la curtea lui Francisc­ Iosef, în­țelegerii ce există între cornițele Kalnoky și el. Suntem departe, cum se pute vedea, de faimosa notă aspră publicată în Septembre trecut de Journal de Saint-Petersburg. La acea epocă, se părea ca nu e cu putință vre-o înțelegere. Rusia voia să smulgă bra­țul Risia de supt controlul comisiunii du­nărene. Ea voia să facă acesta instituțiune ilustiiă, și prin urmare să facă unul din cele mai mari rele Austriei și Statelor țer­­marene. ,Nu tot de acesta părere este co­­respondintele de la Londra al zia­­rului oficios die Presse din Viena. Acest­­ ziar publică supt titlul de En­gin­era și Rusia o­ lungă corespon­­dință cu data de 30 ianuarie, din care extragem urmatorele parți inte­resante : Prin presa continentală se asigură ne­contenit ca d. de Giers a avut ocasiunea să se pronunțe mai ales asupra Gestiunilor dunárena și egiptena. Se im forte bine pe aici câ Rusia are de apărat în Egipet tot atât de puține interese ca și în Mecsic și Australia. Este vădit ca cei din Peter­sburg se tem de naintarea Englitezei pe noul câi în Indii și póte și mai mult de stabilirea nostra în porturile de est ale mării Meditera­­ne, și de aceea ei voesc a ne împedica cât se pote mai mult ca să ne ajungem la acest scop. Actuala situațiune în Egipet pate negreșit să fie pre­cum schimbată prin ris­­care­ va sfaturi date Sultanului, dar în cele din urmă vor trebui ca și cei din Peters­burg să se convingă ca Engin­era nu cu­getă de loc a lăsa pe sema altuia să cule­­gă rudele de la Ter-el-Kebir. Nici Turcia nici alt­cine­va n’are mi­jloce tari séü uă oca­siune nemerită d’a schimba într’un fapt ac­tiv resistența contra posițiunii nóstre din Egipet, chiar dacá nu se ține sema de fap­tul ca Englitera a luat măsuri pe țârmii Nilului în urma vederilor exprimate de ma­­joritatea puterilor. A face că imputare En­gliterei ca voeste a-și întinde sfera iei de putere, nu șade negreșit bine acelora ale câror planuri în privința Armeniei și a A­­siei Centrale sunt destul de bine cunoscute de totă lumea. Ast­fel dar, décá cei din Petersburg aduc pe tapet un fel de cesti­­une egiptena, apoi credem ca ei fac aces­ta numai spre a e spune ca uă concesiune orî­ce dare napoi a Rusiei în acesta pri­vință, spre a cere apoi să contra concesi­une din partea Engliterei. In cestiunea dunăreană lucrurile stau cu totul alt­fel. Englitera a făcut invitările la Conferința ce este a se deschide lunea vii­­tare aici, fiind­ca ea este mai interesată ca tate Statele de mișcarea comercială de la gurile Dunării. Marina nostră comercială a participat în anul 1881 la navigațiunea din Sulina cu 523 vase având un cuprins de 498,994 tone, pe când vaporele rusesc­ nu au în mișcare mai mult de 10,717 tone; comerciul nostru acolo represinta tocmai 63 la sută din întregul comerciu european care a eșit și a intrat pe la Sulina în 1881. înțelegem ca nisce asemene fapte să dis­placă într’atât politicilor ruși, în­cât să do­­rască bucuros disolvarea totală a comisiunii dunărene internaționale. Cu tote acestea înse cestiunea dunăreană are și ea uă parte însemnată în politică; ar fi deci cam ne­comod pentru diplomații din Petersburg ea, din causa unei oposițiuni peremptorii, se remână cu totul isolați—și de aceia a fost inventată cestiunea Kisia. Este forte vedhi ca ei nu fac acesta din punturi de vedere comerciale, câcî cele opt-deci vase comer­ciale ruseșcî, care au intrat péne acum pe la Sulina, nici nu vor spori nici nu le va merge mai bine în cas când ele ar intra vr’uă dată pe Dunăre prin gura Oceakoff și s’ar duce la Galați prin brațul Kaliei, în loc d’a face acestea pe la Sulina. Este deci mai mult ca sigur ca în cestiunea Kilia se află ascuns un principiu politic de natură specific rusesca. Rusia voeșce mai nainte de tote să aibă uă gură a Dunării propria a sea; ea va face atunci în ea tot ce-i va plăcea și-i va conveni, nesupărată de nici un control internațional ca acela care a fost esercitat până acum de comisiunea du­năreană. Uă dată ca Rusia va avea uă gură a Dunării pe propriul ior teritoriu, ea va putea atunci se percepa dârî și tac­e cum îi va plăcea și să vâre pe Dunăre va­sele de resbel ce va crede de trebuință, fără ca vr’uă putere să aibă dreptul a pro­testa în contra. Este de ajuns a lămuri a­­ceste aspirațiuni pentru ca nimeni să nu mai fie surprins daca Rusia, aducând ces­­tiunea Kilia în Conferință, va îmtâmpina uă aspră și vine oposițiune din partea En­­glitezei.­­ Corespondintele din Viena al Zia­rului Times anunță ca Rusia va cere probal minte escluderea brațului Kilia de supt juridicțiunea comisiunii du­nărene europene. Rusia a încunoș­­­dințat deja pe puteri despre acesta. D’altmintreli s’a stabilit deja , prin mijlocirea d-lui de Giers, oă înțele­gere positivă între Rusia și Austria, a cărei natură este énse necunos­cută. De altă parte Kölnische Zeitung publică urmatorea telegramă din Lon­dra, cu data de 3 Februarie , care pare a confirma atât cele dise de Times cât și cele reproduse mai sus după die Presse : Conferința dunăreană va începe lunea viitore și va ține trei ședințe pe săptămână. Este probabil ca Conferința va dura 2­/2 săptămâni. In același timp cu Romănia va fi admisă și Serbia cu vot deliberativ, dar numai când se vor discuta în special inte­resele sărbescî. Porta s’a opus la admite­rea Bulgariei. Plenipotențiarul turc Kara­­theodory Effendi, n’a sosit încă. Starea să­nătății d-lui Tissot s’a îndreptat ast­fel, în­cât d-sea va putea lua parte la Conferință. Engliteza acordă că mare însemnătate Con­ferinței, de când prin date statistice, s'a convins ca în anul 1881 au trecut prin gura Sulina 523 vase engleze cu aprópe 500,000 tone, pe când vasele ruseșc­ n’au avut de­cât un conținut de 10,000 tone. Ast­fel der Englitera are cel mai mare in­teres în realizarea programei Conferinței, pe când Rusia, din contra, din motive lesne de înțeles ar voi ca Conferința să nu reu­­șescă, și de­și­gur co nii Rusiei și ambasa­dorul iei cornitele Morenheim se va datori recunoștința deca Conferința își va ajunge la scop. Mai ales cornițele Morenheim luptă cu îndărătnicie spre a împedica reușita Conferinței, câci prin acesta voea ce a-șî căștiga pintenii săi de ambasador. D’alt­mintreli este prea cu putință ca Rusia să reușescă a despărți gura Oceakov de bra­țul Kilia și scoterea iei de supt juridicțiu­nea comisiunii dunărene. DIN AFARA FRANCIA Neue freie Presse publica urmato­­rea telegramă din Paris cu data de 3 Februarie : Ministrul Justiției, d. Devos, a presintat astă­zi în Senat legea contra pretendinților. Nu s’a urmat nici uă desbatere asupră­­, dar totuși, din votul asupra otărîrii­­ filei pentru alegerea comisiunii, s’a putut vedea ca protivnicii proiectului sunt în număr mare. Uniunea republicană din Senat a o­­târît să susțină legea, pe când centrul stâng s’a declarat în contra. Printre protivnici se află și d. Léon Say. Al treilea grup al stângei nu s’a pronunțat încă. Credința­ generală este câ tóte grupurile stânge vor ajunge la uă transacțiune. Centrul stâng voeste să se modifice legea. Contrariu cu tóte scirile de până acum, se asigură cu d, Grévy este contra disol­­varii Camerei, chiar când acesta n’ar fi în acord cu Senatul. Președintele Republicei nu crede câ e vremea pentru uă dizolvare. Se­­ zice ca ministrul de externe va fi nu­mit Emanuel Arago, actualminte ambasa­­dore al Republicei în Elveția și vech­il a­­mic al președintelui Republicei. In casinul de la Montpellier s’a dat de curând un serbare organisată­ de clericali, la care au luat parte mai multe notabilități i­legitimiste. Un colonel a ordonat la 400 soldați se asiste la acesta serbare, unde e­ MERCURI, 26 IANUARIE 1883 Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruluî și oficiele poștale. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele Republicate se ard — rau față și mai mulți oficiali îmbrăcați ci­vil. Deputații voesc a interpela pe minis­trul de resbel, care a ordonat deja uă an­chetă asupra acestei afaceri. GERMANIA Ia ședința de parțea trecută a Reichstagului a fost salevată cestiu­nea relativă la odih­na de Duminecă pentru funcționarii poștelor și tele­grafelor. Un deputat, d. Lingens, a cerut ca în­­ zilele de sărbători să nu se espedieze de­cât scrisorile, cărțile poștale și ZiareU) și ca, pentru de­­peși, să se plátesca în acele zi c­uă supra-tacșă de 20 pfeningi. Secretarul de Stat pentru postii și telegrafuri, d. Stephan, a lăudat fórte mult odihna de Duminecă, a arătat influența iei morală și religiósǎ, și a asigurat ca guvernul va face tot ce -i va sta prin putință în acesta pri­vință. AU­STRO-UN­G­ARIA Neue freie Presse publică următorea telegramă ce i se trimite din Pesta cu data de 3 Februarie: In acord cu propriele nostre informațiuni,­­ziarul guvernamental Nemzet publică un comunicat, care desminte categoric presu­punerea câ actualele conferințe ministeriale din Viena sunt în legătură cu politica es­­torială, în care a trebuit să se facă schim­bări însemnate în urma venirii d-lui de Giers la Viena care nu era un eveniment ne­așteptat, și cu cornițele Kalnoky, cu puține zile mai nainte de sosirea d-lui de Giers la Viena, a fost ac­, unde d. Tisza, ca represintante al influenții guvernului ungur, a fost în posițiune să comunice ministrului de externe vederile politicilor unguri. Ast­fel dar este numai simplă combinațiune călătoria la Viena a miniștrilor unguri. Acesta călătorie­­ era­otărîtâ de mult încă, câci conferințele, ale câror obiect sunt nu­mai afacerile curente, au fost împedicate numai de desbaterile parlamentare, care au reținut aici pe miniștrii unguri. Ca un co­rolar interesant la scomotele împrăștiate. Ziarul Nemzet desemnă și scomotul despre un alianță cu Rusia și anunță ca în confe­rințele miniștrilor va fi vorba și despre ore­cari drumuri de fer strategice. ENGLITERA Miniștrii englesi, fără ca să fi inau­gurat încă seria de consilii ce se țin regulat mai nainte de deschiderea Parlamentului, au început a-și pre­găti programa pentru sesiunea ce se va deschide la 15 Februarie, și Daily News asigură cu d. Gladstone chiar, care s’a însănătoșit, este otărît nu numai de a părăsi Cannes spre a-și lua locul pe banca ministerială chiar din ănteia Zi a sesiunii, dér încă ca ține să vine corespondința cu cole­gii săi în privința măsurilor de care vor fi sesisate Camerele. Cea d’ăn­­tei din aceste măsuri va fi negreșit bilul relativ la guvernământul mu­nicipal din Londra. Se scie ca este vorba d’a contopi într’un singur corp deliberant mulțimea de mici admi­­nistrațiuni care ’și împart actualminte atribuțiunile municipale, spre marea pagubă a administraților. Acesta va fi — j­ico VIndépendance beige— un însemnată operă de unificare și chiar de liberalism, fiind-câ, aducând cu sine uă întindere forte largă a principiului electiv, ea va permite la un număr mult mai mare de cetățeni d’a lua parte la guvernarea o­­rașului și va transforma unicele administra­­țiuni municipale de astă­zi într’uă institu­țiune omogenă și ’n adever represintativă. După cele d’ăntei amănunte ce publică în acesta privință câte­va foi bine informate, mahalalele de­și vor fi represintate în noul consiliu comunal, tot își vor păstra oă­are­­care dosă de autonomie. D’altmintreli, a­­cesta reclamă și ele de mai multă vreme. Déca cestiunea irlandeză nu va veni să se pună în drumul planurilor guvernamen­tale, apoi în acesta sesiune vor fi presintate și alte reforme tot atât de însemnate, în­tre altele aceea privitore la fraudele elec­torale și la guvernământul comitatelor. TURCIA Uă telegramă din Constantinopole, cu data de 3 Februarie și publi­cată de Neue freie Presse, comunică urmatorele : Edhem-pașa a sosit ieri dimineță și s-a dus imediat la palat, unde a fost întâmpi­nat cu oă primire deosebită. In urma unei lungi audiențe la Sultan, Edhem-pașa con­feri apoi ia Portă cu marele vizir, după ceea ce acest din urmă trămise imediat la Karatheodori Efendi, ordinul să plece azi la Londra. In același timp marele vizir ceru printr’uă teșcherea uă iradea imperială, care să dispună participarea Turciei la con­ferință și se ordone a se da lui Musuruș­­pașa instrucțiuni telegrafice în sensul, câ Pórta recunosce ca Conferința are a dis­cuta trei cestiuni : Menținerea comisiunii dunărene europene, prelungirea mandatu­lui iei și examinarea propunerii Bariere. Este de temut ca Rusia va strecura aci și cestiunea Kilia. In privința cestiunii egiptene nu s'a luat încă nici h­­otărîre. Politica Sultanului țintesce ca în acord cu puterile, să arate trebuința convocarei unei conferințe. Tur­cii cred ca Angh­tera își va modera acțiu­nea sea în Egipet, și speră ca, cu ajuto­rul puterilor, vor face să se respecte drep­turile Sultanului în Egipet. RUSIA Die Tribu­ne, din Berlin, află de la corespondintele său din Petersburg ca actualminte se urmeza că cores­pondința activă și personală între țarul Alecsandru și împăratul Wil­helm, ceea ce, dice Vindépendance berge, nu însemneza de loc, după cum am avut atâtea probe, ca rela­­țiunile dintre cele două puteri sunt tot atât de cordiale ca și între cei două suverani. De fapt, adaogă citatul Ziar, nu trebuie să se ia acesta înțelegere într’un sens prea larg și se deducem ca vechia alianță s’a reîno­it. S’a ajuns pur și simplu la uă în­țelegere asupra unui modus vivendi, după cum o spune și corespondintele din Pesta al Gazettei de Colonia. Pate câ acestă în­țelegere va permite un armistițiu în cam­pania diplomatică ce Austria și Rusia în­treprind prin culise în Serbia, în Munte­­negru și Bulgaria. Acesta chiar ar fi un resultat însemnat pentru cele două puteri care au atâta trebuință d’uă liniște reală spre a îmbunătăți situațiunea lor financiară. Rusia ar putea, d’altmintreli, se profite de acest armistițiu spre a se ocupa serios de situațiunea s­a interioră. Corespondin­tele din St. Petersburg al țarului berli­­nes die Tribu­ne constată uă îmbunătățire simțitore în acesta privință, ceea ce este éasă în contrazicere cu depeșele din aceste din urmă Zile, care relateza despre noui mișcări ale nihiliștilor, de cari nu se mai auzea vorbind de câtă­va vreme. RUMELIA ORENTALE Frankfurter Zeitung primesce din Constantinopole uă depeșă în care se zice ca agitațiunea rusescá în Rume­­lia orientale s’a îndouit de cătă­va vreme. Din acesta causă Turcia s’ar fi otărît se trămită trupe acolo. A­­cesta noutate ar fi au­tat în Rumelioți să vină dorință d’a grăbi unirea lor cu principatul vecin. Intrigile ruseșcî în aceste provincii—Zice V Indépendance belge—nu mai sunt un mis­ter pentru nimeni, și tocmai ele ar trebui să facă pe Rumelioț­ a nu mai avea nici un poftă pentru uă unire cu Bulgaria. Es­­periența ce Bulgarii fac în acest moment cu regimul introdus în acest principat prin influința rusesca, nu pare tocmai incuragia­­tore, și ar fi mai bine ca Rumelioții să nu se prea grăbescă a se supune acestui re­gim. El au o o mulțime de cuvinte d’a pre­feri guvernământul lui Aleco-pașa, chiar cu dependința, forte ușoră de altmintreli, a Turciei, aceluia al generărilor Soboleff și Kaulbars. SCIRI­I ALE ZILEI Astă­zi 25 Ianuar. termometru casei Menu (Suecr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arétá grade Réaumur : La 12 ore noptea — 0. La 7 ore dim.­­1­­0.5 La amicul 2.5 înălțimea barometrică, 765 mm. Cerul noros. * * * 23 ianuarie 1883. M. S. Regele, suferind de Joții de nev­­ralgie r­eumatismală,—boilă fără gravitate, dar destul de durerosă,—a fost silit a păs­tra un repaus absolut în pat, și nu se va putea scula încă căte­va zile. Dr. Theo­dori. * * * Starea M. S. Regelui este destul de sa­­tisfăcătore și permite a s­pera­tă însănăto­­șare completă în scurt ti­mp. Dr. TheodoHi

Next