Romanulu, februarie 1883 (Anul 27)
1883-02-23
170 care le inspira că din țdră Rusia sunt încă mult mai justificate în contra Austriei; călcând în piciiire dreptele reclamațiuni ale României, ea arată îndestul câ deferința sea pentru Europa este ipocrită și ilustrie în același timp. Asupra acestui punt nu mai poste fi nici cea mai mica îndoială ; a pune pe același picior pe Austria și pe România, este deja a nesocoti caracterul cestiunii; a sacrifica pe România Austriei, este a comite un eroire monstruosă. Oferind președinția comisiunii miste a Dunării delegatului Austro- Ungariei, propunerea Barrère șterge cu u trăsătură de condeie sistența unui mic Stat legat de integritatea fluviului, și acesta esistență condamnată cu uă ușurință isbitorre echivaleză cu confiscarea causei europene. România este gata să dispară mai curând decât se consimtă la alienarea unei frontiere care este operarea națională, productul unei serii de lupte teribile, garanția indispensabilă a duratei sale. Există un acord perfect între tote partidele pentru a nu tolera nici o micșorare a operei emancipatoire. Oratorii, diaristii, jurisconsulții, omenii de Stat, sunt grupați cu tărie în jiurul aceluiași drapel. Cartea, publicată de curând, a principelui George Bibescu, consacrată în întregime acestei probleme amisotoice, procură cititorilor de bună credință, mărturirî nenumărate în favoirea causei române. Trebuie să explicâm printr’un eclipsă trecătorre a consciinței internaționale folisele surprinzăătorre ale ambițiunii austriace; avem credința câ ea se va căi de negliginta mea și ca nu vom asista, cu ocasiunea acestei cesiiuni esențiale, la desfacerea totală a solidarității europene. Lucrările Conferinței sunt sfîrșite, fără ca ea să fi ajuns la vr’un resultat. Dar ea nu e decât amănată și așteptam revizuirea. Ziarul le Partement merge pene a mustra pe Francia ca a comis să imprudință, inprovisându-se ca samsar al acestor negocieri și propunând un compromis care, cu tóte meritele séle, n’a satisfăcut pen’acum pe nici una din părțile în causă. „Francia, dice cu acésta ocasiune le Partement, își datoresce sieșî, tradițiunilor politicei séle, trecutului relațiunilor séle cu România, d’a nu mai aluneca p’uă cale în capătul căreia ar fi uă constrîngere pe care opiniunea publică n’o voiesce. Fiindcă numele d-lui Barrère este legat în mod definitiv și, cu densul, răspunderea guvernului Republicei, d’un proiect care nu pdte reuși de cât daca este impus, ar fi de dorit ca diplomația franceză se repare sau să atenueze acesta greșelă, luând inițiativa unei înțelegeri mai puțin arbitrare.“ Ziarul Economist, din Londra, vorbesce despre conferința dunărenă și susține că controlul pe Dunăre este numai pentru Austria cea mai însemnată cestiune de viață; interesele Rusiei la Dunăre nu sunt aprocsimativ atât de însemnate; interesele Englitezei se mărginesc în aceea, ca cestiunea să fie astfel resolvată încât să garanteze pe cât se pate pacea și să nu mai procure un nou protest pentru un resbel oriental, în fine ca interesele statelor țărmurene să fie pe cât se pote de apărate. Totuși aceste state țărmurene nu trebue să cerá acum tocmai mult, pene când nu vor deveni mai tari printr’uă Confederațiune. Mai nainte de tote trebue ca Conferința dunărană să stabilescă un astfel de arangiament, câcî altfel se pate ca navigațiunea pe Dunăre se devină în cele din urmă causa isbucnirii unei certe, care și față de acesta ferice înfundat între cele două state slave a narhiei. Déca ânsă s’ar ajunge la aceea, ca să se rechieme ambasadorele nostru din acel oraș, ale cărui autorități n’au puterea d’a-i procura uă protecțiune suficientă, atunci răspunderea va cădea asupra celor cari au făcut ca relațiunile cu Italia să se schimbe astfel. In cele din urmă ziatul guvernamental exprimă speranța ca nu se va ajunge acolo și ca guvernul italian va face tot ce-i va sta prin putință pentru ca relațiunile amicale să nu fie tulburate și pentru ca să nu se ivescă nici uă sdruncinare. DIN AFARA FRANCIA Le Mémorial diplomatique anunță ca săptămâna viitore vor reîncepe negocierile dintre Francia și Englitera în privința Egipetului. GERMANIA Se anunță din Berlin câ relațiunile dintre Londra și Berlin sunt actualminte forte cordiale. Caracteristic pentru acesta pare reproducerea de câtre Standard a articolului publicat de Norddeutsche Zeitung asupra numirii principelui de Galles ca șef al husarilor din Blücher. AUSTRO-UNGARIA Atentatul cu bombe din Roma procură ziarelor ungare de tote partitele ocasiunea de a face expuneri seriose asupra relațiunilor dintre Austria și Italia. Numai ziarul Nemzet, organ oficios, judecă situațiunea cu mai puțină vioiciune. El arătă că atentatul partidului revoluționar a fost îndreptat atât contra dinastiei regelui Humbert cât și contra Austro-Ungariei ; totuși este lămurit, ca daca relațiunile vor urma a se desfășura și d’aci încolo tot astfel, ambia oficială dintre ambele puteri va fi negreșit precum turburată. Atitudinea monarhiei nóstre este rezervată, dar totuși ministerul de externe, daca ambasadorele nostru din Londra va continua a fi amenințat în siguranțarea personală, va trebui în cele din urmă să ia măsuri spre a apăra siguranța represintantelui nostru și considerațiunea mo ENGLITERA Citim urmatorele în edițiunea de sară a ziarului die Presse de la 1 Marte . De când acusații pentru încercările de omor din Dublin au fost trimiși naintea Curții cu jurați, autoritățile lucreza necontenitjg de a descoperi și mai mult firele conspirațiunii și a aduce și alte dovedi mai însemnate despre culpabilitatea acusaților. Se cuice ca ele ar fi reușit în aceste din urmă file să facă nisce descoperiri de cea mai mare însemnătate și se crede câ în curând vor fi publicate destăinuri grave. Se zice ca d. Carrey nu va scăpa așa neted după cum spera. După terminarea desbaterilor asupra omorului din Phoenix Park se va deschide contra lui cn acusațiune din cele mai grave și de aceea i se va face proces. Cu tot numărul cel mare al arestărilor, totuși nu trebuie se se privescă ca nimicită conspirațiunea. Poliția lucreza cu cea mai mare activitate în Glasgow și în alte orașe ale Scoției, unde există societăți secrete. Ea a aflat câ societatea irlandeză „Invincibles" din Glascow are numeroși partizani și se crede câ ultimele escese cu dinamită din acest oraș au fost comise de el. Se telegrafiază urmatorele din Londra, cu data de 3 Marie,harului Wiener Allgemeine Zeitung : Uă însemnată autoritate juridică a Engliterei se îndoiesce cuotărîre ca domnii Byrne, Sheridan și Walsh vor fi estrădați, de vreme ce tratatele de estrădare dintre Englitera cu Francia și America prevăd omorul, participarea la omor, dar nu și complotul, ca crimă care să fie causa unei estrădâri. Astfel dar, lăsând la uă parte tóte motivele politice, faptele d-lor Byrne, Sheridan și Walsh, la cas când nu vor fi aduse alte probe despre culpabilitatea lor decât spusele lui Carrey, nu sunt nici cum nișce crime care sunt supuse estrădurii. TURCIA Le Memorial diplomatique află ca Porta a însărcinat pe ambasadoreleiei la Londra să se înțelegă cu ceilalțî represintanți pentru dărîmarea cetâților de pe malul drept al Dunării. Câci aceste cetați, contrarii tratatului de Berlin, au fost puse de curend de Bulgaria în stare de apărare. RUSIA In Neue freie Presse găsim următorea telegramă din Lemberg cu data de 3 Marte : Ucazul de curend al guvernului rus prin care se interzice de aci încolo Polonilor din Podolia, Bolinia și Ucraina d’a posede vr’uă acțiune sau certificate de participare la vr’uă întreprindere industrială, a produs uă mare amărăciune prin cercurile polone. Interzicerea formezei dă completare a disposițiunii din 10 Decembre 1865, prin care se interzice Polonilor din Lituania și Rusia de a cumpăra proprietăți. DANEMARCA Folketingul danez s-a ocupat în ședința sea de la 23 Februarie cu cestiunea optanților din Șlesvig. Discnsiunea a fost forte moderată cu intențiunea vădită, dice VIndépendance helge, d’a isbi în guvernul german. Adunarea aotărît în unanimitate să alega on comisiune care se fiă însărcinată a studia cestiunea d’a sesei care este, după tratatele esistente, situațiunea supușilor danezi cari locuesc în străinătate. După cum se pote vedea, resoluțiunea nici nu pomenesce numele de Șlesvig. SCIRI D ALE DILEî Astădî 22 Febr. termometru casei Menu (Succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur . La 12 ore ndptea — 7.5 La 7 ore dim. — 6.5 La amiéijí — 2. înălțimea barometrică 754 mm. Cerul variat. * * * La Gazette de Roumanie anunță câ tos, la 24 ale curintei, se va da la Palat un prânz în onoirea membrilor Senatului și ai Camerei.* * * In ședința de la 1 Marte a Academiei francese, d. G. Boissier a citit raportul asupra concursului de filologia înființat de d. Archon-Despérenses. Academia, adoptând conclusiunile raportorului său, a împărțit premiul precum urmeza : 12,000 fr. d-lui G. Bengescu, pentru opera sea întitulată : Voltaire, bibliografia operelor sale. 2) 1,000 fr. d-lui Gozier. 3) 1,000 „ „ Ch. Sivet. * Pe lângă comisiunea de anchetă , alesa de consiliul comunale al Capitalei pentru ROMANULU 23 FEBRUARIE 1883 a cerceta diferitele servicii ale Primăriei, d. primar a alăturat șiuă comisiune de cimenî tehnici, compusă din d-Mî ingeniari D. Manovici, M. Caputineanu, C. Olănescu, G. Duca și C. Zenceanu, ca se inlesnesc a anchetei cercetările asupra părții teehnice. * * * ... In urma alegerilor comunale, consiliele au ales și guvernul a confirmat următorii primari și ajutori : La comuna Hrța D. Vasile Erinov, primar. D-nil: căpitan Teodor Gheorghiu și Gh. Tazlăonu, ajutore primarului. La comuna Urlați D. Dănuță Ionescu, primar. D-nil : Constantin Gingulescu și Tase Anastasiu, ajutore primarului. * * * Curierul Balasan anuță ca Consiliul comunal aotărît, ca fiecare sergent de stradă să aibă un condicuță, în care cetățenii la trebuință să-și înscrie orice avisare sau reclamație câtre Primărie. Cu acest mod, administrația comunală pene în 12 ore va fi avisată de nevoile cetățenilor și va fi mai în posibilitate să îndrepte de urgință relele chiar din orî-ce capăt cât de îndepărtat al orașului. Aplicarea acestei măsuri va începe tot de la 1 Aprile a. c. * Vt Farul Constanței ne spune ca, pe lângă edificiele de scoilă pe cari prefectura din Constanța a dispus a se construi în primăvara curinte în satele Topolog, Dalcan, Făgărașul nou, Dulgheri, Seleușu și Buatcic din plasa Hîrșova, a mai dispus construirea încă a altor două edificii în cătunul Galița, pendinte de comuna Gărlița și Ghiolpunar, pendinte de comuna Husarlic din plasa Silistra nouă. Pen’acum dar, s’a dispus construcțiunea în cursul acestui an a opt noui edificii de scoilă românesca, în județul Constanța. * Tot Farul Constanț ei aduce vestea ca partea cea mai mare dintre locuitorii Tătari cari emigraseră din comunele acestui județ, au început a se înapoia dră șî la căminele lor. „Fiecare vapor care vine de la Constantinopole, debarcă familii d’ale acestor nenorociți, cari nevoind a recunosce interesele ce portă autoritatea română pentru buna lor stare, s’au luat după povețile unor speculanți cari profitai de ușurința lor spre a le cumpăra vitele și bunul pe prețuri neînsemnate, s’au rădicat din comună și șî-a fi chieltuit puținul ce aveau cu ducere și întorcere. Toți acești locuitori afirmă câ viața lor aici este ușdră și cu mult mai plăcută ca în porțile unde ei voiau să se așeze. * * ADUNAREA deputaților SESIUNEA ORDINARA Ședința de la 21 Februarie 1983. Președința d-lui vice-președinte D. Gusti. Ședința se deschide la ora 2 p. m.£— Preșinți 22 domni deputați. "A Sumarul ședinței președinte se aprobă. Se citesce un depeșă a d-lui Plaine prin care stătue în demisiunea sea de deputat. Demisiunea fiind primită, colegiul IV Râmnicu-Sărat e declarat vacant. D. Gr. Fiad. De președinte, eu v’așî ruga sé bine-voițî a interveni pe lângă onor, secțiuni ca să pună în desbatere proiectul de lege pentru cârciumi. Acesta este un proiect de lege de cea mai mare importanță, a cârui nevotare a făcut pe onor. d. Rosetti să părăsescă acesta Adunare, și cred ca astă di e bine, fiindca mai avem încă căte-va jde, să le întrebuințam cu folos, luând în discusiune acesta lege măreță. Afară de acesta, d-lor deputați, ne mai rog să interveniți pe lângă secțiuni ca se ia în desbatere și un alt proiect de lege tot de aceeași importanță, arăși propus de d. Rosetti, acela prin care se se platesca datoriile sătenilor. D. vice președinte. D-nii deputați aud cererea dv. și de sicur ca se vor ocupa, când vor trece în secțiuni, de aceste legi importante de cari ațî vorbit. D. Iepurescu întreba pe d. ministru de finance decâ sole cu creditul agricol din comuna Nemțu refusă de a împrumuta pe țărani. D. ministru de finance răspunde câ creditele agricole funcționeză în puterea unei legi și câ ele nu pot împrumuta decât asupra unor obiecte ce se pot urmări. D. Iepurescu, nefiind mulțumit cu acest răspuns,fice ce va face să interpelare. D. M. Cogălniceanu. D lor, am luat îndatorirea Sâmbăta trecută , ea se anunț guvernului uă interpelare în privința administrațiunii țârei în genere. Expuie acum acesta interpelare, numai pentru ca d. ministru de interne să fie pregătit și să scie la ce are să respundă. Acesta interpelare o formulez în modul următor : Deca d sea, sea, mai bine^i când, guvernul—fiind ca d-sea este de curând venit la minister—deca guvernul crede cum câ administrațiunea terei se pdte îmbunătăți căutându-se în prefecții cei nouî cari se numesc, și în calitățile lor numai influința lor locală și destoinicia, capacitatea de a putea pregăti alegerile viitore. In acesta se marginesce interpelarea mea actuali. Se citesce scrisdrea prin care d. C. A. Rosetti își depune din nou mandatul d-sele de deputat al colegiului III Ilfov telegramă pe care o publicăm mai sus. Se pune la vot conclusiunile raportului de anchetă a comunei Galați și ele sunt adoptate cu 61 voturi, în unanimitate. Se acordă d-lui Ruptureanu, fost profesore în Severin, remunerariul său pe un an până la punerea la pensiune. Se ia în desbatere bugetul ministerului lucrărilor publice. Capitolele 1, 2, 3, 4 se voteza fară discuție. D. ministru de lucrări publice cere Camerei ca să se voteze 25.000 lei pentru punerea în aplicare a legii învățământului agricol votată de Adunare. D. Dimancea cere sé se acorde 15,000 lei pentru subvenționarea unei scdle de meserii în județul Argeș. D. Marghiloman cere să se acorde o subvenție de 5.000 lei pentru reînființarea scollei de meserii din Buzău, care din lipsa de midldce a fost închisă. D. Maniu de asemenea cere să se voteze uă sumă pentru uă scrilă de meserii în județul Ialomița. D Cogălniceanu spune ca principiul d’a se acorda ajutdre județelor sărace trebuie sa predomnesca. D-sea crede ca mai bine ar fi sa se scdtă din sarcina județelor drecare cheltuieli caii sunt ale statului. D. N. Ionescu, susține propunerea d-lui Cogălniceanu. Amendamentul d-lui ministru de lucrări publice este primit. Celelalte amendamente sunt respinse. Capitolul 5 e votat astfel modificat. Capitolele 6, 7 și 8 sunt votate fără modificare. La cap . d. Cogălniceanu duce ca guvernul ar trebui să cerátă sumă pentru apărarea de inundație, prin facerea unei șosele d’a lungul Prutului, a județelor Dorohoi, Iași, Vaslui, Tutova, Huși și Covurlui cari sunt periclitate din causa crescerii apelor prutului. D. ministru de lucrări publice (sice ca, deca Camera acordă un sumă pentru studierea acestui proiect, guvernul va face cele de cuviință. Camera acordă 4.000 lei pentru studierea acestei cestiuni. Capitolul 9 e votat astfel modificat. Cap. 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17 și 18 se adoptă nemodificați. După cererea d-lui Dimancea, la cap. 18 se voteza un adaos de 6.000 lei pentru ardicarea unei statui lui Tudor Vladimirescu. Art 19 astfel modificat e adoptat. Legea în total se pune la vot care e nul. Ședința se rădică la 5 ore și jumătate. Senatul n’a ținut ședință ieri. CAILE FERATE ROMANE Bilanțul anului 1879. In primul nostru articol, publicat supt titlul de Căile ferate române 1) , am dat suma — după expunerea de motive a d-lui ministru de finance — de modul cum s’a întrebuințat suma nominal de 27.680.000 lei, lăsată prin convențiunea guvernului, atât pentru acoperirea cheltuielelor ce va necesita preschimbarea vechilor titluri de drum de fer în titluri noui, cât și pentru îmbunătățirea căilor ferate. In același articol, am atras și atențiunea masivul se compunea de : D. ministru de finance da asupra acestui bilanț, următorele explicari : Capitalul în acțiuni primitive, priorități și obligațiuni (Schuld) 6 °/o ale societății s-au acoperit prin emisiune de obligațiuni de Stat 60/o și 5 °/o, conform convențiunii de rescumpărare și legii din 23 iunie 1881, pentru denundarea și plata obligațiunilor 6 °/o ale societății. Pentru acoperirea celorlalte pasive, bilanțul presintă active din cari parte constau în capitale imobile și cari nu se puteau realisa în bani, ci restul în materiale și sume de primit. Intre cele d’anteia figureză diferința între valoirea drumurilor de fer, înscrisă în bilanț pentru suma de lei 347,973,731 46 (M. 277,978,985 17) și capitalul social emis de societate în sumă de lei 342 milione 922,812 50 (M. 274,338,250) precum și valdrea clădirii administrațiunii și fonderiei de lei 244,187 45 (M. 195,349 96). Intre cele d’al douilea, sumele de încasat de la guvern și bancheri și valorea materialului și capitalului de esploatare dat direcțiunii, cari conform convențiunii și espunerii de motive a rescumpărării, s’au luat de la fondul de 27,680,000 lei. "Cu aceste din urmă sume s’a lichidat 6,810,407 lei 32 ba de câtre Stat din reclamările guvernului asupra campturilor de direcțiunii și consiliului de administrare asupra unora din cestiunile ce se impun studiului și resolvării acelor autorități, pentru a face ca liniele ferate să potă corespunde cât mai în grabă la scopul de căpetenia pentru care au fost rescumpărate , adică îmboldirea crescerii muncei naționale și înlesnirea esporturii produselor iei. Am promis a vorbi și despre ultimul bilanț al societății acționarilor cailor ferate, bilanțul din 1879, care — prin rescumpărare — a trecut în patrimoniul guvernului român, cu folosul și sarcinele lui. Cel în ce consta acel bilanț, după expunerea de motive a ministerului de finanțe înfățișată Camerei : M. 294,666,729 52 esploatare pe 1877, 1878 și 1879 și anume : Suma contestată de guvern pe 1878.......................... 1,838,732 72 Suma reținută de guvern din soldul garanției pe 1879 pentru reclamările pe 1877. 3,963,953 18 idem pe 1879..................... 1,007,721 426,810,407 32 și s’a plătit la Berlin 13,435,149 lei 22 b. din dividende, tantieme, amortismente ș.c.l. petrecut până la 31 Decembre 1879 conform convențiunii. Din pasivele arătate de bilanț au mai remas : De plătit în bani 592.739 lei 79 bani din amortismente, dividende ș. c. 1. De lichidat prin anulare valdrea fondurilor sociale și soldul remas pentru reclamările guvernului. Pentru acoperirea acestora, guvernul are, la activ, suma de 341,736 lei 86 bani, care formeză diferența între fondul de esploatare dat direcțiunii și suma primită pentru acest fond de la complul de 27,680,000, și suma de 28,199 lei 51 bani datorită la 31 Decembre 1879, de debitorii din Berlin și casa și mobilierul direcțiunii de acolo. El mai are încă valoirea clădirilor fondării și administrațiunei și diferența, menționată mai sus, între valoirea drumurilor de fer și capitalul social. Astfel câmptul bilanțului societății la 1. Capitalul în acțiuni primitive..........................M. 194,605,200 Acțiuni amortisate........................................._____ 1,494,600 196,099,800 00 Reservate pentru emisiune în schimb de obligațiuni 7 '/a0!» de la interi concesionari. . . . ...................... 28,200 00 196,128,000 00 2. Capitalul în acțiuni de prioritate. . . . M. 38,362,500 00 Acțiuni amortisate.................................... n 269,550 00 38,632,050 00 37 Obligațiuni 6 la sută ale societății (Schuld Verschreibungen)...................................................... Emise péné la 31 Decembre 1879. . . M. 37,404,500 00 Amortisate.........................., , . . . „__2,173,700 00 39,578,200 00 MT 274,338,250 (Kj 4. Fondurile de reservă și preînoire ............................................... 1,222,354 105. „ „ amortisarea acțiunilor primitive pentru anii de la 1860 înainte................................................................................................ 599,133 63 6. Fondurile de amortisare péné la 31 Decembre 1879 .... „ 270,100 0ü 7. Tantieme..................................... ;..................„ 87,518 61 8. Dividende și dobâncií petrecut neachitate încă...........„ 566,577 76 9. Fond la disposiția adunării generale conform decisiei sale din 22 Iunisi 1882 ...........................................................................................„ 45,315 01 10. Creditorii diferiți . „ 221,023 64 11. Dividende pe 1879 la acț. de prioritate și primitive .... „ 10,077,091 20 12. Reserva specială pentru obligațiunile neefectuate, reclamațiunile guvernului român, cu ocasiunea regularii compturilor de esploatare pe anii 1879 și precedinții etc.............................................„ 7,239,365 57 M. 294,666,729 52 Activul consta : 1. In valoirea drumurilor de fer primite de la concesionari . . M. 196.128.000 00 Coruptul de construcțiune : a) Terminarea liniei Roman-Bucurescî-Pitesci . M Cheltuieli în 1879 ..............................................„ b) Construcțiunea liniei Pitesci-Verciorova.....................................M. 52,901,454 39 Cheltueli în 1879 .....................„ 142,691 82 c) Cheltueli generale de construcțiune..........................................„ 682,771 45 Cheltueli în 1879 .....................„ 13,314 34 A se scădea sumele cheltuite asupra câmptului de construcțiune în 1877, 1878 și 1879 .... 30,246,825 381,180,023 71 31,426,849 09 53,044,146 21 696,085 79 85,167,081 093,316,095 92 2. Creanțele direcțiunii din Bucuresci : Numerar în casa centrală....................................fr. 314,136 69 „ „ „ stațiunilor.................................„ 731,672 18 Datorați de bancheri..............................................„ 212,630 30 Provisiuni în materiale și inventar.....................„ 4, 759,959 83 Guvernul român pentru transporturi și alți debitori ...........................................................................„ 3,751,587 36 Efecte în deposit...................................................„ 17,575 00 Plațî de făcut neefectuate încă...........................„ 42,596 10 9,830,157 46 séü M. 7,864,125 97 Din care se scad sumele datorite de direcțiune...............................................................................„ 2,357,862 803. Clădirea adm. centrale din Bucuresci . . . „ 142,286 13 Minus amortisarea pe 1879 în sarcina esploatarii fr. 20,000 ....................................................... 40,000 00 4. Fonderia la Bucuresci.................. . . . „ 5. Debitorii: Guvernul român din garanția pe 1 878 . . M. 1,470,986 23 „ , „ „ . „ 1879 . . „ 4,777,339 68 Bancherii societății din Berlin.................„ 4,715,245 70 Debitorii diferiți.........................................„ 8,642 176. Casa din Berlin, numerar la 31 Decembre 1879 .................................................................................................... 7. Inventariul biuroului din Berlin.............................................. 81,850,985 17 277,9787985 17 5,506,263 17 102,286 13 93,063 83 10,972,213 78 13,038 44 879 — 1) A se vedea Românul de la 22 Februarie 31 Decembre 1879, se află pe deplin regulat, remâind ca pentru anul 1880 și următorii câmpturile de esploatare să se încheie la direcțiunea cailor ferate, direct cu guvernul, fâră nici un amestec cu trecutul. Cât pentru sumele ce se datorau câtei ferate de guvernul rus și în privința cărora a intervenit convențiunea din 21 Aprile 1882 și diferitele ministere române pentru transporturi, etc., s’au considerat în lichidarea de mai sus ca creanțe reali și realisable ale bilanțului și s’au trecut ca atari în capitalul de esploatare dat direcțiunii. Prin urmare achitarea acelor sume câtre direcțiune să se facă printr’uă lege. Nu mai avem nimic de adaos. Represintanții națiunii, care au votat convențiunea de rescumpărare a cailor, înțeleg mai bine decât oricine necesitatea limpedirii depline a acestei moșteniri și deci, suntem și curi, vor pune o deosebită atențiune pentru a studia documentele ce li s’au înfățișat. CRONICA UN SUBIECT DE PIESA Mai mulți bărbați convorbeau între dânșii, în salonul de fumat, după un prânz îmbelșugat. Evreul Pereira, directorele de teatru, atât de cunoscut prin gulerele sale albe ca marmura și cravatele sale bătătore la ochi, stătea într’u atitudine triumfătdre rezemat de sobă și ținând în mână^AMi pahar de curasao. ______ — Anecdota,ficeu) elj)anecdota, acesta e totul. Că piesă nu este bună decât atunci când poți să istorisesc subiectul iei în cinci minute... Când un autor vine să-mi vorbesc despre vre-uă comedie, la ora când iau dejunul, îl opresc îndată . — Vei fi sfîrșit d-tea să-mi povestesc istoria penă când voiü mânca acest oi?... Și Pereira deșertă paharul său de curagao. — Nu sunt autor dramatic, m-se lungul Mauriciu, atașatul de ambasadă, din fundul largului fotoliu unde se cufundase; cu tote acestea, daci voiescl, Pereira, îțî voia povesti un anecdotă, din care mi se pare ca un om, care cunosce acesta meserie, ar putea să tragă oă dramă forte interesantă... Dar timpul d’a manca un cm mi se pare forte scurt. — Iți acord un număr, răspunse Evreul rîdend... Dar ideile de presă ale oamenilor de societate... nu mă prea încred într’ensele... In sfîrșit, începe. — Ei bine, istoria acesta era povestită în tote salcinele vienese, pe timpul când eram acolo. Se afla atunci la Viena un medic forte renumit pentru bollele de inimă; el se numea — schimb numele, se înțelege, fiindca lucrul este tragic — el se numea doctorul Arnold. In verstă de vr’uă patru-zzeci de ani d’abia, el avea deja un clientelă din cele mai întinse. Era un om frumos, forte elegant, cu uă figură regulată încadrată între nisce mari favorite blonde, tipul austriac în sfîrșit... dar cu nisce ochi cu totul americani, albaștri și reci ca oțelul, cari te puneau pe gânduri. Uă familie rusesca, residând în Viena — s’o numim, déca voiți, Schebeloff — chiema pe doctor în consultațiune lângă fiica d-lui Schebeloff, la care specialistul recunoscu, la cea d’antein cercetare, un început de anevrism. Trebuia să fie un lucru care îți tulbura mintea, d’a ausculta și d’a percuta pe d sora Masa... Găndiți-ve ! Să-ți apleci urechea pe pieptul unei frumoise brune de nouăsprezece ani și s’o lovesc pe inimă, ca și cum ai voi să-i spui : pot să intru?... — Mauriciu, întrerupse stăpânul casei, nu face glume de vodeviluri... Ne-ai făgăduit uă dramă. — Fii liniștit... Cu tote ca erau primiți în societatea cea bună, familia Schebeloff era cam suspectă. Ei träiau la otel. D. Schebeloff avea prea multe galeene și brandeburguri pe blânde sele. El cheltuia forte mult și diamantele soției sale treceau drept false... Pe lângă acesta, două fete de măritat, prea frumoase pentru a eși ceva cum se cade din ele... In fine, uă lume cam echivocă. Dar doctorul era stăpânit de pasiune; el ceru pe d-șdra Mașa în căsătorie, fu admis se-i facă curte, o lua în căsătorie peste trei luni, și familia Schebeloff, desgustată d’uă dată de Viena, dispăru de acolo. Femeia medicului, frau doctorin, cum se duce prin țerile germane, plăcu forte mult în societatea vienesă. Nouii căsătoriți erau forte interesanți; doctorul iubia, în acelașî timp, pe Mașa ca pe soția sea și ca pe bolnava mea; el o adora și o îngrijea. Acest mic roman încânta pe Germanele sentimentale. Deja d-na Arnold, a câreia sănătate se îndrepta în fiecare <ji, se arăta forte des prin lume, valsa chiar uneori... — Cu tóte câ avea bollă de inimă? — Da. Tânăra femeiă părea atât de bine însănătoșită, încât bărbatul iei îi permitea să idee, ca medic, dar cred ca el ar fi împedicat-o bucuros ca gelos. Câci frumosul căpitan de Blasewitz — un Apollon în uniformă albă — era întotdeauna înscris cel d’anteiü pe carnetul de bal al d-nei Arnold și o strângea cu multă căldură la piept. Încă vă dată vechiul basm al lui Mars și al Venerei... — Bine! citise Pereira. Ecő câți ai făcut espunerea, Mauriciu, ți-am așeetat personagjele... Să înlănțuim acum, cum se cjice în culise, să înlănțuim! — Fiă!... Intr’uăsij doctorul descoperă un pachet de scrisori... — Lucru prea vechi și, pachetul de scrisori ! — Pereira, ești nesuferit! Vei pune aci șurubul care îți va plăcea; dar în anecdota mea erau scrisori. — Care dau bărbatului siguranța desenórii sale, nu i așa ? — Cam aa. — Și care-l fac să-și închipuiască un plan de resburare!... — Cunosc istoria. Pereira? Atunci povestesc e-o singur. — Nu, amicul meu, dar descurc — tot pentru a mă servi de termeni de meserie— descurc, ece totul. Deci bărbatul își răsbună. — Prin una din acele crime care răman întotdeauna necunoscute.