Romanulu, februarie 1883 (Anul 27)

1883-02-23

170 care le inspira că­ din țdră Rusia sunt încă mult mai justificate în contra Austriei; căl­când în piciiire dreptele reclamațiuni ale României, ea arată în­destul câ deferința sea pentru Europa este ipocrită și ilustrie în același timp. Asupra acestui punt nu mai poste fi nici cea mai mica îndoială ; a pune pe același picior pe Austria și pe România, este deja a nesocoti caracterul cestiunii; a sacrifica pe România Austriei, este a comite un e­­roire monstruosă. Oferind președinția com­i­siunii mi­ste a Dunării delegatului Austro- Ungariei, propunerea Barrère șterge cu u­ trăsătură de condei­e sistența unui mic Stat legat de integritatea fluviului, și acesta e­­sistență condamnată cu uă ușurință isbitorre echivaleză cu confiscarea causei europene. România este gata să dispară mai cu­­rând de­cât se consimtă la­­ alienarea unei frontiere care este opera­rea națională, productul unei serii de lupte teribile, ga­ranția indispensabilă a duratei sale. Există un acord perfect între tote partidele pen­tru a nu tolera nici o­ micșorare a­­ ope­rei emancipatoire. Oratorii, diaristii, juris­consulții, omenii de Stat, sunt grupați cu tărie în jiurul aceluia­și drapel. Cartea, publicată de curând, a principelui George Bi­­bescu, consacrată în întregime acestei pro­bleme amisotoice, procură cititorilor de bună credință, mărturirî nenumărate în favoirea causei române. Trebuie să explicâm prin­­tr’un eclipsă trecătorre a consciinței inter­naționale folisele surprinzăătorre ale ambi­țiunii austriace; avem credința câ ea se va căi de negliginta mea și ca nu vom a­­sista, cu ocasiunea acestei cesiiuni esen­țiale, la desfacerea totală a solidarității eu­ropene. Lucrările Conferinței sunt sfîrșite, fără ca ea să fi ajuns la vr’un resultat. Dar ea nu e de­cât amănată și așteptam revizuirea. Ziarul le Partement merge pene a mustra pe Francia ca a comis să imprudință, inprovisându-se ca sam­sar al acestor negocieri și propunând un compromis care, cu tóte meritele séle, n’a satisfăcut pen’acum pe nici una din părțile în causă. „Francia, dice cu acésta ocasiune le Par­tement, își datoresce sie­șî, tradițiunilor po­liticei séle, trecutului relațiunilor séle cu România, d’a nu mai aluneca p’uă cale în capătul căreia ar fi uă constrîngere pe care opiniunea publică n’o voiesce. Fiind­că numele d-lui Barrère este legat în mod definitiv și, cu densul, răspunderea guver­nului Republicei, d’un proiect care nu pdte reuși de cât daca este impus, ar fi de do­rit ca diplomația franceză se repare sau să atenueze acesta greșelă, luând inițiativa unei înțelegeri mai puțin arbitrare.“ Z­iarul Economist, din Londra, vor­­besce despre conferința dunărenă și susține că controlul pe Dunăre este numai pentru Austria cea mai în­semnată cestiune de viață; interesele Rusiei la Dunăre nu sunt aprocsima­­tiv atât de însemnate; interesele En­­glitezei se mărginesc în aceea, ca cestiunea să fie ast­fel resolvată în­cât să garanteze pe cât se pate pa­cea și să nu mai procure un nou protest pentru un resbel oriental, în fine ca interesele statelor țărmurene să fie pe cât se pote de apărate. Totuși aceste state țărmurene nu tre­­bue să cerá acum tocmai mult, pene când nu vor deveni mai tari printr’uă Confederațiune. Mai nainte de tote trebue ca Conferința dunărană să stabilescă un ast­fel de arangiament, câcî alt­fel se pate ca navigațiunea pe Dunăre se devină în cele din urmă causa isbucnirii unei certe, care și față de acesta ferice înfundat între cele două state slave a narhiei. Déca ânsă s’ar ajunge la a­­ceea, ca să se rechieme ambasado­­rele nostru din acel oraș, ale cărui autorități n’au puterea d’a-i procura uă protecțiune suficientă, atunci răs­punderea va cădea asupra celor cari au făcut ca relațiunile cu Italia să se schimbe ast­fel. In cele din urmă­­ ziatul guvernamental exprimă spe­ranța ca nu se va ajunge acolo și ca guvernul italian va face tot ce-i va sta prin putință pentru ca relațiu­nile amicale să nu fie tulburate și pentru ca să nu se ivescă nici uă sdruncinare. DIN AFARA FRANCIA Le Mémorial diplomatique anunță ca săptămâna viitore vor reîncepe negocierile dintre Francia și Engli­­tera în privința Egipetului. GERMANIA Se anunță din Berlin câ relațiunile dintre Londra și Berlin sunt actual­­minte forte cordiale. Caracteristic pen­tru acesta pare reproducerea de câtre Standard a articolului publicat de Norddeutsche Zeitung asupra numirii principelui de Galles ca șef al husa­rilor din Blücher. AUSTRO-UNG­ARIA Atentatul cu bombe din Roma procură ziarelor ungare de tote par­titele ocasiunea de a face expuneri se­­riose asupra relațiunilor dintre Aus­tria și Italia. Numai­­ ziarul Nemzet, organ ofi­cios, judecă situațiunea cu mai pu­țină vioiciune. El arătă că atentatul partidului revoluționar a fost îndrep­tat atât contra dinastiei regelui Hum­bert cât și contra Austro-Ungariei ; totu­și este lămurit, ca daca relațiu­nile vor urma a se desfășura și d’aci încolo tot ast­fel, amb­ia oficială din­tre ambele puteri va fi negreșit pre­­cum turburată. Atitudinea monarhiei nóstre este rezervată, dar totu­și mi­nisterul de externe, daca ambasado­­rele nostru din Londra va continua a fi amenințat în siguranța­rea perso­nală, va trebui în cele din urmă să ia măsuri spre a apăra siguranța represin­­tantelui nostru și considerațiunea mo­ ENGLITERA Citim urmatorele în edițiunea de sară a ziarului die Presse de la 1 Marte . De când acusații pentru încercările de omor din Dublin au fost trimiși naintea Curții cu jurați, autoritățile lucreza ne­­contenitjg de a descoperi și mai mult firele conspirațiunii și a aduce și alte dovedi mai însemnate despre culpabilitatea acusaților. Se cuice ca ele ar fi reușit în aceste din urmă­­ file să facă nisce descoperiri de cea mai mare însemnătate și se crede câ în cu­rând vor fi publicate destăinuri grave. Se z­ice ca d. Carrey nu va scăpa așa neted după cum spera. După terminarea desba­­terilor asupra omorului din Phoenix­ Park se va deschide contra lui cn acusațiune din cele mai grave și de aceea i se va face proces. Cu tot numărul cel mare al ares­tărilor, totuși nu trebuie se se privescă ca nimicită conspirațiunea. Poliția lucreza cu cea mai mare activitate în Glasgow și în alte orașe ale Scoției, unde există societăți secrete. Ea a aflat câ societatea irlandeză „Invincibles" din Glascow are numeroși partizani și se crede câ ultimele escese cu dinamită din acest oraș au fost comise de el. Se telegrafiază urmatorele din Lon­dra, cu data de 3 Marie,­­harului Wiener Allgemeine Zeitung : Uă însemnată autoritate juridică a En­­gliterei se îndoiesce cu­otărîre ca domnii Byrne, Sheridan și Walsh vor fi estrădați, de vreme ce tratatele de estrădare dintre Englitera cu Francia și America prevăd omorul, participarea la omor, dar nu și complotul, ca crimă care să fie causa unei estrădâri. Ast­fel dar, lăsând la uă parte tóte motivele politice, faptele d-lor Byrne, Sheridan și Walsh, la cas când nu vor fi aduse alte probe despre culpabilitatea lor de­cât spusele lui Carrey, nu sunt nici cum nișce crime care sunt supuse estrădurii. TURCIA Le Memorial diplomatique află ca Porta a însărcinat pe ambasadorele­iei la Londra să se înțelegă cu cei­­l­alțî represintanți pentru dărîmarea cetâților de pe malul drept al Du­nării. Câci aceste cetați, contrarii­ tra­tatului de Berlin, au fost puse de curend de Bulgaria în stare de apă­rare. RUSIA In Neue freie Presse găsim urmă­­torea telegramă din Lemberg cu data de 3 Marte : Ucazul de curend al guvernului rus prin care se interzice de aci încolo Polonilor din Podolia, Bolinia și Ucraina d’a posede vr’uă acțiune sau certificate de participare la vr’uă întreprindere industrială, a produs uă mare amărăciune prin cercurile polone. In­terzicerea formezei dă completare a dispo­­sițiunii din 10 Decembre 1865, prin care se interzice Polonilor din Lituania și Rusia de a cumpăra proprietăți. DANEMARCA Folketingul danez s-a ocupat în ședința sea de la 23 Februarie cu cestiunea optanților din Șlesvig. Dis­­cnsiunea a fost forte moderată cu in­­tențiunea vădită, dice VIndépendance helge, d’a isbi în guvernul german. Adunarea a­otărît în unanimitate să alega on comisiune care se fiă însăr­cinată a studia cestiunea d’a se­sei care este, după tratatele esistente, si­tuațiunea supușilor danezi cari locu­­esc în străinătate. După cum se pote vedea, resoluțiunea nici nu pome­­nesce numele de Șlesvig. SCIRI D ALE DILEî Astă­dî 22 Febr. termometru casei Menu (Succr. de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur . La 12 ore ndptea — 7.5 La 7 ore dim. — 6.5 La amiéijí — 2. înălțimea barometrică 754 mm. Cerul variat. * * * La Gazette de Roumanie anunță câ tos, la 24 ale curintei, se va da la Palat un prânz în onoirea membrilor Senatului și ai Camerei.* * * In ședința de la 1 Marte a Academiei francese, d. G. Boissier a citit raportul a­­supra concursului de filologia înființat de d. Archon-Despérenses. Academia, adoptând conclusiunile rapor­torului său, a împărțit premiul precum ur­­meza : 1­­2,000 fr. d-lui G. Bengescu, pentru opera sea întitulată : Voltaire, bibliografia operelor sale. 2) 1,000 fr. d-lui Gozier. 3) 1,000 „ „ Ch. Sivet. * Pe lângă comisiunea de anchetă , alesa de consiliul comunale al Capitalei pentru ROMANULU 23 FEBRUARIE 1883 a cerceta diferitele servicii ale Primăriei, d. primar a alăturat șiuă comisi­une de ci­­menî teh­nici, compusă din d-Mî ingeniari D. Manovici, M. Caputineanu, C. Olănescu, G. Duca și C. Zenceanu, ca se inlesnesc a anchetei cercetările asupra părții teehnice. * * * ... In urma alegerilor comunale, consiliele au ales și guvernul a confirmat următorii primari și ajutori : La comuna Hrța D. Vasile Erinov, pri­mar. D-nil: căpitan Teodor Gheorghiu și Gh. Tazlăonu, ajutore primarului. La comuna Urlați D. Dănuță Ionescu, primar. D-nil : Constantin Gingulescu și Tase Anastasiu, ajutore primarului. * * * Curierul Balasan anu­ță ca Consiliul comunal a­otărît, ca fie­care sergent de stradă să aibă un condicuță, în care cetă­țenii la trebuință să-și înscrie or­i­ce avi­­sare sau reclamație câtre Primărie. Cu a­­cest mod, administrația comunală pene în 12 ore va fi avisată de nevoile cetățeni­lor și va fi mai în posibilitate să îndrepte de urgință relele chiar din orî-ce capăt cât de îndepărtat al orașului. Aplicarea a­­cestei măsuri va începe tot de la 1 Apri­le a. c. * Vt Farul Constanței ne spune ca, pe lângă edificiele de scoilă pe cari prefectura din Constanța a dispus a se construi în primă­­vara curinte în satele Topolog, Dalcan, Fă­gărașul nou, Dulgheri­, Seleușu și Buatcic din plasa Hîrșova, a mai dispus construi­rea încă a altor două edificii în cătunul Galița, pendinte de comuna Gărlița și Ghiol­­punar, pendinte de comuna Husarlic din plasa Silistra nouă. Pen’acum dar, s’a dispus construcțiunea în cursul acestui an a opt noui edificii de scoilă românesca, în județul Constanța. * Tot Farul Constanț ei aduce vestea ca partea cea mai mare dintre locuitorii Tă­tari cari emigraseră din comunele acestui județ, au început a se înapoia dră­ șî la că­minele lor. „Fie­care vapor care vine de la Cons­­tantinopole, debarcă familii d’ale acestor nenorociți, cari nevoind a recunosce inte­resele ce portă autoritatea română pentru buna lor stare, s’au luat după povețile unor speculanți cari profitai­ de ușurința lor spre a le cumpăra vitele și bunul pe pre­țuri neînsemnate, s’au rădicat din comună și șî-a fi chieltuit puținul ce aveau cu du­cere și întorcere. Toți acești locuitori a­­firmă câ viața lor aici este ușdră și cu mult mai plăcută ca în porțile unde ei vo­­iau să se așeze. * * ADUNAREA deputaților SESIUNEA ORDINARA Ședința de la 21 Februarie 1983. Președința d-lui vice-președinte D. Gusti. Ședința se deschide la ora 2 p. m.£— Preș­in­ți 22 domni deputați. "­A Sumarul ședinței președinte se aprobă. Se citesce un depeșă a d-lui Plaine prin care stătue în demisiunea sea de deputat. Demisiunea fiind primită, colegiul IV Râm­­nicu-Sărat e declarat vacant. D. Gr. F­iad. D­­e președinte, eu v’așî ruga sé bine-voițî a interveni pe lângă onor, secțiuni ca să pună în desbatere pro­iectul de lege pentru cârciumi. Acesta este un proiect de lege de cea mai mare im­portanță, a cârui nevotare a făcut pe onor. d. Rosetti să părăsescă acesta Adunare, și cred ca astă di e bine, fiind­ca mai avem încă căte-va­­ jde, să le întrebuințam cu fo­los, luând în discusiune acesta lege mă­­reță. Afară de acesta, d-lor deputați, ne mai rog să interveniți pe lângă secțiuni ca se ia în desbatere și un alt proiect de lege tot de aceeași importanță, arăși propus de d. Rosetti, acela prin care se se platesca datoriile sătenilor. D. vice președinte. D-nii deputați aud ce­rerea d­v. și de sicur ca se vor ocupa, când vor trece în secțiuni, de aceste legi importante de cari ațî vorbit. D. Iepurescu întreba pe d. ministru de finance decâ sole cu creditul agricol din comuna Nemțu refusă de a împrumuta pe țărani. D. ministru de finance răspunde câ cre­ditele agricole funcționeză în puterea unei legi și câ ele nu pot împrumuta de­cât asupra unor obiecte ce se pot urmări. D. Iepurescu, nefiind mulțumit cu acest răspuns,­­fice ce va face să interpelare. D. M. Cogălniceanu. D lor, am luat în­datorirea Sâmbăta trecută , ea se anunț gu­vernului uă interpelare în privința admini­­strațiunii țârei în genere. Expuie acum a­­cesta interpelare, numai pentru ca d. mi­nistru de interne să fie pregătit și să scie la ce are să respundă. Acesta interpelare o formulez în modul următor : Deca d sea, sea, mai bine^i când, guvernul—fiind­ ca d-sea este de curând venit la minister—deca gu­vernul crede cum câ administrațiunea terei se pdte îmbunătăți căutându-se în prefecții cei nouî cari se numesc, și în calitățile lor numai influința lor locală și destoinicia, ca­pacitatea de a putea pregăti alegerile vii­tore. In acesta se marginesce interpelarea mea actuali. Se citesce scrisdrea prin care d. C. A. Rosetti își depune din nou mandatul d-sele de deputat al colegiului III Ilfov tele­gramă pe care o publicăm mai sus. Se pune la vot conclusiunile raportului de anchetă a comunei Galați și ele sunt adoptate cu 61 voturi, în unanimitate. Se acordă d-lui Ruptureanu, fost profe­sore în Severin, remunerariul său pe un an până la punerea la pensiune. Se ia în desbatere bugetul ministerului lucrărilor publice. Capitolele 1, 2, 3, 4 se voteza fară discuție. D. ministru de lucrări publice cere Ca­merei ca să se voteze 25.000 lei pentru punerea în aplicare a legii învățământului agricol votată de Adunare. D. Dimancea cere sé se acorde 15,000 lei pentru subvenționarea unei scdle de me­serii în județul Argeș. D. Marghiloman cere să se acorde o­ subvenție de 5.000 lei pentru reînființarea scollei de meserii din Buzău, care din lipsa de midldce a fost închisă. D. Maniu de asemenea cere să se voteze uă sumă pentru uă scrilă de meserii în ju­dețul Ialomița. D Cogălniceanu spune ca principiul d’a se acorda ajutdre județelor sărace trebuie sa predomnesca. D-sea crede ca mai bine ar fi sa se scdtă din sarcina județelor dre­­care cheltuieli caii sunt ale statului. D. N. Ionescu, susține propunerea d-lui Cogălniceanu. Amendamentul d-lui ministru de lucrări publice este primit. Cele­l­alte amendamente sunt respinse. Capitolul 5 e votat ast­fel modificat. Capitolele 6, 7 și 8 sunt votate fără modificare. La cap . d. Cogălniceanu duce ca gu­vernul ar trebui să cerá­tă sumă pentru apărarea de inundație, prin facerea unei șosele d’a lungul Prutului, a județelor Do­­rohoi, Iași, Vaslui, Tutova, Huși și Covur­­lui cari sunt periclitate din causa crescerii apelor prutului. D. ministru de lucrări publice (sice ca, deca Camera acordă un sumă pentru stu­­dierea acestui proiect, guvernul va face cele de cuviință. Camera acordă 4.000 lei pentru studie­­rea acestei cestiuni. Capitolul 9 e votat ast­fel modificat. Cap. 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17 și 18 se adoptă nemodificați. După cererea d-lui Dimancea, la cap. 18 se voteza un adaos de 6.000 lei pen­tru ardicarea unei statui lui Tudor Vla­­dimirescu. Art 19 ast­fel modificat e adoptat. Legea în total se pune la vot care e nul. Ședința se rădică la 5 ore și jumătate. Senatul n’a ținut ședință ieri. CAILE FERATE ROMANE Bilanțul anului 1879. In primul nostru articol, publicat supt titlul de Căile ferate române 1) , am dat suma — după ex­punerea de motive a d-lui ministru de finance — de modul cum s’a întrebuințat suma nominal de 27.680.000 lei, lăsată prin convențiunea guvernului, a­­tât pentru acoperirea cheltuielelor ce va necesita preschimbarea vechilor titluri de drum de fer în titluri noui, cât și pentru îmbunătățirea căilor ferate. In același articol, am atras și atențiunea masivul se compunea de : D. ministru de finance da asupra aces­tui bilanț, următorele explicari : Capitalul în acțiuni primitive, priorități și obligațiuni (Schuld) 6 °/o ale societății s-au acoperit prin emisiune de obligațiuni de Stat 60/o și 5 °/o, conform convențiunii de rescumpărare și legii din 23 iunie 1881, pentru denund­area și plata obligațiunilor 6 °/o ale societății. Pentru acoperirea celor­l­alte pasive, bi­lanțul presintă active din cari parte con­­stau în capitale imobile și cari nu se pu­­teau realisa în bani, ci restul în materiale și sume de primit. Intre cele d’anteia figureză diferința în­tre valoirea drumurilor de fer, înscrisă în bilanț pentru suma de lei 347,973,731 46 (M. 277,978,985 17) și capitalul social e­­mis de societate în sumă de lei 342 mili­­one 922,812 50 (M. 274,338,250) precum și valdrea clădirii administrațiunii și fon­­deriei de lei 244,187 45 (M. 195,349 96). Intre cele d’al douilea, sumele de înca­sat de la guvern și bancheri și valorea ma­terialului și capitalului de esploatare dat direcțiunii, cari conform convențiunii și espunerii de motive a rescumpărării, s’au luat de la fondul de 27,680,000 lei. "Cu aceste din urmă sume s’a lichidat 6,810,407 lei 32 ba de câtre Stat din re­clamările guvernului asupra campturilor de­­ direcțiunii și consiliului de administrare a­­supra unora din cestiunile ce se impun stu­diului și resolvării acelor autorități, pentru a face ca liniele ferate să potă corespunde cât mai în grabă la scopul de căpetenia pentru care au fost rescumpărate , adică îmboldirea crescerii muncei naționale și în­lesnirea esporturii produselor iei. Am promis a vorbi și despre ultimul bi­lanț al societății acționarilor cailor ferate, bilanțul din 1879, care — prin rescumpă­­rare — a trecut în patrimoniul guvernului român, cu folosul și sarcinele lui. Cel în ce consta acel bilanț, după ex­­punerea de motive a ministerului de finan­țe înfățișată Camerei : M. 294,666,729 52 esploatare pe 1877, 1878 și 1879 și a­­nume : Suma contestată de gu­vern pe 1878.......................... 1,838,732 72 Suma reținută de guvern din soldul garanției pe 1879 pentru reclamările pe 1877. 3,963,953 18 idem pe 1879..................... 1,007,721 42­6,810,407 32 și s’a plătit la Berlin 13,435,149 lei 22 b. din dividende, tantieme, amortismente ș.c.l. pe­trecut până la 31 Decembre 1879 con­form convențiunii. Din pasivele arătate de bilanț au mai remas : De plătit în bani 592.739 lei 79 bani din amortismente, dividende ș. c. 1. De lichidat prin anulare valdrea fondu­rilor sociale și soldul remas pentru recla­mările guvernului. Pentru acoperirea acestora, guvernul are, la activ, suma de 341,736 lei 86 bani, care formeză diferența între fondul de es­ploatare dat direcțiunii și suma primită pentru acest fond de la complul de 27,680,000, și suma de 28,199 lei 51 bani datorită la 31 Decembre 1879, de debito­rii din Berlin și casa și mobilierul direc­țiunii de acolo. El mai are încă valoirea clădirilor fondării și administrațiunei și di­ferența, menționată mai sus, între valoirea drumurilor de fer și capitalul social. Ast­fel câmptul bilanțului societății la 1. Capitalul în acțiuni primitive..........................M. 194,605,200 Acțiuni amortisate........................................._____ 1,494,600 196,099,800 00 Reservate pentru emisiune în schimb de obli­gațiuni 7 '/a0!» de la interi concesionari. . . . ...................... 28,200 00 196,128,000 00 2. Capitalul în acțiuni de prioritate. . . . M. 38,362,500 00 Acțiuni amortisate.................................... n 269,550 00 38,632,050 00 37 Obligațiuni 6 la sută ale societății (Schuld Verschreibungen)...................................................... Emise péné la 31 Decembre 1879. . . M. 37,404,500 00 Amortisate.........................., , . . . „__2,173,700 00 39,578,200 00 MT 274,338,250 (Kj 4. Fondurile de reservă și preînoire ............................................... 1,222,354 10­5. „ „ amortisarea acțiunilor primitive pentru anii de la 1860 înainte................................................................................................ 599,133 63­ 6. Fondurile de amortisare péné la 31 Decembre 1879 .... „ 270,100 0ü 7. Tantieme..................................... ;..................„ 87,518 61 8. Dividende și dobâncií pe­trecut neachitate încă...........„ 566,577 76 9. Fond la disposiția adunării generale conform decisiei sale din 22 Iunisi 1882 ...........................................................................................„ 45,315 01 10. Creditorii diferiți . „ 221,023 64 11. Dividende pe 1879 la acț. de prioritate și primitive .... „ 10,077,091 20 12. Reserva specială pentru obligațiunile ne­efectuate, reclamațiu­­nile guvernului român, cu ocasiunea regularii compturilor de esploa­tare pe anii 1879 și precedinții etc.............................................„ 7,239,365 57 M. 294,666,729 52 Activul consta : 1. In valoirea drumurilor de fer primite de la concesionari . . M. 196.128.000 00 Coruptul de construcțiune : a) Terminarea liniei Rom­an-Bucurescî-Pitesci . M Cheltuieli în 1879 ..............................................„ b) Construcțiunea liniei Pitesci-Verciorova.....................................M. 52,901,454 39 Cheltueli în 1879 .....................„ 142,691 82 c) Cheltueli generale de cons­trucțiune..........................................„ 682,771 45 Cheltueli în 1879 .....................„ 13,314 34 A se scădea sumele cheltuite asupra câmptului de construcțiune în 1877, 1878 și 1879 .... 30,246,825 38­1,180,023 71 31,426,849 09 53,044,146 21 696,085 79 85,167,081 09­3,316,095 92 2. Creanțele direcțiunii din Bucuresci : Numerar în casa centrală....................................fr. 314,136 69 „ „ „ stațiunilor.................................„ 731,672 18 Datorați de bancheri..............................................„ 212,630 30 Provisiuni în materiale și inventar.....................„ 4, 759,959 83 Guvernul român pentru transporturi și alți de­bitori ...........................................................................„ 3,751,587 36 Efecte în deposit...................................................„ 17,575 00 Plațî de făcut ne­efectuate încă...........................„ 42,596 10­ 9,830,157 46 séü M. 7,864,125 97 Din care se scad sumele datorite de direc­țiune...............................................................................„ 2,357,862 80­3. Clădirea adm. centrale din Bucuresci . . . „ 142,286 13 Minus amortisarea pe 1879 în sarcina esploa­tarii fr. 20,000 ....................................................... 40,000 00 4. Fonderia la Bucuresci.................. . . . „ 5. Debitorii: Guvernul român din garanția pe 1 878 . . M. 1,470,986 23 „ , „ „ . „ 1879 . . „ 4,777,339 68 Bancherii societății din Berlin.................„ 4,715,245 70 Debitorii diferiți.........................................„ 8,642 17­6. Casa din Berlin, numerar la 31 Decembre 1879 .................................................................................................... 7. Inventariul biuroului din Berlin.............................................. 81,850,985 17 277,9787985 17 5,506,263 17 102,286 13 93,063 83 10,972,213 78 13,038 44 879 — 1) A se vedea Românul de la 22 Februarie 31 Decembre 1879, se află pe deplin re­gulat, remâind ca pentru anul 1880 și ur­mătorii câmpturile de esploatare să se în­cheie la direcțiunea cailor ferate, direct cu guvernul, fâră nici un amestec cu tre­cutul. Cât pentru sumele ce se datorau câtei ferate de guvernul rus și în privința cărora a intervenit convențiunea din 21 Aprile 1882 și diferitele ministere române pentru transporturi, etc., s’au considerat în lichi­darea de mai sus ca creanțe reali și rea­lisable ale bilanțului și s’au trecut ca a­­tari în capitalul de esploatare dat direc­țiunii. Prin urmare achitarea acelor sume câtre direcțiune să se facă printr’uă lege. Nu mai avem nimic de adaos. Represintanții națiunii, care au votat convențiunea de rescumpărare a cailor, înțeleg mai bine de­cât ori­cine necesita­tea limpedirii depline a acestei moșteniri și deci, suntem și curi, vor pune o­ deose­bită atențiune pentru a studia documentele ce li s’au înfățișat. CRONICA UN SUBIECT DE PIESA Mai mulți bărbați convorbeau între dân­șii, în salonul de fumat, după un prânz îmbelșugat. Evreul Pereira, directorele de teatru, atât de cunoscut prin gulerele sale albe ca marmura și cravatele sale bătătore la ochi, stătea într’u­ atitudine triumfătdre rezemat de sobă și ținând în mână^AMi pa­­­har de curasao. ______­ — Anecdota,­­ficeu) elj)anecdota, acesta e totul. Că piesă nu este bună de­cât a­­tunci când poți să istorisesc­ subiectul iei în cinci minute... Când un autor vine să-mi vorbesc­ despre vre-uă comedie, la ora când iau dejunul, îl opresc îndată . — Vei fi sfîrșit d-tea să-mi povestesc­ istoria penă când voiü mânca acest oi­?... Și Pereira deșertă paharul său de curagao. — Nu sunt autor dramatic, m-se lungul Mauriciu, atașatul de ambasadă, din fundul largului fotoliu unde se cufundase; cu tote acestea, daci voiescl, Pereira, îțî voia po­vesti un anecdotă, din care mi se pare ca un om, care cunosce acesta meserie, ar putea să tragă oă dramă forte interesantă... Dar timpul d’a manca un cm mi se pare forte scurt. — Iți acord un număr, răspunse Evreul rîdend... Dar ideile de presă ale oamenilor de societate... nu mă prea încred într’en­­sele... In sfîrșit, începe. — Ei bine, istoria acesta era povestită în tote salcinele vienese, pe timpul când eram acolo. Se afla atunci la Viena un me­dic forte renumit pentru bollele de inimă; el se numea — schimb numele, se înțe­lege, fiind­ca lucrul este tragic — el se numea doctorul Arnold. In verstă de vr’uă patru-zzeci de ani d’abia, el avea deja un clientelă din cele mai întinse. Era un om frumos, forte elegant, cu uă figură regu­lată încadrată între nisce mari favorite blonde, tipul austriac în sfîrșit... dar cu nisce ochi cu totul americani, albaștri și reci ca oțelul, cari te puneau pe gânduri. Uă familie rusesca, residând în Viena — s’o numim, déca voiți, Schebeloff — chiema pe doctor în consultațiune lângă fiica d-lui Schebeloff, la care specialistul recunoscu, la cea d’antein cercetare, un început de a­­nevrism. Trebuia să fie un lucru care îți tulbura mintea, d’a ausculta și d’a percuta pe d sora Masa... Găndiți-ve ! Să-ți apleci urechea pe pieptul unei frumoise brune de nouă­spre­zece ani și s’o lovesc­ pe inimă, ca și cum ai voi să-i spui : pot să intru?... — Mauriciu, întrerupse stăpânul casei, nu face glume de vodeviluri... Ne-ai făgă­duit uă dramă. — Fii liniștit... Cu tote ca erau primiți în societatea cea bună, familia Schebeloff era cam suspectă. Ei träiau la otel. D. Schebeloff avea prea multe galeene și bran­­deburguri pe blânde sele. El cheltuia forte mult și diamantele soției sale treceau drept false... Pe lângă acesta, două fete de mă­ritat, prea frumoase pentru a eși ceva cum se cade din ele... In fine, uă lume cam echivocă. Dar doctorul era stăpânit de pa­siune; el ceru pe d-șdra Mașa în căsătorie, fu admis se-i facă curte, o lua în căsăto­rie peste trei luni, și familia Schebeloff, desgustată d’uă dată de Viena, dispăru de acolo. Femeia medicului, frau doctorin, cum se duce prin țerile germane, plăcu forte mult în societatea vienesă. Nouii căsătoriți erau forte interesanți; doctorul iubia, în acela­șî timp, pe Mașa ca pe soția sea și ca pe bolnava mea; el o adora și o îngri­jea. Acest mic roman încânta pe Germa­nele sentimentale. Deja d-na Arnold, a câreia sănătate se îndrepta în fie­care <ji, se arăta forte des prin lume, valsa chiar une­ori... — Cu tóte câ avea bollă de inimă? — Da. Tânăra femeiă părea atât de bine însănătoșită, în­cât bărbatul iei îi permi­tea să idee, ca medic, dar cred ca el ar fi împedicat-o bucuros ca gelos. Câci fru­mosul căpitan de Blasewitz — un Apollon în uniformă albă — era în­tot­dea­una în­scris cel d’anteiü pe carnetul de bal al d-nei Arnold și o strângea cu multă căl­dură la piept. Încă vă dată vechiul basm al lui Mars și al Venerei... — Bine! citise Pereira. Ecő câ­ți ai fă­cut espunerea, Mauriciu, ți-am așeetat per­­sonagjele... Să înlănțuim acum, cum se cjice în culise, să înlănțuim! — Fiă!... Intr’uă­­sij doctorul descoperă un pachet de scrisori... — Lucru prea vechi și, pachetul de scri­sori ! — Pereira, ești nesuferit! Vei pune aci șurubul care îți va plăcea; dar în anecdota mea erau scrisori. — Care dau bărbatului siguranța des­­enórii sale, nu i așa ? — Cam a­a. — Și care-l fac să-și închipuiască un plan de resburare!... — Cunosc­ istoria. Pereira? Atunci po­­vestesc e-o singur. — Nu, amicul meu, dar descurc — tot pentru a mă servi de termeni de meserie—­ descurc, ece totul. Deci bărbatul își răs­­bună. — Prin una din acele crime care ră­man în­tot­dea­una necunoscute.

Next