Romanulu, mai 1883 (Anul 27)

1883-05-23

ANUL AL XXVII-LE 20 BANI ESEM LARUL LUNI, MARȚI, 23, 24 MAI 1 883 Voiesce și vei putea Luminează-te și vei fi. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV...........................40 bani Deto „ » n n .... 2 lei „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 14, STRADA DOAMNEI, 14 ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea cjiarulul și oficiele poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gnstavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. O.) 15, Genova. — Articolele nepnblicate se ard — BDCURESCI,2î Ä 1883 Cel duci-spre-dece­die în manifes­tul lor de la 13 Mai: „Noi, singurii represintanți a unei „voințe alta de­cât a puterii esecu­­­tive, ne­vrând să dam uă aparință „de legalitate acestei lovituri de „stat, etc.“ „Vă rugam să nu vă îndoiți ca, „și afară din Parlament, noi vom „remâne strânși uniți împreună, și „devotați, ca tot­de­una, țârei și sântei „cause a cărei apărare ne-a fost încre­­­­dințată.“ In ajun (12 Mai) Timpul anunțând retragerea din Parlament și publi­­car­ea unui manifest­­ Jice: „Aceștia cată să se desbrace de „mandatul lor, se vină înnaintea na­țiunii, să-i espună batjocura ce s’a „făcut de densa și se reintre în­­„trânsa, spre a lua puteri de luptă. “ Nu combatem; fie­care merge după puterea împulsiu­nii ce-i da motorul său și în direcțiunea spre care­­ 1 conduc principiile sale. Avem însă datoria se cercetam pentru a ne lu­mina. Despre ce este acuzată aci puterea esecutivă ? „C’a făcut uă lovire de Stat. — „C’a rupt ast­fel actul stârii civile al Dinastiei.“ Ce cei de la națiune cești cari îi spun ca ei sunt singurii represintanți ai voinței sale? Să-i ajute ca să oprescă lovirea de Stat, sau ca s’o restórne, déci ea se va fi consumat. E că și părerea nóstrá. Déci protestarea contra unei lo­viri de Stat — și ast­fel ș’a ruperii contractului între Capul Statului și națiune — s’ar fi făcut de câtre doi. Lascar Catargi, Blaremberg, Lahovary, etc., pate câ națiunea ar fi dat au­­diență protestatarilor ș’ar fi căutat serios să vâd­ă dăcă ’n adevăr s’a făcut sau de că se pregătesce a se face vr’uă lovire de Stat. Aceștia au combătut lovirea de Stat de la 1864, înainte d’a se consuma ; și după ce s’a făcut, au luptat, cu noi, s’au resturnat pe făptuitorii acelui act criminal. Cum ânsă ea pote da astă­eji cre­­­sement unei asemene­a cusori, când ea se face de câtre doi. Cogălniceanu, Florescu, Tell, Vernescu, când aceș­tia sunt cei cari au făcut în adevăr, la 1864, nă lovire de Stat? Crei­omentul ne putând fi dobân­­dit în acésta privință, învederat este câ națiunea înțelege câ nu lovire de Stat se urmăresce de câtre noi, pro­­pun­orii revizuirii legii electorale, ci libertate și moralitate , și ea surîde la aceste cuvinte ale cualisaților. 1d. Lascar Catargi, Lalio­u, etc., s’ar fi presintat na­­ntea națiunii și i-ar fi­­ fi3t cum i’a zis și Timpul, ca micșorându-se censul și mărindu-se colegiile electorale se face că pagubă celor cari speculă votul lor, ar fi găsit negreșit un nu­măr de adorinți. Când case dumnelor se prezintă cu d-nii Cogălniceanu, Tell, Florescu, Vernescu, cari au proclamat și prac­ticat votul universale, cum are crede­­voi alegătorii cu dumnelor vin a­­stă­zi împreună „gând la gând cu bucurie“ pentru a apăra adevăratele interese ale proprietarilor celor mari, éi nu pentru a susține vederile lor personale? Când d-nii Cogălniceanu , Tell, Vernescu, zic poporului câ vor „se reintre în mijlocul lui“, pot găsi a­­dorințî cari să-I urmeze și să-I ajute „să mai dea uă lovire ciocoilor, “ prin vr’uă nouă lovire de Stat autocra­tică și democratică. Când, la rândul lor, d-nii Lascar Catargi, Lahovary, Manu etc., Zi a națiunii ce vor „se reintre într’ânsa, spre a lua puteri de luptă“ pot găsi și dânșii aderinți între cei cari vor restabilirea claselor privilegiate, în­tre cei cari vor „Piramida,—cea plă­cută Timpului — pe vârful câreia se se cei cu totul puțini la număr și tot întrega națiunea.“ Când ânsă se presintă cu toții mâ­­nă­’n mână naintea țârei, fără să-i presinte nici măcar uă programă clară și positivă, ci se mărginesc în a-I zice „câ vor remâne strânși uniți „împreună, și devotați, ca tot­dea­una, „iei și sântei cause“, învederat este câ națiunea le zice sudând . Vă cunosc și ne cunoscem; ase­mene alianțe momentane între ó­­meni cu osebite tendinți nu pot a­­duce de­cât bule mari și paralisie generală. Toți omenii cari n’au uă credință iuterică și atunci înrădăcinată în ini­ma, în mintea lor, ori­cât de inteli­­genți, învățați și ageri ar fi, iei sunt slabi, sunt șiovăitori, sunt necurmat supuși celor mai grosolane greșeli. Monarh­ia prin drept Dumnezeesc a fost uă credință sinceră și prin ur­mare forte puterică. Ea dor a dom­nit lumea, și cu tote câ suflarea a tot­puterică a revoluțiunii francese de la 1789 i-a spulberat adevărata iui putere, totuși ea mai are în unele părți câți­va partizani sinceri și prin urmare devotați. Noi n’avurăm asemene monarc­­ii. Nobilime prin drept divin, n’a domnit în Romănia. Feluritele privilegiuri cari ne-au bântuit au fost introduse aci numai prin suflarea molipsitare a vânturi­lor din juru-ne și a armatelor străine. Acesta este și causa ca privilegiații de la noi se tîmpiră prin neșciință și putreziră prin corupți­une, până la gradul în cât de câte ori ei n’au fost galvanizați prin armatele străine se spulberară la cea mai ușdră su­flare a poporului. Nu s’a văzut aci uă armată de români, fie cât de mică, condusă de pretinșii nobili, să ție uă luptă, mă­car de câte­va ore, pentru apărarea privilegiaților. Și când aceste sunt fapte de ori­cine cunoscute, când vedem câ ’n­turile monar­­c­­ice vechii represintanți ai privile­giilor, din ceruri date lor, se topesc pe tota Zi(a) ca ghiața la arșița sa­­relui, ce vedem astă­zi la noi? Căți-va bărbați, cu osebite idei și temperament, având în fruntea lor pe d. Lascar Catargi, unindu-se și cerând națiunii , unii, să se íntorca­napoi până la 1700; alții, — cari au fost pus în lucrare votul universale, să stea închisă în legea electorală cea strimptă și su­­grumatare, născută prin forcepsul compromisurilor de la 1866, și toți împreună cerându-i să formeze ea însă­și, acum în anul 1883, să duoă castă de privilegiați, care, pe teme­iul ca sunt proprietari de moșii mai mari, să fie ei, cu fiii și cu clu­nții lor, clasa care se dirige tóte cele­­l­alte interese ale unei națiuni de cinci milione de români. Sunt femei cari, fiind­ca nu vor să recunosca c’aui îmbătrânit se suli­­menesc, crezând ca ast­fel vor trece de tinere. Sunt partite cari, fiind­ca vor să domnesca, nu vor să ’nțelegă ca ne­milostivul timp se ’mbrăncește ne­curmat spre trecutul lor. Deși arte și ridicule încercâri. „Ele nu mai sunt de­cât nisce umbre caii după umbre alerga în lumea celor vii.“ Partita pe care o represintă timpul, ne mai represintând nici uă idee, nici un interes al societății din a­­nul 1883, este un simplă umbră care alargă după umbra de la 1700 ce n’o mai póte prinde pentru mo­ment póte nici chiar în R­usia. Partita despotismului supt masca democratismului, pe care o repre­sintă d. Cogălniceanu,­ este urășî­nă umbră pe care n’o mai póte prinde, nici chiar ajutat de doi. Lascar Ca­targi , Drossu și generălii Florescu și Tell, căci ea s’a afundat­ în abisul de la Sedan. Partita care­ a voit s’o formeze d. Vernescu, remase cu totul necunos­cută și s’afundă acum însă și în partita trecutului, mai nainte d’a cresce ș’a aréta ce voiesce sĕ aibă și ce póte face. Aceste trei partite, de­și cu totul restrânse — căci restrânse forte erau și ideile ce fie­care represintă — to­tuși, prin meritele bărbaților ce are fie­care, făceau bine țârei. Ingiulgiuite acum în drapelul de la 1770 și’n acela al lui 2 Mai 1864, ele safundară; și cu cea mai sinceră părere de roți vedem acestă perdere. Partitele sunt fructul mișcării de rodire a unei națiuni. Unde nu sunt partite — ori­cine a putut și pute vedea — este amor­țire, îngheț. Partitele, cu principiile ce repre­sintă fie­care, sunt semnele de ne­curmata rennoire a vieței. Fără a­­cestă mișcare roditare a puterilor so­ciale propășirea nu mai pote veni de­căt de la întâmplări stra­ordinare sau de la pofta guvernelor; și raft, mare rea se revarsă asupra națiuni­lor cari ascuptă ca binele să le vie de la pofta norocului sau de la che­ful guvernelor. Fie­care partită ease, pentru a pu­tea avea uă înrîurire, pentru a fi, putem ejice, trebuie sé aibă ideia iei, programa iei, drapelul iei. Partitele, dic ea un om de stat francez, sunt legiunile ideilor, arma­tele opiniunilor și sistemelor politice. Scăderea sau crescerea lor morală este în proporțiune cu valorea ideei ce represintă, a scopului ce urmă­resc. Cele ce e spuseram credem că sunt dovezii temeinice despre părerea de toü ce simțim, ce trebuie să simțim toți când vedem cu câtă ușurință micele nóstre partite luptă cu tărie d’a se perde topindu-se unele într’altele, sorii și care stăruesce a cere facerea unui , al d­oilea canal curat Eagles. Lordul Granville a invitat pe trămișii­l Malgochi a prelungi șederea lor în Euro­pa și a face n­oi propuneri Franciei. Paris, 2 iuni a.—Uă depeșă din Mada­gascar anunță câ escadra francesä a bom­bardat porturile Amoronlanga și Passan­­dava. Uă mare emoțiune domnesce în Ma­dagascar. Paris, 2 iunie. Senatul.—D. Challemel- Lacour, ministru al afacerilor străine, res­­punejând la uă întrebare a comitelui de Saint""Vallier, duce ca guvernul a luat tote măsurile trebuinciose spre a asigura isbenda armelor franceze la Tonkin. Ministrul des­­minte apoi noutatea despre ruperea rela­­țiunilor diplomatice cu China; crede ca China nu va ceda unor intrige gelose și interesate. Cuvintele d-lui Challemel-Lacour au fost acoperite de aplauze unanimei Paris, 3 luni­. — Uă depeșă din Mada­gascar anunță ca guvernul din Ilovas a cerut de a negocia oă înțelegere cu amiralul francez Pierre, trupele căruia ocupă acum costa de Nord-Est a insulei. Portsmouth, 3 luniü. — Circulă scomp­­tul ca flota engleză din mările Chinei arc să fie întărită. Roma, 3 luni.. — Uă mulțime aprape de 20,000 persone se află întrunită spre a­cclelÄa aniversara morții lui Garibaldi. Strigătele de „Trăiască Oberdank !“ „Trăiască Trientul și Tries­tul“ au fost scose de mai multe ori. SERVICIUL TELEGRAFIC A­L AGENȚIEI HAVAS Roma, 1 lunin. — Diarul il Diritto crede a sei ca d. de Schloetzer, ministru al Pru­siei pe lângă Vatican, va părăsi Roma în curând și câ nu se va mai întorce, nego­­cierile între Curia Romană și guvernul din Berlin putând fi considerate ca rupte într-un chip definitiv Londra, 1 luni n­.— Camera comunelor.— Sir Bartlett întreba decá Cabinetul Eagles a oferit mijlocirea sea Franciei și Chinei în privința cestiunii Tonkinului. D. Glad­stone respunde ca nimic n’ar justifica acum uă asemene oferire. Paris, 1 iuniü. —­ Tote trupele francese disponibile în Noua­ Caledonie au fost tri­mise la Tonkin. Ducele de Chartres a făcut naufragiu în marea Caspică ; era să piară. Moscva, 1 lunie. — Țarul a făcut fert­fă visită principelui Alecsandru al Bul­gariei. Reintrarea împăratului și împărătesei în Petersburg a fost amânată , părăsind Mos­cva, Maiestățile Lor să vor duce d’a drep­tul la castelul de la Peterhoff spre a se odini de ostenelele serbărilor încoronării. La Haye, 1 luniü. — Olanda a semnat un tratat de comerciü cu Persia. Londra, 2 lunin.—înțelegerea probabilă dintre guvernul englez și compania cana­lului de Suez nu satisface încă pe Ziarul The Times, care declară astă­zi câ conce­siunile făcute de câtre d. Lesseps sunt ilu­ RESPONS­U MESAGIUL TRONULUI In ședința secretă de Vineri a Senatului s’a citit, conform regulamentului, următorul proiect de respuns al comisiunii Senatului la Mesagiul Tronului și s’a otărît a se tri­­mite la tipar și a se împărți d-lor Senatori. Sire. Senatul, ales pentru revi­liunea unor dis­­posițiuni din Constituțiune și din legea e­­lectorală, se simte fériéit d’a esprime cu a­­cesta ocasiune omagiul simțimintelor sale de iubire și devotament câtre Tron și Di­nastie. Constituțiunea ce țâra și a dat în memo­­r valoii­ al emirii pe Tron a Maiestății Télé, a favorizat progresul în tote ramurile activitâții. Modificări profunde atât în sfera politică și economică cât și în sfera socială, s’au operat în Statul român în decursul a­­cestor șapte­spre­zece ani de la bere necon­tenită și fecundă în resultate. La apelul făcut de Maiestatea meo, țara a răspuns în mod otărîtor, ca nu înțelege a lăsa instituțiunile sale fundamentale se remână înapoi de starea de progres ce a sclut a realisa. De altă parte, principiile sănetose de or­­ganisare politică și socială sunt prea înră­dăcinate în bunul simț și ’n caracterul po­porului român, pentru ca se se put­ pro­duce la noi temeri de reforme periculose care astă­zi sunt condamnate de esperiența tutor națiunilor civilisate. Senatul constată ca, cu tota importanța și gravitatea cestiunilor ce frămăntau spi­ritele, alegerile s’au făcut în deplină liniște. Acesta dovedesce progresul realisat de na­țiune în exercitarea drepturilor sale politice. In cestiunea revizuirii legii electorale, Senatul, ținând sema de împregiurârile par­­ticulare țarei nóstre , și de esperiența fă­cută, va căuta soluțiunea cea mai neme­­rită, care, ocrotind pe deplin tóte intere­sele, se asigure în același timp indepen­­dința și moralitatea votului, desvoltarea și întărirea regimului represintativ. Siv­­*, Senatul a primit cu mulțămire asigura­­rea cu relațiunile nóstre cu puterile străine sunt satisfacétóre. Cestiunea Dunării a putut intra într’o­ nouă situațiune prin Conferința de la Lon­dra, dar credința nestrămutată a țarei este câ Europa, care ne-a veerut la lucru, care a favorizat desvoltarea aspirațiunilor nóstre legitime, care a avut în tote împregiurâ­rile învederate probe de lealitatea și mode­­rațiunea națiunei române, nu va voi ese­­cutarea unor decisiuni cari jicnesc drep­turile nóstre și la care noi nu am con­simțit. Statul român, grație marilor și fericite­lor evenimente din ultimii ani, își a recâș­tigat pe deplin vechile sale drepturi. Ro­mănia astă­zi este țară neatărnată și suve­rană, — și uă monarchie ereditară ’i asigura stabilitatea și viitorul. Cât pentru noi, Sire, fii încredințat câ întrega națiune, ca un singur om, va fi tot­dea­una unită împregiurul iubitului seu Suveran, într’un singur gând și într’uă singură cugetare: prosperarea și întărirea Statului român. Sâ trăiască Romănia! Se trăiască Au­gusta nostră Dinastie. Raportor, D. Polizu-Micșunescu. Die Presse mai adaogă ca, din „cores­pondența găsită la d. Mărgărit, reiese câ d-sea se afla în legătură directă cu d. prim­­ministru Brătianu.“ Desfidem pe die Presse să pota dobăndi un singur act autentic, de la aceia cari îi trimit asemene relațiuni, prin care să do­­vedesca ca Românii fac pentru frații lor alt­ceva de­cât ceea ce fac în public. De altă parte însă , aceste sciri ne­exacte pu­blicate de die Presse, ne dau vă dovada destul de bună din ce sorginte sunt scirile ne­adevărate pe care le publică necurmat acest­­ fiar în privința nostru. ROMANIA SI MACEDONIA Die Presse, în numărul seu de la 1 iuniu, publică soirea cu Valsul din Monastir (Ma­cedonia) a arestat pe d. Apostol Mărgărit și l-a trimis la Salonic, pentru­ că făcea pro­­­­pagandă română în Macedonia și Epir. To­tuși, în urma unui ordin venit din Cons­­t­tantinopole, d. Apostol Mărgărit a fost pus­­ în libertate. DIN AFARA GERMANIA Se telegrafiezá din Berlin cu data de 29 Mai . Gazeta Germaniei de Nord pune actî în discusiune tesa susținută Vinerea trecută în Reichstag de ministrul de Scholtz. Represintanții guvernului și membrii Bun­­desratului, duce organul principelui de Bis­marck, „ în termenii Constituțiunii, au drep­tul d’a lua cuvântul în Reichstag în ori­ce timp, chiar când un orator vorbesce sau adunarea procede la vot. Cât pentru Reichs­tag, el n’are nici chiar dreptul d’a cere ca membrii Bundesratului se asiste la șe­dințele sale.“ Standard primesce de la cores­­pondintele său din Berlin urmáto­­rele : Nu mai este un secret pentru nimeni câ principele de Bismarck este, de mai mult timp, nemulțămit de modul cum Parlamen­tul imperial german a tratat cea mai mare parte din măsurile sale favorite, și se scie asemene câ cancelarul caută mijlocul cel mai eficace pentru a sfărâma puterea ad­versarilor săi în Parlament. Dar, ceea ce este nou, este d’i* sei, ca el mediteza uă re­­maniare radicală a intrigei Constituțiuni a imperiului german. Se­­ fice ca în acesta privință s’ar fi exprimat ast­fel : „Constituțiunea imperiului german a fost stabilită în virtutea unui tratat între deo­sebiții suverani germani și orașele libere, și părțile contractante sunt cu totul libere de a rupe tratatul ce au încheiat. Ele pot să elaboreze un tratat cu totul deosebit de cel care există, și ar putea, de exemplu, să desființeze uă instituțiune­a ca acea a Par­lamentului german. Chiar jurământul poli­tic n’ar fi uă pedică, câci nimeni n’a ju­rat d’a menține în eternitate actuala Con­stituțiune a imperiului.“ Prin cercurile parlamentare din Berlin, se menține credința câ sesiu­nea parlamentară se va termina peste 2 săptămâni. Se presupune ca Landtagul se va închide imediat după resolverea legilor administrative, cari se póte e­­fectua până la 9 și 10 luni­. In Reichstag se vor mai resolve numai căte­va proiecte și apoi însuși guver­nul va adera la oă amânare a lui, câci el însuși înțelege ca nu pote să mai merg î­nainte cu acest Reichstag acum. ENGLITERA Citim urmatorele în Neue freie Presse de la 1 iunie : Meetingul liberalilor din Camera Comu­nelor engleză, care a fost convocat de d. Gladstone spre a studia starea afacerilor parlamentare și a grăbi resolverea lor, s’a întrunit a-l­altă­ieri. Erau de față aprope 200 membri din Camera comunelor. D. Gladstone deb­lara, în fața perderii de vreme de până acum, cu starea lucru­rilor este forte anevoiasă și de aceia a și retras căte­va proiecte dintre cele mai însemnate. Totuși, adaose primul ministru, guvernul ține cu tărie la bilul privitor la reorganizarea consiliului municipal din Lon­dra și la acela relativ la contractele eco­nomice, care a și fost admis a­l­altă­ieri în a doua citire de Camera comunelor. Bilul conține un șir lung de stipulațiuni, după care un arendaș, la părăsirea unei moșii sau la espirarea contractului, trebue să ca­pete despăgubiri pentru îmbunătățirile fă­cute de el; în același timp bilul stabilesce la un an termenul pentru denunțarea con­tractului în loc de șase luni cum era până aci. Pentru Scoția, ținându-se sema de starea lucrurilor de acolo, s’a primit tot un ase­mene bil în ultima citire de Camera co­munelor. TURCIA Le Temps primesce din Londra, cu data de 31 Mai, următorea te­legramă : Nisce informațiuni de sorginte turcescă desmint trimiterea unei a doua notre câtre puteri privitore la regularea cestiunii par­ticipării Greciei, Serbiei și Bulgariei la da­toria publică a imperiului otoman, conform cu tratatul din Berlin. Este exact câ Sublima Partă a invitat, prim­­ă notă, pe cabinetele europene la oă conferință chiemată a resolve acesta ces­­tiune și cu Statele semnatare ale tratatului din Berlin au recunoscut de întemeiată pro­punerea Turciei, afară de Rusia care a fă­cut să observe câ convocarea acestei con­ferințe nu este oportună și câ trebuie, mai înainte, se se asculte unele stipulațiuni ale tratatului. Dar acesta declarațiune a cabinetului din Petersburg ar fi fost făcută verbal prin in­termediarul represintanților săi în străinătate­ și n’ar fi fost formulată în mod oficial, nici ca uă condițiune sine qua non. D’atunci, nu s’ar fi făcut nici uă comu­nicare, nici un schimb de idei în acesta privință. RUSIA După seriile primite din Șarkola, Kiev și Rostoff-pe-Don, au isbucnit turburâri grave anti-semitice în a­­ceste districte. La Kiev, soldații au trebuit să tragă focuri asupra mul­țimii. Au fost mai mulți morți și răniți. Trupa a fost nevoită să bată în retragere. S-au jefuit și dărâmat mai multe case. Azi dimineță s’a dat d’uă dată ordinul, d’a scote tóté flamurile, po­dobele caselor și tóte aparatele de luminat, într’un cuvânt tot ce a ser­vit la încoronarea Țarului. In nap­­tea de Duminecă spre Luni, au is­bucnit în multe locuri, din causa stării de beție în care se află u­ mare parte din mulțime, tulburari forte se­­riose. Mulți au rămas cu hainele rupte, alții au primit bătai în regulă ; până și femei n’au scăpat nebătute. Aceste tote s’au întâmplat după terminarea oficială a serbării de sérá. Ceva după miezul nopții, nișce gendarmi au fost atacați d’uă mulțime imensă, bătuți și uiduiți. Un pristav, șef de poliție, a fost scos din trăsura­rea și bătut. Când scandalul a ajuns la culme și a apărut șeful suprem al poliției Gres­­ser, a fost și el amenințat cu bătaie și n’a putut să ia nici uă măsură. Intr’un sfirșit, aprope de Ziuă, mulți­mea d’abia a început să se împrăș­tie. Ieri, s’au așezat de cu vreme, în locul gendarmilor, Cerchezii și in­fanteriștii cu carabinele încărcate , pentru a menține ordinea ș’a înde­părta mulțimea. Cu tote aceste, sera s’au repetat acelea­și tulburări. Ser­­ginții de oraș fură din nou uiduiți, trecătorii fură insultați în modul cel mai grosolan, unul chiar dintr’ânșii a fost ucis. Căte­va stindarde au fost smulse. In urma acestora șeful poli­ției, G­resser, a telegrafiat la Moscva ministrului de interne și l’a întrebat, ce este de făcut. ’Răspunsul a fost ca trebuia să înceteze în Petersburg ori­ce serbare, ceea ce s’a și făcut imediat. Corpurile de musică, care trebuiau să face pe piețele publice, au primit contra-ordine, decorațiu­­nile esteriore au fost înlăturate. Pe câmpul lui Marte tot se mai îngră­­mădesce încă multă lume. Șeful po­liției, Griesser, a ordonat ca la ora 3 trupe numerase să se îndrepteze spre acel câmp. Serbarea populară, care trebuia să se facă la orele 4, în urma celor petrecute, cu greu­ ar mai pu­tea să încapă. STATELE­ UNITE La New-York s-a ținut un mee­ting al represintanților diferitelor so­cietăți irlandese în care s-a­otărît să se convoce, pentru 5 lunia, tote so­cietățile irlandeze ale Statelor­ Unite, pentru a le face să numască delegați la oă convențiune generală, în care se va organisa uă comisiune execu­tivă centrală. EGIPETUL Le Temps primeșce din Londra, cu data de la 31 Mai, urmatorea depeșă : The Times publică un depeșă din Ale­­csandria, după care ar fi trebuincios d’a a-

Next