Romanulu, mai 1883 (Anul 27)
1883-05-23
ANUL AL XXVII-LE 20 BANI ESEM LARUL LUNI, MARȚI, 23, 24 MAI 1 883 Voiesce și vei putea Luminează-te și vei fi. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV...........................40 bani Deto „ » n n .... 2 lei „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street, E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 14, STRADA DOAMNEI, 14 ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea cjiarulul și oficiele poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gnstavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. O.) 15, Genova. — Articolele nepnblicate se ard — BDCURESCI,2î Ä 1883 Cel duci-spre-decedie în manifestul lor de la 13 Mai: „Noi, singurii represintanți a unei „voințe alta decât a puterii esecutive, nevrând să dam uă aparință „de legalitate acestei lovituri de „stat, etc.“ „Vă rugam să nu vă îndoiți ca, „și afară din Parlament, noi vom „remâne strânși uniți împreună, și „devotați, ca totdeuna, țârei și sântei „cause a cărei apărare ne-a fost încredințată.“ In ajun (12 Mai) Timpul anunțând retragerea din Parlament și publicarea unui manifest Jice: „Aceștia cată să se desbrace de „mandatul lor, se vină înnaintea națiunii, să-i espună batjocura ce s’a „făcut de densa și se reintre în„trânsa, spre a lua puteri de luptă. “ Nu combatem; fiecare merge după puterea împulsiunii ce-i da motorul său și în direcțiunea spre care 1 conduc principiile sale. Avem însă datoria se cercetam pentru a ne lumina. Despre ce este acuzată aci puterea esecutivă ? „C’a făcut uă lovire de Stat. — „C’a rupt astfel actul stârii civile al Dinastiei.“ Ce cei de la națiune cești cari îi spun ca ei sunt singurii represintanți ai voinței sale? Să-i ajute ca să oprescă lovirea de Stat, sau ca s’o restórne, déci ea se va fi consumat. E că și părerea nóstrá. Déci protestarea contra unei loviri de Stat — și astfel ș’a ruperii contractului între Capul Statului și națiune — s’ar fi făcut de câtre doi. Lascar Catargi, Blaremberg, Lahovary, etc., pate câ națiunea ar fi dat audiență protestatarilor ș’ar fi căutat serios să vâdă dăcă ’n adevăr s’a făcut sau de că se pregătesce a se face vr’uă lovire de Stat. Aceștia au combătut lovirea de Stat de la 1864, înainte d’a se consuma ; și după ce s’a făcut, au luptat, cu noi, s’au resturnat pe făptuitorii acelui act criminal. Cum ânsă ea pote da astăeji cresement unei asemenea cusori, când ea se face de câtre doi. Cogălniceanu, Florescu, Tell, Vernescu, când aceștia sunt cei cari au făcut în adevăr, la 1864, nă lovire de Stat? Creiomentul ne putând fi dobândit în acésta privință, învederat este câ națiunea înțelege câ nu lovire de Stat se urmăresce de câtre noi, propunorii revizuirii legii electorale, ci libertate și moralitate , și ea surîde la aceste cuvinte ale cualisaților. 1d. Lascar Catargi, Laliou, etc., s’ar fi presintat nantea națiunii și i-ar fi fi3t cum i’a zis și Timpul, ca micșorându-se censul și mărindu-se colegiile electorale se face că pagubă celor cari speculă votul lor, ar fi găsit negreșit un număr de adorinți. Când case dumnelor se prezintă cu d-nii Cogălniceanu, Tell, Florescu, Vernescu, cari au proclamat și practicat votul universale, cum are credevoi alegătorii cu dumnelor vin astăzi împreună „gând la gând cu bucurie“ pentru a apăra adevăratele interese ale proprietarilor celor mari, éi nu pentru a susține vederile lor personale? Când d-nii Cogălniceanu , Tell, Vernescu, zic poporului câ vor „se reintre în mijlocul lui“, pot găsi adorințî cari să-I urmeze și să-I ajute „să mai dea uă lovire ciocoilor, “ prin vr’uă nouă lovire de Stat autocratică și democratică. Când, la rândul lor, d-nii Lascar Catargi, Lahovary, Manu etc., Zi a națiunii ce vor „se reintre într’ânsa, spre a lua puteri de luptă“ pot găsi și dânșii aderinți între cei cari vor restabilirea claselor privilegiate, între cei cari vor „Piramida,—cea plăcută Timpului — pe vârful câreia se se cei cu totul puțini la număr și tot întrega națiunea.“ Când ânsă se presintă cu toții mână’n mână naintea țârei, fără să-i presinte nici măcar uă programă clară și positivă, ci se mărginesc în a-I zice „câ vor remâne strânși uniți „împreună, și devotați, ca totdeauna, „iei și sântei cause“, învederat este câ națiunea le zice sudând . Vă cunosc și ne cunoscem; asemene alianțe momentane între ómeni cu osebite tendinți nu pot aduce decât bule mari și paralisie generală. Toți omenii cari n’au uă credință iuterică și atunci înrădăcinată în inima, în mintea lor, oricât de inteligenți, învățați și ageri ar fi, iei sunt slabi, sunt șiovăitori, sunt necurmat supuși celor mai grosolane greșeli. Monarhia prin drept Dumnezeesc a fost uă credință sinceră și prin urmare forte puterică. Ea dor a domnit lumea, și cu tote câ suflarea a totputerică a revoluțiunii francese de la 1789 i-a spulberat adevărata iui putere, totuși ea mai are în unele părți câțiva partizani sinceri și prin urmare devotați. Noi n’avurăm asemene monarcii. Nobilime prin drept divin, n’a domnit în Romănia. Feluritele privilegiuri cari ne-au bântuit au fost introduse aci numai prin suflarea molipsitare a vânturilor din juru-ne și a armatelor străine. Acesta este și causa ca privilegiații de la noi se tîmpiră prin neșciință și putreziră prin corupțiune, până la gradul în cât de câte ori ei n’au fost galvanizați prin armatele străine se spulberară la cea mai ușdră suflare a poporului. Nu s’a văzut aci uă armată de români, fie cât de mică, condusă de pretinșii nobili, să ție uă luptă, măcar de câteva ore, pentru apărarea privilegiaților. Și când aceste sunt fapte de oricine cunoscute, când vedem câ ’nturile monarcice vechii represintanți ai privilegiilor, din ceruri date lor, se topesc pe tota Zi(a) ca ghiața la arșița sarelui, ce vedem astăzi la noi? Căți-va bărbați, cu osebite idei și temperament, având în fruntea lor pe d. Lascar Catargi, unindu-se și cerând națiunii , unii, să se íntorcanapoi până la 1700; alții, — cari au fost pus în lucrare votul universale, să stea închisă în legea electorală cea strimptă și sugrumatare, născută prin forcepsul compromisurilor de la 1866, și toți împreună cerându-i să formeze ea însăși, acum în anul 1883, să duoă castă de privilegiați, care, pe temeiul ca sunt proprietari de moșii mai mari, să fie ei, cu fiii și cu clunții lor, clasa care se dirige tóte celelalte interese ale unei națiuni de cinci milione de români. Sunt femei cari, fiindca nu vor să recunosca c’aui îmbătrânit se sulimenesc, crezând ca astfel vor trece de tinere. Sunt partite cari, fiindca vor să domnesca, nu vor să ’nțelegă ca nemilostivul timp se ’mbrăncește necurmat spre trecutul lor. Deși arte și ridicule încercâri. „Ele nu mai sunt decât nisce umbre caii după umbre alerga în lumea celor vii.“ Partita pe care o represintă timpul, ne mai represintând nici uă idee, nici un interes al societății din anul 1883, este un simplă umbră care alargă după umbra de la 1700 ce n’o mai póte prinde pentru moment póte nici chiar în Rusia. Partita despotismului supt masca democratismului, pe care o represintă d. Cogălniceanu, este urășînă umbră pe care n’o mai póte prinde, nici chiar ajutat de doi. Lascar Catargi , Drossu și generălii Florescu și Tell, căci ea s’a afundat în abisul de la Sedan. Partita care a voit s’o formeze d. Vernescu, remase cu totul necunoscută și s’afundă acum însă și în partita trecutului, mai nainte d’a cresce ș’a aréta ce voiesce sĕ aibă și ce póte face. Aceste trei partite, deși cu totul restrânse — căci restrânse forte erau și ideile ce fiecare represintă — totuși, prin meritele bărbaților ce are fiecare, făceau bine țârei. Ingiulgiuite acum în drapelul de la 1770 și’n acela al lui 2 Mai 1864, ele safundară; și cu cea mai sinceră părere de roți vedem acestă perdere. Partitele sunt fructul mișcării de rodire a unei națiuni. Unde nu sunt partite — oricine a putut și pute vedea — este amorțire, îngheț. Partitele, cu principiile ce represintă fiecare, sunt semnele de necurmata rennoire a vieței. Fără acestă mișcare roditare a puterilor sociale propășirea nu mai pote veni decăt de la întâmplări straordinare sau de la pofta guvernelor; și raft, mare rea se revarsă asupra națiunilor cari ascuptă ca binele să le vie de la pofta norocului sau de la cheful guvernelor. Fiecare partită ease, pentru a putea avea uă înrîurire, pentru a fi, putem ejice, trebuie sé aibă ideia iei, programa iei, drapelul iei. Partitele, dic ea un om de stat francez, sunt legiunile ideilor, armatele opiniunilor și sistemelor politice. Scăderea sau crescerea lor morală este în proporțiune cu valorea ideei ce represintă, a scopului ce urmăresc. Cele ce e spuseram credem că sunt dovezii temeinice despre părerea de toü ce simțim, ce trebuie să simțim toți când vedem cu câtă ușurință micele nóstre partite luptă cu tărie d’a se perde topindu-se unele într’altele, sorii și care stăruesce a cere facerea unui , al doilea canal curat Eagles. Lordul Granville a invitat pe trămișiil Malgochi a prelungi șederea lor în Europa și a face noi propuneri Franciei. Paris, 2 iuni a.—Uă depeșă din Madagascar anunță câ escadra francesä a bombardat porturile Amoronlanga și Passandava. Uă mare emoțiune domnesce în Madagascar. Paris, 2 iunie. Senatul.—D. Challemel- Lacour, ministru al afacerilor străine, respunejând la uă întrebare a comitelui de Saint""Vallier, duce ca guvernul a luat tote măsurile trebuinciose spre a asigura isbenda armelor franceze la Tonkin. Ministrul desminte apoi noutatea despre ruperea relațiunilor diplomatice cu China; crede ca China nu va ceda unor intrige gelose și interesate. Cuvintele d-lui Challemel-Lacour au fost acoperite de aplauze unanimei Paris, 3 luni. — Uă depeșă din Madagascar anunță ca guvernul din Ilovas a cerut de a negocia oă înțelegere cu amiralul francez Pierre, trupele căruia ocupă acum costa de Nord-Est a insulei. Portsmouth, 3 luniü. — Circulă scomptul ca flota engleză din mările Chinei arc să fie întărită. Roma, 3 luni.. — Uă mulțime aprape de 20,000 persone se află întrunită spre acclelÄa aniversara morții lui Garibaldi. Strigătele de „Trăiască Oberdank !“ „Trăiască Trientul și Triestul“ au fost scose de mai multe ori. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Roma, 1 lunin. — Diarul il Diritto crede a sei ca d. de Schloetzer, ministru al Prusiei pe lângă Vatican, va părăsi Roma în curând și câ nu se va mai întorce, negocierile între Curia Romană și guvernul din Berlin putând fi considerate ca rupte într-un chip definitiv Londra, 1 luni n.— Camera comunelor.— Sir Bartlett întreba decá Cabinetul Eagles a oferit mijlocirea sea Franciei și Chinei în privința cestiunii Tonkinului. D. Gladstone respunde ca nimic n’ar justifica acum uă asemene oferire. Paris, 1 iuniü. — Tote trupele francese disponibile în Noua Caledonie au fost trimise la Tonkin. Ducele de Chartres a făcut naufragiu în marea Caspică ; era să piară. Moscva, 1 lunie. — Țarul a făcut fertfă visită principelui Alecsandru al Bulgariei. Reintrarea împăratului și împărătesei în Petersburg a fost amânată , părăsind Moscva, Maiestățile Lor să vor duce d’a dreptul la castelul de la Peterhoff spre a se odini de ostenelele serbărilor încoronării. La Haye, 1 luniü. — Olanda a semnat un tratat de comerciü cu Persia. Londra, 2 lunin.—înțelegerea probabilă dintre guvernul englez și compania canalului de Suez nu satisface încă pe Ziarul The Times, care declară astăzi câ concesiunile făcute de câtre d. Lesseps sunt ilu RESPONSU MESAGIUL TRONULUI In ședința secretă de Vineri a Senatului s’a citit, conform regulamentului, următorul proiect de respuns al comisiunii Senatului la Mesagiul Tronului și s’a otărît a se trimite la tipar și a se împărți d-lor Senatori. Sire. Senatul, ales pentru reviliunea unor disposițiuni din Constituțiune și din legea electorală, se simte fériéit d’a esprime cu acesta ocasiune omagiul simțimintelor sale de iubire și devotament câtre Tron și Dinastie. Constituțiunea ce țâra și a dat în memor valoii al emirii pe Tron a Maiestății Télé, a favorizat progresul în tote ramurile activitâții. Modificări profunde atât în sfera politică și economică cât și în sfera socială, s’au operat în Statul român în decursul acestor șaptesprezece ani de la bere necontenită și fecundă în resultate. La apelul făcut de Maiestatea meo, țara a răspuns în mod otărîtor, ca nu înțelege a lăsa instituțiunile sale fundamentale se remână înapoi de starea de progres ce a sclut a realisa. De altă parte, principiile sănetose de organisare politică și socială sunt prea înrădăcinate în bunul simț și ’n caracterul poporului român, pentru ca se se put produce la noi temeri de reforme periculose care astăzi sunt condamnate de esperiența tutor națiunilor civilisate. Senatul constată ca, cu tota importanța și gravitatea cestiunilor ce frămăntau spiritele, alegerile s’au făcut în deplină liniște. Acesta dovedesce progresul realisat de națiune în exercitarea drepturilor sale politice. In cestiunea revizuirii legii electorale, Senatul, ținând sema de împregiurârile particulare țarei nóstre , și de esperiența făcută, va căuta soluțiunea cea mai nemerită, care, ocrotind pe deplin tóte interesele, se asigure în același timp independința și moralitatea votului, desvoltarea și întărirea regimului represintativ. Siv*, Senatul a primit cu mulțămire asigurarea cu relațiunile nóstre cu puterile străine sunt satisfacétóre. Cestiunea Dunării a putut intra într’o nouă situațiune prin Conferința de la Londra, dar credința nestrămutată a țarei este câ Europa, care ne-a veerut la lucru, care a favorizat desvoltarea aspirațiunilor nóstre legitime, care a avut în tote împregiurârile învederate probe de lealitatea și moderațiunea națiunei române, nu va voi esecutarea unor decisiuni cari jicnesc drepturile nóstre și la care noi nu am consimțit. Statul român, grație marilor și fericitelor evenimente din ultimii ani, își a recâștigat pe deplin vechile sale drepturi. Romănia astăzi este țară neatărnată și suverană, — și uă monarchie ereditară ’i asigura stabilitatea și viitorul. Cât pentru noi, Sire, fii încredințat câ întrega națiune, ca un singur om, va fi totdeauna unită împregiurul iubitului seu Suveran, într’un singur gând și într’uă singură cugetare: prosperarea și întărirea Statului român. Sâ trăiască Romănia! Se trăiască Augusta nostră Dinastie. Raportor, D. Polizu-Micșunescu. Die Presse mai adaogă ca, din „corespondența găsită la d. Mărgărit, reiese câ d-sea se afla în legătură directă cu d. primministru Brătianu.“ Desfidem pe die Presse să pota dobăndi un singur act autentic, de la aceia cari îi trimit asemene relațiuni, prin care să dovedesca ca Românii fac pentru frații lor altceva decât ceea ce fac în public. De altă parte însă , aceste sciri neexacte publicate de die Presse, ne dau vă dovada destul de bună din ce sorginte sunt scirile neadevărate pe care le publică necurmat acest fiar în privința nostru. ROMANIA SI MACEDONIA Die Presse, în numărul seu de la 1 iuniu, publică soirea cu Valsul din Monastir (Macedonia) a arestat pe d. Apostol Mărgărit și l-a trimis la Salonic, pentru că făcea propagandă română în Macedonia și Epir. Totuși, în urma unui ordin venit din Consttantinopole, d. Apostol Mărgărit a fost pus în libertate. DIN AFARA GERMANIA Se telegrafiezá din Berlin cu data de 29 Mai . Gazeta Germaniei de Nord pune actî în discusiune tesa susținută Vinerea trecută în Reichstag de ministrul de Scholtz. Represintanții guvernului și membrii Bundesratului, duce organul principelui de Bismarck, „ în termenii Constituțiunii, au dreptul d’a lua cuvântul în Reichstag în orice timp, chiar când un orator vorbesce sau adunarea procede la vot. Cât pentru Reichstag, el n’are nici chiar dreptul d’a cere ca membrii Bundesratului se asiste la ședințele sale.“ Standard primesce de la corespondintele său din Berlin urmátorele : Nu mai este un secret pentru nimeni câ principele de Bismarck este, de mai mult timp, nemulțămit de modul cum Parlamentul imperial german a tratat cea mai mare parte din măsurile sale favorite, și se scie asemene câ cancelarul caută mijlocul cel mai eficace pentru a sfărâma puterea adversarilor săi în Parlament. Dar, ceea ce este nou, este d’i* sei, ca el mediteza uă remaniare radicală a intrigei Constituțiuni a imperiului german. Se fice ca în acesta privință s’ar fi exprimat astfel : „Constituțiunea imperiului german a fost stabilită în virtutea unui tratat între deosebiții suverani germani și orașele libere, și părțile contractante sunt cu totul libere de a rupe tratatul ce au încheiat. Ele pot să elaboreze un tratat cu totul deosebit de cel care există, și ar putea, de exemplu, să desființeze uă instituțiunea ca acea a Parlamentului german. Chiar jurământul politic n’ar fi uă pedică, câci nimeni n’a jurat d’a menține în eternitate actuala Constituțiune a imperiului.“ Prin cercurile parlamentare din Berlin, se menține credința câ sesiunea parlamentară se va termina peste 2 săptămâni. Se presupune ca Landtagul se va închide imediat după resolverea legilor administrative, cari se póte efectua până la 9 și 10 luni. In Reichstag se vor mai resolve numai căteva proiecte și apoi însuși guvernul va adera la oă amânare a lui, câci el însuși înțelege ca nu pote să mai merg înainte cu acest Reichstag acum. ENGLITERA Citim urmatorele în Neue freie Presse de la 1 iunie : Meetingul liberalilor din Camera Comunelor engleză, care a fost convocat de d. Gladstone spre a studia starea afacerilor parlamentare și a grăbi resolverea lor, s’a întrunit a-laltăieri. Erau de față aprope 200 membri din Camera comunelor. D. Gladstone deblara, în fața perderii de vreme de până acum, cu starea lucrurilor este forte anevoiasă și de aceia a și retras căteva proiecte dintre cele mai însemnate. Totuși, adaose primul ministru, guvernul ține cu tărie la bilul privitor la reorganizarea consiliului municipal din Londra și la acela relativ la contractele economice, care a și fost admis alaltăieri în a doua citire de Camera comunelor. Bilul conține un șir lung de stipulațiuni, după care un arendaș, la părăsirea unei moșii sau la espirarea contractului, trebue să capete despăgubiri pentru îmbunătățirile făcute de el; în același timp bilul stabilesce la un an termenul pentru denunțarea contractului în loc de șase luni cum era până aci. Pentru Scoția, ținându-se sema de starea lucrurilor de acolo, s’a primit tot un asemene bil în ultima citire de Camera comunelor. TURCIA Le Temps primesce din Londra, cu data de 31 Mai, următorea telegramă : Nisce informațiuni de sorginte turcescă desmint trimiterea unei a doua notre câtre puteri privitore la regularea cestiunii participării Greciei, Serbiei și Bulgariei la datoria publică a imperiului otoman, conform cu tratatul din Berlin. Este exact câ Sublima Partă a invitat, primă notă, pe cabinetele europene la oă conferință chiemată a resolve acesta cestiune și cu Statele semnatare ale tratatului din Berlin au recunoscut de întemeiată propunerea Turciei, afară de Rusia care a făcut să observe câ convocarea acestei conferințe nu este oportună și câ trebuie, mai înainte, se se asculte unele stipulațiuni ale tratatului. Dar acesta declarațiune a cabinetului din Petersburg ar fi fost făcută verbal prin intermediarul represintanților săi în străinătate și n’ar fi fost formulată în mod oficial, nici ca uă condițiune sine qua non. D’atunci, nu s’ar fi făcut nici uă comunicare, nici un schimb de idei în acesta privință. RUSIA După seriile primite din Șarkola, Kiev și Rostoff-pe-Don, au isbucnit turburâri grave anti-semitice în aceste districte. La Kiev, soldații au trebuit să tragă focuri asupra mulțimii. Au fost mai mulți morți și răniți. Trupa a fost nevoită să bată în retragere. S-au jefuit și dărâmat mai multe case. Azi dimineță s’a dat d’uă dată ordinul, d’a scote tóté flamurile, podobele caselor și tóte aparatele de luminat, într’un cuvânt tot ce a servit la încoronarea Țarului. In naptea de Duminecă spre Luni, au isbucnit în multe locuri, din causa stării de beție în care se află u mare parte din mulțime, tulburari forte seriose. Mulți au rămas cu hainele rupte, alții au primit bătai în regulă ; până și femei n’au scăpat nebătute. Aceste tote s’au întâmplat după terminarea oficială a serbării de sérá. Ceva după miezul nopții, nișce gendarmi au fost atacați d’uă mulțime imensă, bătuți și uiduiți. Un pristav, șef de poliție, a fost scos din trăsurarea și bătut. Când scandalul a ajuns la culme și a apărut șeful suprem al poliției Gresser, a fost și el amenințat cu bătaie și n’a putut să ia nici uă măsură. Intr’un sfirșit, aprope de Ziuă, mulțimea d’abia a început să se împrăștie. Ieri, s’au așezat de cu vreme, în locul gendarmilor, Cerchezii și infanteriștii cu carabinele încărcate , pentru a menține ordinea ș’a îndepărta mulțimea. Cu tote aceste, sera s’au repetat aceleași tulburări. Serginții de oraș fură din nou uiduiți, trecătorii fură insultați în modul cel mai grosolan, unul chiar dintr’ânșii a fost ucis. Căteva stindarde au fost smulse. In urma acestora șeful poliției, Gresser, a telegrafiat la Moscva ministrului de interne și l’a întrebat, ce este de făcut. ’Răspunsul a fost ca trebuia să înceteze în Petersburg orice serbare, ceea ce s’a și făcut imediat. Corpurile de musică, care trebuiau să face pe piețele publice, au primit contra-ordine, decorațiunile esteriore au fost înlăturate. Pe câmpul lui Marte tot se mai îngrămădesce încă multă lume. Șeful poliției, Griesser, a ordonat ca la ora 3 trupe numerase să se îndrepteze spre acel câmp. Serbarea populară, care trebuia să se facă la orele 4, în urma celor petrecute, cu greu ar mai putea să încapă. STATELE UNITE La New-York s-a ținut un meeting al represintanților diferitelor societăți irlandese în care s-aotărît să se convoce, pentru 5 lunia, tote societățile irlandeze ale Statelor Unite, pentru a le face să numască delegați la oă convențiune generală, în care se va organisa uă comisiune executivă centrală. EGIPETUL Le Temps primeșce din Londra, cu data de la 31 Mai, urmatorea depeșă : The Times publică un depeșă din Alecsandria, după care ar fi trebuincios d’a a-