Romanulu, iulie 1883 (Anul 27)
1883-07-10
ANUL Al\ XXYII-LE Voies&e și vel putea u R i. Linia de 30 litere petit, pagina Deto , . 40 bani 2 lei - „ A se adresa: IN ROMANIA, la admini.straținnea diarultfcl- N PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Pfpee de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 13o\ Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCPORT, S. - M. G. L. Daube et C-Ve, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elvația și America. — Scrisorile nefrancate se refns» — 20 BANI ESEMPLARUL REDACTIUNEA 81 ADMUSTISTR.A.TIXJNISA. 14, STRADA DOAMNEI, 14 SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 20 Iuliu. — Senatul a votat de urgință, cu 139 voturi contra 127, pentru proiectul de lege asupra reformei judiciare. D. Ferdinand de Lesseps a chiemat la Paris pe ingeniarul lucrărilor de la Suez, spre a face sé se incepa apoi al doilea canal. Londra, 20 Iuliu. — Camera comunelor. D. Gladstone face câotărîrea cabinetului privitore la cestiunea de la Suez e întemeiată pe testul concesiunii dlui de Lesseps, test ce nu e de loc echivoc. Roma, 20 Iuliu. —• Monitorul Romei desminte ca Papa ar fi voind să trimită să ducă scrisore împăratului Germaniei. DIN AFARA GERMANIA Organele oficiase încep a declara ca este índuoiosa reîntorcerea d-lui de Schlözer la Roma. Un asemene declarațiune face și die Post, care duce cu ambasada de pe lângă Vatican este pur și simplu un comisariat al statului prusian pe lângă căpetenia bisericei catolice , carui comisariat, fiind ca Papa reșede în străinătate și i s’au acordat drepturi de suveranitate, i s’a dat forma unei misiuni diplomatice. Dar nu 1 2 1) Regularea procedurei acestei sisteme se va face culesnire când se va adopta acesta propunere. 2) Essai sur Ies formes de gouvernement dans les societés modernes; Paris, Germain-Bailliére éditeur. DUMINECA, 10 IULIU 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; sése luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tóte țirile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea qiarulul și oficiele poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Fran" cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — BUCIUM, ,î CUPTOR 1883 Am arătat, — deși ’n trăsuri generale —credința nóstra, în privința vechii ș’a unei legi electorale (1). Vom însuma astăzie căteva din relele legii presinte ; vom aminti asemene, pe scurt, pe ce temeiuri credem ca numai prin scrutinul pe listă și pe circonscripțiuni de trei județe vom putea să micșioram forte nedreptățile și relele unei legi electorale censitare. Tóte puterile decurg de la națiune. A dmvisia națiunea în grupuri, dupe instrucțiunea ce are fiecare grup, este uă nedreptate ; dérită asemene grupare are cel puțin meritul d’a nu sosorî pe om și d’a deschide ușele templului suveranității tutor celor cari vor învăța. A divida ensé pe ómeni dupe gradul averii lor este a-I împărți în turme , ca vitele ce se pun în vînftare dupe grăsimea lor. Legea nóstra cerânduă avere, uă grăsime prea mare, este cu totul nedrepta. In fine, fiindca actualele clase diriginte, amăgite și amețite, voiesc împărțirea suveranității naționale pe categorii de avere er nu de instrucțiune, trebuie sa caute cel puțin că acesta împărțire să fie cât se va putea mai dreptă și mai logică. Cu acest scop s’a găsit la 1866 ca este mai bine să se ’mpartă esercitarea suveranității pe interese. S’afl*3 atunci ca legea va ține uă drepta socotela de interesele rurale, de interesele industriale și comerciale unite cu interesele profesiunilor liberale, și de interesele celor cari muncesc pământul. Interesele rurale înse au fost împărțite cu mare nedreptate și cu lipsă de logică.Nedreptate, câci, pentru Senat, s’a pus capacitatea electorală a unui proprietar de fonduri rurale la un venit funcar cel puțin de trei sute de galbeni, și acestei averi s-a dat dreptul d’a alege un Senator. Acest capital n’a dat, pentru tota țara, decât un număr de 1,355 de alegători înscriși, ci votanți vre 700, pentru câte 30 de colegii. Pe ce drept acești 700 de proprietari se dă trei-fiecî de senatori? S’a mai dat proprietarilor c’un venit fundar mai jos de cât 300 galbeni, fie și’n case, s’alege și el un senator. Câți din aceștia sunt înscriși în acest al doilea colegiu de senatori ? Statistica oficială ne spune ca chiar acum la 1883, nu sunt înscriși decât 4,524, în tota țara. Deci are 3,000 și ceva de votanți. Și acești 3,000 dau și el alți 30 de senatori! Cu toții împreună, acesti 3,700, fie și 4,000 de votanți, produc ei singuri uă Cameră care face și care pate face tot, într’uă țară care are cinci milione de suflete ! ! Tot dupe legea de la 66, s’a mai dat, tot acestor proprietari mai avuți —mestecând numai și mai mult pe cei rurali cu cei urbani—dreptul d’a mai da alți 60 de represintanți și’n Adunarea deputaților. Numărul total al acestora este, dupe statistica oficială, de 8,202 înscriși, prin urmare vre 6, fie chiar 7,000 votanți. Susținem dar, și acum mai cu temei decât la 1866, câ nu este bine, nu este înțelept să se de dreptul suveranității mai numai la „popolani grassi“, cum diceau florentinii. * 2 ] Nici națiunea, nici chiar înșii proprietarii rurali și urbani nu pot avea încredere în nișce colegii atât de stîmpte, nici un adevărat respect perntru aleșii acestor colegii. Hnsuși fiiariul Débats, care nu pute fi acuzat de demagogie, fucea la 5 iuliet trecut, vorbind de Belgia : „Sistema censitară era dreptul comun al Europei parlamentare, în epoca când s’a promulgat Constituțiunea belgină. Acesta sistemă pei de acum terâm, fiecare di. In E11-g litera, reforma*. de la 1868 l-a dat cele mai mari(Piiri» acum, de curând, a fost reducă strictul minimum; în Italia V ’n Olanda este vorba ’n acest moment d’a se modifica. Belgianii nu se pot măguli cu idea ca vor păstra reatinsă uă lege electorală care s’a pefrdut și meritul iei principal, acela all unei stricte economii în gestiunea financelor publice. “ Să ’nsumâm acum căteva din cele mai de căpetenie rele are legii nóstre electorale. In tóte colegiele cele strimpte Wegerea să facem afară dintre cari escepțiuni — prin speciile personale. Toți au văriut aceste specule; toți au văriut ca ele ajung uneori pe la orele 2 și trei, la culmea degradării, la greci ! Deci, degradarea alegătorului și a alesului, corumpere națională și slăbiciune morală a Parlamentului. Când alegătorii — adică 5—6, din fiecare colegiu restrâns — vînd voturile lor, nu se póte spera ca să vor găsi mulți prefecți și supt prefecți cari să nu s’arunce și dânșii în arena mezatului. E că dorită altă degradare, uă altă corupțiune, și prinți ’ânsa perderea respectului ce trebue să insufle guvernul țarei întregi. Deputații aleși (în aceste colegii) prin înrîurirea speculilor a cătorva alegători, sau prin speculile administrațiunii locale sunt siliți să fie la rândul lor agenții și protectorii acelor specule. Intr’altfel nu pot fi aleși și de sicur nu vor fi realeși. Miniștrii, la rândul lor, sunt siliți sau să cauiă, prin coadițiunea acestor specule locale și cu totul imorale, sau să dea fiecare județ în arendă senatorilor și deputaților, cari sunt siliți a plăti mereu alegerea și realegerea lor. E cădér fatala degradare a alegătorilor, a aleșilor, a miniștrilor; cea suferința intereselor generale ale fiecarii partite, ș’ale fiecarui județ; éea întinderea corupțiunii și strivirea morală și materială a poporului în genere și ’n partea sătianilor. Și să nu se crefic c’aceste specule, aceste fatale procederi sunt numai la români. Ele sunt în tote țarele unde, prin restrângerea colegiilor, domnește spiritul cel egoist și meschin al localităților celor înguste. Astfel vedem ca este în Englitera, astfel arătarăm c’a fost și în Francia supt regimul censitar esercitat în localități înguste. (1) Astfel este în Francia chiar când votul universal este uninominal și pe arondisement. Deputații aleși prin legea în ființă vor consimți pate să unescă colegiul ăntâi și al duoilea rural, astfel cum ele sunt astăzi, dar nu par a fi dispuși să scadă censul mai jos de un venit rural de 800 de lei. Este deja dovedit acum, ca chiar 1 scădendu-se censul la 800 de lei venit și unindu-se amăndupă colegiile rurale—câci legea fiind pe interese nu trebue să se mestece ruralii cu orășianii—amăndupă aceste colegii nu vor putea da, în multe județe, mai mult de 3—4 sute de alegători înscriși. Negreșit ca prin acest număr se scade în ceva înrîurirea samsarilor și a funcționarilor; totuși însă numărul alegătorilor este prea mic pentru ca să nu-i străbată înrîuririle capitaliștilor și mai cu sema înrîuririle administrațiunii. Este apoi suflarea meschină și forte vatemature a clopotniței. Alegătorii, în asemenea colegii strimpte, se isolază de interesele generale ale țarei și chiar ale județului. Ei se grupază mai numai după interese personale și după pasiunile micului colegiu. Individii, sau „trodașii“ cum face România liberă, au rolul cel mare. In colegiile cele mari și pe scrutin de listă, domnește idea. Locul ăntâi îl ține drapelul ei nu individul ; aspirarile mai multor sute de cetățianî erau cupiditatea unor familii . Nimene nu póte nega cu temei câ 0menii sunt în genere ceea ce originile lor îl fac să fie. Trebuie dor ca originile să fie largi și curate pentru ca și ideele deputaților să fie largi și curate. Deputatul ales pe scrutin de listă și de câtre mai multe sute de alegători, nu mai este silfi «Ta, satisface interese personale ci interese generale. El nu va mai cere miniștrilor favori pentru alegătorii sâi personali, câci nu pote avea legăminte personale cu dânșii ci numai relațiuni publice. Astfel candidatul va trebui să studie cestiunile cari sunt de un folos general ; el va fi silit se se facă cunoscut prin idei bune și prin lucrări seriose, ci nu să se mărginescă d’a afla un mic interes cu totul local, și mai cu semă d’a se face cunoscut prin favorurile ce va dobăndi pentru unii alegători și pentru unii funcționari, trecuți, prestați sau viitori. Prin scrutinul pe listă și ’n circonscripțiuni mari Camerele devin în adevăr politice și naționale. Moralitatea Camerelor, repetim din mooă, va avea cn programă și guvernul ce vor da va fi pe deplin moral, liber și național. Aleșii vor vedea lucrurile de sus și vor putea resolve cestiunile economice și politice în interesul național , soluțiunea tutor acestor Gestiuni este împedicată într’oă Cameră băntuită de lupta mnicelor interese cu totul locale, ale aleșilor unor colegii cu totul răstrânse, din localități cu totul strimpte. Propunerea nóstru este : Se se scapă censul, pentru colegiul I rural, până la suma ce se va dovedi prin statistică ca fiecare colegiu, din fiecare județ, va avea 500 de alegători înscriși. Se se facă apoi votul pe scrutin de listă și până cu conscripțiune pe trei județe. Astfel, colegiul I de proprietari cu venit rural va avea 1,500 de alegători și’n unele circonscripțiuni pe trei județe va avea 2000 și’n altele și mai mult. Pentru ca dreptatea se fie mai mare, înscrișii câtor trei colegii vor da câte un deputat dupe numărul alegătorilor care se va determina; spre exemplu, 1,500 de alegători vor da trei deputați, apoi câte unul mai ’ mult la fiecare duce sute de alegători. 1 ) Cu acest mijloc în unele pârțî i acest I colegiű rural va da 4, 5 si l. ’ ’ i j chiar sése deputați. Prin acéstá regulare se va putea asigura ca minoritățile se fie totdeuna represintate. 1) D. Laveley a dovedit ca votul pe uy scrutin de listă și secret este singur rLsl compatibile cu represintarea minorităților. 2) Cu sistema ca colegiul se dea un singur deputat este ’nvederat ca minoritățile cu anevoie pot isbuti a fi represintate, și mai cu semn represintate in mod legal; voim a dicei pe credinți ci nu pe iubiri și uneori pe interese personale. Orice se va dice, minoritățile trebuie să fie represintate, câci ele mult bine pot face țarei lor când sunt sincere ; și ’n acest cas se mai scie ca, totdeuna și în tote, idea cea bună este reprodusă de minoritățile cu idei mai înaintate ; adesea idea cea bună se reproduce printr’un singur om. Tot astfel se va procede și cu Hrțologiul ce acum se numește al IlI-lea. El însă va fi urban și numai urban. . El se va compune, cum este și astăzi adăugându-se și toți cei cari , acum voteza în colegiile rurale. Toți cei din orașe câți nu sciű să perie și câți vor vota prin delegați ; ei vor da deputați după numărul celor înscriși în trei județe în proporțiunea ce se va determina. Aceste duce colegii vor alege și 4, n.tcrl. Colegiul rural, care acum se numește al 4, va fi colegiul al II-lea rural. Vor vota direct toți cei cari au un venit rural mai mic decât cel care se va otărî pentru cel din colegiul I rural. Vor vota prin delegațiune toți cel cari nu se va citi și scrie. Acest colegiu va da deputați tot după numărul celor înscriși, și după proporțiunea ce se va determina. Va fi obligatoriu însă ca unul din deputații ce va da să fie totdeuna un muncitor agricultor sătian. Noi credem ca este drept ca și acest colegiu se de un Senatore. Mâne vom urma cu demonstrarea în favorea scrutinului de listă. Insistă însă nici un fel de relațiune de putere cu putere, înțelegerile cu Vaticanul nu pot avea decât un caracter informator, ci nu unul întemeiat pe tratate. De la Curia nu va da dovedi de bună-voință în privința dreptului de supraveghiare al Statului și a Gestiunii episcopilor, atunci relațiunile diplomatice vor putea fi întrerupte. De altă parte Kreuzzeitung anunță din Roma, ca cea din urmă între vorbirea d-lui Schlözer cu cardinalul Jacobini a avut un resultat favorabil. Die Post află ca principele de Bismarck să va duce direct de la Friedrichsruhe la Kissingen, fără a trece prin Berlin, îndată ce-i va permite starea sănătății sale, care nu este încă satisfacetóre milióne, la ceeace au drept de pretențiune acționarii Canalului de Suez. împrumutul oferit de opt milione livre nu -1 doresce nici de cum d. de Lesseps, de vreme ce acționarii ăntetului Canal ar fi semnat bucuros capitalul. Și de vreme ce atât lordul cancelaria cât și miniștrii au recunoscut privilegiul esclusiv al d-lui de Lesseps, Engliteza nu putea să opună absolut nimic la condițiunile d-lui Lesseps, când un al doilea Canal păru absolut trebuincios. RUSIA Față cu atitudinea slavofilă a presei francese, observă astăz14^atul Novosti, cu acest fapt dovedesce uă nuoă fașă de desvoltare a cestiunii slave, care nu va putea rămâne fâră urmare în mersul general al politicei europene. (1) A vedea Românul de la 12, 14, 28-24 Iimifi, 2 și 3 Iuliu. (1) A se vedea în Românul de la 12 Iunie, epistola d-lui Léon Faucher de la 1839 câtre d. Odillon Barat. ENGLITERA limes continuă a combate cu înverșunare arangiamentul în privința celui de al doilea Canal de Suez și merge până acolo încât îl compară cu tratatul de la Austerlitz. De altă parte însă, liberalii din Camera comunelor încep a privi propunerea într-un chip mai favorabil. Din partea, guvernul discută modificările care ar fi cu putință. Corespondintele din Londra al ziarului Neue freie Presse a avut oă între vorbire cu un membru al guvernului, care se rosti în următorul chip asupra cestiunii Canalului de Suez : Déca Englitera n’ar fi astăziî de fapt stăpână în Egipet, sau déca nu ar fi privită în genere ca astfel, guvernul engles ar putea eventual să nege privilegiul esclusiv al d-lui de Lesseps și se construiască contra voinței acestuia un al doilea canal, dar în actuala stare a leiapuniior un asemene procedere ar avea de resultat provocarea directă a unei învrăsbiri cu Francia sau chiar un resbel cu acest Stat pentru avantaje comerciale și folosul cătorva armatori, ceia ce nu este câtuși de puțin dispus să facă guvernul actual. In schimb, d. de Lesseps va înțelege ce trebue să consimtă la căteva modificări speciale ce- au fost cerute, cacî altfel actualul guvern englez, că fiind în Camera comunelor, va fi nevoit să se retragă, și după densul va veni un cabinet conservator, care ar fi cu mult mai nefavorabil pentru d. de Lesseps, de vreme ce acesta nu-i ar recunosce d iul de Lesseps nici măcar privilegiul său esclusiv. Se urmeză și acum negocierile cu d. de Lesseps, cǎruia i-au fost puse nainte și aceste motive, și guvernul se aștepta ca prin ele se dobândesc acele modificări, care, în urma domolirii ce domnesce în Camera comunelor, o vor satisface pe acesta. In privința eventualității unui resbel sau a unei răscule în Indii, membrul din cabinetul engles accentua cu oricare guvern engles, cu sau fară consimțimentul altor puteri, existe numai un canal sau fie duce canaluri, va trebui mai nainte de tote să pună mâna pe aceste canaluri și eventual să le apere contra întregei lumi. Se telegrafieza din Londra fiarului Le lemps cu data de 17 Iulie . Times primeșc o un depeșă din Alecsandria care duce, ca din 6,825 omeni de trupe engleze 588 se află acum în spital.Standard a primit, la rândul seumă de peșă din Cair, fucând ca Baker-pașa are să desființeze cordanele sanitare, considerându le ca nefolositare. In fine Neue freie Presse mai publică și urmatorea telegramă din Londra cu data de 18 Iulie . Un raport semnat de directorii canalului de Suez și care a apărut astăzi o ca uă Carte albastră asupra resultatului negocierilor cu d. Lesseps, discută situațiunea neatacabilă a d-lui Lessepes, imposibilitatea de a dobândi nișce condițiuni mai bune și bună- I voința d-lui de Lesspes d’a ceda pe cât se spate față cu fiorințele englese. D. Lesspes ■ a consimțit immediat la construirea unui al doilea Canal pe care Englesii ’l-au cerut din causa prea marei comunicațiunî și a creșcerii enorme a dividensului celui d’ănteia Canal. D. de Lesseps a consimțit de asemene, cu tot dreptul său dovedit asupra prelevării permanente a actualelor facte, și la cererea de a le modera, prin ceea ce armatorii englesi vor ajunge chiar acum și stâncă în anii viitori și mai mult a scuti TURCIA Presa oficiasa din Constantinopole, fiiie uă depeșă trimisă de acolo fiarului Morning Post, observă ca guvernul englez are să se căiască de neglijința de care da dovefit în ceea ce privește interesele și drepturile Turciei. După informațiile fiarului Daily News, Turcia ar fi dispusă pentru un alianță cu Francia, considerând câ vederile cabinetului din Paris în privința Egipetului concordeza cu ale Porței. Se anunță din Constantinopole câ în Divra, localitate din Albania de mijiloc, a isbucnit să răscula. Citim urmǎtórele în Neue freie Presse de la 19 Iuliu: Vă scrie ce ne sosesce din Constantinopole spune ca noul guvernatore al Libanului, Vassa-pașa, a luat disposițiunea ca tote cererile, petițiunile și alte documinte ce -i vor fi adresate și care pene aoi trebuiau să fie traduse în limba francesă, să îi fie presintate de acum încolo în limba oficială a imperiului, adică în cea turcesca. Traducerea se va face în biuroul turc de corespondință, pe când biuroul străinilor va avea să îngrijască numai de corespondința cu consulii. BULGARIA Vă scrie din Moscva spune ca actuala ședere a d-lui Zankoff în Petersburg este în legătură cu proiectele bulgare privitore la navigațiunea de vapore pe Dunăre, cu construirea de drumuri de fer în Bulgaria precum și cu sforturile ce se fac pentru desvoltarea relațiunilor comerciale cu Rusia. Die Presse publică urmatorea telegramă ce i se trimite din Rusciuk cu data de 18 iulie : Proiectul făcut de generarele Sobolew pentru modificarea Constituțiunii bulgare de Adunarea națională, n’a fost aprobat de guvernul rus. Se face ca generarele Sobolew va sosi aici săptemâna viitare, venind din Turcia. SPANIA Nu de mult fiarele din Madrid aduseră spirea despre o conspirațiune militară descoperită de mareșalul Quesada, șeful armatei de Nord. Acum Standard voiesce a sei cu fostul ministru d. Ruez Zorilla, care trăiește acum în exil în Francia și care a fost cap de partită, a făcut agitațiuni revoluționare Mareșala Quesada a pus mâna pe bănuiți, cari sunt un căpitan, patru supt-locoteninț și nouă serginți din regimentul de infanterie Sebaya, și l-a trimis într’uă fortereță, unde li se va face procesul d’un tribunal militar. D’altmintrell mareșalul nu da nici oă însemnătate deosebită acestei afaceri, de vreme ce armata și generălii i ei sunt supuși regelui, or poporațiunea din nordul Spaniei este regalistă incarnată și inamică declarată a oricărei miscari republicane. RUSIA mUSIA CENTRALA Se scrie urmǎtorele din St. Petersburg, cu data de 9 Iulie, câtre Journal des Débats . Calea pe care guvernatorele Turkestanului, generalele Cernaieff, a descoperitQ