Romanulu, iulie 1883 (Anul 27)

1883-07-10

ANUL Al\ XXYII-LE Voies&e și vel putea u R i. Linia de 30 litere petit, pagina Deto , . 40 bani 2 lei - „ A se adresa: IN ROMANIA, la admini.straținnea diarultfcl- N PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Pfpee de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 13o\ Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCPORT, S. - M. G. L. Daube et C-Ve, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elvația și America. — Scrisorile nefrancate se refns» — 20 BANI ESEMPLARUL REDACTIUNEA 81 ADMUSTISTR.A.TIXJNISA. 14, STRADA DOAMNEI, 14 SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 20 Iuliu. — Senatul a votat de urgință, cu 139 voturi contra 127, pentru proiectul de lege asupra reformei judiciare. D. Ferdinand de Lesseps a chiemat la Paris pe ingeniarul lucrărilor de la Suez, spre a face sé se incepa apoi al d­oilea canal. Londra, 20 Iuliu. — Camera comunelor. D. Gladstone fa­ce câ­otărîrea cabinetului privitore la cestiunea de la Suez e înteme­iată pe testul concesiunii d­lui de Lesseps, test ce nu e de loc echivoc. Roma, 20 Iuliu. —• Monitorul Romei des­­minte ca Papa ar fi voind să trimită să ducă scrisore împăratului Germaniei. DIN AFARA GERMANIA Organele oficiase încep a declara ca este índuoiosa reîntorcerea d-lui de Sch­lözer la Roma. Un asemene declarațiune face și die Post, care duce cu ambasada de pe lângă Vatican este pur și simplu un comisariat al statului prusian pe lângă căpetenia bisericei catolice , carui comisariat, fiind­ ca Papa reșede în străinătate și i s’au acordat drep­turi de suveranitate, i s’a dat forma unei misiuni diplomatice. Dar nu 1 2 1) Regularea procedurei acestei sisteme se va face cu­lesnire când se va adopta acesta propunere. 2) Essai sur Ies formes de gouvernement dans les societés modernes; Paris, Germain-Bailliére é­­diteur. DUMINECA, 10 IULIU 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; sése luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tóte țirile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea qiarulul și oficiele poștale LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott Cav. Gustavo Croce, Via San Fran" cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — BUCIUM, ,î CUPTOR 1883 Am arătat, — de­și ’n trăsuri ge­nerale —credința nóstra, în privința vechii ș’a un­ei legi electorale (1). Vom însuma astă­zie căte­va din relele legii presinte ; vom aminti ase­mene, pe scurt, pe ce temeiuri credem ca numai prin scrutinul pe listă și pe circonscripțiuni de trei județe vom putea să micșioram forte nedrept­ă­țile și relele unei legi electorale cen­­sitare. Tóte puterile decurg de la națiune. A dmvisia națiunea în grupuri, dupe instrucțiunea ce are fie­care grup, este uă nedreptate ; dér­ită asemene grupare are cel puțin meritul d’a nu sosorî pe om și d’a deschide u­­șele templului suveranității tutor ce­lor cari vor învăța. A divida ensé pe ómeni dupe gra­dul averii lor este a-I împărți în turme , ca vitele ce se pun în vîn­­ftare dupe grăsimea lor. Legea nóstra cerând­uă avere, uă grăsime prea mare, este cu totul ne­­drepta. In fine, fiind­ca actualele clase di­riginte, amăgite și amețite, voiesc îm­părțirea suveranității naționale pe ca­tegorii de avere er nu de instruc­țiune, trebuie sa caute cel puțin că a­­cesta împărțire să fie cât se va pu­tea mai dreptă și mai logică. Cu acest scop s’a găsit la 1866 ca este mai bine să se ’mpartă eser­­citarea suveranității pe interese. S’a­fl*3 atunci ca legea va ține uă drepta socotela de interesele rurale, de interesele industriale și comerciale unite cu interesele profesiunilor libe­rale, și de interesele celor cari mun­cesc pământul. Interesele rurale înse au­ fost îm­părțite cu mare nedreptate și cu lipsă de logică.­Nedreptate, câci, pentru Senat, s’a pus capacitatea electorală a unui proprietar de fonduri rurale la un venit func­ar cel puțin de trei sute de galbeni, și acestei averi s-a dat dreptul d’a alege un Senator. Acest capital n’a dat, pentru tota țara, de­cât un număr de 1,355 de alegători înscriși, ci votanți vre 700, pentru câte 30 de colegii. Pe ce drept acești 700 de pro­prietari se dă trei-fiecî de senatori? S’a mai dat proprietarilor c’un ve­nit fund­ar mai jos de cât 300 gal­beni, fie și’n case, s’alege și el un senator. Câți din aceștia sunt înscriși în a­­cest al d­oilea colegiu de senatori ? Statistica oficială ne spune ca chiar acum la 1883, nu sunt înscriși de­cât 4,524, în tota țara. Deci are 3,000 și ceva de votanți. Și acești 3,000 dau și el alți 30 de senatori! Cu toții împreună, acesti 3,700, fie și 4,000 de votanți, produc ei sin­guri uă Cameră care face și care pate face tot, într’uă țară care are cinci milione de suflete ! ! Tot dupe legea de la 66, s’a mai dat, tot acestor proprietari mai a­­vuți —mestecând numai și mai mult pe cei rurali cu cei urbani—dreptul d’a mai da alți 60 de represintanți și’n Adunarea deputaților. Numărul total al acestora este, dupe statistica oficială, de 8,202 înscriși, prin urmare vre 6, fie chiar 7,000 votanți. Susținem dar, și acum mai cu temei de­cât la 1866, câ nu este bine, nu este înțelept să se de dreptul suve­ranității mai numai­­ la „popolani grassi“, cum diceau florentinii. * 2 ] Nici națiunea, nici chiar înșii pro­prietarii rurali și urbani nu pot a­­vea încredere în nișce colegii atât de st­împte, nici un adevărat respect perntru aleșii acestor colegii. Hnsu­și fiiariul Débats, care nu pute­ fi acuzat de demagogie, fu­cea la 5 iuliet trecut, vorbind de Belgia : „Sistema censitară era dreptul co­mun al­ Europei parlamentare, în epoca când s’a promulgat Constitu­­țiunea belgină. Acesta sistemă pei­ de acum terâm, fie­care di. In E11-­g litera, reforma*. de la 1868 l-a dat cele mai mari­(Piiri» acum, de cu­rând, a fost reducă­ strictul mini­mum; în Italia V ’n Olanda este vorba ’n acest mom­ent d’a se modi­fica. Belgianii nu se pot măguli cu idea ca vor păstra r­eatinsă uă lege electorală care s’a pefrdut și meritul iei principal, acela all unei stricte economii în gestiunea financelor pu­blice. “­­ Să ’nsumâm acum căte­va din cele mai de căpetenie rele are legii nóstre electorale.­­ In tóte colegiele cele strimpte We­­gerea să face­m afară din­tre cari escepțiuni — prin speciile personale­.­ Toți au văriut aceste specule; toți au­ văriut ca ele ajung une­ori pe la orele 2 și trei, la culmea degradării, la greci ! Deci, degradarea alegătoru­­lui și a alesului, corumpere națională și slăbiciune morală a Parlamen­tului. Când alegătorii — adică 5—6, din fie­care colegiu restrâns — vînd vo­turile lor, nu se póte spera ca să vor găsi mulți prefecți și supt­ pre­­fecți cari să nu s’arunce și dânșii în arena mezatului. E că dor­ită altă degr­adare, uă altă corupțiune, și prin­ți ’ânsa perderea respectului ce trebue să insufle guvernul țarei întregi. Deputații aleși (în aceste colegii) prin înrîurirea speculilor a cător­va alegători, sau prin speculile admi­­nistrațiunii locale sunt siliți să fie la rândul lor agenții și protectorii acelor specule. Intr’alt­fel nu pot fi aleși și de sicur nu vor fi realeși. Miniștrii, la rândul lor, sunt siliți sau să cauiă, prin coadițiunea acestor specule locale și cu totul imorale, sau să dea fie­care județ în arendă senatorilor și deputaților, cari sunt siliți a plăti mereu alegerea și rea­legerea lor. E că­dér fatala degradare a alegă­torilor, a aleșilor, a miniștrilor; cea suferința intereselor gener­ale ale fie­carii partite, ș’ale fie­carui județ; éea întinderea corupțiunii și stri­virea morală și materială a popo­rului în genere și ’n parte­a sătia­­nilor. Și să nu se crefic c’aceste specu­le, aceste fatale procederi sunt nu­mai la români. Ele sunt în tote ța­rele unde, prin restrângerea colegiilor, domnește spiritul cel egoist și mes­chin al localităților celor înguste. Ast­fel vedem ca este în Englite­­ra, ast­fel arătarăm c’a fost și în Francia supt regimul censitar eserci­­tat în localități înguste. (1) Ast­fel este în Francia chiar când votul universal este uninominal și pe a­­rondisement. Deputații aleși prin legea în ființă vor consimți pate să unescă colegiul ăntâi și al duoilea rural, ast­fel cum ele sunt astă­zi­, dar nu par a fi dispuși să scadă censul mai jos de un venit rural de 800 de lei. Este deja dovedit acum, ca chiar 1­­ scăd­endu-se censul la 800 de lei ve­nit și unindu-se amăndupă colegiile rurale—câci legea fiind pe interese nu trebue să se mestece ruralii cu orășianii—amăndupă aceste colegii nu vor putea da, în multe județe, mai mult de 3—4 sute de alegători în­scriși. Negreșit ca prin acest număr se scade în ceva înrîurirea samsarilor și a funcționarilor; totu­și însă nu­mărul alegătorilor este prea mic pen­tru ca să nu-i străbată înrîuririle ca­pitaliștilor și mai cu sema înrîuri­rile administrațiunii. Este apoi suflarea meschină și forte vatemature a clopotniței. Alegătorii, în asemenea colegii strimpte, se isolază de interesele ge­nerale ale țarei și chiar ale jude­țului. Ei se grupază mai numai după interese personale și după pasiunile micului colegiu. Individii, sau „trodașii“ cum fa­ce România liberă, au rolul cel mare. In colegiile cele mari și pe scru­tin de listă, domnește idea. Locul ăntâi îl ține drapelul ei nu indivi­dul ; aspirarile mai multor sute de cetățianî er­au cupiditatea unor fa­milii .­­ Nimene nu póte nega cu temei câ­ 0menii sunt în genere ceea ce o­­riginile lor îl fac să fie. Trebuie dor ca originile să fie largi și curate pentru ca și ideele deputaților să fie largi și curate. Deputatul ales pe scrutin de listă și de câtre mai multe sute de a­­legăt­ori, nu mai este silfi «Ta, sa­­­tisface interese personale ci interese generale. El nu va mai cere miniștrilor fa­­vori pentru alegătorii sâi personali, câci nu pote avea legăminte perso­nale cu dânșii ci numai relațiuni pu­blice. Ast­fel candidatul va trebui să studie cestiunile cari sunt de un folos general ; el va fi silit se se facă cu­noscut prin idei bune și prin lucrări seriose, ci nu să se mărginescă d’a afla un mic interes cu totul local, și mai cu semă d’a se face cunos­cut prin favorurile ce va dobăndi pentru unii alegători și pentru unii funcționari, trecuți, prestați sau vii­tori. Prin scrutinul pe listă și ’n cir­conscripțiuni mari Camerele devin în adevăr politice și naționale. Moralitatea Camerelor, repetim din mooă, va avea cn programă și gu­vernul ce vor da va fi pe deplin moral, liber și național. Aleșii vor vedea lucrurile de sus și vor putea resolve cestiunile econo­mice și politice în interesul națio­nal , soluțiune­a tutor acestor Ges­tiuni este împedicată într’oă Cameră băntuită de lupta mnicelor interese cu totul locale, ale aleșilor unor colegii cu totul răstrânse, din localități cu totul strimpte. Propunerea nóstru este : Se se scapă censul, pentru colegiul I rural, până la suma ce se va dovedi prin statistică ca fie­care colegiu, din fie­care județ, va avea 500 de alegători înscriși. Se se facă apoi votul pe scrutin de listă și până cu­ conscripțiune pe trei județe. Ast­fel, colegiul I de proprietari cu venit rural va avea 1,500 de a­­legători și’n unele circonscripțiuni pe trei județe va avea 2000 și’n al­tele și mai mult. Pentru ca dreptatea se fie mai mare, înscrișii câtor trei colegii vor da câte un deputat dupe numărul alegătorilor care se va determina; spre exemplu, 1,500 de alegători vor da trei deputați, apoi câte unul mai ’ mult la fie­care duce sute de ale­­­gători. 1 ) Cu acest mijloc în unele pârțî­ i acest I colegiű rural va da 4, 5 si l. ’ ’ i j chiar sése deputați. Prin acéstá regulare se va putea asigura ca minoritățile se fie tot­de­una represintate. 1) D. Laveley a dovedit ca votul pe uy scrutin de listă și secret este singu­­r rLsl compatibile cu represintarea mi­norităților. 2) Cu sistema ca colegiul se dea un singur deputat este ’nvederat ca mi­noritățile cu anevoie pot isbuti a fi represintate, și mai cu semn repre­­sintate in mod legal; voim a dice­i pe credinți ci nu pe iubiri și une­ori pe interese personale. Ori­ce se va dice, minoritățile tre­buie să fie represintate, câci ele mult bine pot face țarei lor când sunt sincere ; și ’n acest cas se mai scie ca, tot­deuna și în tote, idea cea bună este reprodusă de minoritățile cu idei mai înaintate ; adesea idea cea bună se reproduce printr’un sin­­­gur om. Tot astfel se va procede și cu Hrțologiul ce acum se numește al IlI-lea. El însă va fi urban și numai urban. . El se va compune, cum este și a­­­stă­zi adăugându-se și toți cei cari , acum voteza în colegiile rurale. Toți cei din orașe câți nu sciű să perie și câți vor vota prin delegați ; ei vor da deputați după numărul celor înscriși în trei județe în proporțiunea ce se va determina. Aceste duce colegii vor alege și 4, n.tcrl. Colegiul rural, care acum se nu­mește al 4, va fi colegiul al II-lea rural. Vor vota direct toți cei cari au un venit rural mai mic de­cât cel care se va otărî pentru cel din colegiul I rural. Vor vota prin delegațiune toți cel cari nu se va citi și scrie. Acest colegiu va da deputați tot după numărul celor înscriși, și după proporțiunea ce se va determina. Va fi obligatoriu­ însă ca unul din deputații ce va da să fie tot­deuna un muncitor agricultor sătian. Noi credem ca este drept ca și a­­cest colegiu se de un Senatore. Mâne vom urma cu demonstrarea în favorea scrutinului de listă. I­nsistă însă nici un fel de relațiune­­ de putere cu putere, înțelegerile cu­­ Vaticanul nu pot avea de­cât un ca­­­­racter informator, ci nu unul înte­meiat pe tratate. De la Curia nu va da dovedi de bună-voință în privința dreptului de supraveghiare al Statu­lui și a Gestiunii episcopilor, atunci relațiunile diplomatice vor putea fi întrerupte. De altă parte Kreuzzeitung anunță din Roma, ca cea din urmă între vor­­bire­a d-lui Sch­lözer cu cardinalul Jacobini a avut un resultat favo­rabil. Die Post află ca principele de Bis­marck să va duce direct de la Fried­­richsruh­e la Kissingen, fără a trece prin Berlin, îndată ce-i va permite starea sănătății sale, care nu este încă satisfacetóre­ milióne, la ceea­­ce au drept de preten­­țiune acționarii Canalului de Suez. împru­mutul oferit de opt milione livre nu -1 do­­resce nici de cum d. de Lesseps, de vreme ce acționarii ăntetului Canal ar fi semnat bucuros capitalul. Și de vreme ce atât lor­dul cancelaria cât și miniștrii au recunos­cut privilegiul esclusiv al d-lui de Lesseps, Engliteza nu putea să opună absolut nimic la condițiunile d-lui Lesseps, când un al d­oilea Canal păru absolut trebuincios. RUSIA Față cu atitudinea slavo­filă a pre­sei francese, observă astă­z1­4^atul Novosti, cu acest fapt dovedesce uă nuoă fașă de desvoltare a cestiunii slave, care nu va putea rămâne fâră urmare în mersul general al politi­cei europene. (1) A vedea Românul de la 12, 14, 28-24 Iimifi, 2 și 3 Iuliu. (1) A se vedea în Românul de la 12 Iunie, epis­tola d-lui Léon Faucher de la 1839 câtre d. Odillon Barat. ENGLITERA limes continuă a combate cu în­verșunare arangiamentul în privința celui de al d­oilea Canal de Suez și merge până acolo în­cât îl compară cu tratatul de la Austerlitz. De altă parte însă, liberalii din Camera comunelor încep a privi pro­punerea într-un chip mai favorabil. Din parte­a, guvernul discută modifi­cările care ar fi cu putință. Corespondintele din Londra al zia­­rului Neue freie Presse a avut oă în­­tre vorbire cu un membru al guver­nului, care se rosti în următorul chip asupra cestiunii Canalului de Suez : Déca Englitera n’ar fi astă­ziî de fapt stăpână în Egipet, sau déca nu ar fi privită în genere ca ast­fel, guvernul engles ar putea eventual să nege privilegiul esclusiv al d-lui de Lesseps și se construiască con­tra voinței acestuia un al d­oilea canal, dar în actuala stare a leiapuniior un ase­mene procedere ar avea de resultat provo­carea directă a unei învrăsbiri cu Francia sau chiar un resbel cu acest Stat pentru avantaje comerciale și folosul cător­va ar­matori, ceia ce nu este câtuși de puțin dispus să facă guvernul actual. In schimb, d. de Lesseps va­ înțelege ce trebue să consimtă la căte­va modificări speciale ce-­ au­ fost cerute, cacî alt­fel ac­tualul guvern englez, că fiind în Camera comunelor, va fi nevoit să se retragă, și după densul va veni un cabinet conserva­tor, care ar fi cu mult mai nefavorabil pentru d. de Lesseps, de vreme ce acesta nu-i ar recunosce d­ iul de Lesseps nici mă­car privilegiul său esclusiv. Se urmeză și acum negocierile cu d. de Lesseps, cǎruia­­ i-au fost puse nainte și a­­ceste motive, și guvernul se aștepta ca prin ele se dobândesc­ acele modificări, care, în urma domolirii ce domnesce în Camera co­munelor, o vor satisface pe acesta. In privința eventualității unui resbel sau a unei răscule în Indii, membrul din cabi­netul engles accentua cu ori­care guvern engles, cu sau fară consimțimentul altor puteri, existe numai un canal sau fie duce canaluri, va trebui mai nainte de tote să pună mâna pe aceste canaluri și eventual să le apere contra întregei lumi. Se telegrafieza din Londra fi­aru­­lui Le lemps cu data de 17 Iulie . Times primeșc o un depeșă din Alecsan­­dria care duce, ca din 6,825 omeni de trupe engleze 588 se află acum în spital.­­Standard a primit, la rândul seu­mă de peșă din Cair, fu­când ca Baker-pașa are să desființeze cordanele sanitare, conside­­rându le ca nefolositare. In fine Neue freie Presse mai pu­blică și urmatorea telegramă din Londra cu data de 18 Iulie . Un raport semnat de directorii cana­lului de Suez și care a apărut astăzi o ca uă Carte albastră asupra resultatului ne­gocierilor cu d. Lesseps, discută situațiunea neatacabilă a d-lui Lessepes, imposibilitatea de a dobândi nișce condițiuni mai bune și bună- I voința d-lui de Lesspes d’a ceda pe cât se s­pate față cu fiorințele englese. D. Lesspes ■ a consimțit immediat la construirea unui al­­ d­oilea Canal pe care Englesii ’l-au cerut din causa prea marei comunicațiunî și a creșcerii enorme a dividensului celui d’ăn­­teia Canal. D. de Lesseps a consimțit de asemene, cu tot dreptul său dovedit asu­pra prelevării permanente a actualelor facte, și la cererea de a le modera, prin ceea ce armatorii englesi vor ajunge chiar acum și st­âncă în anii viitori și mai mult a scuti TURCIA Presa oficiasa din Constantinopole, fiiie uă depeșă trimisă de acolo f­ia­­rului Morning Post, observă ca gu­vernul englez are să se căiască de neglijința de care da dovefit în ceea ce privește interesele și drepturile Turciei. După informațiile fi­arului Daily News, Turcia ar fi dispusă pentru un alianță cu Francia, considerând câ vederile cabinetului din Paris în pri­vința Egipetului concordeza cu ale Porței. Se anunță din Constantinopole câ în Divra, localitate din Albania de mijiloc, a isbucnit să răscula. Citim urmǎtórele în Neue freie Presse de la 19 Iuliu: Vă scrie ce ne sosesce din Constantino­pole spune ca noul guvernatore al Liba­nului, Vassa-pașa, a luat disposițiunea ca tote cererile, petițiunile și alte documinte ce -i vor fi adresate și care pene aoi tre­­buiau să fie traduse în limba francesă, să îi fie presintate de acum în­colo în limba oficială a imperiului, adică în cea turcesca. Traducerea se va face în biuroul turc de corespondință, pe când biuroul străinilor va avea să îngrijască numai de corespon­­dința cu consulii. BULGARIA Vă scrie din Moscva spune ca ac­tuala ședere a d-lui Zankoff în Pe­tersburg este în legătură cu proiec­tele bulgare privitore la navigațiu­­nea de vapore pe Dunăre, cu cons­truirea de drumuri de fer în Bulga­ria precum și cu sforturile ce se fac pentru desvoltarea relațiunilor comer­ciale cu Rusia. Die Presse publică urmatorea te­legramă ce i se trimite din Rusciuk cu data de 18 iulie : Proiectul făcut de generarele Sobolew pentru modificarea Constituțiunii bulgare de Adunarea națională, n’a fost aprobat de guvernul rus. Se fa­ce ca generarele So­­bolew va sosi aici săptemâna viitare, ve­nind din Turcia. SPANIA Nu de mult fi­arele din Madrid a­­duseră spirea despre o­ conspirațiune militară descoperită de mareșalul Quesada, șeful armatei de Nord. Acum Standard voiesce a sei cu fostul ministru d. Ruez Zorilla, care trăiește acum în exil în Francia și care a fost cap de partită, a făcut agitațiuni revoluționare Mareșala Que­sada a pus mâna pe bănuiți, cari sunt un căpitan, patru supt-locote­­ninț­ și nouă serginți din regimentul de infanterie Sebaya, și l-a trimis într’uă fortereță, unde li se va face procesul d’un tribunal militar. D’alt­­mintrell mareșalul nu da nici oă în­semnătate deosebită acestei afaceri, de vreme ce armata și generălii i ei sunt supuși regelui, or poporațiunea din nordul Spaniei este regalistă in­carnată și inamică declarată a ori­cărei miscari republicane. RUSIA m­USIA­ CENTRALA Se scrie urmǎtorele din St. Peters­burg, cu data de 9 Iulie, câtre Jour­nal des Débats . Calea pe care guvernatorele Turkesta­­nului, generalele Cernaieff, a descoperitQ

Next