Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)
1883-09-18
ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. . . 40 bani 2 iei - „ Linia de 30 litere petit, pagina IV . . Detormn 1 A se adresa, iîn ROMANIA, la administrațiunea diarului. IS PARIS, la Havas, Lafate et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nne, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America, es Scrisorile nefrancate se reiasă — 20 BANI EXEMPLARUL 14. STRADA DOAMNEI, 14 REDACTIUNEA ISI 17 29 Toți scit ca, ziiaristii nu pot cunosce ce se vorbesce și mai cu semn ce se pâstuiește între imperatori și miniștrii lor. Astfel dar nu treime se punem mare temei pe scirile politice ce dau și pe indiscrețiunile ce fac foile publice: piariștii cnsé — ca toți ómenii cari ascultă, aud, cumpănesc și cugetă — au un mitjloc, dacă nu d’a cunosce tot adevĕrul cel puțin d’a s’apropia de densul. Acel mijloc este d’a asculta tot ce se zice de amici și de inimici. D’a cunosce caracterul, interesele și procedările fie cătrul din cei cari guvernă statele cele mari. D’a studia spiritul fiecarei națiuni, neajunsurile ce are fiecare din ele precum și guvernul lor, dorințele, aspirarile și caracterul fiecârui popor. piaristii, mai cu semn în cestiunile cele mari și în situațiunile cele grave, trebue să lupte cu el însii pentru a studia cât mai bine și pentru a vorbi fâră pasiune, fară ură și fără iubire. Acésta datorie am luptat și luptam se ne-o ’mplinim, mai cu séma acum când tótá Europa se află în mare frământare, în mare încurcătură și Oriintele întreg în mare pericol. Cititorii Românului sciu câ metoda nóstru este sĕ studiam și se cugetâm cnșine ș’apoi se studiam și se cugetam din nou împreună cu denșii. Se póte negreșit c’adese se ne ’nsfălâm ; dar totuși stăruim a crede ca vorbind și cugetând împreună cu națiunea cu mult mai cu greu ne putem amăgi. Pentru ca toți se puta cugeta mai în cunoscință de causă publicarăm în aceste cUH Ș* mai cu semn vineri și sâmbătă, cum descriu situațiunea diariele Le Temps, La Justice, Pester Lloyd, Neue freie Presse, Posor din Praga, precum și unele aprețuiri ale diarelor englese, rusesci, croate, etc., etc. Aliancele și contra-aliandele s’au făcut și se fac necurmat și toți spun ca scopul lor este numai pacea. Așia cată să fie de vreme ce puterile mari spun c’așia este. Trebue énse se recunoscu și ele ca omenirea s’a deprins, nu dicem sé nu credă pe Imperatorii cei mari dar se judece și prin ea însășî. Acésta deprindere o face s’asculte cu bucurie făgăduiala pentru pace dar cu condițiunea ca sé se uite și densa; și când vede pregătiri necurmate pentru resbel, se de din umeri, ca cum n’ar crede în pacea făgăduită. Noi, nevoind se fim necuviincioși mărginindu-ne numai în a da din umeri, cercetam starea in care se află tota Europa și cea pe scurt, ce vedem până astăzzzi, dupe relațiunile tutor organelor publice, amice și inimice a fiecârei țâri. Francia, pentru nenorocirea popórelor, își perdu cumpătul de canton, care fusese nebiruibile, fu învinsă arsă, jăfuită, străjuită și vai! și trădată, de unii din neșolință, de alții prin corumperea spiritului de partită. Acestă amețința o făcu că acum nu este nici un strat al societății, vechili și nou, avut și neavut care se voiască resbelul. — Toți caută se-șî recăștige puterile și averea cea mică și cea mare ș’apoi... ne vom face detoria,fice fiecare. Francesii fiind cei cari au suferit mai mult prin dictaturi au ajuns aTurcia este minată în tot imperiul iei. Ea scie bine ca și Russia și Ausria că moșia iei vor s’o împartă. S’afirmă c’a cerut și cere d’a fi truimitâ de Germania în alianda iei și c’acesta n a priimit rugăciunea. Ea este apoi înnecată în datorii, creditul iei este redus forte, și nici Russia nici chiar Englitera nu-i pot bucura decât mici ajutore bănești. Grecia este încă forte săracă, armata și flota iei sunt departe de a fi organisate. Grecia apoi nu se pate alia cu Russia și cu Turcia cǎci poporul elen nu se pote bate decât pentru a i se reda în mare parte porțile Eladei care sunt în posesiunea Imperiului Otoman. Și atunci ce mai remâne în Europa din acest imperiu ? Russia are pentru densa, dupe câte seim, dupe câte vedem și citim, pe Montenegru. Ea are pe Serbia, cu tota alianda ce se face ca regele Milan ar fi făcut cu Austro-Ungaria. Ea mai are crederi pe Bulgaria, deși purtarea generărilor și oficialilor ruși a recit forte uă bună parte din cetățianii bulgari. (1). Fiind case cu interes mare avem se nu studiam cu ură sau cu dragoste trebue se mai semnalam aci un fapt care are mare însemnătate. Russia nu póte scote d’ua dată, afară din etarele iei mai mult de trei sute de mii de oseire. Nici uă dată, nici chiar în ultimul resbel n’a scos d’uă dată mai mult d’acest număr. Dar se face și încă cu drept cuvent . Austro-Ungaria are în senul iei 16 milione de Slavi cari toți se vor rescula la prima ocasiune priinciasá. Asta credem și noi ca este: nu trebue énsĕ se uitam lucrarea inteliginte și staruitóre, a comitelui Taaffe, pe care de mult și adese am pus-o supt ochii cititorilor nostrii. Acea lucrare este, precum se scie, a da tutor Slavilor din imperiu autonomia lor. Este uă necurmată mergere pentru a transforma imperiul cum d’a se teme de dictatură pân’a dualist în imperiu federalist și ligrad, a fost primit de împărat; audiența refusa oricui chiar puterea legitimă deral.? uL0irf" . , TTM , „ ^ ° l l Paris, 28 Septembre. — Uă depeșă, pricte care are mare trebuință un gu , Ungurii sau opus necontenit. Se mită din Tonkin de guvern, confirmă nou- venit în împrejurări mari; astfel mi pote énseca chiar Ungurii să se ° â steagurile negre (Ies Pavillons misteriile se schimbară necurmat, ceia descepte vedând pericolul penii cei ce produse încurcături și slăbiciuni, înconjură, în întruși ne’ncredere în afară. Când dér Ungurii se vor des Nevoind apoi se facă ca Rusia, scepta, sau vor fi siliți a se descepdupe resbelul din Crimea, se se reta, când vor recunosce autonomia tragă din orice afacere din afară , Slavilor și a Românilor din imperiu pentru a se reorganisa în întru, guvernul francez lua parte la tote congresele , și fiindca era slab prin diviziunile din întru și prin lipsa deplinei reorganisari militare, supscrise tóte față de legile ce i se presintară ; astfel se compromise fórte strălucitul drapel al Franciei care făcuse ca tóte poporele spre densa se privescá numind-o chhristul națiunilor suferinde. Engliteza este neapărat apărătdre a libertății, dar ea a ’nclinat totdeuna — negreșit din puntul de vedere al cășcigului general — spre interesele iei comerciale. Astăzl ea este rea încurcată în Oriintele extrem, în Egipet și ’n Irși vor intra prin fapt în imperiul federalist și liberal, atunci cu care drapel Rusia va mai scote pe Slavi de supt drapelul acelui mou imperiu al Austriei pentru a-i atrage supt drapelul autocrației ? Nu cunoscem acel secret, și prin urmare supunem cestiunea cugetării Românilor. Încă să cestiune forte gravă, despre care ați vorbit de câtva timp finele ziare francese și ensuși fiai’lui Le Temps, din care puserăm eri un lung estras supt ochii cititorilor noștrii. Acea cestiune este fostul plan al lui Napoleone III și pe care Le Temps ne spuse, în articolul ce publicarăm eri, câ încă din acel timp îl avea lauda. Acesta o pune și mai în ne- și principele de Bismark, putință de a crea armate seriose din . Acel plan a fost și este liberarea care se pute scote cel puțin 100,000 Poloniei de őseire afară din cercul iei. Norrs au părăsit posițiunile înaintate de la Son-Tay. Se mai duce ca împăratul Annamului a i trimis pe primul său ministru în Tonkin j spre a veghia la liberarea oștirilor annamite cari n’au făcut încă supunerea lor Franciei. Berlin, 28 Septembre. — Principele de Bismarck a plecat la Friederichsruhe ttudesheim, 28 Septembre. — împăratul Wilhelm, încongiurat de numeroși principi germani, a presidat aeoi ceremonia inaugurării solemne a monumentului „ Germania" la Niederwald. In discursul său împăratul a zis : Acest monument a fost ridicat spre a mulțămi lui Dumnedeu pentru victoriile repurtate de armatele germane, victorii cari au pregătit unitatea Germaniei. Un mare entusiasm domni printre numeroșii asistințî. A „ T, viv a cei duci germani nu se presintara. Se tras a scris încă d acum vă lună, in # . . . , . . . ’ »nise prin urmare un om la locuința lor. Ziarul francez Untrensigeant, câ Gergăai tocmai copiând pknurile de con_ mania va reconstitui Polonia într’un infracțiune ale unui fort. El o luară îndată Rigat liber, și cu un rege din familia, la fugă și reușiră a scăpa peste fruntarii, care a mai domnit asupra Poloniei. ■le bănuesce ca ei erau duci ingeniari adică actualul Rege al Sadoniei. Nu spunem nimic de la noi, cum mai fuseram, și acesta fiind ca nimic nu seim. Avem datoria case să spunem celece-au scris și scria filabțele cele mai rea telegramă ce i se trimite din bine informate și chiar cele mai seriose, cum este Le Temps din Paris. Tot d osebirea între Le Temps, care scrise acum, și Ziariul Intrensigeant, Berlin cu data de 26 Septembre . Sciri sicure private din Kowno relateza ca la întăririle de acolo se lucreiză cu cea mai mare activitate. Prin luarea tutor muncitorilor de câmp la acele lucrări, propriet , Viv VWA vv «WAV AVAVA WA »v WAV WA AV care are mulți amici intre Polonie câ » •. - a- > - „ v VAVAAA, v «i plant de moșu se aflau cea mai mare în Le Temps vorbesce d’uă Polonie semiliberă supt suzeranitatea Austriei și V Intrensigeant d’uă Polonie mare și pe deplin liberă supt un rege aliei, și anume regele Sadsoniei. Se mai susține și de Ziariul Le Temps ca Germania are mare interes d’a face acest mare act pentru a asigura fruntariele Germaniei despre Rusia printr’un rigat mare și liber, și care va mai avea avantagiul, pentru Germania, d’a pune în neputință pe Rusia d’a ataca pe Germania în unire cu Francia. Publicâm puțin mai la vale supt titlul: Manifestarea Polonilor pentru resbel un mic articol al gazetei polone Narodova, pe care-l recomandăm asemenea prețuirii publicului, și ne oprim aci pentru astăzi. Oprindu-ne ca se zicem din nou tutor Românilor : Lă cugetam cu toții, fără ură și fară iubire, se desbatem, se cumpănim în care parte sunt mai cu putință sorții de isbenda și tot d’uădată cine ne póte garanta astăzi neutralitatea, ce cu toții dorim sé ne fie prin putință s’o păstrâm. SERVICIUL TELEGRAFIC A.TA AGENȚIEI HAVAS Solia, 28 Septembre. — Scomotele înregistrate de ziarele străine privitoare la plecarea principelui Alecsandru, sunt lipsite de fundament. Viena, 28 Septembre. — Fremdenblatt duce ca în cercurile competente ale capitalei nu se scie absolut nimic asupra unei pretinse călătorii a principelui Bulgariei la Viena, deși presința tatălui său, principele Alecsandru de Hessa, în Viena, ar explica în destulă călătorie eventuală a Alteței Sale. Generalele de cavalerie comitele Szapary a murit. Regele Serbiei a primit vizita comitelui Kalnoky, ministrul afacerilor străine și pe a 1) A se vede în privința greșialelor făcute de Russia ’ principelui Alecsandru de Hessa, cu poparele Balcanice și articolul cfiariului La Justice Siena, 28 Septembre. — Regele Serreprodus în Românul de Vineri. 1 bici, care nu va pleca decât Luni la Bel DIN AFARA ITALIA aliarul Nuova Arena, din Verona, publică urmatórele în numărul său de la 26 Septembre : Acum căteva cjfle se presintară la conducătorul lucrărilor de construire a noului fort San Marco de aici duci lucrători germani cerând să li se dea de lucru, ceia ce li se și acorda. Dar, pe când se plătea Sâmbăta acesta salariul tutor lucrătorilor, austriac deghizați. De aceia s’a luat de Duminecă disposițiunea ca nici un străin sé nu mai ia parte la construirea noului prt. RUSIA Neue freie Presse publică urmata-curcătură. Tot de uă dată (fiarele din Prusia Orientală relateza despre seriase încălcări de fruntarii din partea rusesca. Se vorbesce ca, din acestă causă, geandarmeria nostră va fi sporită. TURCIA Se anunță din Constantinopole, cu data de 21 Septembre, Ziarului Daily News, câ Palatul se află în cea mai mare ferbere din causa descoperirii unui complot contra Sultanului. De astă dată bănuiala a căzut asupra personelor ce ’mpresară pe moștenitorul Tronului, Reșid-Effendi, și confidentul său, un funcționar de un rang mare, a fost trimis în exil fară veste și ’n cel mai mare mister. fifiarul Daily News Zice câ Sultanul a trimis pe Suleiman bei pe lângă principele de Bismarck, pentru a primi un răspuns definitiv la cererea Turciei de a fi primită în întreita alianță. După informațiunile diarului Standard, Englitera are să urmeze în Turcia on politică mai energică. Represintantele engles va stărui în privința platei datoriilor și a regularii imediate a Gestiunii tratatului de comerciu anglo-turc. Din Varna se telegrafeza Ziarului Daily Nems câ Rusia are secară pentru Armenia uă Constituțiune asemenea aceleia din Rumelia Orientală. GRECIA fiarele oposițiunii, facând critice forțe violente în contra armatei grece, organul oficios, Hora, publică un articol din care resultă câ armata grecă ar fi cu mult mai în stare a și de a întreprinde oă campanie decât în 1880, cu armele sale sunt de cel mai bun și mai din urmă model, și câ materialul de resbel este îndestulător ; în fine, câ Grecia ar putea, la trebuință, să pună pe picior 100,000 de omeni bine echipați, cuprinzându-se și reserva care probabil câ va fi chiemată supt drapel în anul viitor. Acest articol a produs să vine sensațiune. DUMINECA, 18 SEPTEMBRE 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea di arului și oficiele postai. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Faola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — EGIPETUL După un depeșă din Alecsandria adresată Ziarului Times, noul consiliu de stat egiptean este compus astfel: unsprezece membri egipteni, duoi armeni, trei englesi, duoi austriaci, un italian și patru francezi, d-nii Gay- Lussac, Pietri, Rousseau și Borelli. Manifestarea Polonilor pentru resbel Gazeta Narodova, chiar polon care apare în Lemberg, fiice într’un lung articol cu misiunea presei polone este d’a căștiga simpatiile Germaniei și d’a o convinge despre aceea ca este și în interesul iei liberarea fostelor provincii polone, cari formeză actualminte pârți integrante din imperiul Țarilor și la a câror unire cu Galiția trebuie să se găndască ea. Citatul Ziar mai observă apoi între altele : După noi, va trebui, mai curând sau mai tărnuit, să se ’ncingă un resbel cu Rusia. Nu ne vom da napoi din fața nici unui sacrificii, chiar și a celui mai greu, spre a scăpa pe frații noștri de tirania rusesca și a-i uni cu noi. Este însă de trebuință ca, pentru acesta, amicii și inamicii să se cunoscă, și în acest scop suntem gata a face sacrificii. Lăsam pe sema înțelepciunii și patriotismului bărbaților de Stat austro-ungari de a pregăti tóte mirificele militare și politice cari pot garanta uă victorie, precum și de a oțărî timpul nemerit pentru luptă, pentru ca să nu-i alege Rusia și pentru ca nu cumva resbelul să se facă în nișce relațiuni cari să fie mai puțin favorabile pentru Austro-Ungaria. Penă atunci cerem promulgarea de legi, cari se rădice spiritul nostru militar și cari se procure în Galiția un număr pe cât se pote de mare de soldați și care să fie gata a merge cu siguranță în fruntea armatei. AGITATIUNI CROATE IN DALMAȚIA Supt acest titlu, Neue freie Presse publică urmatorea corespondință ce i se trimite din Marcarica, Dalmația, cu data de 15 Septembre . In cursul celor unsprezece ani, în cari baronul Rodie a administrat Dalmația, partita croată din țară s’a întărit într’un chip simțitor. In partea acesta a țereî totul a devenit croat, și déca turburarile din Croația n’au găsit âncă astăzi un ecou aici, apoi acesta se datoresce în parte inverstâri de lucruri, care a fost creată prin administrațiunea baronului Iovanovici. Totuși conducătorii partitei croate și-au pus în aceste din urmă timpuri tote silințele spre a menține tărâmul. Ei lucreza mai ales spre a ține deștepta mișcarea croată din Marcarsca. Acesta localitate este reședința partitei croate; spre Est de Marcarasca se află districtele Veregorac și Narenta, unde a fost ales ca deputat redactorele ziarului croat Narodni Listy.; spre Vest se află districtul Imoschi, unde a fost ales d. Paulinovici. Acesta trăieșce în Marcarasca, comunele de aci sunt în mânile sale, el influințază poporațiunea. De aceia pe aici se agită din resputeri. Luna trecută Croații ținură un meeting în localitatea vecină Seize și uă mulțime de luni luară parte la el. Ei remaseră acolo în decurs de zecerile spre a convorbi cu Paulinovici și cu profesorii croați. Se pare ca aceiași agitațiune, care a provocat ultima mișcare din Croația, a început să se ivescá și pe aici. PRESA RUSA și ÎNTREVEDEREA DE LA COPENHAGA St. Petersburgskija Vjedomosti revine arăși asupra visitei ce d. Gladstone a făcut la Copenhaga și crede a putea constata ca acestă visită a produs, atât la Nord cât și la Sud, oă impresiune forte linistitare. Apoi citatul Ziar scrie urmatorele : Acesta visită a fost salutată pretutindeni cu entusiasm de adevărații amici ai pacii și a putut să nu placă numai pe acolo, unde pacea este numai pe buse, dar unde în realitate se aspiră la nior cuceriri... Alianța adevăraților amici ai pacii în Fredensborg, pe care d. Gladstone a înfrumusețat-o prin presința ma, va exercita desigur un efect liniștitor asupra afacerilor europene. Deși puterile care au luat parte, nu s’au legat între densele prin tratate care sunt scrise pe pergament, totuși se póte afirma cu siguranță ca acesta alianță va aduce paciî europene, prin caracterul său d’uă înțelegere amicală pe tăcute, mai mult folos decât colosala alianță a Europei centrale supt conducerea cancelarului de fer, care este nevoit a-și menține pe aliații săi cu ajutorul unor garanții egoiste, a unor făgăduieli ademenitare, numai și numai spre a-i putea întorce contra Rusiei și a Franciei. Comediile și sărbătorile militare de pe țermii Rinului, în Merseburg, Homburg și Niederwalde, ne amintesc timpii când Napoleon I aduna în giurul séa uă mulțime de aliați, vasalii și principii săi pregatindu-se pentru nici fapte răsboinice. Adunarea de familie din Friedensburg lumineza prin credința în menținerea păcii europene. St. Petersburgskija Wjedomosti își încheie apoi articolul său cu următorele cuvinte : Presa berlinesă și vieneză a fost forte surprinsă de împregiurarea câ în Copenhaga a fost că întâlnire a celor mai însemnate capete ale unor mari puteri de anteia clasă, fâră ca nici nainte să se fi urmat negocieri diplomatice. Și acest caracter amical, sincer al unei întruniri de familie, a fost păstrat de la început până la sfîrșit. Și tocmai acest caracter da întrunirii uă însemnătate, care este mai mare decât aceea ce se atribuie alianței care este semnată de miniștrii și aprobată de monarh. Ocupându-se de aceiași cestiune Novoje Vremja scrie următorele : Prin neașteptata călătorie a primului ministru englez, politicii din Viena au fost aruncați în cea mai mare zăpăceală. Ei cunosc cuventul d-lui Gladstone care a fost adresat Austriei ca un sfat îndată după tratatul de la Berlin. Prin acest cuvânt d. Gladstone a dat politicei englese uă nouă direcțiune. Lordul Beaconsfield protegea politica de cucerire a Austriei în peninsula balcanică; d. Gladstone se prezinta ca apărător al independinței poporelor balcanice. Atunci pacea ținea d’un fir de ață, și întrebarea este acum, ce a făcut actualminte pe conducătorul politicei engleze d’a se apropia de guvernul rus, unde au dispărut tóte temerile despre un resbel? D. Gladstone este cunoscut de mult ca un vrășmaș vecinic al Austriei și ca partizan al unei înțelegeri amicale cu Rusia și Francia; el s-a încercat să apere și pe Danemarca în 1830. Pote ca a fost de fapt vorba la Copenhaga despre unirea Rumeliei Orientale cu Bulgaria și despre uă despăgubire teritorială a Greciei pe spinarea Turciei, însemnată este împrejurarea, câ protivnicia independinței slave au putut să se convingă din nou despre aceea ca Rusia și Engliteza urmeză aceiași direcțiune în politica lor privitore la Oriente. RUSIA, BULGARIA SI SERBIA piațele ruse se ocupă mai numai de Bulgaria și tote afară de Petersburgskija Wjedomosti, sunt de părerea foii Journal de St. Petersbourg, părere pe care ne-a comunicat-o deja Agenția Havas printr’uă telegramă, Petersburgskija Wjedomosti, care are în cestiunea bulgară oă părere separată, zile între altele. Actuala situațiune, în care să află Bulgaria, nu este pentru Rusia nici periculosă nici mărinitfire. Generalii trimiși acolo trebuiau să cadă din causa purtării lor; a vedea case în căderea lor că insultă la adresa Rusiei, este pur și simplu ridicol. In locul lor se vor duce alții mai capabili, ecu totul. Noivoje Vremja se unesce cu părerea foii Journal de St. Petersbourg și zice ca Rusia nu pote privi nepăsătore la evenimintele din Sofia. In același timp ziarele ruse se ocupă și de resultatul alegerilor din Sofia și ’l salută cu satisfacțiune. Noivoje Vremja așteptă ca din desvoltarea elisei să se lămuriască relațiunile dintre Austro-Ungaria și Serbia, pentru a cârei independință a dat Europa un garanție, care e probabil ca nu va remâne uă simplă formalitate. Novosti arată mai lămurit desbinarea ce s’a ivit între aliații Austriei și poparele lor, desbinare care trebuia așteptată și ’n Bulgaria, dacă principele Alecsandru de Battenberg va urma a merge pe calea pe care a întrat. Simptomele neliniștitare din peninsula