Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)

1883-09-18

ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. . . 40 bani 2 iei - „ Linia de 30 litere petit, pagina IV . . Deto­r­m­­­n 1 A se adresa, iîn ROMANIA, la administrațiunea diarului. IS PARIS, la Havas, Lafate et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nne, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America, es Scrisorile nefrancate se reiasă — 20 BANI EXEMPLARUL 14. STRADA DOAMNEI, 14 REDACTIUNEA ISI 17 29 Toți scit ca, ziiaristii nu pot cu­­nosce ce se vorbesce și mai cu semn ce se pâstuiește între imperatori și miniștrii lor. Ast­fel dar nu treime se punem mare temei pe scirile politice ce dau și pe indiscrețiunile ce fac foile publice: piariștii cnsé — ca toți ómenii cari ascultă, aud, cumpănesc și cu­getă — au­ un mitjloc, dacă nu d’a cunosce tot a­devĕrul cel puțin d’a s’apropia­­ de densul. Acel mijloc este d’a asculta tot ce se zice de amici și de inimici. D’a cunosce caracterul, interesele și procedările fie­ cătrul din cei cari guvernă statele cele mari. D’a studia spiritul fie­carei națiuni, neajunsurile ce are fie­care din ele precum și guvernul lor, dorințele, aspirarile și caracterul fie­cârui popor. piaristii, mai cu semn în cestiu­­nile cele mari și în situațiunile cele grave, trebue să lupte cu el însii pentru a studia cât mai bine și pen­tru a vorbi fâră pasiune, fară ură și fără iubire. Acésta datorie am luptat și luptam se ne-o ’mplinim, mai cu sém­a a­­cum când tótá Europa se află în mare frământare, în mare încurcă­tură și Oriintele întreg în mare pe­ricol. Cititorii Românului sciu câ metoda nóstru este sĕ studiam și se cugetâm cnși­ne ș’apoi se studiam și se cuge­tam din nou împreună cu denșii. Se póte negreșit c’adese se ne ’n­­sfălâm ; dar totu­și stăruim a crede ca vorbind și cugetând împreună cu națiunea cu mult mai cu greu­ ne putem amăgi. Pentru ca toți se puta cugeta mai în cunoscință de causă publicarăm în aceste cUH Ș* mai cu semn vineri și sâmbătă, cum descriu situațiunea diariele Le Temps, La Justice, Pester Lloyd, Neue freie Presse, Posor din Praga, precum și unele aprețuiri ale­­ diar­elor englese, rusesci, croate, etc., etc. Alianc­ele și contra-aliand­ele s’au făcut și se fac necurmat și toți spun ca scopul lor este numai pacea. Așia cată să fie de vreme ce pu­terile mari spun c’așia este. Trebue énse se recunoscu și ele ca omenirea s’a deprins, nu dicem sé nu credă pe Imperatorii cei mari dar se judece și prin ea însă­șî. Acésta deprindere o face s’asculte cu bucurie făgăduiala pentru pace dar cu condițiunea ca sé se uite și densa; și când vede pregătiri necur­mate pentru resbel, se de din umeri, ca cum n’ar crede în pacea făgă­duită. Noi, ne­voind se fim necuviincioși mărginindu-ne numai în a da din umeri, cercetam starea in care se află tota Europa și cea pe scurt, ce vedem până astăzzzi, dupe rela­­țiunile tutor organelor publice, a­­mice și inimice a fie­cârei țâri. Francia, pentru nenorocirea popó­­relor, își perdu cumpătul de cant­on, care fusese nebiruibile, fu învinsă arsă, jăfuită, străjuită și vai! și trădată, de unii din neșolință, de alții prin corumperea spiritului de partită. Acestă amețința o făcu că acum nu este nici un strat al societății, vechili și nou, avut și ne­avut care se vo­­iască resbelul. — Toți caută se-șî re­­căștige puterile și averea cea mică și cea mare ș’apoi... ne vom face de­­toria,­­fice fie­care. Francesii fiind cei cari au suferit mai mult prin dictaturi au ajuns a­Turcia este minată în tot impe­riul iei. Ea scie bine ca și Russia și Aus­­­ria că moșia iei vor s’o împartă. S’afirmă c’a cerut și cere d’a fi truimitâ de Germania în aliand­a iei și c’acesta n a priimit rugăciunea. Ea este apoi înnecată în datorii, creditul iei este redus forte, și nici Russia nici chiar Englitera nu-i pot b­ucura de­cât mici ajutore bă­nești. Grecia este încă forte săracă, ar­mata și flota iei sunt departe de a fi organisate. Grecia apoi nu se pate alia cu Russia și cu Turcia cǎci poporul elen nu se pote bate de­cât pentru a i se reda în mare parte porțile Eladei care sunt în po­sesiunea Imperiului Otoman. Și atunci ce mai remâne în Europa din acest imperiu ? Russia are pentru densa, dupe câte seim, dupe câte vedem și citim, pe Montenegru. Ea are pe Serbia, cu tota alian­d­a ce se fa­ce ca regele Milan ar fi făcut cu Austro-Ungaria. Ea mai are crederi pe Bulgaria, deși purtarea generărilor și oficiali­lor ruși a recit forte uă bună parte din cetățianii bulgari. (1). Fiind case cu interes mare avem se nu studiam cu ură sau cu dra­goste trebue se mai semnalam aci un fapt care are mare însemnătate. Russia nu póte scote d’ua dată, a­­fară din etarele iei mai mult de trei sute de mii de oseire. Nici uă dată, nici chiar în ultimul resbel n’a scos d’uă dată mai mult d’acest număr. Dar se fa­ce și încă cu drept cu­vent . Austro-Ungaria are în senul iei 16 milione de Slavi cari toți se vor rescula la prima ocasiune priinciasá. Asta credem și noi ca este: nu trebue énsĕ se uitam lucrarea inteli­­ginte și staruitóre, a comitelui Taaffe, pe care de mult și adese am pus-o supt ochii cititorilor nostrii. Acea lucrare este, precum se scie, a da tutor Slavilor din imperiu au­tonomia lor. Este uă necurmată mer­gere pentru a transforma imperiul cum d’a se teme de dictatură pân’a dualist în imperiu federalist și li­­grad, a fost primit de împărat; audiența refusa ori­cui chiar puterea legitimă deral.­­? uL0irf" . , TTM , „ ^ ° l l Paris, 28 Septembre. — Uă depeșă, pri­cte care are mare trebuință un gu­ , Ungurii s­au opus necontenit. Se­­ mită din Tonkin de guvern, confirmă nou-­­ venit în împrejurări mari; ast­fel mi­ pote énse­ca chiar Ungurii să se ° â steagurile­ negre (Ies Pavillons misteriile se schimbară necurmat, ceia­­ descepte vedând pericolul penii ce­i ce produse încurcături și slăbiciuni, înconjură, în întru­și ne’ncredere în afară.­­ Când dér Ungurii se vor des­ Ne­voind apoi se facă ca Rusia, s­cepta, sau vor fi siliți a se descep­­dupe resbelul din Crimea, se se re­­­­ta, când vor recunosce autonomia tragă din ori­ce afacere din afară , Slavilor și a Românilor din imperiu pentru a se reorganisa în întru, gu­vernul francez lua parte la tote con­gresele , și fiind­ca era slab prin diviziunile din întru și prin lipsa deplinei reorganisari militare, sup­­scrise tóte față de legile ce i se pre­­sintară ; ast­fel se compromise fórte strălucitul drapel al Franciei care făcuse ca tóte poporele spre densa se privescá numind-o chhristul na­țiunilor suferinde. Engliteza este neapărat apărătdre a libertății, dar ea a ’nclinat tot­de­­una — negreșit din puntul de ve­dere al cășcigului general — spre interesele iei comerciale. Astă­zl ea este rea încurcată în Oriintele extrem, în Egipet și ’n Ir­și vor intra prin fapt în imperiul federalist și liberal, atunci cu care drapel Rusia va mai scote pe Slavi de supt drapelul acelui m­ou impe­riu al Austriei pentru a-i atrage supt drapelul autocrației ? Nu cunoscem acel secret, și prin urmare supunem cestiunea cugetării Românilor. Încă să cestiune forte gravă, des­pre care ați vorbit de cât­va timp fi­nele ziare francese și ensu­și­­ fiai’lui Le Temps, din care puserăm eri un lung estras supt ochii cititorilor noștrii. Acea cestiune este fostul plan al lui Napoleone III și pe care Le Temps ne spuse, în articolul ce publicarăm eri, câ încă din acel timp îl avea lauda. Acesta o pune și mai în ne-­­ și principele de Bismark, putință de a crea armate seriose din . Acel plan a fost și este liberarea care se pute scote cel puțin 100,000 Poloniei de őseire afară din cercul iei. Norrs­ au părăsit posițiunile înaintate de la­­ Son-Tay.­­ Se mai duce ca împăratul Annamului a i trimis pe primul său ministru în Tonkin j spre a veghia la liberarea oștirilor anna­­mite cari n’au făcut încă supunerea lor Franciei. Berlin, 28 Septembre. — Principele de Bismarck a plecat la Friederichsruhe­ ttudesh­eim, 28 Septembre. — împăratul Wilhelm, încongiurat de numeroși principi germani, a presidat aeoi ceremonia inaugu­rării solemne a monumentului „ Germania" la Niederwald. In discursul său împăratul a­­ zis : Acest monument a fost ridicat spre a mulțămi lui Dumnedeu pentru victoriile repurtate de armatele germane, victorii cari au pregătit unitatea Germaniei. Un mare entusiasm domni printre nu­meroșii asistințî. A „ T, v­i­v a cei duci germani nu se presintara. Se tra­s a scris încă d acum vă lună, in #­ . . . , . . . ’ »nise prin urmare un om la locuința lor. Ziarul francez Untrensigeant, câ Ger­­găai tocmai copiând pknurile de con_ mania va reconstitui Polonia într’un i­nfracțiune ale unui fort. El o luară îndată Rigat liber, și cu un rege din familia,­­ la fugă și reușiră a scăpa peste fruntarii, care a mai domnit asupra Poloniei. ■­le bănuesce ca ei erau duci ingeniari adică actualul Rege al Sad­oniei. Nu spunem nimic de la noi, cum­ mai fu­seram, și acesta fiind ca nimic nu seim. Avem datoria case să spunem cele­­ce-au scris și scria filabțele cele mai­­ rea telegramă ce i se trimite din bine informate și chiar cele mai se­riose, cum este Le Temps din Paris. Tot d osebirea între Le Temps, care scrise acum, și Ziariul Intrensigeant, Berlin cu data de 26 Septembre . Sciri sicure private din Kowno relateza ca la întăririle de acolo se lucreiză cu cea mai mare activitate. Prin luarea tutor mun­citorilor de câmp la acele lucrări, proprie­t , Viv VW­A vv «WAV AVAVA WA »v W­A­V WA AV care are mulți amici intre Poloni­­e câ » •. - a- > - „ v VAVAAA, v «i plant de moșu se afla­u cea mai mare în­ Le Temps vorbesce d’uă Polonie semi­­liberă supt suzeranitatea Austriei și V Intrensigeant d’uă Polonie mare și pe deplin liberă supt un rege al­iei, și anume regele Sadsoniei. Se mai susține și de Ziariul Le Temps ca Germania are mare inte­res d’a face acest mare act pentru a asigura fruntariele Germaniei despre Rusia printr’un rigat mare și liber, și care va mai avea avantagiul, pentru Germania, d’a pune în neputință pe Rusia d’a ataca pe Germania în u­­nire cu Francia. Publicâm puțin mai la vale supt titlul: Manifestarea Polonilor pentru resbel un mic articol al gazetei po­lone Narodo­va, pe care-l recoman­dăm asemene­a prețuirii publicului, și ne oprim aci pentru astă­zi. Oprindu-ne ca se zicem din n­ou tutor Românilor : Lă cugetam cu toții, fără ură și fară iubire, se desbatem, se cumpă­­­nim în care parte sunt mai cu pu­tință sorții de isbenda și tot­ d’uă­­dată cine ne póte garanta astă­zi neutralitatea, ce cu toții dorim sé ne fie prin putință s’o păstrâm. SERVICIUL TELEGRAFIC A.TA AGENȚIEI HAVAS Solia, 28 Septembre. — Scomotele înre­gistrate de­­ ziarele străine privitoare la ple­carea principelui Alecsandru, sunt lipsite de fundament. Viena, 28 Septembre. — Fremdenblatt duce ca în cercurile competente ale capita­lei nu se scie absolut nimic asupra unei pretinse călătorii a principelui Bulgariei la Viena, de­și presința tatălui său, principele Alecsandru de Hessa, în Viena, ar explica în destul­­ă călătorie eventuală a Alteței Sale. Generalele de cavalerie com­itele Szapary a murit. Regele Serbiei a primit vizita comitelui Kalnoky, ministrul afacerilor străine și pe a 1) A se vede în privința greșialelor făcute de Russia ’ principelui Alecsandru de Hessa, cu poparele Balcanice și articolul cfiariului La Justice S­­ien­a, 28 Septembre. — Regele Ser­­reprodus în Românul de Vineri. 1 bici, care nu va pleca de­cât Luni la Bel­ DIN AFARA ITALIA aliarul Nuova Arena, din Verona, publică urmatórele în numărul său de la 26 Septembre : Acum căte­va cjfle se presintară la con­ducătorul lucrărilor de construire a n­ou­­lui fort San­ Marco de aici duci lucrători germani cerând să li se dea de lucru, ceia ce li se și acorda. Dar, pe când se plătea Sâmbăta acesta salariul tutor lucrătorilor, austriac­ deghizați. De aceia s’a luat de Duminecă disposițiunea ca nici un străin sé nu mai ia parte la construirea n­oului prt. RUSIA Neue freie Presse publică urmata-curcătură. Tot de uă dată (fiarele din Pru­sia Orientală relateza despre seriase încăl­cări de fruntarii din partea rusesca. Se vor­besce ca, din acestă causă, geandarmeria no­stră va fi sporită. TURCIA Se anunță din Constantinopole, cu data de 21 Septembre, Ziarului Daily News, câ Palatul se află în cea mai mare ferbere din causa descoperirii unui complot contra Sultanului. De astă dată bănuiala a căzut asupra personelor ce ’mpresară pe moșteni­torul Tronului, Reșid-Effendi, și con­fidentul său, un funcționar de un rang mare, a fost trimis în exil fară veste și ’n cel mai mare mister. fifiarul Daily News Zice câ Sulta­nul a trimis pe Suleiman­ bei pe lângă principele de Bismarck, pentru a primi un răspuns definitiv la ce­rerea Turciei de a fi primită în în­treita alianță. După informațiunile diarului Stan­dard, Englitera are să urmeze în Turcia on politică mai energică. Re­­presintantele engles va stărui în pri­vința platei datoriilor și a regularii imediate a Gestiunii tratatului de co­­merciu anglo-turc. Din Varna se telegraf­eza Ziarului Daily Nem­s câ Rusia are se­cară pentru Armenia uă Constituțiune a­­semenea aceleia din Rumelia­ Orientală. GRECIA fiarele oposițiunii, facând critice forțe violente în contra armatei grece, organul oficios, Hora, publică un ar­ticol din care resultă câ armata grecă ar fi cu mult mai în stare a și de a întreprinde oă campanie de­cât în 1880, cu armele sale sunt de cel mai bun și mai din urmă model, și câ materialul de resbel este îndestu­lător ; în fine, câ Grecia ar putea, la trebuință, să pună pe picior 100,000 de omeni bine echipați, cuprinzân­­du-se și reserva care probabil câ va fi chiemată supt drapel în anul vii­tor. Acest articol a produs să vine sensațiune. DUMINECA, 18 SEPTEMBRE 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE: In Capitală și districte, un an 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea di arului și oficiele postai. LA PARIS, la Havas-Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Faola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — EGIPETUL După un depeșă din Alecsandria adresată Ziarului Times, noul consiliu de stat egiptean este compus ast­fel: un­sprezece membri egipteni, duoi ar­meni, trei englesi, duoi austriaci, un italian și patru francezi, d-nii Gay- Lussac, Pietri, Rousseau și Borelli. Manifestarea Polonilor pentru resbel Gazeta Narodo­va, chiar polon care apare în Lemberg, fiice într’un lung articol cu misiunea presei polone este d’a căștiga simpatiile Germaniei și d’a o convinge despre aceea ca este și în interesul iei liberarea fostelor provincii polone, cari formeză ac­­tualminte pârți integrante din impe­riul Țarilor și la a câror unire cu Galiția trebuie să se găndască ea. Citatul Ziar mai observă apoi între altele : După noi, va trebui, mai curând sau mai tărnu­it, să se ’ncingă un resbel cu Ru­sia. Nu ne vom da napoi din fața nici u­­nui sacrificii­, chiar și a celui mai greu, spre a scăpa pe frații noștri de tirania ru­­sesca și a-i uni cu noi. Este însă de tre­buință ca, pentru acesta, amicii și inamicii să se cunoscă, și în acest scop suntem gata a face sacrificii. Lăsam pe sema în­țelepciunii și patriotismului bărbaților de Stat austro-ungari de a pregăti tóte mirifi­cele militare și politice cari pot garanta uă victorie, precum și de a oțărî timpul neme­­rit pentru luptă, pentru ca să nu-i alege Rusia și pentru ca nu cum­va resbelul să se facă în nișce relațiuni cari să fie mai puțin favorabile pentru Austro-Ungaria. Penă atunci cerem promulgarea de legi, cari se rădice spiritul nostru militar și cari se procure în Galiția un număr pe cât se pote de mare de soldați și care să fie gata a merge cu siguranță în fruntea armatei. AGITATIUNI CROATE IN DALMAȚIA Supt acest titlu, Neue freie Presse publică urmatorea corespondință ce i se trimite din Marcarica, Dalma­ția, cu data de 15 Septembre . In cursul celor un­spre­zece ani, în cari baronul Rodie a administrat Dalmația, par­tita croată din țară s’a întărit într’un chip simțitor. In partea acesta a țereî totul a de­venit croat, și déca turburarile din Croa­ția n’au găsit âncă astă­zi un ecou aici, a­­poi acesta se datoresce în parte inverstâri de lucruri, care a fost creată prin admi­nistrațiunea baronului Iovanovici. Totuși conducătorii partitei croate și-au pus în a­­ceste din urmă timpuri tote silințele spre a menține tărâmul. Ei lucreza mai ales spre a ține deștepta mișcarea croată­ din Mar­carsca. Acesta localitate este reședința partitei croate; spre Est de Marcarasca se află districtele Veregorac și Narenta, unde a fost ales ca deputat redactorele­­ ziarului croat Narodni Listy.; spre Vest se află dis­trictul Imoschi, unde a fost ales d. Pauli­­novici. Acesta trăieșce în Marcarasca, co­munele de aci sunt în mânile sale, el in­­fluințază poporațiunea. De aceia pe aici se agită din resputeri. Luna trecută Croații ținură un meeting în localitatea vecină Seize și uă mulțime de luni luară parte la el. Ei remaseră acolo în decurs de­­ zece­­rile spre a convorbi cu Paulinovici și cu profesorii croați. Se pare ca aceiași agita­țiune, care a provocat ultima mișcare din Croația, a început să se ivescá și pe aici. PRESA RUSA și ÎNTREVEDEREA DE LA COPENHAGA St. Petersburgskija Vjedomosti re­vine arăși asupra visitei ce d. Glad­stone a făcut la Copenhaga și crede a putea constata ca acestă visită a produs, atât la Nord cât și la Sud, oă impresiune forte linistitare. Apoi citatul Ziar scrie urmatorele : Acesta visită a fost salutată pretutindeni cu entusiasm de adevărații amici ai pacii și a putut să nu placă numai pe acolo, unde pacea este numai pe buse, dar unde în realitate se aspiră la nior cuceriri... A­­lianța adevăraților amici ai pacii în Fre­­densborg, pe care d. Gladstone a înfrumu­sețat-o prin presința m­a, va exercita desi­­gur un efect liniștitor asupra afacerilor eu­ropene. De­și puterile care au­ luat parte, nu s’au legat între densele prin tratate care sunt scrise pe pergament, totuși se póte a­firma cu siguranță ca acesta alianță va a­duce paciî europene, prin caracterul său d’uă înțelegere amicală pe tăcute, mai mult folos de­cât colosala alianță a Euro­pei centrale supt conducerea cancelarului de fer, care este nevoit a-și menține pe a­­liații săi cu ajutorul unor garanții egoiste, a unor făgăduieli ademenitare, numai și numai spre a-i putea întorce contra Rusiei și a Franciei. Comediile și sărbătorile mi­litare de pe țermii Rinului, în Merseburg, Homburg și Niederwalde, ne amintesc tim­pii când Napoleon I aduna în giuru­l séa uă mulțime de aliați, vasalii și principii săi pregatindu-se pentru nici fapte răsboi­­nice. Adunarea de familie din Friedens­burg lumineza prin credința în menținerea păcii europene. St. Petersburgskija Wjedomosti își încheie apoi articolul său cu urmă­­torele cuvinte : Presa berlinesă și vieneză a fost forte surprinsă de împregiurarea câ în Copen­haga a fost că întâlnire a celor mai în­semnate capete ale unor mari puteri de anteia clasă, fâră ca nici nainte să se fi urmat negocieri diplomatice. Și acest ca­racter amical, sincer al unei întruniri de familie, a fost păstrat de la început până la sfîrșit. Și tocmai acest caracter da în­trunirii uă însemnătate, care este mai ma­re de­cât aceea ce se atribuie alianței care este semnată de miniștrii și aprobată de monarh­­. Ocupându-se de aceiași cestiune Novoje Vremja scrie următorele : Prin neașteptata călătorie a primului mi­nistru englez, politicii din Viena au fost aruncați în cea mai mare zăpăceală. Ei cunosc cuventul d-lui Gladstone care a fost adresat Austriei ca un sfat îndată după tratatul de la Berlin. Prin acest cuvânt d. Gladstone a dat politicei englese uă nouă direcțiune. Lordul Beaconsfield protegea politica de cucerire a Austriei în peninsula balcanică; d. Gladstone se prezinta ca a­­părător al independinței poporelor balca­nice. Atunci pacea ținea d’un fir de ață, și întrebarea este acum, ce a făcut actual­­minte pe conducătorul politicei engleze d’a se apropia de guvernul rus, unde au dis­părut tóte temerile despre un resbel? D. Gladstone este cunoscut de mult ca un vrășmaș vecinic al Austriei și ca partizan al unei înțelegeri amicale cu Rusia și Fran­cia; el s-a încercat să apere și pe Dane­­marca în 1830. Pote ca a fost de fapt vorba la Copenhaga despre unirea Rume­­liei Orientale cu Bulgaria și despre uă des­păgubire teritorială a Greciei pe spinarea Turciei, însemnată este împrejurarea, câ protivnicia independinței slave au putut să se convingă din n­ou despre aceea ca Ru­sia și Engliteza urmeză aceiași direcțiune în politica lor privitore la Oriente. RUSIA, BULGARIA SI SERBIA piațele ruse se ocupă mai numai de Bulgaria și tote afară de Peters­burgskija Wjedomosti, sunt de părerea foii Journal de St. Petersbourg, pă­rere pe care ne-a comunicat-o deja Agenția Havas printr’uă telegramă, Petersburgskija Wjedomosti, care are în cestiunea bulgară oă părere sepa­rată, zile între altele. Actuala situațiune, în care să află Bul­garia, nu este pentru Rusia nici periculosă nici mărinitfire. Generalii trimiși acolo tre­buiau să cad­ă din causa purtării lor; a vedea case în căderea lor că insultă la adresa Rusiei, este pur și simplu ridicol. In locul lor se vor duce alții mai capabili, ecu totul. Noivoje Vremja se unesce cu pă­rerea foii Journal de St. Petersbourg și zice ca Rusia nu pote privi ne­­păsătore la evenimintele­­ din Sofia. In același timp ziarele ruse se o­­cupă și de resultatul alegerilor din Sofia și ’l salută cu satisfacțiune. Noivoje Vremja așteptă ca din des­­voltarea elisei să se lămuriască rela­­țiunile dintre Austro-Ungaria și Ser­bia, pentru a cârei independință a dat Europa un garanție, care e­ pro­babil ca nu va remâne uă simplă formalitate. Novosti arată mai lămurit desbi­­narea ce s’a ivit între aliații Austriei și popar­ele lor, desbinare care tre­buia așteptată și ’n Bulgaria, dacă principele Alecsandru de Battenberg va urma a merge pe calea pe care a­­ întrat. Simptomele neliniștitare din peninsula

Next