Romanulu, septembrie 1883 (Anul 27)

1883-09-17

20 BANI EXEMPLARUL ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV..........................40 ban! Deta „ „ » M III .... 2 lei — B­A se adresa: IM ROMANIA, la administrațiunea di­arului. IN PARIS, la Havas, Lat­ âte et C­une, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. O. LA VIENA, la d­anl Haase­nstein et Vogler, Wallfischgasse 10, LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Ger­mania, Belgia, Olanda, Elveția și America. și Scrisorile nefrancate se refssă — SAMBATA, 17 SEPTEMBRE 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE; în Capitala și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea diarnlnl și ofteiele postai. LA PARIS, la Havas-Lafftte et C-nie, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. PopovicT, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Fran­cesco da Paola (N. 0.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — BIGORESCI, NI RAPCIUNE 1883 ! Unul din colegii nostrii redactori a publicat ei­, ín acesta partea dia­­­riului, nu simplu­ introducere la des­­­­baterile cari vor reî ncepe în curenți­i în privința legii electorale. Pani­ ce publicul va lua deplină cunostință despre proiectul lucrat de Comisiunea Camerei, vom face și noi astă di dră­ șî uă mică introducere.­­ Lămuririle sunt tot­deuna bune,­­ chiar cu cei cari nu voiesc să fie­­ lămuriți. Vom vorbi astă­z­i în acesta ces­­­­tiune cu Indépendance roumaiine. De­și acest diaroü se publică în limba francesă, cu tote câ ne-a com­bătut și ne combate nu numai în cestiunile politice dar și personal, to­tu­și cu densul putem vorbi încă fiind d­î nu prea ne combate, ca cele mai multe diarii ale oposițiuui­, cu espresiuni la cari nu póte respunde cine­va tar’ a se fosorî. Independența a fost și este contra revizuirii legii electorale. Dupe noi, n’are dreptate și reți face, respectăm cnsé ori ce convingeri. In Duminica trecută ea publică un articol supt titlul „revisionistii la Cameră.“ In privința unor părți din acest articol ne vom încerca astă­zi a lă­muri cestiunea. Independența începe prin a cice : „Este dovedit astă­zi ca s’a agitat țara și s’a procedat la alegerea Camerelor Con­stă tiranic, far’ a se prea sei pentru ce, și plecând de la un punt cu totul negativ : acela ca legea electorală e sistente este vi­­ciosă eâeî înlesnesce pré mult înrîurirea guvernementală. “ Reviduirea s’a admis far’ a se pré sei pentru ce, și tot densa, a dis și repetă, câ revizuirea a fost provo­cată pe supt mână, de guvern care avea interese să se facă un asemene propunere pentru ca se strice liberul, luminatul și învățatul colegiu de pro­prietari mari. Tot densa mai spune cu scopul, câ „idea celor cari au propus revi­­zuirea a fost d’a distruge temelia compromisului de la 1866.“ Nu ’nnielegem dar ce logică are acum când începe prin a­­ hce ca „nu scie pentru ce s’a agitat țara propuindu-se revizuirea ?“ Independența­­ Țce ca noi acuza­­torii legii electorale, am plecat de la un punt negativ . Punt negativ să fie are, pentru densa, decblararea nostră categorică ca legea „înlesnesce prea mult înrî­urirea guvern­ementala !!! “ Independența adaogă îndată : „Mai nainte d’a stabili acesta defectuo­­sitate a sistemei electorale ar fi trebuit s’asceptam ca legea să fie încercată și spe­­rimentată prin alegeri libere.“ Ciudat ne pare ca Independența, care vorbind în limba francesă n’ar trebui să fie amăgită de pasiune, se cere ca legea în ființă să mai fie­­ supusă la încercare, la sperim­entare. Recurgem la inteligința redactori­­lor iei spre a-l ruga să găsască și i se ne spue și nu pe care guvern, în timp de 17 ani, n’a fost acusat d’un mare număr de cetățianî, c’a ’mrîurit forte alegerile? Chiar supt guvernul d-lui Ion Ghica, protestările au fost forte nu­­meróse și violențî acusarile. Décá­dor doi. Catargi, Dumitru Ghica și Cogălniceanu, Ion Ghica, Manolachi Costachi și Ion Brătianu a­î fost acuzați de ingerință, în ale­gerile ce s’atî făcut supt ministerele lor, ce are avem a mai ascepta, ce spera­nță mai avem a face ? Și fiind­ca cei mai însemnați din bărbații noștriî politici ați îndurat aceste acusari, se bine­voiască a ne­­ spune cui sé ’ncredințeze națiunea ] guvernul spre a fi sigură cu sinceră ] sper­imentare se va face ? j­i D. C. A. Rosetti este cel d­intâî , care­ a decla­arat, în numele seu, în facia judecătorului celui mare, câ le­­­­­­­­gea electorală este viciosa și are ca­­ temelie imoralitatea. Independența, spune întregei Eu­­­­ropei că acest om a făcut acesta acu­­zare legii electorale nu fiind c’o crede votamatore ci ca un instrument vil al guvernului. Ea mai adauga ca el­­ a făcut acesta fiind ca legea de cur­ j­ția din compromisul ce a servit de basă Constituțiunii de la 1866. Respundem aci câ Independența a ‘ uitat a spune ca el n’a acuzat-o , numai fiind câ ea da guvernului pre mare înrîurire în alegeri. Cu el a scris și subscris câ legea este imorală : 1 fiind câ numărul cel mic al a­­legetorilor lor lasă deschise ușele în­­­­rîuririi administrative ; câ prin acesta alegétorii sunt înne­­­­cați de funcționari, de arendatarii și­­ de proprietarii cari au interese mari­­ supuse bunei sov relei voințe a admi­­­­nistrațiunii. Cine pote dovedi ca nu este ast­fel , se ne declai are de calomniatori în facia ? națiunii. 1 2 El a zis ca, numărul alegătorilor­­ fiind pré restrâns, după trei familii­­ sunt stăpâne asolute pe fie­care co­ 1 legii­. Stăpânirea asolută înlesnesce, provoca chiar, corupțiunea. Cei cari pot dovedi ca nu este exact câ ’n unele din colegiile cele mici s’aleg deputați mai mult cei cari sunt mai avuți, cari cheltuiesc mai mult, cari au cl­inți mai mulți, do­bândiți prin dare de funcțiuni, prin ocrotiri ale abuzurilor și prin multe asemene imoralități se se petra și se de în el în facia publicului. Și când tóte aceste sunt bine cu­noscute de câtre protivnicii nostriî contrați de la Independența, se ne erte se le spunem ca nu ’nțielegem ce spera­nță ne mai cer se facem cu legea sperimentată în timp de 17 ani, care nu produse de­cât dureri, imoralități, corupțiune și țipete supt ; toți bărbații cari avură nenorocirea se fie la guvern ? Se scie de toți ca nu guvernul ci un singur om a denunțat națiunii ca legea electorale are la temelia co­rupțiunea La aceste dechiaruri de toți cunoscute Independența Zice : „Scopul a fost d’a reveni în pri­vința compromisului care servise de basă Constituțiunii de la 1866.“ Dar acel compromis a fost făcut în totă Constituțiunea. Pentru ce dor, cei de la Independența nu vĕd câ noi n’am combătut, din tota Constitu­țiunea, de cât numai nedrepta îm­părțire a alegătorilor și colegiele cele strimpte și legate de clopotniță în cari aerul este înnăcâcios, molipsitor, u­­cidător ? Ca conclusiune, déci confrații noș­triî cred câ au dreptate în acusurile ce ne fac, noi le propunem . — Se descrie în limba franceză cum este legea nostru electorală. Se spue acusurile ce-i facem noi. Se spue propunerile făcute de noi. Se spue ca de 17 ani tóte guver­nele au fost mai egal acuzate de co­rupțiune. Se spue ca ensu­șî onorabilele ”. Al. Lah­ovari a decla­arat națiunii în 1 Cameră : „Legea electorală, partita conservative credea ca o face pentru densa, partita cea­­­­­­laltă pentru ea; dar ea n’a eșit nici albă nici roșie, ci curat guvernamentală Ș’apoi se cera sentința de con­damnare contra celui dintre noi pe care pressa străină va oțărî cu­, prin scrie sau ne scrie, apără ne­dreptatea și imoralitatea. Ca să convingem pe enșii confrații noștriî de la Independance cu cu pa­­s dune, și prin urmare cu ’nvederată , nedreptate combat, suntem siliți să mai urmăm âncă acesta mică lă­murire, ca introducere la desbaterea unoei legi electorale. Independența Zice : «Pentru a găsi mijloc d’a ajunge s­­o­­pul—(a strica compromisul de la 1866) —a trebuit să se facă cotituri și se se de agitării revizuirii un mobil de moralitate publică care se pute servi pe d’uă parte de dra­pel­ur pe d’altă parte s’asigure elementele moderne și proprietatea respingând, în gu­­­­ra mare, ideile socialiste și agitările a­­­­grare. „Ast­fel, se ridică revizuiri, caracterul unei reforme, făcute în folosul unei singu­­­­re partite și i se dete, ca firmă, marele prin­­­­cipiu al garanției libertății electorale.“ Cum ? Este că crimă a lua în mână drapelul moralității politice ? In ceia ce ne privește — căci C. A. Rosetti este cel d’ăntâi care în acesta privință a rădicat acest dra­pel — mulțumim confraților de la Independința, ca pe faclă, și cu sin­ceritate negreșit dechiară cu el ca amăgire a luat în mână drapelul moralității. întrebam énse, ce­ î face a crede câ cei cari susțin legea care, de toți —­ și de onorabilele d. Al. Lah­ovari — a fost dechlaratâ de imorală, de guvernementală supt tote guvernele, sunt imorali și morali toți cari o combat ? Încă ceva. A vorbi de socialisti și de agra­­ristî, pate să fie străini cari să ’nție­­legá ceva, der a da aceste denumiri partidelor politice din Romănia, afir­măm câ ensu­și autorul acestui ar­ticol a rîs de cutezarea până la care a ’mpins glumața sea acusațiune. Spre dovadă îl rugăm să spue anume cari sunt la noi socialiști și distrugători ai proprietății și pe ce acte își întemeiază opiniunea mea. N­ mai rugam încă să explice ce crimă ar face guvernul care s’ar sili, din tóte puterile sale, „s’asigure ele­mentele moderate și proprietatea res­pingând, în gura mare, ideiele so­cialiste și agitările agrarie?“ „D. Rosetti, urmeză U Indépendance, re­veni din Paris, dar nu luă nici uă parte pe faclă (ostensibilă) la lupta electorală.“ Purtarea unui om, și mai cu sema aceia a unui om care este și direc­­torele unui cl­ariü, nu póte remănea ascunsă de totá țara în timpul ale­gerilor. De ce dér zice câ­mpținerea lui în timpul alegerilor a fost și ea să mască, un neadevăr? Care dovédá are ca el s’a mestecat cât de puțin, și încă cu mască, în alegeri ? . Independența își înch­iără acesta nobilă frasă Zicând îndată : „Un scurt îșî făcură Camere destul de supuse pentru a nu revizui Constituțiunea de­cât în Ziua în care guvernul va voi și cum va voi.“ Articolul 129 Zice: „Adunările cele m­oi proced în acord cu Domnul la modificarea ponturilor su­puse revizuirii. “ Prin urmare guvernul are dreptul și datoria de a spune în Camere ceia ce crede ca nu pote priimi. El este în drept se cera Regelui să nu sancționeze să lege ce-o va crede rea și se facă apel la națiune. Acusarea dar este nedrepta și ne­logică. Independența mai zice, ca acusare : „Din 26 de membrii 22 sunt moderați și 4 cari se dau de radicali, deci d. Ro­setti se presupune că ar fi încercat să în­vingere. “ Constatăm éra­,și acusari, și din cele mai grave, și tot pe presupuneri, j Lăsăm case pe C. A. Rosetti în jaful tutor acusarilor și venim la a doua ? •îndată acusare. „Este chiar probabile ca vom asiste la straniul spectacol al revizuirii unei Consti­tuțiuni făcute de câtre liberali în sens reac­­ționar.“ Așa­dar Independența recunosce aci­­­a legea electorală ce avem este re­acționară. Décá așa este, combătând revizui­rea, ea decilară câ reacțiune urmă­rește. Décá ea nu este reacționară de ce acasă pe liberalii carii vor voi se mănție din acea lege „liberală“ cât vor putea mai mult? Cacă ori­ce­va elice nu va putea dovedi ca puținele schimbări ce-a făcut Comisiunea mo­derată nu sunt liberale pe cât ele pot fi, mănținândusă basa din vecinea lege, ce se zice de cel cari vor s’o mănție ca este „morale și ant­i-gu­­vernementale.“ Independența, mergând pe aceia­și cale de presupuneri și de contrazicere și ne mai având spaciu vom respunde a­­cum­­ numai la conclusiunile sale. Ea zice câ legea ce se va face va fi „anodină, serbădă, ibridă.“ Inde­pendența uită ca aleșii actuali sunt fiii legii electorale „guvernementale“ cum zice d. Lah­ovary, guvernementale, reacționare și imorale cum­­ beem noi. Învederat dar este ca marea majori­tate a Parl­mentului va face să lege, ceva mai bună, negreșit, în unele părți, dar totuși conformă cu spiritul colegiilor din cari au eșit actualii senatori și deputați, și care spirit se întărește prin încuragiarea celor carii vor a se menține legea de la 1866. Independința sfîrșasce Zic ® 11^ ca se vor face ore cari­­ mici schimbări, dar numai din acele cari se nu si­­lescá Camerele d’a se disolve. Eră­ și gratuită presupunere a zeu­­lui și lipsită de logică. Independința scie bine ca modifi­­cându-se un singur articol din Con­­stituțiune, din cele cari ating legea e­­lectorală, peste putință este ca Came­rele se nu se disolve. Décá ânse colegiile vor remănea precum au fost înscrise în Constitu­­țiune, prin fericitul compromis de la 1866. Independința și tota pressa care susține ca libere, inteliginte și morale sunt colegiile I și al II-lea, datore sunt s’aplaude pe membrii actuali ai Parlamentului cari vor menține aceste sfinte moște cari au de bază privilegiul acordat unui forte mic număr de proprietari. învederat este dor câ nu pot se zică protiv niciî nostrii câ bune sunt aceste colegii și reî cei cari le vor respecta. învederat câ nu mai pot acuza guvernul câ numai pentru a distruge aceste colegii a priimit reforma elec­torală ș’a-1 acuza din nou ca s’a u­­nit cu cei cari vor se le mănție, ba încă c’a poruncit deputaților și sena­torilor d’a se mănține. Ast­fel der salutare, cu iubire și cu respect, se cuvine din partea opo­­sițiunii celor cari vor mănține, cât vor putea mai mult, nedreptățile prescrise în Constituțiune în privința legii electorale; ast­fel Camerele nu se vor disolve obligatoriu­ ele însele, și ast­fel combatere numai din partea Românului se va putea face cu drept celor cari vor respecta muscele ream­țiulu­i. A . SERVICIUL TELEGRAFIC A­L, AGENȚIEI HAVAS Viel­a, 27 Septembre.— D. I. Brătianu, primul ministru al României, a avut azî dimindță uă ultimă întrevedere cu cornițele Kalnoky, la 3 ore și jumătate a plecat la B­remesei, Belgrad, 27 Septembre.—Skupcina s’a deschis astă­zî. Primarele de la Pojarevaț, d. Nikolayevicî,a fost numit președinte pro­­visoriu. Au votat pentru densul toți depu­tații radicali cari sunt în iumer de 84. In urmă s’au ales șase radicali și trei liberali ca membrii ai comisiunei însărcinate cu veri­ficarea titlurilor deputaților. Belgrad, 27 Septembre.­Prima ședință a Skupenieî a fost forte furtunosă. Cei 84 radicali voind a proclama fără alegere pe d. Nikolayevici președinte provisoriu, pro­gresiștii au protestat cu vioiciune. D-nii Garașanin, ministru al lucrărilor publice și Milatovici, ministru al finanțelor, au isbu­­tit, în cele din urmă, a liniști spiritele; nu­mai după acesta Skupeiia procede la ale­gerea președintelui său provisoriu, al că­rei resultat, telegrafiat deja, fu primit de radicali prin scomptese aplaude. Pesta, 27 Septembre.­­ Sesiunea Reich­stagului unguresc a fost deschisă a 7i de­putații croați n’au asistat la ședință. Petersburg, 27 Septembre. — Se citesce în Journal de Petersbourg : »Rusia consideră ca periculosă situația creată în Bulgaria; ea doresce Bulgariei să desvoltare pacifică și crede câ principele Alecsandru a înțeles deja greutățile nouei situații. Rusia doresce ca principele și guvernul său se fie destul de tari, moderați și uniți pentru a înlătura aceste greutăți și va fi mulțămită dacă Bul­garia va înlătura unei crise.“ Berlin, 27 Septembre. — Ghazi Muktar pașa e asceptat în curând la Berlin. Francfort, 27 Septembre. — împăratul Wilhelm a sosit; Maiestatea Sea a fost primit cu entusiasm. Londra, 27 Septembre. -— Banca Engli terel a redus- seomptul séü la 3°jo. DIN AFARA FRANCIA Journal­ of Ohicl .publică un trcm­­­.1 al președintelui republicei numind în postul de supt-secretar de stat la mi­nisterul de marină și colonii pe d. Félix Faure, represintând a 3-a circonscrip­­țiune din Havre în Camera deputa­ților. D. Félix Faure va întră chiar mâne în funcțiune. Ziarul Standard primeșce să depeșă din Viena zicend cu negocierile pentru închinarea unui nou tratat de comer­­ciu între Francia și Austria vor în­cepe în curând la Viena și vor fi urmate la Paris. GERMANIA Kölnische Zeitung primește urmă­­torea relațiune ce i se trimite din Metz : Din hârtiile secestrate la d. Antoine aici, reiese în chipul cel mai văchi câ­r-sea a primit de la oă societate franceză bani pentru scopurile sale agitatore, cari nu ur­măreai­ negr­eșit altă țintă de­cât aceea ca, la un moment dat, să despartă Alsa­­cia-Lorena de imperiul german și să pre­­gătescă cuvintele în țară pentru un asemene moment. ENGLITERA Se telegrafieza din Londra Ziarului le temps cu data de 21 Septembre. Eri autoritățile din Clare (Irlanda) au oprit întrunirea unui mare meeting irlandez. Ziarul Standard, aprobând energia des­­făș­urată cu acesta ocasiune de guvern, prevede nuoi tulburare în Irlanda într’un viitor apropiat. Citim urmatorele în la Viile de Paris de la 23 Septembre : Ziarele engleze de a sera anunță ca co­mitetul clubului liberal din Gravesend, care pregătea uă primire d-lui Gladstone, a pri­mit o­ scrisore anonimă care amenința cu mortea pe bărbatul de Stat. Acesta scrisore ave timbrul din Londra și era semnată : „Cine­va care vegheza.“ Pall Mall Gazette declară ca sunt lipsite de ori­ce temeiü scomptele ce au circulat asupra însemnătății poli­tice a visitei d-lui Gladstone la Co­penhaga. Citatul Z’ar astgură câ ideia acestei călătorii a fost adoptată fără premeditațiuni și n’are nici uă legă­tură cu cestiunile de politică inter­­n­­­națională. Morning Post crede câ d. Gladstone­­ s’a dus la Copenhaga spre a încu­­ragia pe Țar ca să lupte contra ac­țiunii cotropitore a Austriei în pe­­­­n­insula balcanică. Fata conservatóre sfirșaște zicând, c’un aer oficios, câ Engh­tera va re­greta póte într’uă di acesta politică rusofilă. RUSIA Se scrie urmatorele din Petersburg, cu data de 2 I Septembre, câtre die Presse : Pe aici a produs că vine sensațiuna ua mulțime de arestări făcute asupra oficiali­lor. In Petersburg au fost arestați peste dupe­ zece oficiari, în mare parte din arti­leria de marină, ci prin provincii cu gra­mnada. Ast­fel, se povestește câ în Samaro­saü în Simbirsk, nu pot spune tocmai si­suet numele localității, au fost arestați toți oficialii unui regiment de linie ca bănuiți de agitațiuni politice. Ingrijarea de prin cercurile guvernamentale este forte mare, de vreme ce nu se așteptau ca nemulțu­mirea să fie atât de întinsă. Corespondin­­tele nostru observă față cu acesta scrie plină de sensațiune, ca informațiunile pe care ni le comunică le are din izvor forte sigur. Corespondintele vienez al Zbirului Daily News asigură câ Rusia face­­ pregătiri de resbel forte seriose pe­­­­ totá linia fruntariilor sale occidentale. De altă parte, Kölnische Zeitung, vorbind despre înarmările ruseșci,­­ publică un articol, în care­­ zice în­­t tre altele , j Se scie ca guvernul rus, prin biuroul , superior de censură, a interm­is presei d’a­­ vorbi ceva despre sporirea cavaleriei de­­ linie ce se efectueza acum, și ale cârii con­­t secund­ se ved deja în cele șapte mil­ione­­ cu care a fost sporit bugetul militar. Din­­ acesta măsură suntem în drept a presupune­­ ca Rusia preferă ca străinătatea se nu scie­­ nimic despre schimbările din armata ru­­­­sască, mai ales când este vorba despre­­ sporirea trupelor. Este vădit însă ca un­­ asemene mister nu se mai póte ține astă­zi . Nîsee asemene reorganizare se fac tocmai­­ în Rusia, unde deja numărul forțelor pe timp de pace e destul de mare, se fac cu un ore­care intențiune, care trebuie să bați la och­i și care este pute astă­z­i de a mări forța ofensivă a armatei; și afară de aces­tea este vorba tocmai de sporirea cavale­riei, care este atât de costătore, pe câtă vreme se susține ca Rusia voiesee a face economii. TURCIA Corespondințele din Constantino­­pole, publicate de­­ ziarele englese, semnaleza mișcarea produsă la Porta și la palatul Yldiz-Kiosk de întorce­­rea neașteptată și grăbită a lordului Dufferin la ambasada englesă. In fie­care Zb Zi ° e corespondintele Zia­rului Times, este câte un ședință a con­siliului de miniștrii. Cabinetul discută în mod activ reformele ce sunt a se face în Armenia, câcî se crede ca lordul Dufferin a fost însărcinat de guvernul său se staruiasca mai cu sema asupra acestei cestiuni. Acum căte­va zile, consiliul de miniștrii a­otărît să se numescá guvernori și supt-guvernori creștini în orașele ar­mene unde creștinii formeză majo­ritatea poporațiunii. SERBIA ziarul le Temps primesce de la corespondintele său din Londra de­peșa urmatore cu data de 24 Sep­tembre . Formarea noului cabinet șerb — dice corespondintele din Viena al Ziarului Times — va fi încredințată d-lui Mijatovici sau d-lui Krestici. Cât pentru d. Ristici, el este afară din cestiune. Uă telegramă din Belgrad ne spune că d. ingeniar Passic, președintele Congresului radical de acolo și că­petenia recunoscută a acestei par­tite, a făcut urmatorea declarațiune în Congres : Majoritatea radicală a Skupeniei trebuie mai nainte de tote să țintască la uă revi­­zuire a Constituțiunii: Libertatea presei, libertatea comunelor, Skupenia liber alesă, siguranța personală, tote acestea trebuiesc acordate poporului fară­pediei prin para­grafe. Trebuie se se acorde un control spre a descoperi deficitul ascuns din buget, și acesta trebuie acoperit prin economii și desființarea instituțiunilor de prisos. Partita voiesee în prima linie se acorde poporului tóte îmbunătățirile materiale pu­­tânc­use în cercul situațiunii de astă­zi. Linia ferată Pirot-Niș a dat-o guvernul unei societăți fără soirea Skupeineî, trata-

Next