Romanulu, octombrie 1883 (Anul 27)
1883-10-27
T ANUL AL XXVII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI. Uimia de 30 litere petit, pagina IV . . . . . 40 bani Deto „ „ n , III .... 2 lei — , A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulnl. IN PARIS, la Havas, Lafâte et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la G. L. Daube et C-nie, 130, Fleet Street E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. LA FRANCFORT, S. — M. G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. =12 Scrisorile mefrancate se refasă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA DIN LJJIVlJ[]SK8TRA.TIXJISIE]A 14, 8 TRADA DOAMNEI, 14 27 BRUMAREL 8 BRUMAR Trec peste alte proiecte arginti, — între cari unele cari privesc cedarea de câtre Stat a unor locuri pentru a servi pentru construiri de școli și de cazarme — și amintesc colegilor mei deputați un fapt vătămător când este uitat. Suntem la 27 Octombre. 11 Astfel, până la 15 Novembre, nu 1 mai remân decât 19 zile de lucru. In dica de 15 Novembre începe o sesiunea ordinară. In acea zi se procede la alegerea cu biuroului, a comisiunilor și la tragerea la sorți a tutor secțiunilor. Orice lucrări nu vor fi sfirșite de 1 secțiuni, de comitatele delegaților și [ depuse pe biurofi până la finele cailor ] de la 14 Novembre se retrimit la secțiuni. 1 Membrii secțiunilor fiind schimbați ] lucrările făcute de fiecare secțiune trebuie se se refacă și se numesc[ fiecare i secțiune un alt delegat din senul iei. Astfel, pentru tóte lucrările neterminate, cele după-deci și nupă de ; oile trecute, oile perdute vor fi. Deputații cunoscând aceste preș- scrieri ale regulamentului, nu pot decât să-și plece capul când alegătorii lor le vor zice : — V’am trimis să lucrați și cu cugetare și precugetare nimic n’ați făcut. Nu póte fi nici un deputat care se nege ca prin perderea acestor 29 de zile! pagubă aduc țârei. Nici unul care se nu scie cu pagubele ce aduc deputații, și disprețul ce arată pentru alegătorii lor nedeplinindu-și bine datoriile, cad nu numai în sarcina lor personală dar și ’n sarcina drapelului i sunt care servesc și ’n sarcina guvernului. .. ■ cele ce spui, deputai ............ . _ pr rrlHHpPe semn de cele ce se scriu în acest ^.iariü. Ca unul énse ce sunt cel mai băttrân servitor al drapelului, pe care l’am servit și-l voi servi până la cea de pe urmă suflare, ca unul ce n’am e aspirat și nu aspir să iau locul nimenui, rog pe d-nii deputați să mă averte sele <fic ca sunt datori să cășcige, în cele 19 zile ce-au mai rămas până la 15 Noembre, cele 12 nojile ce le-au risipit de la 15 Oc-L- L, tembre și până astăzi. Nu le vorbesc în ședință publică , pentru ca nu voiesc a le răpi timpul. fi Nu le vorbesc în ședință public, că pentru ca nu voiesc se-i silesc î, s’asculte, de simplă politeță, idei ii cari le par cu totul rătăcite și e cel mai puțin neoportuniste și prin turmare vătămătare. Cutez ânsă a-i re ruga, ca ’n minutele ce au de periedut, să-și arunce ochii ș’asupra cuvintelor unui fost tînăr luptător ș’aepoi s’arunce, cu milă, ajurârile unui bătren. a P’aceste considerante voi <fice dor d domnilor deputați . Sunteți aleși cu mandat d’a revizui legea electorală. Fiecare din voi speră — ș’acestă speranță este legitimă și nobilă — se fie reales la viitorea Adunare a deputaților. Cum dér va avea sorți d’a fi reales cel care nu numai nu-și deplinește mandatul ce i s’a dat, cel care nesocotește cele mai elementare datorii nevenind la Cameră, nevoind a lucra și făcând ca Camera să-și perta timpul prin discursuri lungi și necurmate, și acele încă în cestiuni cu totul de prisos, fiind afară din cestiunile producatore ? Cred are actualii deputați câ vor avea nainte de patru ani, pentru ca, perZând că sesiune seü duce, se recăstige pe alegătorii lor prin actele cele multe și frumuse ce vor avea timpul și putința d’a face în celelalte din urmă duce sesiuni ? Negreșit c’acesta trebue să le fie credința de vreme ce nu vor să se pue serios pe lucru pentru ca să producă mult și biner Pe ce s’o ’ntemeiază ânsă? Pe propunerea făcută de onorabilele d. Boerescu ca legea electorală cea nuuă să se pue în lucrare numai peste doo! ani de la votarea iei? Acesta propunere, deși făcută de un bărbat care are mari merite, îmi pare mai mult uă glumă. Numerase sunt argumentele în contra iei, trec ânsă acum peste tote și-i opus numai unul. Pe drept sau pe nedrept legea actuală a fost junghiată și sfîșiată de tóte partitele; chiar cei cari n’au voit revizuirea au spus c’o resping pe cuvânt ca ea trebue să se facă supt un minister compus din membrii tutor partitelor. Cum der Statul va putea fi condus în timp de după ani, de deputați și de senatori a câror origină s’a recunoscut de fostele duce Camere, de mai tote colegiile electorale și de guvern — care a primit revizuirea — ca vindsă este ? Un asemene fapt fiind cu totul peste putință, pe alt punt cată să-și fi pus pârghia deputații cari nu vor să se ducă cât mai curând naintea națiunii. Acel punt magic nu pate fi decât unul singur. Năpădirea unui resbel. Se pate ca majoritatea parlamentului să fie bine informată. Țara ¥gr£ítí* “áutaífitfő. ca iași Negreșit câ, dupe câte vedem cu toții, ne temem forte de năpădirea unui resbel. Cu tóte aceste nu trebue óre cat deputații se dovedescă țarei câ ei au lucrat, și c’au lucrat necurmat și bine, pentru a-și deplini mandatul ? Nu trebue să-I dovedască ca ei n’au mers naintea alegătorilor de cât numai fiind câ fulgerile le-au luat vâcjul și tresnetul tunului s-a oprit în loc ? Și déci membrii majoritâții parlamentului sciü de sicur ca resbelul va ’ncepe cu mugurul, nu au óreuă datorie și mai mare d’a lucra mult și bine pentru a da satisfacere, pe cât este în putința omenesca, intereselor generali cari cu sete îmbunătățiri ascepta ? Décà vom avea nenorocirea ca cei puternii să ’ncepa resbel în curând, nu este de cel mai mare interes ca națiunea, vădând pe represintanții iei ca lucreza cu mintea și cu inima pentru interesele séle, cu credință și mai mare să ia arma în mână pentru apărarea căminului, pentru onorea, pentru mărirea și fericirea Statului român ? Crezând c’am spus d’ajuns astăzi pentru cei cari vor voi se cugeți , fară pasiune, mă opresc jicând Camerelor de revizuire . La lucru pentru ca toți să fiu , gata întru tote, câci ori ce s’ar cjice t nimene nu scie când va sosi ceasul nimene nu scie astă cji ce va aduce . cjiua de mâne. C. A. Rosetti. țiunii ungare a votat creditul cerut de guvern pentru trupele cari ocupă Bosnia și Brzegovina. D. de Kalay, ministru de finance al imperiului, a dat cu acesta ocasiune explicare forte deslușite asupra situațiunii provinciilor cupate. Speră câ întorcerea de bună-voie la vetrele lor a resculaților din Brzegovina, cu supunerea celor mai mulți dintre enșii, câ recrutarea regulamentară terminată, precum și desvoltarea instituțiunilor gendarmerie și a colonelor volante vor face putinciasa reducerea corpurilor de ocupațiune. Constată câ perceperea impozitelor se face Ínsai în mod satisfăcător și cu starea financiară a țarei s’a îmbunătățit; cultura înfățișezâ un bun aspect și deci capitaliștii monarhiei ar îndrepta privirile lor spre acele țeri, veniturile pădurilor, ale sárii ș’ale tutunului s’ar spori mult; ar fi trebuincios d’a construi drumuri de fermene la Adriatica spre a deschide cai de esportare a produselor minelor cari sunt îmbelșiugate. D. de Kalay sfîrșiaște espunerea sa, care a fost forte aplaudată, probând forțările făcute de guvern spre a acorda aceleași drepturi și aceiași protecțiune la tote confesiunile din țară. Londra, 7 Noembre. — Se asigură ca guvernul a ordonat de a retrage îndată că mare parte din trupele cari fac parte din corpul de ocupare în Egipet. Soii din Teheran semnaliza că petițiunea locuitorilor din Afganistan cerând profesiunea Rusiei contra influinței engleze și declarând câ Indiile sunt gata a se rescula daca Rușii vor sosi la Herat. Fiena. 7 Noembre. —• D. Balabanoff, ministru al afacerilor străine al Bulgariei, a sosit aici întorcându-se din Petersburg. Delegațiunea ungară a votat în plină ședință bugetul ministerului afacerilor străine.laussnein a mărturit uă mare satisfacțiune pentru menținerea alianței cu Germania; a exprimat dorința ca acesta alianță se ia încă întindere din puntul de vedere economic. Cornitele Panffy a arătat trebuința de a suprima agitările interiore îndreptate contra alianței austro germane și a renunța la un politică de condescendință câtre Statele mici. Belgrad, 7 Noembre. — Din ordinul comisarului regal șapte capi ai partitei radiisste au fost arestați și puși în închisore. f. Belgrad, 7 Noembre. — Starea de asil proclamată în districtul Ban (cercul Alexinatz). f.. Potsdam, 7 Noembre. — împăratul Wilhelm, arhiducele moștenitor, arhiducesa Austriei și pricesa Augusta Victoria au sosit ; au fost primiți de principele Wilhelm și de colonelul regimentului gardei; un detașament din acest regiment a făcut onorurile militare și musica a căutat imnul austriac; împăratul și arhiducele Rudolf au asistat la dejunul oficialilor gardei. Berlin, 7 Noembre. — La prânzul ce a fost datori în castelul de venatóre, principele Wilhelm a rădicat un toast arhiducelui Rudolf, care a respuns bând în sănătatea scumpului seüamic și var principele Wilhelm. Marele de sorá observă ca principele moștenitor al Austriei a fost primit la Potsdam cu onorurile militare ce nu se fac decât capetelor încoronate. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra. 6 Noembre. — Se telegrafiază din Berlin Ziarului Standard cu sănătatea principelui de Bismark de îngrijiri celor cari îl încongiera. Alecsandria, 6 Noembre. — In Ziua de ieri nu a fost decât un singur mort de holeră la Alecsandria. Constantinopole, 6 Noembre. — AmLalul engles Hay, comandantele scadrei din Mediteranea, a avut aZi uă audiență la Sultanul; a fost primit cu statul său major și a plănuit la palat cu lordul Dufferin. Viena. 6 Noembre. — Comitatul delega DIN AFARĂ GERMANIA Kölnische Zeitung spune ca, prin cercurile polone din provincia Posen și din Prusia de Vest se vede acum să vine mișcare pentru înființarea unei universități polone. Acesta mișcare nu este nulă și încă de acum t vrouă dece ani a fost semnalată în [ S Landtag cu ocasiunea desbaterilor asupra bugetului. Chiar de atunci se declara ministrul instrucțiunii d. Falk cu cea mai mare otărîre contra unei asemene dorinți și observa într’un chip espres, ca, lăsând la uă parte , Lite celelalte pedici, îi va fi forte cu greu d’a găsi nnoi puteri de învățământ, după cum s’a dovedit deja cu ocasiunea înființării Universității din Strasburg, fară a mai ține semn de cheltueli. Nu se scie în ce chip , vor fi primite acum aceste nuci si linii ale Polonilor. J ENGLITERA Mardusul de Hartington a pus ănteia petră a unui edificiu destinat pentru noile scule de la Buxton, și - a afișat sora la un banchet dat cu acesta ocasiune. Resjundend la un toast, ministrul a anunțat ca în puține dilecte Gladstone a avea ocasiunea să se adreseze cetățenilor din Londra la bancchetul lordului primar și le va vorbi despre recoltă, al cârei succes nu va lipsi nici uă dată d’a exercita uă induință fericită asupra bunului traiau al omenirii. r Deși recolta, a adăugat marchizul de Hartington, n’a fost încă urmată d’uă rădicare considerabilă a comercialui senin* JOUI, VINERI, 27, 28 OCTOMBRE 1883. Luminează-te și vei fi. ABONAMENTE. In Capitală și districte, un an 48 lei; șise luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiele poștal. LA PARIS, la Havas-Laffite et C nne, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15. Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 15, Genova. — Ariasele nepublicate se ard — dustrieî, sper ca primul ministru ne va spune ca un alt element mare al prosperității viitore a comerciului și industriei nu va lipsi, adică cu pacea Europei, pe cât se pute prevedea, ne este asigurată pentru câtva timp. Cred ca primul ministru va fi în po3ițiune să spună cetățenilor din Londra cu greutățile cari, la un moment dat, au existat între noi și Republica vecină a Franciei au fost sau vor fi în curând aplanate într’un mod satisfăcător. Aceste cuvinte vor fi cu atât mai satisfacătóre, cu cât me tem după corespondințele ce primim din China, ca în acesta parte, unde propriele nóstre interese sunt în groc într’un grad atât de amininte , să nu se producă un stare de lucruri care se cera totă indulgința și amiciția ce există între aceste duóéreri pentru a înlătura complicațiunile cele mai seriose și mai delicate. BULGARIA Citim următorele în Neue freie Presse de la 6 Noembre : Scirile din Sofia spun ca în curând va sosi acolo un adjutante al împăratului Alecsandru III, colonelul Kaulbars. Ca bază a unei înțelegeri în cestiunea armatei vor servi negocierile directe între principele Alecsandru al Bulgariei și colonllul Kaulbars. Prin cercurile din giurul principelui se asigură ca în disposițiunile luate de curând față cu ministrul bulgar de resbel nu era cea mai mică intențiune de a provoca uă neînțelegere, de vreme ce locotenentele colonel Rödiger a fost destituit din causa unei purtări necuviinciose față cu principele și fiind ca n'a voit să esecute ordinile date de acesta. Ocuparea definitivă a postului de ministru de resbel, pe care-l gereta acum provisoriu locotenentele-colonel Kotelnikov, se va face tocmai după ce se va ajunge lară înțelegere în privința vreunei persone între împăratul Alecsandru III și principele Alecsandru. Bulgarii cari servă în armata rusă au primit numai ordinul de a fi gata de reîntorcere în patrie tocmai după ce se va telegrafia pentru a doua oră, și ei vor avea se înlocuiască pe oficialii ruși, la cas când aceștia vor fi rechemați în Rusia. PORTUGALIA Citim în l’Indépendace belge de la 4 Noembre. Agitația momentană al cârei teatru este Portugalia preocupă forte mult presa spaniolă. El Liberal pretinde ca regele Ludovic, obosit de manifestațiunile liberale cari se produc din timp în timp pe diverse punte ale regatului, ar voi să abdice în favorea fiului său mai mare, care a ajuns la majoritate. Același chiar și El Globo, organ al d-lui Castelar, cred câ clisa portugesă este gravă ț aceste fiare exprimă părerea ca principele moștenitor nu are autoritatea îndestulatare pentru a învinge greutățile și declară în același timp câ ’n Portugalia de după ani în coa republicanii au câștigat mult terâm. Este evidente ca situațiunea în Portugalia, fară să fie atât de gravă după cum cred aceste fiare, totuși este îndestul de îngrijitóre; țara reclamă reforme și cabinetul Fontes, remaniat de curând, a luat îngagiamentul d’a întră pe acesta cale, trebuie a spera câ și va ține făgăduelile; acesta ar fi cel mai bun mijloc d’a face să ’nceteze agitația milițielor, de vreme ce fiecare cetățean sârb, chiar pentru un timp forte scurt, trebuie se serve în armata permanente, spre a trece apoi in reservă. Conform cu acesta stipulațiune din lege, miliția se pote considera ca desființată, și încă de acum căteva luni fostul ministru de resbel ordonă d’a se lua din mânele poporului armele și d’a se face recensemântul în temeiul nouei legi. Predarea armelor trebuia să se facă atunci mai nainte de alegerile pentru Skupcină; dar pe acea vreme poporul era forte înfuriat și declară, câ, din mai multe motive, nu voiesce să se despartă de armele ce are, se susținea încă mai cu deosebire, câ predarea armelor avea un scop politic. Organul radical, Samuprava, publică atunci asupra acestei cestiuni un articol fulgerător, în care arata foloselc că poporul a sciut să tragă din aceste arme de la ăntâia lui revoluțiune (1804) și până astăzi, articolul amintea încă câ poporul este forte obicinuit cu armele și declara ca el nu trebuie să se despartă de dânsele. In fine, cerea ca ministrul de resbel să vân la aceste arme poporului, de vreme ce Statul tot voia să cumpere altele sistemă nuoă. Articolul încheia cu aceste cuvinte: „Déca nu vă temeți de popor și déca n’aveți niscareva gânduri ascunse, atunci n’aveți nimic de obiectat contra acestei dorințe, care este în același timp un dorință a poporului.“ Desarmarea fu de fapt amânată, dar, după sfîrșirea alegerilor, adică acum vr’un patrusprezece zile, se dispuse din nou esecutarea iei. Resultatul a fost, după cum se scie, puțin satisfăcător. Daci trebuie să credem cele spuse de Samuprava, apoi numai a autorităților este vina pentru resistența poporului. Când se dispuse dezarmarea mai nainte de alegeri, funcționarii cari făceau propagandă pentru guvern ziceau poporului : „După ce veți da armele napoi, vă vom învăța noi să faceți oposițiune!“ Samuprava spune numele acestor funcționari și asigură ca aceste amenințâri împreun cu alte motive au provocat acesta resistință din partea poporului. In districtele Boljevarz, Banjina și Krajina s’au întâmplat conflicte seriose. In localitatea Citluk au fost luate napoi armele care fusese deja date funcționarilor și puși în libertate căți va arestați. Țăranii asigurarâ ca nu pot trăi fară arme, cǎci au trebuință de ele pentru propria lor apărare. Autoritățile sunt prea slabe spre a putea înfrânge acesta resistența. Deși acesta afacere se tărăgăieșce de după săptămâni, totuși guvernul n’a întrebuințat pe nicăieri violența. Ori pe unde autoritățile au invitat pe căpetenii să se prezinte naintea lor, au venit satele întregi, Zcced : „Daca vreți să pedepsiți, apoi pedepsiți-ne pe toți.“ Autoritățile n’au nici uă putere față cu asemene demonstrațiuni. .. CESTIUNEA DESARMARII IN SERBIA Spre a pune pe cititorii noștri în posițiune d’a cunosce mai bine acesta cestiune atât de gravă, dam aci urmatorea corespondință, cu data de 31 Octombre, trimisă din Belgrad Ziarului Neue freie Presse. Desarmarea milițiilor, ordonată de guvern, intémpinază resistența seriosă din partea marei majoritați a poporului. De după săptămâni atât autoritățile civile cât și militare își dau tote ostenelile să esecute desarmarea. In multe pârți ale Serbiei, unde s’a făcut încercare d’a procede mai energic, s’a refuzat orice ascultare autorităților ; or acolo unde s’a întrebuințat vorba bună, nu s’a ajuns la nici un resultat. Déca nu ne înșală calculele, apoi numai uă forte mică parte a Serbiei, adică poporațiunea de prin orașe, s’a supus legii. Astfel dar ne aflam în fața unei noi greutăți, despre care se zice ca nu va fi curând resolvată. Desarmarea milițielor este prevezută în nooa lege pentru r reorganisarea armatei votată anul trecut de Skupcină. Acesta lege desființază instituțiunea SOCIALISMUL Intr’un meeting ținut ZINL acestea la Londra, d. Göschen, fostul ambasadore estraordinar al Englitezei la Constantinopole, vorbi într’un lung și interesant discurs, despre cuvintele timpului. Oratorele arăta mai ăntâi câ de după zeci ani luptă în rândurile liberalilor și apoi adaose . Să ne aruncăm uă privire restrospectivă asupra operei celor cincisprezece ani din urmă, și înaintea ochilor noștrii se presintă că schimbare a situațiunii politice și sociale, care nu póte fi desemnată decât cu numele de revoluțiune efectuată în liniște. Acesta schimbare, fie în bine fie în ron, probabil case în amenduoă, a fost curat democratică. Dovada despre acesta vă vedem pretutindeni. Starea relațiunilor dintre patron și muncitor, cestiunea îngrijirii sănătății și a locuinței lucrătorilor, a serviciului militar, a legii agrarii—in totdeauna și pretutindeni a predomnit puntul de vedere ca societatea are precari datorii de îndeplinit față cu membrii iei fară mijloce cari trăiesc din munca mânelor lor. Acesta ideiă a devenit predomnitare și olaritate și ea este cu totul democratică. Ca și valurile oceanului Atlantic, democrația se înalță, c’uă putere ce nu póte fi ținută în respect, d’asupra societății moderne și numai că privire întunecată de prejudecăți nu vede în aceste valuri ceva decât spuma valurilor luptelor partite. Conservatorii și liberalii moderați perdut puterea lor asupra maselor poporului, în schimb democrații au dobândit acestá putere. Și pentru ce ? Fiindca el an alt de an