Romanulu, ianuarie 1884 (Anul 28)
1884-01-26
ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI Linia da 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Det °anaa Hi.............................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa , IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. TIA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. lA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL 14, STRADA DÓMNEI, 14 I,U 25 CALENDAR 6 FAURAR Cine cere dreptate pentru densul trebue se se silesca se fie drept pentru toți. Acesta datorie se impune guvernelor dar mai mult încă publiciștilor. Când guvernele fac acte nedrepte aűnaintea lor opiniunea publică pentru a le consura, pentru a le face se îndrepteze greșeala și ’n fine pentru a le ’nlătura, când nu voiesc se curme râul. Când ense, noi publiciștii, suntem nedrepți ; când ne lăsam ca pasiunea se ne ’mbrencesca astfel încât se trecem cu ochii închiși pe lângă dreptate, facem un râu mult mai mare câci amețim sau amăgim opiniunea publică. Și când vom ameți, și mai cu semn vom amăgi opiniunea publică, ne pare învederat cu mare rea facem națiunii. Ii facem rea, câci uă națiune amețită nu mai umblă ci șioveiește. Ii facem rea, câci națiunea veflendu-se amăgită nu ne mai crede; și atunci ea cade în scepticism sau în disperare. Ii facem râu, caci guvernele ne mai fiind conduse de opiniunea publică luminată, și prin urmare clară, drepta și positivă în criticele și ’n cerințele iei, s’amețesc și dânsele; ș’acea ameținlă le ’mpinge a desprețul opiniunea publică; ș’acel dispreț le ’mbrencesce la ilegalități; ș’acele ilegalități produc despotismul care conduce neapărat la catastrofe. Acesta credință, dreptátea greșită, am esprimat-o adese în aceste colóne; am repetit-o și Duminica trecută; urmâm a supune acesta opiniune publicului și confraților noștri, fără osebire de partite. In primul sân Bucuresci de la 19 Ianuarie^Llíhl Timpul critică revocarea doctorului Turnescu din funcțiunea sea de medic primar la spitalul Colțea, învățatul și laboriosul medic a meritat și, merită tote laudele ce i se fac, și ne asociam cu cei cari îi recunosc calitațile ce are. Eforia, în adresa sa câtre onorabilele d. Turnescu, confirmă acest adevâr. Ea ânse a crezut câ este bine să facă și densa ceia ce se face în alte țeri. A voit, printr’uă limită de vârstă, se deschidă spitalurile medicilor celor mai muoi. Acesta măsură se susține de unii și se critică de alții; la noi se póte critica mai culesnire când este vorba d’un învățat, ca doctorele Turnescu, și cu dreptate când n’avem să lege în acestă privință. In ceia ce privesce critica ce se face Eforiei (ficendu-se c’a făcut virimente de fonduri pentru a face clădiri de oteluri etc., nu putem duce nimic ; necunoscând cestiunea nu putem sei până la ce puntea este drepta séa nedrepta. In acesta lumina trebue s’o facă, guvernul care are supraveghiarea, și Curtea de conturi căreia i se trimit conturile pe tot anul. Intrebâm ânsă pe onorabilii confrați de la Timpul deca nu recunosc ânsii cu critica lor ș’a perdut orice valore îndată ce au dis câ d. Dumitru Ghica „deturneza fondurile piese „pentru a face clădiri de case ginerilor sei.“ D. Dumitru Ghica este, ca toți bărbații politici , supus criticilor , ca toți omenii a putut și pute face o gresiali. A se duce ânsă, ca el a atins un ban din averea publică, în favorea sea sca a rudelor sale, nici un singur om nu póte crede că asemene aculare. Ea dar nu pote produce decât scădere pentru presă, amețilă și desgust pentru public și prin acesta un reü pentru societate. Mai multe diarii au întrebat și întreba : — Ce face guvernul cu cestiunea Dunării ? In facia marelor nedreptați ce de la 1870 necurmat ni s’au făcut de câtre tóte puterile cele mari, toți Românii au dreptul și datoria se se ocupe și să se preocupe de cestiunea Dunării. A ne ocupa cnse d’uă cestiune este a lupta s’o lămurim și nu s’o încurcăm. Ce a făcut guvernul se scie acum, în mod positiv, de totă țara și de tóta Europa. Se scie ca el a declaarat ca, în temeiul dreptului nostru de stat suveran și riveran, în virtutea tutor tratatelor și conform cu unanima voință a națiunii, a respins și respinge cele stipulate în conferințele de la London în contra drepturilor nóstre și fară participarea nóstra la acele conferințe. Daca guvernul bine a procedat interesul nostru ne impune datoria s’o spunem, tare și clar, ca s’o scie și totă Europa, câci numai astfel servim interesele țârei. Deca râu a făcut trebue se spunem, ârăși în mod clar și positiv, ce a făcut râu, și ce cerem și cum cerem se facă ? Intr’una din ședințele Camerei din Decembre 1881 d. Lahovary recunoscând acest adevar a zis: „Nu mă ’nduoiesc ca guvernul a fost de bună credință; în urmă ânse se-i cerem compt de dibăcia sea și de succesul sau.“ Buna credință recunoscută, mai cu semn acum, remâne isbânda și dibăcia. In privința isbândei suntem asemene lămuriți; ea a lipsit. In urma unui fapt este fórte lesne se vedem ce s’a făcut rea; cu tóte aceste mărturii ca nici acum nu vedem ce dibăcie ar fi putut întrebuința miniștrii nostril pentru ca să facă pe Francia, pe Italia, pe Englitera, pe Germania, pe Rusia și pe Turcia se nu priimesc nedreptele cerințe ale Austro-Ungariei ? Așceptând dér se s’arate prin care dibăcie ar fi putut guvernul român se oprască tóte puterile cele mari d’a comite uă nedreptate atât de mare, venim la nedibăcia de care este acuzat c’a comis primul ministru prin visitele ce-a făcut guvernelor Germaniei și Austro-Ungariei. Am amintit c’asemeni visite s’au făcut de mulți miniștrii și regi și cu regele Italiei a și făcut tratat de aliandă. Guvernul nostru a declarat câ i s’a vorbit de pace, de asigurarea păcii ș’a adaos cu el n’a luat nici un angagiament. Repetim dér întrebarea; pentru ce îl acusâm de acest fapt în loc d’a-i mulțumi c’a pledat pentru drepturile și, interesele României ? Să scie câ ’n tómna trecută tóta Europa se temea forte ca va fi năpădită d’un mare resbel. Să scie ca Germania este acum arbitrul pâcii ș’al resbelului. Se scie c’Austro-Ungaria este vecina nóstra. Déca dér s’ar fi deschis sau s’ar deschide un resbel în Oriinte, este de cel mai mare interes pentru noi d’a lupta pentru ca să ni s’asigure neutralitatea. Nu se'an negreșit déca, în asemene cas, vom avea fericirea se dobendim acésta neutralitate a cărei respectare ni s’a refusat la 1876. Sermânse ca guvernul nostru este dator se lupte pentru a o dobăndi. Dovada și mai pipăită ca guvernul nostru bine a făcut, nu se dete acum de câtre ceilaltă puteri că a nostra vecină. Russia trimise pe d. de Giers spre a se ’nțțelege cu Germania și cu Austro-Ungaria. Ifiamele rusești spun câ ’nnțelegerea s’a făcut și ca astfel pacea s’a asigurat. Le sperăm că așa va fi. Credem ânse ca suntem datori cu toții să profitam de pacea presintă pentru a ne face din ce în ce mai cunoscuți Europei, pentru a dobăndi opiniunea publică în favorea drepturilor nóstre. Credem câ trebue să luptăm pentru a convinge pe toți vecinii noștrii, mari și mici, câ n’am voit și nu voim decât să lucrăm pentru desvoltarea nostrá morală și materială care nu pote produce decât bine pentru toți vecinii noștrii. Credem în fine câ trebue să ne unim cu toții pe acest terâm câci numai astfel vom da dovedi tutor puterilor câ în numele tezei a vorbit primul nostru ministru când a dis : respectăm pe toți, dar ne vom apăra, pe cât este în putința nóstrá, contra oricui va veni se ne loviescu. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 5 Februarie. — Discursul Reginei, citit aici la deschiderea Parlamentului, deditară câ relațiunile Englezezei cu celelalte Puteri sunt amicale; relateza negocierile ce se urmeza acum cu Turcia pentru reînoirea tratatului de comercia, (fice ca învingerea Egiptenilor în Sudan obligă pe guvernul engles d’a reveni asupra ordinilor deja date pentru deșertare, spre a menține ordinea în Egipet; dar scopul ocupării acestei țări de câtre trupele englese remâne același ce-a fost explicat anul trecut. Cât despre misiunea generarului Gordon în Egipetul de sus, are de scop de a studia cel mai bun mijloc d’a retrage trupele din interiorul Sudanului. Discursul Tronului direct s’a constatat semne de îmbunătățire în situațiunea Irlandei și anundă ca guvernul va presinta proiecte de lege relative la întinderea sufragiului și la organisarea municipală pentru întrega aglomerare londoniană. Viena, 5 Februarie.—Camera, cu unanimitate, afară de trei voturi, a trimis înaintea unei comisiuni de 24 de membrii proiectul privitor la măsurile escepționale de poliție ordonate de guvern. Propunerea stângei cerând ca comisiunea se depue raportul seu de acum în opt zile a fost respinsă. Munich, 5 Februarie. — A fost a<es la amiadă la banchetul Brand uă încercare de furt prin efracțiune , hoții vădându-se descoperiți traseră după lovituri de foc și fugiră. S’a reușit cu tóte acestea d’a-î aresta. Cair, 6 Februarie. Kedivul a primit de la Baker-pașa cn depeșă anunțând că a fost bătut aprope de Tokar de trupele lui Mahdi, c’a perdut în acesta afacere 2,000 de omeni și patru tunuri și ca a trebuit se se întorcă la Suakim cu restul armatei sale. Depeșa adaugă ca soldații turci europeni s’au bătut bine. Viena, 5 Februarie. — Oster a deputat ților.— In urma primei citiri ce s’a făcut ordonanțelor ministeriale prescriind măsuri escepționale de poliție pentru districtele Viena, Korneuburg și Wiener-Neustadt, președintele consiliului, comitele Taaffe, a dis câ de mai mulți ani imprimate răsvrătitore s’au răspândit prin unele clase ale poporațiunii și că măsurile ordinare nu sunt îndestulătore spre a combate asocierile secrete și terorismul. Adaugă : „Curtea de Casațiune, consultată în mod legal asupra oportunității de a suspenda provisoriu funcționarea juriului în districtele citate înainte, a dat consimțimentul sau fără reservă. Guvernul este convins ca numai că mică fracțiune din poporațiune escită agitațiunea; cu tote acestea guvernul crede de datoria sea de a protege poporațiunea întregă. Va esecuta prin urmare cu rigore măsurile ordonate, fară a întrece cu tote acestea scopul urmărit. In vederea naturii lucrurilor, guvernult se vede obligat d’a nu da pentru moment explicari mai întinse.“ JOUI, 26 IANUARIE 1884. Lumînează-te și vei fi. ' ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țcrile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului și oficiate poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bonne LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, STeischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francisix» da Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nrepublicate se ard — DIN AFARA GERMANIA ții Le Temps din 2 Ianuarie primeai urmatorea telegramă din Ham% : Senatul din Hamburg a examinat cesitunea d’a sei decă nu s’ar cuveni să protejeze în contra tratatului de comercial renegat între Germania și Spania și ra.id TR de Reichstag, în luna iuliu trecut, aclt tratat,nu ține în destul socotelă de interesele orașului Hamburg. Cu acâtă ocasiune, doctorele Wex, șeful stâlagm, a declarat că dorea aneesiunea forte birândă a Hamburgului la regatul Prusie; el a amintit ca în 1866 mareșalul Mjiateuffeldirea unui senator din Franc, fol-pe-Mein : „Măugăieți-vă; ați fost înghijiți do uă dată fără a suferi mult; ceîi-ați vor fi mâncați cu încetul.“ Doctorul Wex adaogă ca interesele Hamburguri nu vor fi îngrijite decât prin anexiune. Aceste cuvinte au provocat câteva profesari. AUSTRO-UNGARIA citim urmatorele în Deutsche Zeitul j de la 4 Februarie: Gîcine vrea binele capitalei imperiului și poporațiunii iei, nu póte dori în acest moment altceva mai arginte, de cât ci ministrul-președinte se se grabesca cât mai tare spre a expune în ședință publică a parlamentului motivele care au provocat proclamarea stării de asediu asupra Vienei și a împregiurimilor iei. Ori cât in seriose vor fi declarațiunile ministeilun, totuși speram ca ele vor aduce acea lumină care este absolut trebuinciosă ■ spre se putea judeca situațiunea. Actualmint poporațiunea e îngrijată și în tot se ivesce un nou scompt.. care măresce și mai mult îngrijirea. Ne place a crede câ uă e spunere francă, fară reserve a tutor acelor eveniminte care sunt adevărata cauză a stării de asediu, va avea un efect bine-făcător asupra spiritului poporațiunii. Partea matur cugetătare a poporațiunii crede câ cele după atemate întâmplate în Florisdorf nu’au putut fi pentru guvern singurul motiv care l-au făcut să ia măsuri escepționale. Aceste după crime, oricât de grele ar fi ele, nu explică în de-ajuns măsura de a esclude oă poporațiune de mai bine de un miilion, și pentru un timp nedeterminat, de la cele mai însemnate și prețiose drepturi politice ale iei. Lumea își duce în genere ca guvernul trebue se fi aflat despre «re care plănuire, care îl au silit se facă acest demers. De altă parte ziarele germane acordă u atențiune din ce în ce mai mare lucrurilor ce se petrec în Austria. Prin Germania se susține ca în lupta ce se urmeza acum în Austria, se află în joc lucruri mult mai seriose. Mai ales desbaterile asupra cestiunii limbii par a fi luminat diarele germane. National Zeitung publică în acesta privință un articol în care se discută situațiunea Germanilor din Austria și scopurile urmărite de căpeteniile slave. Articolul încheie astfel : Față cu represintanții dreptelor, oratorii stângelor au produs impresiunea câ sunt nisce cetățeni onești cari țin cu tărie la menținerea imperiului. Propunerea Wurmbrand n’are de fapt alt cuprins decât acela ca voiesce să rădice caracterul istoric al Austriei mai presus de discuțiunile zhilnice. Acesta n’o voiesce însă actuala majoritate din Camera deputațiților și de aceea ea a scrut să tărăgăiască mai bine de un an aducerea la ordinea dilei a unei propuneri care nu-î convenia. Nu este exact câ d-nii Plener și Sturm au făcut alusiuni răutâciose la Germania și la intențiunile principelui de Bismarck în privința germanilor din Austria. Cei dupîi oratori au dis : Astăzi se află în Austria la cârmă elemente filo-slave; pentru principele de Bismarck este d’uă mare însemnătate alianța cu Austria, deci el ține sema de simpatiile și antipatiile acelor elemente și de aceea d-sea a desaprobat pe liberalii germani din Austria, cu cari de altmintre și d-sea nu prea e prieten. Este natural ca presa oficiosă să numesca separatist, nereal și revoluționar tot ceea ce nu se află în programa comitelui Taaffe. Dar ce conține programa comitelui Taaffe? Nimic alt decât aceea cudi-sea doresce împăciuirea. National Zeitung dice în fine ca acest ne-succes al propunerii Wurmbrand este un simptomă neliniștitare pentru monarhia Habsburgicalt. El prevede câ va veni uă vreme când Germanii din Austro-Ungaria nu vor mai ține în fren elementele slave din imperiu; catolicismul roman al Slavilor nu-i va împedica de a intra în cercul de atracțiune al panslavismului rus. National Zeitung reproduce, spre a-și întemeia acesta opiniune, că declarațiune rusofilă trimisă din Praga diarului Novoje Vremja. ENGLITERA Șeful oposițiunii de la Camera comunelor, sir Stafford Northcote, a informat de curând în mod oficial și cu mult scompt pe colegii săi ce se va opune la proiectul de adresă ca respuns la discursul tronului, și va propune un amendament privitor la afacerile Egipetului. După cum ni se scrie din Londra, spune V Indépendance herge, e puțin probabil ca oposițiunea va încerca se restórne ministerul cu acesta cestiune și prin urmare, ca amendamentul lui sir Stafford Northcote va lua forma unei moțiuni de censură directă. Dar amendamentul în cestiune va implica că critică la care guvernul va fi ținut să respundă nu numai apărând atitudinea sea trecută, dar indicând atitudinea sa viitore față cu Egipetul și cu Sudanul. RUSIA țiatul Petersburgskija Wjedomosti află ca autoritățile chineze au restrâns trecerea comercianților ruși prin Kalgaria numai la orașul Kașgai, și au interzis importul ceaiului rus în ținutul In. SERBIA Uă telegramă din Belgrad, cu data de 3 Februarie și publicată de Neue freie Presse, anunță urmatorele : Din causa unei mari agitațiuni electorale, au fost destituiți oă mulțime de funcționari și profesori. Prin cercurile oposițiunilor se crede câ resultatul electoral va fi următorul : Liberali 60 pene la 70, radicali 25 pene la 30, progresiști și fară colare politică 34 penă la 40. Acest resultat , chiar daca s’ar mai adăuga cei 44 deputați pe cari îi numesce guvernul, ar da uă majoritate absolută oposițiunii. mmm electorala in englifera Eri, d. Gladstone, ne spune V Indépendance beige din 1 Februarie, a primit succesiv la Downing street nu mai puțin de trei însemnate deputațiuni venite pentru a sprijini pe lângă densul proiectul de întindere a sufragiului. A fost mai antenisă numerosă delegațiune a congresului societăților Trades-Unions, condusă de deputații-lucrători d-nn Broadhurst și Burt și numărând printre membrii săi lucrători de mine, țărani, lucrători din tote categoriile, cari au luat cuvântul înaintea d-lui Gladstone și au afirmat câ aspirațiunile lor la dreptul de vot nu erau mai puțin vii fiindca se abținuseră până aci de a se manifesta prin tulburare. După delegațiunea de la Trades-Unions, a venit deputațiunea asociațiunilor liberale înaintate din Leeds și represintanții asociațiunilor liberale din Londra, cari au exprimat d-lui Gladstone nerăbdarea lor de a vedea acordându-se dreptul de sufragiu poporului, în cea mai largă măsură posibilă. Tutor acestor interpreți ai opiniunii publice, d. Gladstone a respuns în același mod: el a declarat că presintarea unui proiect de reformă eraotărîtă, câ de la cuvinte guvernul va trece la acțiune. Primul ministru n’a lipsit, de altminteri, d’a semnala delegaților oposițiunea care să pregătesce reformei, mijlocele de înlăturare, de obstrucționium, de resistență indirectă prin care torii se vor încerca s’o împedice. Lord Salisbury justifică de mai nainte tote aceste prevederi, cerând ca țara să fie consultată în privința unei reforme în favorea câreia dânsa n’a încetat d’a se pronunța de mai multe luni. ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ORDINARA Urmarea ședinței de la 24 Ianuarie D. I. Rădulescu e de părere ca suma totală a veniturilor statului nu e prea mare pentru că țară ca a nóstru, mai eu semn câ d-sea crede ca s’aduc țârei servicii în proporțiune cu acestă sumă. In privirea evaluărilor, d-sea crede ca unele din ele sunt prea urcate și se citază anume. Astfel e suma impositelor indirecte, astfel suma ce se impune comunelor pentru întreținerea pompierilor. D-sea cere reducerea acestor sume și echilibrarea bugetului cu un escedinte. D. Em. Porumbaru observă câ, de câțiva ani, bugetele se încheiă cu escedinte; dérerea ca acele escedinte se întrebuințăză pentru echilibrarea bugetelor. Sumele din vendarea bunurilor să nu se treca în bugetul ordinar. In privința impozitelor, e necesar a se introduce uă reformă, spre a tacsa și averea mobiliară. D. P. Grădișteanu dice ca acest buget nu să pute lua în considerare decât dacă s’ar deduce din cap. creditelor estraordinare suma ce se va produce prin noțiile imposite. Deși nu-s depuse tote bugetelej d-sea amintesce ca perceperea impozitelor costă prea mult și se miră că comisiunea a putut admite acea mulțime de funcționari pentru percepere. Funcționarilor li să plătesc serviciile lor, cum să face dor cu apartamentele difer de la un minister la altul ? Magistrații sunt mai puțin plătiți decât la Regulamentul organic și ministrul justiției nu a putut dobăndi nici un sporire de la onorata comisiune bugetară; un fupt-prefect e mai mult plătit decât un președinte de tribunal; în financie sunt și mai mari apartamentele și funcționarii mai numeroși decât ar trebui. Justiția cerea să spori apantamentele magistraților, e mijloc d’a le spori prin buget, supt formă de diurne. Reforma impositelor o doresce , o cere și d-sea, pentru ca nu e drept ca cămătarul să căștige, fară se plătască și Statului ceva. D. I. jIfrătianu pe lângă alte merite mari, are, mai cu semn după, care formeza cununarea,, înflorirea armatei și înflorirea financielor. Termine și opera prin modificarea sistemei impositelor. D. Prim-ministru, respundând la spaima d-lui Negulici despre mulțimea impositelor, dice ca acum câțiva ani un străin să mira cum putem duce Statul cu așa de puține impozite. D-sea a răspuns ca suntem țară democratică și acesta ne costă puțin, pe când dacă am avea că aristocrația, care e fala oricâteî țâri, ne-ar costa mai mult. Facă comparațiune d. Negulici între Statul nostru, care a trebuit să creeze tot, și Statul bătrân și va vedea ca sunt departe impositele de la noi de cele din [Austro-Ungaria. In alte State, funcționarul nu numai plăteșce imposit pentru lefi, ci e chiar imposit progresiv. Și d-sele îi vine se trece pe tărâmul impositului mobiliar, nu însă acum, ci la timpul seu. Podăritul, ca dreptate, e impositul cel mai drept, dar ca străgănire nu e bun. Cu privirea unvei tacse pe prune, răspunde câ acest imposit înlocuieșce pe cel vechiu, care producea 900 mii lei și da loc la veciațiuni, care erau mai rele decât chiar impositul. Apoi 2 lei de pogon e mult, mai cu semn când determinam și numărul prunilor ce trebuie se fie într’un pogon ? Escedentele nu s’au întrebuințat pentru echilibrare, ci pentru armată și speră ca, în anul acesta, tot așa se va face. De la 1867, a presintat Camerei proiectul pentru impositul mobiliar, dar n’a reușit; la 1878 s’a presintat din nou și nu câ spiritul Camerei era rea, dar nu s’a putut găsi formula adevărată și drepta pentru acest imposit. [Cât despre camătă nu prin impositul mobiliar pute fi lovită ci prin formare de instituțiuni de bancă, întindând creditul cât mai mult, am ajuns a ieftins banii. D-sea e proprietar, dar nu scie de ca averea mobilă nu e mai respectabilă decât cea tonciarâ. Amănduuă trebuiesc puse la imposite, dar averea mobilă plătesce și ea în imposite indirecte, nu însă cât ar trebui să plutescá. D-sea va aduce legea, dar afirmă ca nu vom putea atinge tote capitalele, de vreme ce mai tote împrumuturile nóstre sunt scutite de imposite. Deci, nu putem pune imposite pe obligațiuni, dar vom scăpa și de acest privilegiu. Cât pentru magistratură, uă mușcătură de consciință a îndemnat pe d. Grădișteanu să dică ceea ce a (jis. I)-sea voiesce sporirea lefii magistraților ș’a propus-o; cei ce au combătut-o, ar trebui s’arate alte mijlóce. Lefile supt-prefecților s’au mărit, nu prin elocința ministrului de interne, ci prin influința mare și judecata drepta a fostului ministru de interne d. C. A. Rosetti. In resumat, c-sea e de părere ca, reformelor ce întreprindem să le dâm basa nestrămutată a principielor rasei greco-latine. Discusiunea să închide. Bugetul general să ia în considerare. Se citesce art 1: impositul fonciar, în sumă de 9,300,000. D. N. Ionescu combate acest capitol, pentru motivul ca daca a crescut suma acestui imposit, contribuabilul a fost sters de câtre perceptore, care este el însuși