Romanulu, februarie 1884 (Anul 28)

1884-02-23

ANUL AL XXVIII-LE Voiesce și vei putea ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 ban­ Deta „ „ v » HI......................2 lei — , Inserțiuul și reclame pagina III și IV linia . 2 „ — „ A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea­­ Harului, IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse, LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, Wallfischgasse 10. îiA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefran­cate se refusă — m 20 BANI EXEMPLARUL REDACȚIUNEA 14. STRADA DOMNEI, ADMINISTRAȚIUNEA 37, STRADA ACADEMIEI BUGURESCI, 1 maelbok 1884 Multe îndrepturî s’au făcut, dar neapărat și multe rele au­ rămas, ast­fel cu mâhnire constatăm că nu se pune nici uă grabă pentru recunos­­cerea și curmarea lor. Unele din aceste rele sunt cu atât mai vătămătore cu cât ele decurg în parte și din chiar roua aplicare a le­gilor. Ast­fel se ’ntâmplă cu prevențiu­­nea în materie penală : preveniții stau închiși cu lunile prin închisori, supt cuvânt ca nu s’a și adunat tóte probele și cu instrucțiunea nu este sfîrșită. Nu mai vorbim de multele amâ­nări și de lungile sorociri pentru în­fățișare. Râul în ceea ce priveșce preven­­țiunea este cu atât mai mare și ne­dreptatea cu atât mai strigátare, cu cât cei mai mulți din cei preveniți sunt achitați, ér alții sunt condam­nați numai la uă mică amendă, la căte­va dife scți la căte­va luni de închisore, după ce au stat timp îndelungat închiși, împregiurare de care nu se ține câtu­și de puțin semn. Avem statistica judiciară oficială pe anul 1878. Acesta­ statistică ne arătă numărul prevențiilor, condamnaților și achita­ților de câtre tote Curțile cu jurați și tribunalele corecționale. Din 1,780 de prevențți, acuzați î naitutea Curților cu jurați, 1,046 au fost condamnați și 727 achitați. Va se­dică 727 preveniți n’au fost vinovați, de­și au trecut mai multe sesiuni ale Curților cu jurați și au­ fost străgăniți și închiși până să fie judecați și să se constate nevinovă­ția lor. Acesta în ceia ce priveșce crimele, în ceia ce privesce rasă delictele, e că ce găsim în acestă statistică : Din 72,105 proveniți, judecați de tribunalele corecționale, 37,166 au fost achitați chiar de câtre aceste tribunale, or, 1,334 de curțile de a­­pel, adică în total: 38,500 preveniți au fost achitați, și 33,457 condam­nați. 38,500 preveniți ne spune statis­tica judiciară oficială ca au fost ne­vinovați, și câți din ei n’au stat mai multe luni la închisore preventivă ! Tot după statistica judiciară ofi­cială, din cei 33,457 de condamnați, 11,357 au fost condamnați la închi­sore de la 15 zile la 3 luni, 1,446 la inchisore mai puțin de 15 zile, or 16,184 au fost condamnați numai la amendă. Daca avem acum în vedere și în­­chisorea preventivă, înțelegem forte lesne cu cât gradul de pedepsă al a­­cestor condamnați este mai mare, față cu pedepsa dată prin­otărîrea judecătorescă. Intrebam : Drept este a fi cine­va pedepsit — caci închisorea este că pedepsă și a­­dese ruină­tare—fară se fie judecat? Mai întrebăm­âncă : legal este ca cine­va se sufere duce pedepse pentru una și aceia­și faptă : una prin prevențiune și alta prin condamnare ? Și când ne găndim cu adese pe­depsa preventivă, dacă o putem nu­mi ast­fel, este mai mare chiar de­cât pedepsa prevăzută de lege și în­scrisă în­otărîrea judecătorescă ! Lăsăm pe fie­care se judece decă cu modul acesta se da satisfacere so­cietății lesată prin faptele delicven­ței, din contră, afirmăm câ socie­tatea perde mai ăntei sumele ce pro­ducea munca închisului și suferă a­­poi nedreptatea ce se face celui pe nedrept arestat, pedepsit și al căror număr, după cum văzurăm din sta­tistica judiciară oficială, în 1878 a fost de 38,500, din 72,105 preveniți. Acest rol atât de vătămător socie­tății ar trebui să ’nceteze, și este timpul ca cel puțin cei mai buni să se gandesca forte serios în acestă privință. Pe lângă acest mare rol al închi­sorii preventive mai este încă și al­tul : acela al modului cum se fac urmăririle celor preveniți și mirifi­cele prin cari li se storc mărturirile. Parchetul și cu agenții lui ausili­­ari au atâtea, căi permise de lege și de morală pentru a urmări pe cel bănuit pentru un faptă pre­care și a aduna tóte probele de culpabilitate în contra lui. îndestul de grea este posițiunea prevenitului prin chiar faptul ca el trebue să lupte în contra a tot felul de probe și de mărturii aduse în sar­cina lui, ne­dându-i-se voie să fie a­­sistat de nici un consilier la instruc­țiunea ce i se face. Credem asemene ca ori­ce român are cât de puțină pudere își ascunde fața de el însu­și când tace de și vede amenințarea, bătaia și chiar tortura și schingiuirea aplicate pre­vențiilor de câtre acei aginți, admi­nistrativi, polițienesc­ și adese pote, cu bine­cuvăntarea judecătorilor de instrucțiune. Cea d’ăntei datorie a parchetelor este să vegheze și să urmărească pe cei cari comit asemeni fapte degra­­datore, stăruind să fie dați în jude­cată și să ia pedepsa ce li se cu­vine. Numai ast­fel se póte pune un sfîrșit acelei sisteme barbare, care face din preventi nă adevărată vic­timă. Avem destule triste exemple de cele întâmplate și de cele ce se de­nunță­­ jlhiic în acesta privință. Inch­eiam dar atrăgând seriosa a­­tențiune a țarei și a guvernului asu­pra acestor rele de la a câror cur­mare depinde inaugurarea unei stâri de lucruri cu adevărat bine-făcătore pentru viitor, și conform cu morala, cu interesul societății și cu princi­piile înscrise în Constituțiune, Ziarul berlines die Post, vorbind despre situațiunea Franciei față cu nuoa apropiere a Rusiei de Germa­nia, scrie între altele și următorele : Nu este tocmai mult de atunci, de când chiar noi am cutezat se atragem aten­țiunea Franciei, ca depinde numai de spa, ca, prin aderarea iei la întreita alianță, să facă dintr’ea sa, spre propriul seu a­­vantagiu, uă împătrită alianță. Deca Fran­cia ar voi chiar acum se se lipesca de Ali­anța puterilor din centrul Europei, apărea tot ar putea să mai găsească ore­care re­­cunoscință, care nu va fi­ însă așa de mare precum ar fi fost acum un an. " GERMANIA Articolul din Norddeutsche Allge­meine Zeitung, care­­ zice ca este să invențiune afirmarea autorului cărții: „Bismarck, duci-spre-zece ani de po­litică germană“, și repetată de dia­­rul Czas, câ principele cancelari i, a avut uă între vorbire cu un magnat polon, acest articol dâ ocasiune dia­rului Czas să facă următoarele obser­­vațiuni: Putem asigura ca pe cancelariu, cu tot puternicul său spirit, îl înșală memoria când crede câ de câți­va ani n’a mai ve­­dut și n’a mai vorbit cu nici un alt po­lon de­cât cu cornițele Buinski. Suntem gata a-î dovedi contrariul dacâ făgădu­­iesce a da una sută mârci pentru socie­tatea de asigurare a lucrătorilor. Cât despre ceea­ ce tăgăduiesce de-altmintreli Norddeutsche Allgemeine Zeitung, apoi nu vom mai duce nici noi vr’un cuvânt, de vreme ce n’are nici uă însemnătate și n­u privesce de cât forma ei nu faptul. Cât pentru formă case, nici nu putem și nici nu voim se discutăm cu acesta foră stea cu puternicul iei protector, și cu atât mai mult încă, cu cât acesta n’ar fi fi,ci înțelept nici ne­periculos față cu noua propiere a Rusiei de Germania, și credem ca 100,000 morci ar vătăma prea puțin tesaurul german, în cas când vre-un polon s’ar presinta să le ia. Supt titlul de „Politica continentală a Germaniei“, Gazeta Crucei publică în numărul ies de la 1 Marte, un ar­ticol în care desvoltă ideia unei noi sisteme continentale pe care ar trebui s-o formeze puterile europene, de a­­cord cu Germania, în contra prepon­­derinței maritime, comerciale, indus­triale și financiare a Englitezei. Gazeta prevede ca Olanda și El­veția vor intra cele d’ăntâi în acesta sistemă, ale câreia baserau­ fost întoc­mite­ de principele Bismarck când a făcut alianța austro-germană. Grenzboten din Leipzig care are le­gături cu cancelaria berlinesă, pu­blică în privința aneesiunii Mervului un articol din care era închearea: „Vom observa nainte d’a termina câ acésta anecsiune lasă pe Germania nn destul de indiferintă. Englitera, care n’a fost nici uă dată amica noistră, nu e aliata noistră astă­zil și ne ob­servă c’uă neîncredere vădită. Mai la urmă anecsiunea Mervului nu ne pri­­vesce.“ După piarul de Danzig, uă escadră cupritulând după­ deci și opt de vase de resboiu și de transport să va în­truni pe la sfîrșitul lunei Iuniu la loppot. Nici uă dată Germania n’a concentrat un așa mare număr de vase într’un singur punt: piarul a­­daogă ca împăratul Wilhelm și Ța­rul să vor întâlni probabil în acest moment. Cuvintele adresate de împărat ma­relui duce Mihail au produs uă a­­dâncă sensațiune. Afirmând devotamentul armatei ru­seșc­, marele duce a dat uă însem­nătate specială misiunii cu care era însărcinat. Mulți vor să o­idă uă altă dovadă de intimitate a celor două puteri în acest fapt cu principele Au­gust de Wurtemberg, care comanda garda prusiană în timpul resboiului franco-german, a fost numit feld­ma­­reșal în armata rusesca. AU­STRO-UN­GARIA Uă telegramă din Pesta cu data de 2 Marte și publicată de Neue freie Presse, anunță următoarele : Autoritățile au aflat ca anarh­iștii au intențiunea d’a institui un comitet anar­h­ist. Eri nopte fu recunoscut un aginte po­lițienesc deghizat într’u­ întrunire a a­­nar­hiștilor; el fu înhățat, bătut de morte și dat afară. Partita socialiștilor moderați a­otărît se trimită uă deputațiune câtre ministrul ., președinte d. Tisza, spre a-i înmâna­­un mem­oriu în care protesteza contra insi­nua­țiunii ca ea ar fi­ în legătură cu anar­h­ișt­ii. N­e altă parte­­ j­iarel­e ungare se o­­cupă forte mult de mișcarea anar­h­ista în urma interpelării făcută de d. Eötvös, pe care am publicat-o e­l și a răspunsului d-lui Tisza. Din cu­vintele lor reiese îngrijirea că car­tierul principal al acestei mișcări ar putea să se strămute acum de la Viena la Pesta. Ast­fel oficiosul Nem­zet cere uă procedare solidară con­tra acestei „epidemii internaționale“ și propune ca guvernele să se infor­meze despre mișcările căpeteniilor și ale atentatorilor. Pester Lloyd pune întrebarea daca este nemerit ca, supt protecțiunea le­gilor liberale ale Ungariei, să reîn­­vieze în Pesta diarele interzise în străinătate și să-și potă urma cru­ciada lor contra Statului. In același timp însă, citatul organ observă, ca, cu ocasiunea desbaterilor asupra legii meserielor, să se cugete matur daca e "spurtun momentul d’a lua nisce ast­fel de disposițiuni prin lege, în­cât să le facă lucrătorilor viața anevo­­iosă. RUSIA Intr’un articol care deschide pers­pective largi, d. Kalikow­espune în organul său Moskowskija Wjedomosti, cu­m­ posițiunea Englitereî s’a schim­bat cu totul față cu Constantinopole. IACUJA Egipetul a devenit pentru En­glitera cheia spre Oriinte, principa­lele stațiuni spre Indii sunt în mâ­­nele Englesilor, și cestiunea neutra­lității Bosforului a perdut prin acesta pentru Englitera caracterul iei de năs­ărire, precum de altă parte, nu mai are nici uă însemnătate și cestiunea inviolabilității de câtre Rusia a teri­toriului care să mărginesce spre Nord cu Indiile. piarul Pester Lloyd, vorbind în­­tr’un lung articol despre ocupațiunea Mervului de câtre Ruși, scrie între altele următorele: De fapt, pentru moment nici nu pate fi von a măcar despre o­ cucerire moscovită definitivă a Indiilor, dar în schimb ne pare forte probabilă încercarea, ca, cu facla re­­voltei, se se provoce oă conflagrațiune pe­­riculosă pe țârmii Indului și ai Gangelui. Cea­ ce a din altă dată generarele Sko­­beliff despre planul rus față cu Indiile: „pricipala nostră datorie va fi în cele­­ din urmă d’a organisa mase de cavalerie „asiatică și a le arunca spre Indii ca a­­„vait-garda nostră, pentru ca, supt dra­­„ pe­ al sângelui și al prădărilor, să reîn­­vnom timpii de groza ai lui Tamerlan,“— este aprope a se realisa mult mai curend de ât cum spera chiar generarele rus. SS ]are prea bine ca Times se găsescă profția nostră prea exagerată, după cum 4icei­ mai­­ filele trecute într’un articol de lom, totuși stăruim în afirmațiunea nos­tră, rămânând ca timpul să arate cine a avut dreptate. Standard publică un depeșă din Petersburg dicând ca poliția a pro­mis un recompensă de 10,000 ruble (28300 lei) persoanel care va isbuti să t-esteze pe unul din asasinii co­­lonelulul Sudeikin și uă altă sumă de 4­00 de ruble personei care va da poliției informațiuni de natură a înlens prinderea asasinilor. La Kasan, bilele aceste, un stu­­dinu­ numit Michailoff, a tras, în­­tr’o cameră mobilată, duce lovituri de revolver d-lui Balutin, care în­­depinea mai nainte funcțiunile de sustitut al procurorului imperial pe rând. tr­ibunalul districtului Ekate­­rinaburg. Victima a fost rănită la mână și în oste. S­crie câ atentatul n’are vr’un motv politic și câ este uă resbura­­re privată. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 4 Marte. — Camera comunelor. Marchizul de Hartington, ministru de res­­bel, desminte ca guvernul englez a făcut a se da generarului Graham ordinul de a se întorce la Trinkitat, crede ca garni­­sona egiptena de la Kassala va fi libe­rată fară greutate. Agram, 4 Marte.­­ Șese lucratori au fost arestați fiind­ca avea relațiuni cu cercurile lucrătore socialiste din Buda­pesta, Zurich și Lucerna, relațiuni cari au fost constatate prin documente găsite la ei. Sloboda, dhiar al partitei Starcevic, a fost suspendat prin ordinul guvernato­rului Croației. DIN AFARA FRANCIA Se anunță următorele din Paris cu data de 2 Marte : Le­ Cri du peuple, organul anarh­iștilor de aici, a anunțat pentru acți un meeting, la care trebuiau se asiste mai multe gru­puri revoluționare austriace. De fapt, nu se presintară ease în mare parte de­cât anarh­ista de aici, vr’să mie la număr și, după ce ținu un lucrător străin un discurs, se făcu­ră manifestațiune pentru socialiștii vienesi și se adunară bani pen­tru familiile lucrătorilor isgoniți din Viena, ----*i*»***WM^ 1 ■ v JOUI, 23 FEBRUARIE 1884. Lumînează-te și vei fi. ABONAMENTE În Capitală și districte: un an 48 lei; sese luni 24 lei; tre! Inni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea clarului și oficie de poștală. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Francesco da Paola (N. D.) 16, Genova. — Articolele nepublicate se ard •— ADUNAREA DEPUTAȚILOR SESIUNEA ESTRA-ORDINARA Urmarea ședinței de la 21 Februarie Se da citire unei adrese a d-lui C. A. Rosetti, care cere încă un concediu de dece dile pentru causă de balu, alăturând și certificatul medical. Să citesce capit. 6 „sculele speciale.“ D. I. Rădulescu­­ observă ca la sculele normale, este prevăzut un instructor mi­litar și trebuie a se da normaliștilor cu­­noștințe militare, pentru ca și denșii să învețe pe școlarii lor. Propune dar spo­rirea retribuțiunii acestui instructor de la 20 la 100 lei. D. min. al instrucțiunii respunde ca in­structorul de la sculele normale este un serginte, care nu învață pe școlari de­cât mânuirea armei, dar curs militar nu este. D-sea cere menținerea sumei bugetare. D. Em. Porumbari­ arăta îngrijirea ce se da în alte state și­ stăruința cu care să lucreze pentru a deprinde pe copii de mici cu exercițiul armelor și susține pro­punerea d’a se face un curs militar în scalele normale. D-sea adaogă asemene ca scalele normale având misiunea d’a pregăti învățători pentru junime, peda­gogia trebue să fie un studiu de căpete­nia în aceste scale și vede ca e lăsată în a doua liniă. 1). Codrescu întreba ce sistemă a avut comisiunea bugetară în ficsarea satane­lor și apoi arată ca corpul didactic, cu ocasiunea votârii bugetelor fie­cârui an, era redus a alerga, a se ruga, a cerși chiar sporire de lefi și une­ori chiar nu­mai menținerea lor. Acesta stare de lu­cruri umilitore pentru corpul învățători­lor, umilitare și pentru Cameră, a tre­buit să înceteze după votarea legii ficsa­­rii salariilor, câci acesta, pe lângă gra­dare, a fost scopul acelei legi. Bógadér Camera a înscrie în buget­ sumele prevă­­zute de lege ca retribuțiune. D. dr. Mărdărescu spune ca și d-sea e tot de părerea d-lui Codrescu întru cât privesce interpretarea legii asupra ficsu­­rii legilor , comisiunea bugetară énse, în majoritate a interpretat-o ca neavând în vedere de­cât pe profesorii viitori. Cât pentru sistemă, s’a urmat cea vechiă, a­­dică s’a sporit câte ceva pe unde s’a putut. D. prim-ministru respunde ca guvernul nu interpretă legea ca d. Codrescu, acea lege se preocupă de gradațiune și cât pen­tru ficsarea legilor, o face numai pentru viitor. Totuși, fiind uă deosebire în in­terpretare, guvernul va aduce un proiect interpretativ. Cât pentru sistema urmată la buget, d. prim-ministru Țice ea numai cei avuți pot urma uă sistemă, câci au de unde da­ or săracii fac ce pot. Așa am urmat și noi cu bugetele. D. N. Ionescu rădică cestiunea preala­bile d’a se sei­deca, în fața legii grada­­țiunii, póte Camera vota un buget în care se fie înscrise alte cifre de­cât cele ficsate de lege ca retribuțiune pentru corpul di­dactic. D-sea crede ca nu, caci atunci nu s’ar fi îmbunătățit de loc posițiunea pro­fesorilor și n’ar fi fost scăpați de nesigu­­ranța, de umilirile ce indurau la votarea fie­caruî buget. D-sea citind și interpre­tând legea dovedesce câ ea numai un în­țeles póte avea, acela ca logile s’au fieșat la sumele prevărsute în lege, ca cei care au mai mult nu vor suferi reducere, cr celor ce au mai puțin li se va face că sporire. D. Ionescu și propune un amen­dament, în care dice ca legea fiesarii sa­lariilor nu admite nici uă interpretare. D. I. G. Bibicescu e asemene de părere câ legea nu pate fi interpretată de­cât în sensul câ membrii corpului didactic trebue să aibe logile în ea prescrise. Bu­getul dar nu pate fi, întru cât privesce cifrele, de­cât înșirarea acelor cifre în dreptul fie­carei catedre prevedută în buget, adică traducerea în cifre a legii organisa­rii învățământului. Așa a și vrut legiuitorul de la 1882 și d. Bibicescu do­vedesce acesta citând cuvintele cu care d. Boerescu și d. ministru al instrucțiu­nii au susținut legea fiesarii salariilor. Terminând, d. Bibicescu dice cu îndoială nu póte fi, în urma citațiunilor făcute, ea legiuitorul a înțeles a acorda tutor profesorilor legile fiesate în lege și rogă Adunarea a dovedi și d’astă­ dată respec­tul iei pentru legalitate. D. G. Cantili crice ca legea nu póte fi interpretată de­cât în sensul fiesǎrii sa­lariilor la sumele prevedute de lege și deduce acesta din chiar conținutul legii. D. ministru al învățământului repetă ca va aduce un proiect interpretativ și speră ca nimeni nu va bănui simțimintele gu­vernului pentru corpul didactic. Disensiunea închidendu-se și amenda­mentele respingându-se, se primesce alo­­cațiunea bugetară în sumă de 235,142 lei. Capii. „sculele de bele­arte“ se pri­mesce, fară desbateri, în sumă de 47,804. La „sculele de musică“ pentru care bu­getul înscrie 109,068 lei, d. Valerian Iv- seanu cere a se dota conservat­or­ial de la Iași tot ca și cel din Bucuresci. Se respinge. Capit. „scólele secundare de fete“ se primesce în sumă de 43,888 t. La „scólele centrale de fete“ se suprimă catedra de filosofie, după propunerea d-lui Ionescu. La „estem­atele secundare de fete“ d. Nacu aréta ca, în Bucuresci, pe lângă es­­ternat, este și că sucursală, poporată de peste­uă sută copile. Nu vede în buget acesta sucursală și cere a se înscrie, cu atât mai mult ca d. ministru, în proiec­tul de buget înscrisese acestă scală și co­misiunea bugetară a șters-o. D. dr. Măldărescu respunde ca s’a cerut înființarea unui nou estem­at și p’acela comisiunea bugetară nu l’a admis, pe cel­esistente însă nu l’a suprimat. Propunerea se respinge. La cap. VIII „licee și gimnasie.“ d. C. lonescu dâ citire unui amenda­ment, care propune sporirea retribuțiunii pro­fesorilor de la cursul superior­­ de la gimnasiul din Ploescu și susținendu-1 ar­ta și dovedesce, cu raportele inspecto­rilor cu acel liceu e din cele mai bune din țară. Se respinge. D. I. G. Bibicescu depune următorul amendament : „Propunem : 1) a se înființa la gimna­stele reale, conform programă, catedrele, de comptabilitate, economia politică, chi­­miă, igienă, musică și gimnastică. „2) a se da profesorilor de la aceste scale, conform legii gradațiunii, retribu­­țiunea lunară de lei 280, or celor de limbi străine, 200, conform aceleiași legi." Bibicescu, dr. Iovițu, Fărcășanu, Dimi­­trescu, Rădulescu. Amendamentul se respinge. Capitolul VIII s’adopta în suma de lei 1,195,747. Ședința se rădică la 6 ore. SCIRI D’ALE ZILEI Astă-Ț 22 Februarie, termometrul casei Menu (succrs de Shuer), calea Victoriei, 75, arată grade Réaumur . La 12 ore noptea — 3.5 La 7 ore dim. — 2. La amiadi­­|­ 1. înălțimea barometrică 772 mm. Cerul variat.* . . * * Eri­seră, ținendu-se uă întrunire de deputați și senatori în sala Senatului, s’a propus ca Camerile să țină ședințe și sera, spre a termina mai curend cu vo­tarea bugetelor, spre a se putea începe îndată disensiunea asupra revizuirii Cons­­tituțiunii și termina înainte de Pasci. ■X­D, ministru al instrucțiunii publice prin for­mă circulară a sea, atrage aten­țiunea revisorilor școlari asupra relelor ce rezultă pentru învățământ, din permu­tările fară sfîrșit ale învățătorilor sătesci. De aci înainte nu se va încuviința nici uă permutare dacă necesitatea iei nu va fi pe deplin justificată. Ministrul mai spune câ uă mare parte din învățători, când pleca la târg pentru a -și cumpăra cele de trebuință, sacrifică de regulă Sâm­băta și câte uă dată și Lunea, revi­sorii sunt rugați a face cunoscut învățătorilor câ trebue se renunțe cu desăvârșire la a­­ceste deprinderi. * * * Fie­care pate să veda espuse în con­­deiele Universității vr’uă căte-va cuște, una cu turturele, alta cu pisici, uă a treia cu dupî câni; din acești câni unul e cu piciorul tăiat, cu gâtul străpuns de uă țavă prin care e silit să respire; cr tote încercările sale de a lătra, de a urla de durere remân zadarnice. Suferințele a­­cestui animal se mișcă ori­cât ar fi de nesimțitor. Ni se spune ca sunt nisce a­­nimale asupra cărora profesorii de la fa­cultatea de medicină fac esperiințe. Nisce tineri cari priveau acest trist spectacol, cautau cu bastonele lor, se provoce acele animale. Tinerii studiați strânși în giurul acelor custe priveau, glumeau cu nepăsare față cu acele suferința cumplite.

Next