Romanulu, noiembrie 1884 (Anul 28)

1884-11-08

a nu se bate în duel. M’au asigurat, înse, ca în vederea vârstei lor cea înaintată, și necunoscându-se de loc până acum, n’ar fi avut nici cum intențiunea d’a se bate, îmi afirmă încă ca nici uă dată n’au fost în guvernământul d-vóstru. Ispravnicul de Milsk. 25 Sept. Guvernământul Lebedinsk is­pravnicului de Milsk. Guvernorul cere explicațiune depeșei d-tele de­la 24 Septembre. De ce telegrafiați escelenței sale de muniții Aristoleff și Olșanskoi și de sem­năturile lor, aici necunoscute, nelocuind în guvernământul nostru. Șeful cancelariei guvernorul­ui de Belo­­d­sk, Sushikoff, 25 Sept. Cancelariei guvernorului de de la Belovodst. Prin depeșa de la 23 Sept. primită de la guvernorul d-vostre, ordin privitor la numiții Olkowski și Aristoff, necunoscuți la Milsk, crezut erore de telegraf, la or­tografia numelor, de­­vreme ce sunt în orașul nostru numiții Olșanskoi și Aris­toleff. Ispravnicul Toreadoroff. 26 Sept. Ispravnicul Toreadoroff la Milsk. Cercetat la biuroul telegrafic, ortogra­fia numelor corectă, depeșa de la 23 Sept. destinată ispravnicului de la Pilsk. Șeful cancelariei Susslikoff. 26 Sept. de la satul Olkowska isprav­nicului de la Pilsk. Lângă satul Olkowsk a găsit cadavru, desfigurat prin cădere prăpastie, fiare sălbatici. Corp curat dor gol, sânul stâng găurit prin glonț. Comisarul poliției rurale de la Farmosa. 27 j Sept. Guvernorului de Belovodsk (cifrată). Cred de datoria mea să informez pe escelența Vostra, ca lângă satul Olko­­wskaj găsit cadavru aparținând nimenui. Sânul stâng găurit prin glonț. După păre­rea deja de d-na Teodorovna Piteiuk care locuește aci, trebue să fie secretarul co­legiului, Aristoff, omorît în duel, contra legei, de oficierul de gardă Olkowski care a fugit din districtul G­­ri­jb­ei mese. Ispravnicul de la 28 Sept. Circulara or ispravnicilor de dist­a­­ mentul Belovodsk. (c: In cas când oficiam î­svita în districtul d­up­ă întârziere. Anunțați a peșă grabnic. 28 29 30 28 Sept. Escelențel , la Belovodsk. Este de datoria mea confidențial autoritâților tilat și despoiat găsit . Olkowska este al lui A.­viei Olkowski, ofițer de dice de mâna amploiatul cel arie, Aristoff. Mareșalul nobil 29 Sept. Circulară in guvernământul Belowodsk In cas decâ secretarul toff 3’ar presinta în dis' arestați-1 fârâ întârziere, areS­tarea prin depeșă grabnic. Guvernorul. 29 Sept. Procurorului de la Belovodsk (cifrată). N­eapărat căutați pretutindeni, și ares­tați pe locuitorul din Turnipoff, Tom­a Sidorenko, intendentul proprietarului Ol­kowski. Fugit luând sume importante. După deposiția mareșalului de noblețe Zacharoff, în ajunul zilei când s’a găsit cadavrul lângă acel sat, care-1 cunosce personal, semnalmentul: Roșu, bărbos, 40 ani,‘statura mijlocie, rău­ îmbrăcat, șapcă, postav negru. Judecător de instrucție Burkoff. 30 Sept. Circulară ispravnicilor din guvernământul Belowodki (cifrată). . Arestați grabnic locuitorul din Tcerni­­goff, Toma Sidorenko, intendentul pro­prietarului Olkowski din districtul Pilsk, semnalmente în depeșa precedentă. Procurorul de la Belowodsk. 1 Oct. Procurorelui de la Belowodsk. Sidorenko Toma, arestat. Ispravnicul din Tcernigoff Kalugin. 1 Oct. Procurorelui. Prin ordinul Inălțimei Vostre locuito­rul Sidoroff, de sicul Sidorenko, ares­tat adi diminâță. Ispravnicul din Griboff, Sasse. 1 Oct. Inălțimea sale Procurorul. Un individ fură pașaport, răspundând semnalmentului lui Sidorenko, arestat. Dice ct se numește Matiejumenski. Ispravnicul din Nicotin Bodai, Teletz. 1 Oct. Procurorului. Prins pe Sidorenko, închis în pivniță la mine, târnă să nu scape din închisore. Ispravnicul din Ișaloma, maiorul Am­cheladze. 1 Oct. Inălțimea sele procurorelui și cavaler al ordinelor etc. etc. Cu respect raportez câ adi 1 Oct. con­form ordinului primit prin depeșa No. 1316, cu semnalmentul lui Toma Sido­renko l’am prins cu pericolul vieței prin ofițerul poliției rurale Manuel de Brașke. Cred de datoria mea de a atrage aten­țiunea escelenței sale consilierului privat, guvernarele, asupra zelului patriotic al sus-menționatului Brașke. Ispravnicul din Novothelesk, Taube von Taubenn est secretar de colegiu și cavaler. (Sfîrșitul în numeral viitor). CRONICA JUDICIARA Este de obște cunoscut ca la Viena e­­xistă uă tacșă pentru birjari, dar este tot atât de cunoscut câ birjarii nu țin în somn stipulațiunile acestei tacșe, ei pre­tind mai tot­dauna uă plată mai mare; d’aci resultă desele citațiuni și înfățișare­a birjarilor naintea tribunalelor corecțio­­nale și condamnarea lor la amende séu la arest pentru neconformarea lor cu prescrierile faciei, fără ca aceste penali­tăți să’i corigă d’acest obiceiu învechit. Acesta ânsă n’a fost cazul pentru care birjarul Durst se afla deună di­naintea judecătoriei de ocol, ci că reclamațiune a chelnerului Zawadil, pe care birjarul Durst îl maltratase aplicându-I ghionturî în caste. -- Te recunosc­ vinovat ? întreba ju­decătorul pe inculpat. — Negreșit, domnule judecător , a tă­gădui nu mi’ar folosi nimic și nu m’ar spăla curat ; dar să vedi, domnule, tare mi-a fost sete, am băut și, cum se ’ntâm­­plă, m’am îmbătat și în beția mea... scli bine, domnule, ce nu e în stare să facă un om beat ! Și restul îl scli. Judecătorul. Domnul procuror cere pe­depsirea d-tele, ce obiecțiune ai să faci în contra reclamațiunii ? Acuzatul. Nici una, domnule judecător, dar, eu voia d-tele, ași avea să’ți fac­­ă rugăciune. Judecătorul. Bine, vom vedea, spune ce rugăciune ai să faci ? Acusatul. M’ași ruga să nu faci ca noi, să nu treci peste taclă. (Ilaritate din par­tea auditorului, împărtășită de însuși ju­decător, procuror și grafi v" Judecătorul, conform­­ [ birjarului și póte voin piu câ nu e bine a că j­naciei, se mărgini­a c­u Durst numai la un ar i patru ore. ACTE OF D. M. A. Gheorghii L­unar al comunei urba -i­dețul Prahova, și d. n aceea ce ajutor prima D. N. Bucă a fost f­i­iului comunei urbane D. Dimitrie M­icols­t . i­ la concurs, s’a numb ,r fiscal, în locul d-lui 1 s­tat fiind­ ca a părăsit n­cediu­, funcțiune în it provisoriu. D. Vlad Totescu >r fiscal, în locul d-lui C 1 * * it în altă funcțiune. IMTEMPLAR­­­I_S_ CAPITANLA.~TEEA­­ STIUI!«ATAa Cutremur. — L’Indépendance helge pri­­mesce din Londra uă corespondința în care i se spune câ un cutremur de pă­mânt s’a produs bifele aceste la Clitherre în Lancashire. S’a audit mai ăntei un scompt care avu puterea unui tunet, pe când cerul era luminat d’un flacără roșie. Mai multe persone au fost trântite­­ la pământ și spaima poporațiunei era din cele mai mari; din fericire nu s’a înre­gistrat nici un accidente grav. Lucru curios, nu s’a resimțit cutremu­rul în nici un alt punt al Englitezei. PARTEA ECONOMICA Baia de Hudson Cestiunea d’a se ser­de că baia de Hud­son este navigabilă sau nu în timpul u­nei pârți a anului pasioneza mult în a­cest moment opiniunea publică din Ca­nada, după cum o spune într’un intere­sant articol revista VEconomiste, și parla­mentul din Ottawa a instituit oă comi­­siune pentru a studia cum se cuvine a­­cesta cestiune. Se scie cu baia de Hudson, situată în­tre 51—63 grade lățime, măsoră 1800 mile întindere pe oă lărgime de 600; dânsa primeșce apele unui teritoriu d’uă suprafață de aprope 8 milione k­ilometre pătrate. Ea comunică cu Atlantica prin strimtarea de Hudson. De n’ar fi ghețu­rile polare, cari se coborâ din mările a­­rctice prin strămtarea lui Fox în lunile Aprile, Mai, Iunie, Iulie, navigațiunea strâmtoreí de Hudson ar fi forte sigură din cauza adâncimei uniforme a marei și a lipsei totale de stânci sau insule peri­­culose. Ceea ce a dat uă însemnătate cu totul nouă cestiunei navigațiunii bâeî Hudson este ideia de a se găsi u­ trecere lesni­­ciosă pentru a se ajunge la imensele re­colte de grâu ale câmpiilor din Vest. Prin stabilirea unei linii de vapore între Liverpool și porturile bâeî de Hudson s’ar realiza un economie do­­uă treime a­­supra transporturilor între Europa și re­giunile nord-vestice ale Americei.­­ ROMANUL­U 8 NOEMBRE 130« Mișcarea Porturilor Severin 5 N­oem­bre Bastimente sosite încărcate, 5. deșerte, 3, pornite încărcate 2. deșerte, 4. Bastimente față în port, 35. Import,, 124,953 kgr. diverse mărfuri. Esport, 2,286 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: g­ră­ciacâr cal. 1, 50-60 lei, porumbul, 58-62 lei, orzul, 48-50 lei, secară, 52-56 lei. Galați, 6 Noembre Bastimente sosite încărcate, 14. deșerte, 7, pornite încărcate 6. deșerte, 9. Bastimente față în port, 176. Esport, 1,061 kgr. grâu, 295,517 kgr. diverse mărfuri. Giurgiu 5 Noembre Bastimente sosite încărcate 4. deșerte 6. pornite încărcate, 7. deșerte, 7. Bastimente față în port 17. Import, 89,500 kgr. diverse mărfuri. Export, 190,000 kgr. sare indigenă, 5,590 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: Grîă cal I, (50-56 livre) 45-52 lei, cal II, (55-68 livre) 48-60 lei, porumbul, cal I, (57-58 livre) 30-50 lei, meiul, (56-578 livre) 35-36 lei. Tulcea 5 Noembre ! Bastimente sosite încărcate, 8, deșerte 12, pornite încărcate 16, deșerte 8. Bastimente față în port 93. Import: 149,889 kgf. diverse mărfuri. Esport, 68,113 kgr diverse mărfuri. Prețul productelor: grâu gh­irea, 16-17 lei, porum­bul, 14 lei, orzul, 81/2 lei, secara 14 lei, fasolea, suta de oca, 22-23 lei. Constanța 5 Noembre Bastimente sosite încărcate 2, pornite încărcate, 2. Estimtnte față în port: 2. Import: 33,811 kgr. diverse mărfuri. Export: 512 kgr, grâu, 118 kgr. fasole. Prețul productelor : grâu ceacâr , calif I, (­58-62 livre) kila Dobrogea 16-17 lei, orzul (40-44 livre), 9 lei, rapița sălbatică, 13 lei, inul, 21-23 lei, me­iul, 9-10 lei, fasolea, suta de oca, 20-22 lei. Macin 2 Noembre Bastimente sosite deșerta, 2. pornite încărcate 4. Bastimente față în port 12. Esport, 360 metri piatră. FELURIMI Speriințî curióse.—Nisce speriinți cu ricse face pe totă lumea, din Londra să se alerge la Saint-James-Hall. Acolo se póte asista la demonstrațiunile făcute de doctorul Carter Moffat, ex-prosector al colegiului chirurgilor din Edimburg, cu un aparat inventat de densul și care se nu­mesce ammoniaph­one. Mai ăntâi îți vine se primesei cu ore­­care bănuială sau chiar să consideri drept fantastice clisele conferențiarului. Dânsu pretinde ca a plecat de la faptul bine cu­noscut câ clima Italiei produce cele mai frumose voci din lume; densul a anali­­zat cu îngrijire aerul acestei țâri; a gă­sit ca acest aer cuprinde oă porțiune ex­­traordinarâ de peroxid de hydrogen și de amoniac; în fine a constatat în mod sperimental câ aceste gazuri au anume efectul de a spori volumul glasului și d’ai lămuri timbrul. Intemeiându-se pe acesta d, Moffat a construit un aparat de inh­a­­lațiune care permite se se dea laringe­­lui nisce bâi de aer italian artificial. Doctorul Moffat a dat inhalațiunei sale numele de ammoniaphon și a renunțat la clientela s­a scoțiană pentru a merge să predice prin lume virtuțile „aerului ita­lian în buziliî.“ Tóte aceste par forte suspecte. Ei bine­ după mărturirea chiar a personelor cari au încercat n­oul aparat și cari se nu­­meră adi cu miile, efectul înhalațiunei ar fi imediat și netăgăduit. De abia plă­mânii au aspirat puțin aer încărcat cu peroxid de hydrogen și de ammoniac și larynxul a început să se dilate, cordele vocale au dobândit un grad de sonori­tate neobicșnuit, vocea a devenit mai plină și mai mlădiosă. Cântăreți, oratori, — d-na Marie Roze, lady Macfarren, miss Carlingfold, pentru a cita numai câte­va nume de artiști lirici — s’au de­­c­larat minunate de efectul produs asu­pra gâllegiului lor printr’uă simplă în­­halațiune. Uă descoperire însemnată. — Uă însem­nată descoperire medicală a fost speri­­mentată cu succes la New-York. Chirurgii din acest oraș, dh­e Medical Ricord din New-York, sunt unanimi a re­­cunosce superioritatea unui m­ov aneste­­zic care permite a se face operațiuni chi­rurgicale fără nici uă durere și fără a se adormi pacientul. Acesta substanță minunată este extrasă din foile de coca din Peru și se numeșee hydrochlorat de cocaină. Denia era recunoscută de chi­­miști, dar n’a fost nici uă dată întrebu­ințată ca anestezic. Chirurgii din New-York n’au întrebu­­ințat’o până aci de­cât pentru operațiuni oftalmologice. Se face dintr’ansa uă so­­luțiune în proporțiune de două la sută, din cari se lasă se cadă cinci sau șese picături la câte­va minute de interval, pe ochiul care trebuie se fie operat și nesimțibilitatea este instantaneă. Se pate ast­fel opera­tă cataractă sau ori­ce altă bolă de ochi, fără ca bolnavul să resimtă cea mai mică durere. Acesta nu e de­cât un început, dar a­­plicațiunea hydro­ cliloratului de cocaină va fi negreșit generală în chirurgie peste puțin timp. Uă nnoă invențiune. — D. Mayerhofer, ingeniar din Berlin, a inventat de curând un aparat d’un mare folos pentru sigu­ranța serviciului de transporturi pe dru­mul de fer. Acest aparat, pentru a cărui perfecționare a lucrat doar­spre-do­i ani cu ajutorul mai multor colaboratori, per­mite impiegatului însărcinat cu funcțio­narea s­a, d’a vedea într’uă oglindă li­nia pe care trebuie s-o controleze, împre­ună cu tote trenurile ce circulă pe dânsa și sare în fie­care moment, cu cea mai mare exactitate, unde se găsesc trenurile în mișcare. Când unul din ele se apropie de un altul la uă distanță prea mare, im­piegatul póte imediat semnala pericolul trenului amenințat. Aparatul constă în­tr-un tablou de sticlă pe care se vâd in­dicate de nisce linii orizontale liniile fe­rate și prin linii verticale și numere, sta­țiunile. Nișce mici săgeți represintând trenurile, se mișcă pe liniile orizontale. Ele sunt puse în mișcare prin puterea electrică produsă de locomotive cu aju­torul contactului periilor metalice cu nisce bănci de zinc, așezate d’a lungul șinelor. In acest mod, trenul insemneza într’una figurile mișcărilor sale pe tabloul de sti­clă. Aparatul a fost expus bilele acestea la Berlin pentru a fi examinat. Principele de Bismarck, alegător. A Uă polemică îndestul de h­azlie s’a încins în­tre diferitele diare din Berlin cu ocasiu­­nea participării principelui de Bismarck la alegerile din 18 Octombre. Mai multe diare contestezá cancelaru­lui german dreptul d’a fi alegător și se întemeiază pe faptul următor: Acum cât­va timp uă plângere de ul­­tragiu în contra d-lui de Bismarck a fost respinsă de tribunal, fupt protest câ can­celarul german face parte din armata ac­tivă, ca generare. Solul este câ oficialii n'au dreptul d’a fi alegători. Diarele cer să fie lămurite asupra a­­cestui punt . D. de Bismarck mai face parte din ar­mata activă ? Déca nu, tribunul s’a greșit în sen­tința mea. Déca da, el n’are dreptul d’a fi alegă­tor, și alegerea d-lui Lowe,­­pentru care principele a votat, trebue să fie anulată pentru vicță de formă. Compania Edison.­Compania Edison a inaugurat la 13 Septembre trecut, la Ber­lin, o m­așină centrală, de electricitate care merge de minune. Șapte mari mașini dy­namos, așezate într’uă clădire din Fried­richstrasse, alimenteza în acel cuartal 2000 de lămpi incandescente de 16 lu­mânări fie­care și 18 mari lămpi cu arc. Puterea motrice este procurată d’uă mașină cu vapori de putere de 65 cai, mergând cu uă iuțală de 275 întorsături , 3 căldări tubulare de 100 metri pătrați cu­ conferință fie­care din ele. Comptorul special inventat de Edison­­ permite să se controleze în mod exact că­ l­u­mea de energie electrică procurată de fie­care consumator. Uă invențiune curiosă. — Un învățat­­ franc?s, dire Le Journal des Inventions,­­ are în permanență în curtea sea două­­ drugi de fer, înfipți în pământ; de fie­­­­care din ei e ficșat un conductor de fire­­ de aramă acoperit, și care e pus în le­­­­gătură cu un telefon pe care-1 consulteza : de două sau trei ori pe di și care „n’a lipsit nici uă dată d’a-I semnala, cu două­­spre-dece sau cinci-spre-dece ore mai na­­­­iite, diferitele furtuni cari au bântuit o­­­­rașul de mai multe luni.“ Când timpul e spre furtună, se pro­­­­duce pe placa vibratore a acestui telefon un zgomot special care creșce cu cât fur­tuna se apropie, și care, în momentul­­ când isbucnesce, ia uă intensitate com­­­­parabilă acelei produse de grindină pe­­ geamuri. La fie­care fulger, zgomotul e­i analog acelei a unei petre care ar cădea­­ în cutia sonoră a telefonului.­­ Perturbațiunile atmosferice, schimba­ ■­rile de temperatură sunt de asemene­a­ !­nun­țate printr-un scomot particular pe care-1 designeza supt numele espresiv de „strigăt de pasăre.“ Nu e necesar pen­tru a audi aceste strigăte d’a sperimenta p’uă linie întinsă; e de ajuns pentru a­­cesta să se facă uă instalațiune ca aceea de care vorbim, adică d’a lua două punte pe pământ, depărtate unul de altul de șapte sau opt metri cel pacin­­turilor de intrare asupra grâului și a făinelor. Paris, 18 Noembre.—Starea sanitară de la 17: S’au înregistrat 36 decese h­o­­lerice. Starea sanitară de la 18: Numă­rul deceselor h­olerice cunoscute în acesta oră e de 30. Oran 4. Tripoli, 18 Noembre.— Ali ben-Khalifa, capul ultimei in­surecțiuni tunisiene, a mu­rit Vinerea trecută în Tripolitiania. Berlin, 18 Noembre.—Conferința afri­cană va ține ședință mâne la uă oră după amiadă. Constantinopole, 18 Noembre.—Marele duce Nicolaievițen­ a părăsit Constanti­nopole după ce a schimbat oă ultimă vi­­sită cu Sultanul. Londra, 10 Noembre. — Mard­asul de Tseng, ambasadorul Chinei la Londra și D. Wadington, ambasadorul Franciei, au conferit succesiv eri cu lordul Granville care lucreza pentru împăcarea conflictu­lui franco-chinez. Primim următorea telegramă din Târ­­goviște : In urma ingerințelor și presiunelor după cum am anunțat în președintele de­­peșe, comitetul de inițiativă de aici a de­cis retragerea candidaturelor pentru cele­l­alte colegii pe baza unui manifest pe care îl vom da publicității. Dumitru (n­aii­. — x — M. S. Regele va acorda de Sâmbăta viitóre, 10 curente, audiențe. M. S. Re­gele a primit și Lumineca trecută mai multe persone. — x — Ion Brătianu s’a întors astă­zi de petrecut noptea D. la Piteșci, după ce a trecută la via sea Florica. —x— D. D. Ion Ghica, primul legațiunea nóstre la Ber­lin, tă­ dt în capitală. —x— secretar al a sosit as- ULTIME SOIRI Serviciul telegrafic al „Agenției Havas” Paris, 18 Noembre.—In urma unui ar­ticol injurios apărut în Mot d’ordre, d. Lebey, directorul Agenției ,Havas a pro­vocat la duel pe d. de Sassy, autorul articolului. întâlnirea s’a făcut aici. D. de Sassy a fost rănit la mână. Paris, 18 Noembre.—Comisiunea Ca­merei a primit în­ principiu ridicarea drep­t. de Saltzberg, numit de curând mi­nistru reședințe la Buenos­ Aires, va pleca în cursul acestei săptămâni la Viena, și de aci la noul sau post.­­ —x— Politische Correspondenz află din Cetinje ca strămutarea fugarilor ,­ Brzegovina în cercul Dub­igno se face de câtre gu­vernul muntenegrean cu­ mult succes. Până acum s’au strămutat în acel cerc 400 de familii de fugari, între cari se găsesce și cunoscutul șef Stoian Kovace­­vici și Serdar Tungus. On altă parte de fugari va fi stabilită în Podgorița, unde s’a stabilit și voivodul Petko Bukalovici. BULETIN FINANCIAR _____ l­ e înregistrăm astă­zi un­­ mare urcare a s­t­agiului: 15 °­ C. E timpul să ne întrebăm: Unde mer­gem, și cât va mai ține acesta stare de ■ [UNK]­lucruri? " Scăderea continuă la bul­să. Daciile-Româniile perd un punt înche­ind cu 330 la târgul cu termen. Naționalele încheiă cu 231 la același târg. Băncile­ Naționale câștigă un singur punt la târgul cu termen încheind cu 1326. De­și este u­ tendință de urcare a aces­tei valori, totuși densa nu se póte sus­ține și cursul iei recade la puntul de ple­care. Construcțiunile câștigă ’­a de prnt la târgul cu bani gata încheind cu 245­­/2. Mobiliarele încheie cu 193 la­ termen. Acesta scădere e forte schimbată pentru acesta valore; se scie ca Creditul Mobiliar a suferit óre­care perderi în falimentul din Londra, despre care am vorbit a­lal­­tă era. 1003 Prevederile staționare la 100. Municipalele. 5 la sută 89 casa. După cât vedem, situațiunea din ce în ce mai puțin îmbucurătare. Totul con­­tribue pentru a deprima cursurile. Aceste cursuri atât de jose n’ar tre­­bui să fie scăpate cu vederea de perso­­nele care au fonduri disponibile. Mai bun moment pentru plasarea unui capital, nici eu se póte alege. SCIRI TEATRALE Teatrul Național. — Societatea dramatică. Jouî la 8 Noembre 1884 a 2-a represin­­tați­e a piesei : Dama cu Camelii, dramă în 5 acte. Teatrul Dacia.— Artiștii asociați, supt direcțiunea de scenă a d-lui I. Anestin. Joaî la 8 Noembre 1884, se va repre­­sinta pentru prima oră piesa : Ministrul din Popor ! dramă în 5 acte. BULETIN BIBLIOGRAFIC La librăria frații Ioni­ță & comp. 18-20 strada Șelari și Lipscani 27. A apărut: Almanah sau Calendar Portativ pe anul 1885. Acest almanah conține cursul mo­­netelor străine în România, sărbători mo­­bile, sărbători naționale, calendarul evrei­esc, dile nefaste, calendarul iulian, ca­lendarul Gregorian, tacșele telegramelor tarifa scrisorilor, imprimatelor etc., pen­tru tot globul, tarifele actelor supuse tim­brului și înregistrării etc. Calendar pentru toți Românii cuprindând atât materiile necesare unui bun calendar unoile tarife telegrafo-poștale, orarul și tarifele căilor ferate și ale vaporelor pe Dunăre, cât și un variată colecțiune de scrieri literare, istorice, amusante, anec­dote și poesii între cari Radu al III de la Afumați nuvelă istorică originală com­pusă de N. D. Popescu, precum și alte nuvele contimporane de moravuri ilus­trate cu mai multe tablouri. Prețul 2 lei. Calendarul ilustrat român pe anul 1885 care cuprinde pe lângă cele necesare ca­lendarului și urmă­tor­ele scrieri literare : Testamentul lui Petru cel mare stud­ii is­toric. Părintele Maxim istorie adevărată scr­­ie de N. D. Poppescu. Precum și alte is­­toricre, anecdote, și poesii, ornat cu mai m­ulte ilustrațiuni. Prețul 2 lei. Aceste calendare sunt tipărite la tipo­grafia „Românul“ Carpi Gabi Bucurescu, cu multă îngrijire și arăta­tă dată mai mult perfecțiunea la care a ajuns acesta tipografiă. La acelaș editor se mai găsesc calen­dare americane, ediția ordinară 1­1. 50 b. ediția de lues 3 lei. * 1 Va apare de la începutul anului 1885 Colecția legilor vechi și unoi ale­gerei vol. III, de Ion M. Bujoreni Acest volum conține: Legi vechi : Pravila lui Vasile Lupul (1646), Pravila de la Govora (1640). Pr­a­­vila lui Mateiu Bassarab completă cu ca­­nonele etc. (1652). Tapiiiile turce sau legile proprietaței din Dobrogea. Codi­cile vechi penale ale Munteniei și Mol­dovei. Legi nouă: Tóte legile, regulamente, decrete organice, convenții, statutele so­cietăților, instrucții importante, formulării tarife, tablouri etc. promulgate de la î. Ianuarie 1875 până la 1 ianuarie 1885- Prețul este 25 lei. Personele ce posedă vo­lumul I și II, sau și cele ce nu le posedă, se pot abona la direcția tipografiei A­­cadem­iei, (Bucuresci, strada Academiei­ 26) trimițându-I costul pene la 31 Decem­­­bre 1884, și vor beneficia de plata tran­­msciliul abonatului ori în ce parte a țărei sportului cărței în socotela nostră lado­ Pentru plata abonamentului tipografia Academiei va libera și trimite chitanță dintr’un registru a­souche. D- DOCTOR CONSTANTIN PENESCU își pune candidatura sea în colegiul al II de Senat. BUHISA (Cota oficiala) »*«• “”** £ £ SS­I Sir::..::.... rr r 7 Noemb.­~4 ore p. m. fond. de Stat.—Renta rom. pwp. ÎS Renta română amort. 5% .... „ (Schmidrexschreib.) . Oblig. de Stat C. F. R. 6 °/o . . . Renta rom. (Rurale conv.) 6 °/# . , împrumutul Stern 7% . . . „ Openheim 8 °/o . . . . „ Municipal 5% .... „ oraș. Bucuresci cu lese Valori diverse.—Scrisuri fonc rar. Scrisuri fonc. rar. 5.Vo . . „ . . Idem urbane 7c­o......................... n » 6%........................... „ . *°-­o........................... Idem orașului Iași......................... Oblig. Casei Pens............................. Soc. „Dacia-Rom.“ (250­1. vărs.) .... Soc. d’Asig. „Națion.“(200­1. veirs.) . . . Banca României (500­1. vers.).................. Soc. cred. mob. rom. (250­1. vers.) . . . Soc. rom. de constr. și lucr. pub. (2501. vărs.) Titlu de fondator al Soc.­de constr emis. II Acțiunile Răncel Prevederea .... Schimb.—Londra cek.......................... Schimb 4 luni................................................ Paris cek......................................................... . 3 luni .................................................... Francia cek .................................................... „ 8 luni . ......................................... Viena cek .................................................... „ 3 luni................................... „ napoleon ........... Berlin cek................. „ 8 luni. Germania cek .......................... „ 8 Inni.................................... Amsterdam 8 luai .......... St.-Patersburg 8 luai Belgia 3 luni....................................... t/ (scurt)..................... Elveția cek ............ . Monete.—Napoleon de aur ...... Galbeni austriac!....................... ---------------------------------------------------------- Bilet ®!* Băncei Naționale...................... — “ , — — ------- — — Argint ......................................................... " ~ — — — — — — — Aur ................................... % — — — — — — „ oferit ultima ......... ------­— __ — — — Kahl— hârtie.......................t ... . -------­N I II ■ II SURS ® STRĂINE Q j Curs de ier| Viena­­ 18 Noemb. 4­e1. ” Napoleon d’aur............................................ 9 755­9 /45 * * * Galbenul.................................................... 6 78 5­78 Imperial.................................................... 10­04 1003 — — — — Lira turcia ci............................................. il 06 11 04 — — — — Argintul contra hârtie •....................... 100 T î^9 — — — — Rubla hârtie comptant ....... 125 75 125 — — — — Acțiune credit anstalt...................... 294 60 294 20 ------- ------- --------Renta metalică 59/................................................ 0 2 60 82 60 — - ------- Benta hârtie........................................... 81 30 81 30 ------- ------- -------Eenta aur.................................. 104 - 103 90 1295 — 1335,25,28 — — LosurI turcescl........................................... 21 60 21 50 — — 33 21­ 2 330 — — Schimb Londra 3 luni........................... 123 35 123 25 ------- 231 — — — n Paris la vedere.............................. 48 65 48 65 — — — — — — „ Berlin la vedere........................... 60 20 60 25 -*7— ------- — — B Amsterdam 3 lua!........................... 101 35 101 30 246 2451/2 193 1931/2 -------Paris.—Renta francesi 41/2% .... 107 85 107 90 — — — — ~ — Renta română 5 °/0................................... — — — — ------- “ — — — Renta rom. 6% C. F. R......................... — — — — — — — — — — Kredit mobiliar român............................ — ~~ — — — ------- — — împrumutul elen. 1873 .......................... 415 — 415 — ------- ------- - - , „ 1881 ....... 362 - 362­­— — — — — — Banca otomană....................................... 587 50 592 50 — — — — — — Datoria turcescă ....................................... 8 22V2 8 30 ------- — — — — Lose tnrce .................................. 45 — 44 25 — — — — _ — Schimb Londra la vedere...................... 25 30 25 31 — — — — _ — _ Amsterdam 3 luni........................... 206 75 206 75 — — __ — __ — B Berlin 3 luni ......... 122 62 122 62 — — ------- — Berlin.—Napoleon...................... 16 18 16 18 — — —• — “• Prioritățile căilor ferate........................ — — ” — — — — — Obligațiuni idem ........................... — ” —■ — — ------- _— j Acțiuni idem . . . .......................... — — — ------- — - ------- Renta amort. 5 °/o C- P. B................... .......... .......... ------- — - -------Obligațiuni noul -*/c ■ • . . ... ~ —

Next