Romanulu, noiembrie 1884 (Anul 28)
1884-11-08
a nu se bate în duel. M’au asigurat, înse, ca în vederea vârstei lor cea înaintată, și necunoscându-se de loc până acum, n’ar fi avut nici cum intențiunea d’a se bate, îmi afirmă încă ca nici uă dată n’au fost în guvernământul d-vóstru. Ispravnicul de Milsk. 25 Sept. Guvernământul Lebedinsk ispravnicului de Milsk. Guvernorul cere explicațiune depeșei d-tele dela 24 Septembre. De ce telegrafiați escelenței sale de muniții Aristoleff și Olșanskoi și de semnăturile lor, aici necunoscute, nelocuind în guvernământul nostru. Șeful cancelariei guvernorului de Belodsk, Sushikoff, 25 Sept. Cancelariei guvernorului de de la Belovodst. Prin depeșa de la 23 Sept. primită de la guvernorul d-vostre, ordin privitor la numiții Olkowski și Aristoff, necunoscuți la Milsk, crezut erore de telegraf, la ortografia numelor, devreme ce sunt în orașul nostru numiții Olșanskoi și Aristoleff. Ispravnicul Toreadoroff. 26 Sept. Ispravnicul Toreadoroff la Milsk. Cercetat la biuroul telegrafic, ortografia numelor corectă, depeșa de la 23 Sept. destinată ispravnicului de la Pilsk. Șeful cancelariei Susslikoff. 26 Sept. de la satul Olkowska ispravnicului de la Pilsk. Lângă satul Olkowsk a găsit cadavru, desfigurat prin cădere prăpastie, fiare sălbatici. Corp curat dor gol, sânul stâng găurit prin glonț. Comisarul poliției rurale de la Farmosa. 27 j Sept. Guvernorului de Belovodsk (cifrată). Cred de datoria mea să informez pe escelența Vostra, ca lângă satul Olkowskaj găsit cadavru aparținând nimenui. Sânul stâng găurit prin glonț. După părerea deja de d-na Teodorovna Piteiuk care locuește aci, trebue să fie secretarul colegiului, Aristoff, omorît în duel, contra legei, de oficierul de gardă Olkowski care a fugit din districtul Grijbei mese. Ispravnicul de la 28 Sept. Circulara or ispravnicilor de dista mentul Belovodsk. (c: In cas când oficiam îsvita în districtul după întârziere. Anunțați a peșă grabnic. 28 29 30 28 Sept. Escelențel , la Belovodsk. Este de datoria mea confidențial autoritâților tilat și despoiat găsit . Olkowska este al lui A.viei Olkowski, ofițer de dice de mâna amploiatul cel arie, Aristoff. Mareșalul nobil 29 Sept. Circulară in guvernământul Belowodsk In cas decâ secretarul toff 3’ar presinta în dis' arestați-1 fârâ întârziere, areStarea prin depeșă grabnic. Guvernorul. 29 Sept. Procurorului de la Belovodsk (cifrată). Neapărat căutați pretutindeni, și arestați pe locuitorul din Turnipoff, Toma Sidorenko, intendentul proprietarului Olkowski. Fugit luând sume importante. După deposiția mareșalului de noblețe Zacharoff, în ajunul zilei când s’a găsit cadavrul lângă acel sat, care-1 cunosce personal, semnalmentul: Roșu, bărbos, 40 ani,‘statura mijlocie, rău îmbrăcat, șapcă, postav negru. Judecător de instrucție Burkoff. 30 Sept. Circulară ispravnicilor din guvernământul Belowodki (cifrată). . Arestați grabnic locuitorul din Tcernigoff, Toma Sidorenko, intendentul proprietarului Olkowski din districtul Pilsk, semnalmente în depeșa precedentă. Procurorul de la Belowodsk. 1 Oct. Procurorelui de la Belowodsk. Sidorenko Toma, arestat. Ispravnicul din Tcernigoff Kalugin. 1 Oct. Procurorelui. Prin ordinul Inălțimei Vostre locuitorul Sidoroff, de sicul Sidorenko, arestat adi diminâță. Ispravnicul din Griboff, Sasse. 1 Oct. Inălțimea sale Procurorul. Un individ fură pașaport, răspundând semnalmentului lui Sidorenko, arestat. Dice ct se numește Matiejumenski. Ispravnicul din Nicotin Bodai, Teletz. 1 Oct. Procurorului. Prins pe Sidorenko, închis în pivniță la mine, târnă să nu scape din închisore. Ispravnicul din Ișaloma, maiorul Amcheladze. 1 Oct. Inălțimea sele procurorelui și cavaler al ordinelor etc. etc. Cu respect raportez câ adi 1 Oct. conform ordinului primit prin depeșa No. 1316, cu semnalmentul lui Toma Sidorenko l’am prins cu pericolul vieței prin ofițerul poliției rurale Manuel de Brașke. Cred de datoria mea de a atrage atențiunea escelenței sale consilierului privat, guvernarele, asupra zelului patriotic al sus-menționatului Brașke. Ispravnicul din Novothelesk, Taube von Taubenn est secretar de colegiu și cavaler. (Sfîrșitul în numeral viitor). CRONICA JUDICIARA Este de obște cunoscut ca la Viena există uă tacșă pentru birjari, dar este tot atât de cunoscut câ birjarii nu țin în somn stipulațiunile acestei tacșe, ei pretind mai totdauna uă plată mai mare; d’aci resultă desele citațiuni și înfățișarea birjarilor naintea tribunalelor corecționale și condamnarea lor la amende séu la arest pentru neconformarea lor cu prescrierile faciei, fără ca aceste penalități să’i corigă d’acest obiceiu învechit. Acesta ânsă n’a fost cazul pentru care birjarul Durst se afla deună dinaintea judecătoriei de ocol, ci că reclamațiune a chelnerului Zawadil, pe care birjarul Durst îl maltratase aplicându-I ghionturî în caste. -- Te recunosc vinovat ? întreba judecătorul pe inculpat. — Negreșit, domnule judecător , a tăgădui nu mi’ar folosi nimic și nu m’ar spăla curat ; dar să vedi, domnule, tare mi-a fost sete, am băut și, cum se ’ntâmplă, m’am îmbătat și în beția mea... scli bine, domnule, ce nu e în stare să facă un om beat ! Și restul îl scli. Judecătorul. Domnul procuror cere pedepsirea d-tele, ce obiecțiune ai să faci în contra reclamațiunii ? Acuzatul. Nici una, domnule judecător, dar, eu voia d-tele, ași avea să’ți facă rugăciune. Judecătorul. Bine, vom vedea, spune ce rugăciune ai să faci ? Acusatul. M’ași ruga să nu faci ca noi, să nu treci peste taclă. (Ilaritate din partea auditorului, împărtășită de însuși judecător, procuror și grafi v" Judecătorul, conform [ birjarului și póte voin piu câ nu e bine a că jnaciei, se mărginia cu Durst numai la un ar i patru ore. ACTE OF D. M. A. Gheorghii Lunar al comunei urba -idețul Prahova, și d. n aceea ce ajutor prima D. N. Bucă a fost fiiului comunei urbane D. Dimitrie Micolst . i la concurs, s’a numb ,r fiscal, în locul d-lui 1 stat fiind ca a părăsit ncediu, funcțiune în it provisoriu. D. Vlad Totescu >r fiscal, în locul d-lui C 1 * * it în altă funcțiune. IMTEMPLARI_S_ CAPITANLA.~TEEA STIUI!«ATAa Cutremur. — L’Indépendance helge primesce din Londra uă corespondința în care i se spune câ un cutremur de pământ s’a produs bifele aceste la Clitherre în Lancashire. S’a audit mai ăntei un scompt care avu puterea unui tunet, pe când cerul era luminat d’un flacără roșie. Mai multe persone au fost trântite la pământ și spaima poporațiunei era din cele mai mari; din fericire nu s’a înregistrat nici un accidente grav. Lucru curios, nu s’a resimțit cutremurul în nici un alt punt al Englitezei. PARTEA ECONOMICA Baia de Hudson Cestiunea d’a se serde că baia de Hudson este navigabilă sau nu în timpul unei pârți a anului pasioneza mult în acest moment opiniunea publică din Canada, după cum o spune într’un interesant articol revista VEconomiste, și parlamentul din Ottawa a instituit oă comisiune pentru a studia cum se cuvine acesta cestiune. Se scie cu baia de Hudson, situată între 51—63 grade lățime, măsoră 1800 mile întindere pe oă lărgime de 600; dânsa primeșce apele unui teritoriu d’uă suprafață de aprope 8 milione kilometre pătrate. Ea comunică cu Atlantica prin strimtarea de Hudson. De n’ar fi ghețurile polare, cari se coborâ din mările arctice prin strămtarea lui Fox în lunile Aprile, Mai, Iunie, Iulie, navigațiunea strâmtoreí de Hudson ar fi forte sigură din cauza adâncimei uniforme a marei și a lipsei totale de stânci sau insule periculose. Ceea ce a dat uă însemnătate cu totul nouă cestiunei navigațiunii bâeî Hudson este ideia de a se găsi u trecere lesniciosă pentru a se ajunge la imensele recolte de grâu ale câmpiilor din Vest. Prin stabilirea unei linii de vapore între Liverpool și porturile bâeî de Hudson s’ar realiza un economie două treime asupra transporturilor între Europa și regiunile nord-vestice ale Americei. ROMANULU 8 NOEMBRE 130« Mișcarea Porturilor Severin 5 Noembre Bastimente sosite încărcate, 5. deșerte, 3, pornite încărcate 2. deșerte, 4. Bastimente față în port, 35. Import,, 124,953 kgr. diverse mărfuri. Esport, 2,286 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: grăciacâr cal. 1, 50-60 lei, porumbul, 58-62 lei, orzul, 48-50 lei, secară, 52-56 lei. Galați, 6 Noembre Bastimente sosite încărcate, 14. deșerte, 7, pornite încărcate 6. deșerte, 9. Bastimente față în port, 176. Esport, 1,061 kgr. grâu, 295,517 kgr. diverse mărfuri. Giurgiu 5 Noembre Bastimente sosite încărcate 4. deșerte 6. pornite încărcate, 7. deșerte, 7. Bastimente față în port 17. Import, 89,500 kgr. diverse mărfuri. Export, 190,000 kgr. sare indigenă, 5,590 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: Grîă cal I, (50-56 livre) 45-52 lei, cal II, (55-68 livre) 48-60 lei, porumbul, cal I, (57-58 livre) 30-50 lei, meiul, (56-578 livre) 35-36 lei. Tulcea 5 Noembre ! Bastimente sosite încărcate, 8, deșerte 12, pornite încărcate 16, deșerte 8. Bastimente față în port 93. Import: 149,889 kgf. diverse mărfuri. Esport, 68,113 kgr diverse mărfuri. Prețul productelor: grâu ghirea, 16-17 lei, porumbul, 14 lei, orzul, 81/2 lei, secara 14 lei, fasolea, suta de oca, 22-23 lei. Constanța 5 Noembre Bastimente sosite încărcate 2, pornite încărcate, 2. Estimtnte față în port: 2. Import: 33,811 kgr. diverse mărfuri. Export: 512 kgr, grâu, 118 kgr. fasole. Prețul productelor : grâu ceacâr , calif I, (58-62 livre) kila Dobrogea 16-17 lei, orzul (40-44 livre), 9 lei, rapița sălbatică, 13 lei, inul, 21-23 lei, meiul, 9-10 lei, fasolea, suta de oca, 20-22 lei. Macin 2 Noembre Bastimente sosite deșerta, 2. pornite încărcate 4. Bastimente față în port 12. Esport, 360 metri piatră. FELURIMI Speriințî curióse.—Nisce speriinți cu ricse face pe totă lumea, din Londra să se alerge la Saint-James-Hall. Acolo se póte asista la demonstrațiunile făcute de doctorul Carter Moffat, ex-prosector al colegiului chirurgilor din Edimburg, cu un aparat inventat de densul și care se numesce ammoniaphone. Mai ăntâi îți vine se primesei cu orecare bănuială sau chiar să consideri drept fantastice clisele conferențiarului. Dânsu pretinde ca a plecat de la faptul bine cunoscut câ clima Italiei produce cele mai frumose voci din lume; densul a analizat cu îngrijire aerul acestei țâri; a găsit ca acest aer cuprinde oă porțiune extraordinarâ de peroxid de hydrogen și de amoniac; în fine a constatat în mod sperimental câ aceste gazuri au anume efectul de a spori volumul glasului și d’ai lămuri timbrul. Intemeiându-se pe acesta d, Moffat a construit un aparat de inhalațiune care permite se se dea laringelui nisce bâi de aer italian artificial. Doctorul Moffat a dat inhalațiunei sale numele de ammoniaphon și a renunțat la clientela sa scoțiană pentru a merge să predice prin lume virtuțile „aerului italian în buziliî.“ Tóte aceste par forte suspecte. Ei bine după mărturirea chiar a personelor cari au încercat noul aparat și cari se numeră adi cu miile, efectul înhalațiunei ar fi imediat și netăgăduit. De abia plămânii au aspirat puțin aer încărcat cu peroxid de hydrogen și de ammoniac și larynxul a început să se dilate, cordele vocale au dobândit un grad de sonoritate neobicșnuit, vocea a devenit mai plină și mai mlădiosă. Cântăreți, oratori, — d-na Marie Roze, lady Macfarren, miss Carlingfold, pentru a cita numai câteva nume de artiști lirici — s’au declarat minunate de efectul produs asupra gâllegiului lor printr’uă simplă înhalațiune. Uă descoperire însemnată. — Uă însemnată descoperire medicală a fost sperimentată cu succes la New-York. Chirurgii din acest oraș, dhe Medical Ricord din New-York, sunt unanimi a recunosce superioritatea unui mov anestezic care permite a se face operațiuni chirurgicale fără nici uă durere și fără a se adormi pacientul. Acesta substanță minunată este extrasă din foile de coca din Peru și se numeșee hydrochlorat de cocaină. Denia era recunoscută de chimiști, dar n’a fost nici uă dată întrebuințată ca anestezic. Chirurgii din New-York n’au întrebuințat’o până aci decât pentru operațiuni oftalmologice. Se face dintr’ansa uă soluțiune în proporțiune de două la sută, din cari se lasă se cadă cinci sau șese picături la câteva minute de interval, pe ochiul care trebuie se fie operat și nesimțibilitatea este instantaneă. Se pate astfel operată cataractă sau orice altă bolă de ochi, fără ca bolnavul să resimtă cea mai mică durere. Acesta nu e decât un început, dar aplicațiunea hydro cliloratului de cocaină va fi negreșit generală în chirurgie peste puțin timp. Uă nnoă invențiune. — D. Mayerhofer, ingeniar din Berlin, a inventat de curând un aparat d’un mare folos pentru siguranța serviciului de transporturi pe drumul de fer. Acest aparat, pentru a cărui perfecționare a lucrat doarspre-doi ani cu ajutorul mai multor colaboratori, permite impiegatului însărcinat cu funcționarea sa, d’a vedea într’uă oglindă linia pe care trebuie s-o controleze, împreună cu tote trenurile ce circulă pe dânsa și sare în fiecare moment, cu cea mai mare exactitate, unde se găsesc trenurile în mișcare. Când unul din ele se apropie de un altul la uă distanță prea mare, impiegatul póte imediat semnala pericolul trenului amenințat. Aparatul constă într-un tablou de sticlă pe care se vâd indicate de nisce linii orizontale liniile ferate și prin linii verticale și numere, stațiunile. Nișce mici săgeți represintând trenurile, se mișcă pe liniile orizontale. Ele sunt puse în mișcare prin puterea electrică produsă de locomotive cu ajutorul contactului periilor metalice cu nisce bănci de zinc, așezate d’a lungul șinelor. In acest mod, trenul insemneza într’una figurile mișcărilor sale pe tabloul de sticlă. Aparatul a fost expus bilele acestea la Berlin pentru a fi examinat. Principele de Bismarck, alegător. A Uă polemică îndestul de hazlie s’a încins între diferitele diare din Berlin cu ocasiunea participării principelui de Bismarck la alegerile din 18 Octombre. Mai multe diare contestezá cancelarului german dreptul d’a fi alegător și se întemeiază pe faptul următor: Acum câtva timp uă plângere de ultragiu în contra d-lui de Bismarck a fost respinsă de tribunal, fupt protest câ cancelarul german face parte din armata activă, ca generare. Solul este câ oficialii n'au dreptul d’a fi alegători. Diarele cer să fie lămurite asupra acestui punt . D. de Bismarck mai face parte din armata activă ? Déca nu, tribunul s’a greșit în sentința mea. Déca da, el n’are dreptul d’a fi alegător, și alegerea d-lui Lowe,pentru care principele a votat, trebue să fie anulată pentru vicță de formă. Compania Edison.Compania Edison a inaugurat la 13 Septembre trecut, la Berlin, o mașină centrală, de electricitate care merge de minune. Șapte mari mașini dynamos, așezate într’uă clădire din Friedrichstrasse, alimenteza în acel cuartal 2000 de lămpi incandescente de 16 lumânări fiecare și 18 mari lămpi cu arc. Puterea motrice este procurată d’uă mașină cu vapori de putere de 65 cai, mergând cu uă iuțală de 275 întorsături , 3 căldări tubulare de 100 metri pătrați cu conferință fiecare din ele. Comptorul special inventat de Edison permite să se controleze în mod exact că lumea de energie electrică procurată de fiecare consumator. Uă invențiune curiosă. — Un învățat franc?s, dire Le Journal des Inventions, are în permanență în curtea sea două drugi de fer, înfipți în pământ; de fiecare din ei e ficșat un conductor de fire de aramă acoperit, și care e pus în legătură cu un telefon pe care-1 consulteza : de două sau trei ori pe di și care „n’a lipsit nici uă dată d’a-I semnala, cu douăspre-dece sau cinci-spre-dece ore mai naiite, diferitele furtuni cari au bântuit orașul de mai multe luni.“ Când timpul e spre furtună, se produce pe placa vibratore a acestui telefon un zgomot special care creșce cu cât furtuna se apropie, și care, în momentul când isbucnesce, ia uă intensitate comparabilă acelei produse de grindină pe geamuri. La fiecare fulger, zgomotul ei analog acelei a unei petre care ar cădea în cutia sonoră a telefonului. Perturbațiunile atmosferice, schimba ■rile de temperatură sunt de asemenea !nunțate printr-un scomot particular pe care-1 designeza supt numele espresiv de „strigăt de pasăre.“ Nu e necesar pentru a audi aceste strigăte d’a sperimenta p’uă linie întinsă; e de ajuns pentru acesta să se facă uă instalațiune ca aceea de care vorbim, adică d’a lua două punte pe pământ, depărtate unul de altul de șapte sau opt metri cel pacinturilor de intrare asupra grâului și a făinelor. Paris, 18 Noembre.—Starea sanitară de la 17: S’au înregistrat 36 decese holerice. Starea sanitară de la 18: Numărul deceselor holerice cunoscute în acesta oră e de 30. Oran 4. Tripoli, 18 Noembre.— Ali ben-Khalifa, capul ultimei insurecțiuni tunisiene, a murit Vinerea trecută în Tripolitiania. Berlin, 18 Noembre.—Conferința africană va ține ședință mâne la uă oră după amiadă. Constantinopole, 18 Noembre.—Marele duce Nicolaievițen a părăsit Constantinopole după ce a schimbat oă ultimă visită cu Sultanul. Londra, 10 Noembre. — Mardasul de Tseng, ambasadorul Chinei la Londra și D. Wadington, ambasadorul Franciei, au conferit succesiv eri cu lordul Granville care lucreza pentru împăcarea conflictului franco-chinez. Primim următorea telegramă din Târgoviște : In urma ingerințelor și presiunelor după cum am anunțat în președintele depeșe, comitetul de inițiativă de aici a decis retragerea candidaturelor pentru celelalte colegii pe baza unui manifest pe care îl vom da publicității. Dumitru (naii. — x — M. S. Regele va acorda de Sâmbăta viitóre, 10 curente, audiențe. M. S. Regele a primit și Lumineca trecută mai multe persone. — x — Ion Brătianu s’a întors astăzi de petrecut noptea D. la Piteșci, după ce a trecută la via sea Florica. —x— D. D. Ion Ghica, primul legațiunea nóstre la Berlin, tă dt în capitală. —x— secretar al a sosit as- ULTIME SOIRI Serviciul telegrafic al „Agenției Havas” Paris, 18 Noembre.—In urma unui articol injurios apărut în Mot d’ordre, d. Lebey, directorul Agenției ,Havas a provocat la duel pe d. de Sassy, autorul articolului. întâlnirea s’a făcut aici. D. de Sassy a fost rănit la mână. Paris, 18 Noembre.—Comisiunea Camerei a primit în principiu ridicarea drept. de Saltzberg, numit de curând ministru reședințe la Buenos Aires, va pleca în cursul acestei săptămâni la Viena, și de aci la noul sau post. —x— Politische Correspondenz află din Cetinje ca strămutarea fugarilor , Brzegovina în cercul Dubigno se face de câtre guvernul muntenegrean cu mult succes. Până acum s’au strămutat în acel cerc 400 de familii de fugari, între cari se găsesce și cunoscutul șef Stoian Kovacevici și Serdar Tungus. On altă parte de fugari va fi stabilită în Podgorița, unde s’a stabilit și voivodul Petko Bukalovici. BULETIN FINANCIAR _____ l e înregistrăm astăzi un mare urcare a stagiului: 15 ° C. E timpul să ne întrebăm: Unde mergem, și cât va mai ține acesta stare de ■ [UNK]lucruri? " Scăderea continuă la bulsă. Daciile-Româniile perd un punt încheind cu 330 la târgul cu termen. Naționalele încheiă cu 231 la același târg. Băncile Naționale câștigă un singur punt la târgul cu termen încheind cu 1326. Deși este u tendință de urcare a acestei valori, totuși densa nu se póte susține și cursul iei recade la puntul de plecare. Construcțiunile câștigă ’a de prnt la târgul cu bani gata încheind cu 245/2. Mobiliarele încheie cu 193 la termen. Acesta scădere e forte schimbată pentru acesta valore; se scie ca Creditul Mobiliar a suferit órecare perderi în falimentul din Londra, despre care am vorbit alaltă era. 1003 Prevederile staționare la 100. Municipalele. 5 la sută 89 casa. După cât vedem, situațiunea din ce în ce mai puțin îmbucurătare. Totul contribue pentru a deprima cursurile. Aceste cursuri atât de jose n’ar trebui să fie scăpate cu vederea de personele care au fonduri disponibile. Mai bun moment pentru plasarea unui capital, nici eu se póte alege. SCIRI TEATRALE Teatrul Național. — Societatea dramatică. Jouî la 8 Noembre 1884 a 2-a represintație a piesei : Dama cu Camelii, dramă în 5 acte. Teatrul Dacia.— Artiștii asociați, supt direcțiunea de scenă a d-lui I. Anestin. Joaî la 8 Noembre 1884, se va represinta pentru prima oră piesa : Ministrul din Popor ! dramă în 5 acte. BULETIN BIBLIOGRAFIC La librăria frații Ioniță & comp. 18-20 strada Șelari și Lipscani 27. A apărut: Almanah sau Calendar Portativ pe anul 1885. Acest almanah conține cursul monetelor străine în România, sărbători mobile, sărbători naționale, calendarul evreiesc, dile nefaste, calendarul iulian, calendarul Gregorian, tacșele telegramelor tarifa scrisorilor, imprimatelor etc., pentru tot globul, tarifele actelor supuse timbrului și înregistrării etc. Calendar pentru toți Românii cuprindând atât materiile necesare unui bun calendar unoile tarife telegrafo-poștale, orarul și tarifele căilor ferate și ale vaporelor pe Dunăre, cât și un variată colecțiune de scrieri literare, istorice, amusante, anecdote și poesii între cari Radu al III de la Afumați nuvelă istorică originală compusă de N. D. Popescu, precum și alte nuvele contimporane de moravuri ilustrate cu mai multe tablouri. Prețul 2 lei. Calendarul ilustrat român pe anul 1885 care cuprinde pe lângă cele necesare calendarului și următorele scrieri literare : Testamentul lui Petru cel mare studii istoric. Părintele Maxim istorie adevărată scrie de N. D. Poppescu. Precum și alte istoricre, anecdote, și poesii, ornat cu mai multe ilustrațiuni. Prețul 2 lei. Aceste calendare sunt tipărite la tipografia „Românul“ Carpi Gabi Bucurescu, cu multă îngrijire și arătată dată mai mult perfecțiunea la care a ajuns acesta tipografiă. La acelaș editor se mai găsesc calendare americane, ediția ordinară 11. 50 b. ediția de lues 3 lei. * 1 Va apare de la începutul anului 1885 Colecția legilor vechi și unoi alegerei vol. III, de Ion M. Bujoreni Acest volum conține: Legi vechi : Pravila lui Vasile Lupul (1646), Pravila de la Govora (1640). Pravila lui Mateiu Bassarab completă cu canonele etc. (1652). Tapiiiile turce sau legile proprietaței din Dobrogea. Codicile vechi penale ale Munteniei și Moldovei. Legi nouă: Tóte legile, regulamente, decrete organice, convenții, statutele societăților, instrucții importante, formulării tarife, tablouri etc. promulgate de la î. Ianuarie 1875 până la 1 ianuarie 1885- Prețul este 25 lei. Personele ce posedă volumul I și II, sau și cele ce nu le posedă, se pot abona la direcția tipografiei Academiei, (Bucuresci, strada Academiei 26) trimițându-I costul pene la 31 Decembre 1884, și vor beneficia de plata tranmsciliul abonatului ori în ce parte a țărei sportului cărței în socotela nostră lado Pentru plata abonamentului tipografia Academiei va libera și trimite chitanță dintr’un registru asouche. D- DOCTOR CONSTANTIN PENESCU își pune candidatura sea în colegiul al II de Senat. BUHISA (Cota oficiala) »*«• “”** £ £ SSI Sir::..::.... rr r 7 Noemb.~4 ore p. m. fond. de Stat.—Renta rom. pwp. ÎS Renta română amort. 5% .... „ (Schmidrexschreib.) . Oblig. de Stat C. F. R. 6 °/o . . . Renta rom. (Rurale conv.) 6 °/# . , împrumutul Stern 7% . . . „ Openheim 8 °/o . . . . „ Municipal 5% .... „ oraș. Bucuresci cu lese Valori diverse.—Scrisuri fonc rar. Scrisuri fonc. rar. 5.Vo . . „ . . Idem urbane 7co......................... n » 6%........................... „ . *°-o........................... Idem orașului Iași......................... Oblig. Casei Pens............................. Soc. „Dacia-Rom.“ (2501. vărs.) .... Soc. d’Asig. „Națion.“(2001. veirs.) . . . Banca României (5001. vers.).................. Soc. cred. mob. rom. (2501. vers.) . . . Soc. rom. de constr. și lucr. pub. (2501. vărs.) Titlu de fondator al Soc.de constr emis. II Acțiunile Răncel Prevederea .... Schimb.—Londra cek.......................... Schimb 4 luni................................................ Paris cek......................................................... . 3 luni .................................................... Francia cek .................................................... „ 8 luni . ......................................... Viena cek .................................................... „ 3 luni................................... „ napoleon ........... Berlin cek................. „ 8 luni. Germania cek .......................... „ 8 Inni.................................... Amsterdam 8 luai .......... St.-Patersburg 8 luai Belgia 3 luni....................................... t/ (scurt)..................... Elveția cek ............ . Monete.—Napoleon de aur ...... Galbeni austriac!....................... ---------------------------------------------------------- Bilet ®!* Băncei Naționale...................... — “ , — — ------- — — Argint ......................................................... " ~ — — — — — — — Aur ................................... % — — — — — — „ oferit ultima ......... ------— __ — — — Kahl— hârtie.......................t ... . -------N I II ■ II SURS ® STRĂINE Q j Curs de ier| Viena 18 Noemb. 4e1. ” Napoleon d’aur............................................ 9 7559 /45 * * * Galbenul.................................................... 6 78 578 Imperial.................................................... 1004 1003 — — — — Lira turcia ci............................................. il 06 11 04 — — — — Argintul contra hârtie •....................... 100 T î^9 — — — — Rubla hârtie comptant ....... 125 75 125 — — — — Acțiune credit anstalt...................... 294 60 294 20 ------- ------- --------Renta metalică 59/................................................ 0 2 60 82 60 — - ------- Benta hârtie........................................... 81 30 81 30 ------- ------- -------Eenta aur.................................. 104 - 103 90 1295 — 1335,25,28 — — LosurI turcescl........................................... 21 60 21 50 — — 33 21 2 330 — — Schimb Londra 3 luni........................... 123 35 123 25 ------- 231 — — — n Paris la vedere.............................. 48 65 48 65 — — — — — — „ Berlin la vedere........................... 60 20 60 25 -*7— ------- — — B Amsterdam 3 lua!........................... 101 35 101 30 246 2451/2 193 1931/2 -------Paris.—Renta francesi 41/2% .... 107 85 107 90 — — — — ~ — Renta română 5 °/0................................... — — — — ------- “ — — — Renta rom. 6% C. F. R......................... — — — — — — — — — — Kredit mobiliar român............................ — ~~ — — — ------- — — împrumutul elen. 1873 .......................... 415 — 415 — ------- ------- - - , „ 1881 ....... 362 - 362— — — — — — Banca otomană....................................... 587 50 592 50 — — — — — — Datoria turcescă ....................................... 8 22V2 8 30 ------- — — — — Lose tnrce .................................. 45 — 44 25 — — — — _ — Schimb Londra la vedere...................... 25 30 25 31 — — — — _ — _ Amsterdam 3 luni........................... 206 75 206 75 — — __ — __ — B Berlin 3 luni ......... 122 62 122 62 — — ------- — Berlin.—Napoleon...................... 16 18 16 18 — — —• — “• Prioritățile căilor ferate........................ — — ” — — — — — Obligațiuni idem ........................... — ” —■ — — ------- _— j Acțiuni idem . . . .......................... — — — ------- — - ------- Renta amort. 5 °/o C- P. B................... .......... .......... ------- — - -------Obligațiuni noul -*/c ■ • . . ... ~ —