Romanulu, decembrie 1884 (Anul 28)
1884-12-03
1082 2 ani. America a presintat bilul pentru restrângerea baterei monetei de argint. Acestea sunt fapte și faciă cu densele cade orice teorie, câci nimeni nu ne va proba, și desfid pe ori și cine să o facă, ca atunci când tote țârile acelea cu care noi suntem în comunicație au introdus etalonul de aur, numai singură România să rămână cu îndoitul etalon. Permiteți-mi, d-lor, uă mică vedere retrospectivă . Pentru ce am introdus noi dublul etalon ? Și cine 4ice dublu etalon comite de fapt, etalonul nu e o teorie; în practic* Ion dice cu"1 V*1”'' _ etalonul ia urma resbelului .^e Statului să câtime areargint și pentru ca să nu fim în pagubă, care era să fie vă dată pentru totdeuna de a vinde acel argint în străinătate pe aur, am dis: argintul acela se va depune în pivnițele bancei ca stok metalic și astfel am introdus etalonul de argint. înainte, până a nu avea bancă, pene a nu avea bilete, lucrurile mergeai drumul lor firesc și să introducea ca valore generală de schimb, se introducea acel mijloc, acea monedă care era cea mai seriosă și cea mai sigură, și înaintea bancei, noi am avut aci în fapt etalonul de aur. Am eșit din acest etalon de aur ca să intrăm în etalonul de argint cu prilegiul înființarei Bancei naționale. De am făcut bine sau nu, acesta e un lucru care nu e nevoie să se discute acî, pentru ca discusiunile retrospective nu mai au absolut nici să valore. Am ținut numai să constat un fapt. Care era, dlor, vtă dată acest dublu etalon introdus din causa Bâncei, care era rolul Bâncei ? Și să caut să vedem dacá rolul Bâncei naționale a fost de natură a ușura seu de natură a agrava situațiunea pieței nóstre ? Eu cred, și până acum nu mi s’a dovedit contrariul, cum câ politica financiară a bancei a contribuit nu la ușurarea dor la agravarea situațiunei nóstre. Bancă de scornit și circulațiune, două cuvinte forte scurte, dar de un imens coprins, ele clic două lucruri: câ Banca reguleza creditul unui Stat, și mai zicâncă, câ Banca reguleza circulațiunea. Care este rolul Băncilor în privința circulațiunei. Tote transacțiunile între țară și țară, nu se soldeza ele în fiecare a zi și în fiecare moment ? Se stabilesce cam în diferite epoce ale anului și vine vremea când se întămplă uă cerere forte mare, și alta când cererea este forte mică, rolul Bancei este de a fi prevedetare, ca atunci când cererea este mică să fie politica iei de așa natură încât să vină auzul sau să rămână în casele sale ca să potă beneficia țara de densul când cererea este mare. Făcut-a Banca acesta ? Eu cred ca nu. Eu cred ca una din condițiunile care se cer de la o bună politică financiară a unei Bănci, este următorea : ca ea să nu facă absolut nici uă afacere care să serve la agiotagiu, pentru ca atunci nu mai fi regulat decât atunci când el"se pune la serviciul unei afaceri seriose, unei adevărate transacțiuni comerciale ; când însă se pune la disposițiunea capitaliștilor, nu face decât să producă în circulațiune o o perturbațiune așa de mare încât rolul ce trebue să’l aibă, în loc de a fi folositor, devine nefast. Banca, când a început operațiunile sale, ’și-a dus înainte de tote — și nci are dreptate d. Paladi, când o acuza câ a violentat natura lucrurilor — ’și-a dis : câ are imediat să se scadă ca prin minune dobendile în țară cât se va putea mai mult, și câ are să facă afaceri briliante pentru acționarii săi. Câ au făcut afaceri briliante pentru acționari nu o contest (aplause), câ ați scăzut dobândile în realitate în țară, acesta o contest (aplause), câci oricum vă veți învârti, agiul nu este decât o dobândă și vă dobândă forte grea. Ce a făcut Banca ? D. Costinescu (zice, am importat mult și am exportat puțin și cu acesta neegalitate a produs singură agiul. Ei bine, Banca a înlesnit acesta, pentru ca în loc de a îngreuia a facilitat acesta , pentru ca atunci când dobânda nu era nici într’uă parte de 4 °0 s’a menținut la acest nivel și a desceptat îngeguțătorî uă ardere prea mare pentru cumpărarea de marfă, de care nu se pot desface astăzi. Dar nu țin mult la acesta, greșala cea mare este în lombardare, acolo a făcut operațiuni de acelea care servesc la agiptagiu. Nu voiți, d-lor, să vă vin cu cărți, câci cunosc versul lui Gheethe care t^ice ca orice teorie este sură și verde numai arborele vieței practice, însă un singur pasagiu să-mi permiteți a cita din cartea d-lui Wagner unde se vorbeșce despre lombard și se spune cum lombardarea este operațiunea cea mai primejdiosă și cum numai cu prudență se pate să se ferescă de resultatele acestei operațiuni. Iată celie d. Wagner : „Operațiunile „de lombard trebue să fie făcute cu mare „prudență; căci ele au un efect forte „mare asupra cursului de schimb, ele u„șurăză eșirea aurului și îngreue intrarea lui și acesta mai ales în țările acelea care au împrumuturile lor plasate „în țări străine unde trebue să le plătescá în aur“. Acesta se aplică, d-lor, cuvenit cu cuvânt la situațiunea nostră. Lombardul servă la agipfagia și lombardul este cu atât mai periculos, în țările acelea cari au datorii mari în străinătate. Să facem acum uă comparațiune dintre alte țări și între noi. In Francia scomptul este de 565 milione, lombardul este de 118; va sădică de patru ori mai mult scompt decât lombard. In Germania scomptul de 77 milione, iar lombardul de 17 milione și așa în tote țârile veți găsi. In Synteza, de exemplu, veți găsi scompt de 75 milione, lombard 13 milione și așa în tote pârțile. Acum, D-lor, să luăm situațiunea Bancei nóstre: Lombardul este de 30 de milione, efecte scumptate 17 milione. Pe când tote Băncile lumei au portofoliul cu cinci ori mai mare decât lombardul, banca română are un îndoit număr de lombard decât de scumpt. Dar să ne întrebăm, cum se pate ca lombardarea să ușureze agiptagiul, și aci voiu răspunde d-lui Costinescu care ’mi dicea. Vă închipuiți d-v. cu cineva pute exporta aur din țară fară ca să aibă nevoi, ci numai pentru simpla plăcere de a esporta aur? îmi închipuesc și erá cum ’mî închipuesc. Eu aciși vă rog să’mi urmați calculul, cineva cu 120 mii lei în efecte ! Banca națională și ia asupra ..oO/1O0 lei în hârtie de 4 la sută. Prevăzând operațiuni care au să se facă la bursă, cumpără aur cu 4 la sută dobânda care o da Bâncei și apoi 4 la sută agiul care l’a plătit. Peste tot este vă cheltuială de 8 la sută. Acum, care este interesul acestui om de afaceri: să se urce aurul, ori să se scadă ? Evident câ el va contribui din tóte puterile lui ca să sue aurul, câci de acolo isvorașce pentru dânsul adevăratul profit. Făceți socoteli : deuă parte perdere 4 la sută la Bancă, 4 la sută agiul aurului cumpărat; pe de alta câștig , 6 la sută dobânda efectelor lombardate, vânzând aurul cumpărat cu 4, cu 8 mai are un saldo de diferență în favorea lui de 4, cari cu 6 fac 10; a cheltuit 8, câștig net 2. El admiteți ca cineva care face un asemenea operațiune pate să aibă interes ca aurul să iasă din țară, admițând ca asemenea om face un agiptagiu? Deskurda, și sunt convins ca din 30,000,000 lombardate la Bancă, cel pupuțin pe jumătate aui servit la agiptagiu, și vă întreb da ce faceți teoria importațiunei, ați făcut tot ce ați putut ca să ușurați situațiunea, sau ați făcut totul pentru ca să o agravați? Și daci se dovedesce ca d-vostră ați agravat-o, atunci să nu gândiți ca vă veți putea amăgi cu miragiul unor bilanțe comerciale care au valorea lor, dar care nu pot servi de scuză. Dar unde nu mai înțeleg nimic este în combaterea din partea d-lui Costinescu a teoriei nostre, care cerea introducerea etalonului de aur și asupra căreia d. Costinescu a dat următorele argumente care a produs — ca să întrebuințez cel mai parlamentar cuvânt — a produs în mintea mea uă adâncă mirare. D-sea a ls : Déca introduceți etalonul de aur d-vóstru o să ajungeți la cursul forțat. Antei ne-a speriat ca o să facem un împrumut și rog pe d. Costinescu ca să mă rectifice déce esagerez întru ceva. D-sea a cjisantei ca să facem un împrumut. D-lor, eu nu mă sperii de împrumuturi productive, eu mă sperii de împrumuturi neproductive, și daci este nevoie se facem un împrumut ca să remediem situațiunea într’un mod radical, îl vom face și fiți și cum cu Rumănia oricât ar fi de săracă ea nu este atât de săracă încât să nu potă suporta un asemenea împrumut, care în realitate nu areși vrea să sciü cum ? Dice am 50 milione în aur, în Bancă, și 60—70,000,000 în circulațiune, vine totă lumea la Bancă și retrage aurul și nu mai rămâne nimic. Ore așa să fie ? Bine, d-le Costinescu, în momentul când el a retras aurul, d-tea ai anulat hârtiile d-tele, și aurul care ese din Banca d-tele reintră de la sine supt altă formă, plată de imposite, etc. (întreruperi). Acesta o găsiți în tote curțile de economie politică. (Aplause). Vă voce. Dar când ese din țară ? D. P. Carp. Dar ce făcea când nu aveam biletele ? Diceți să decretați cursul forțat. El nu s’a găsit nici un guvern care să decreteze cursul forțat, sau măcar să se gândească la acesta când are biletele bâncei acoperite cu un stol metalic de aur, numai pe d-vostră vă aud susținând asemenea teorii. Dar admit, daci voiți, ca aurulese din țară pentru plățile ce avem de făcut, avem ânsă nevoie de uă cătime de aur pentru operațiunile nóstre din năuntru și trebue atunci să plătim dobândă pentru aducerea lui. Oricât ar fi ânsă de mare acesta dobândă, nu va fi nici uă data așa mare ca agiul de astacjî, și împrumutul direct e totdeuna mai puțin costisitor decât împrumutul indirect prin agiul ce ’i plătim, câci fiecare agiu se compune ăntâi deuă dobândă, apoi deuă primă de asigurare pentru uă prevedere eventuală. Uitați-vă la comerciu, uitați-vă ce se întâmplă cu agiul; gândiți d-vostră ca un neguțător, când m’oia duce în dughiana lui, are să’mi cevá atât pentru obiectul ce voiesc să cumpăr, și îmi va mai cere să-l plătesc 15 la sută agiul de astă-zl ? Nu, câci el are să cjică: astă-că agiul este 15 la sută, mâne pate să fie 18 la sută, și deci trebue să cer peste preoiul obiectului uă sumă pentru agiu plus uă sumă arbitrară care este menită a mă asigura și contra unei cresceri eventuale a aurului peste prectul de astăzi. De aceea s-a constatat pretutindeni câ sdruncinarea prea mare în echilibru dintre aur și biletele de rând a tras după sine oă crescere exagerată a tuturor obiectelor din comerț. Nu vă lăudați dar ce ați scădut dobândile, ați făcut-o în aparință numai, în realitate publicul plătesce dobineji mai grele decât în trecut. Dér, d-lor, déci ar fi numai crisa monetară încă nu ași duce nimic. Dar părerea mea este câ în dosul crisei monetare se ascunde crisa financiară, și aci este adevăratul pericol. Ea se ascunde în îndoit mod: se ascunde pentru ca agiul este uă urcare de dobândi deghisată, se ascunde pentru câ basele reale ale bugetului devin fictive. D lar, când se evaluezá un buget ce este real, într’ensul sunt cheltuelile, veniturile însă nu pot fi reale, decât valorea lor rămâne constantă. Când ânsă faciă cu uă cheltuela da 130,000,000 puneți venituri de 130,000,000,chiar admițând ca intrările se efectueză după prevederi, deca suta de lei primită de către Stat nu valoreza decât 85, în Aprilie 1885 cele 130,000,000 la Aprilie 1884 nu au să n 110,000,000. Ei bine, cu ce o să acoi diferință ? îmi veți zice : nu este ! câci critica d-V0stră este el óre ce deficitul nu póte purtara plățile ce le avem în câci pentru plățile din țară sebire. Erére! Erére, pentru ca ceea ce i rul, aceea va face și cel major de terasament din țară , deprins pentru un leu să aii pentru un leu, când va vedtele valoreza numai 85 < se ceva un leu și 15 bani, i ca acum, încât nu puteți dăcii ce sume puteți defalca mele d-vostră ? numai sun dați impiegaților, acele le din calculul meu, dér tóte cheltueli în țară, fie în strS să fie supt povara agiului aveți să plătiți supt formă bâmji mult mai mari decât le veți plăti pentru un împlinătate. Deci, d-lor, părerea mea terea : Recunosc, déci voiți, vine în parte din bi%nțul , se soldeza în defavarea nosi a fost agravat prin întredinulul de argint, el a fost a prin politica financiară a Bnale și trebue să căutăm, ci mai nainte, să eșim din aces să locuim viciul original al ționale și să invităm pe gi politicei financiare ’a Bán o direcțiune mai conformă cu țel și cu trebuințele unei oj mese. Cum să ajungem la ace uu cred câ putem ajunge a făcând un împrumut și în țeră la noi etalonul de aur la cele indicate de d. Costim de cât transitonil și mult tare decât acelea care le cuprin uă vâloare de efec operațiune pre care se va î în țară, dar ceea ce se înti se póte repeta, și în fiecare găsim faciă cu vă situați să monetară ca aceea în care și în fiecare an avem să respediente, în vreme când, di răul de la rădăcină, fluctuațü să dispară. Să facem di mut și să vedem care este mei cu care trebue să ne pentru acesta eu iau crai Bâncei și o reduc la propor ce ar trebui să aibă deco crurile în mersul lor regii cred cum cu biletele ipoti datorie a Statului care tre pucin așa era în lege, caletele ipotecare asupră-i și treptat cu vîndarea moșiil nil la casa Bâncei ca astfeiu, unde am învățat a fi disp treba dor pentru ce nu s’ datorie; mă mărginesc nu starea lucrurilor. Din minimum de 94,00( ânsă în ânteia linie datori 25/100,000; voia scade ape emise pentru lombardare cere reducerea lombarduli aprope 45—50,000,000 ca nevoile seriose, și acesta fost înscrisă nici uădată c Bâncei n’ar fi lăsat la uz ratele principii financiare. 50,000, 000 nu cere ânsă mai mare de 30,000,000, costa datoria Statului ajtprumut maximum de 50-Eu admit ca acesta suméu 60,000,000 fr.; acesta misiune de 90 suta, care 5 la sută, acesta ar face de vr’uă 3,000,000 și ce înșel în calculele mele. A împovărăm Statul cu uă e. 3.000. 000, acesta este ad vedem ce plătim noi ast. faceți d-v. calcul cât plă pentru plata cupanelor arătate. Pe d’uă parte zic să împovărați țara c’văi un împrumut și pe d’altă parte d v. puneți pe fiecare an în buget sume mai mari pentru plata agiului și a transportului banilor în aur în străinătate cu care plătiți anuitățile datoriei publice și acele ale lucrărilor publice, și daci vă o puneți la acesta este numai ca voiți să vă dați aerul ca n’ați făcut împrumuturi, și pentru acesta împovărați bugetul Statului mai mult decât nu s’ar face un împrumut. Ei bine, acesta nu se póte și vă rog să introducem vă oră mai nainte etalonul de aur, care departe de a ne duce la cursul forțat, ne pote singur scăpa de aceste ultime resurse a statelor bancrote. Nu uitați ca ceea ce a putut să permită Francia, Austria și alte țări puternice, mica Românie nu și-o pute permite, nici faciă cu situațiunea nostră internă, nici cu cea esternă. Să ne punem deci pe lucru și putem s’o facem cu atât mai mult cu cât avem dinaintea nostră uă eră de liniște, deci ne este permis nouă uă țară mică care nu suntem un factor în politica generală, să facem conjecturi despre viitor, avem ani îndelungi de pace dinaintea nostră și este prudinte din partea nostră ca atunci când ni se dâ acești ani de liniște să-l întrebuințăm la uă gospodărie seriosă, și’n acesta privire măsurile propuse prin moțiunea ce ni s’a presintat îmi par insuficiente. Aceste aveam decis d-lor. Părerile pot fi diferite, solința o revendicăm ; fiecare venim cu cârți, aducem ca exemplu pe Francia și Anglia, alții pe Germania și Italia; avem aerul a ne da unii altora lecțiuni; însă lecțiunile d-lor, în ultimele instanțe nu se dau de omeni ci de evenimente, și vă rog să nu ne puneți în posițiune ca evenimentele să ne dea una din acele secțiuni care costă prea scump pe oă țară (Aplause). 1R1 D’ALE DILEI filiul comunal al Capitalei e convol.ntru asta-sera la 8 ore, spre a ține e altele, se va procede și la aleunui ajutor, în locul d-lui Al. Congescu, demisionat. * »ul Sf. Sava serbezá Mercur! 5 Dee 41 ° a patronului său, și a 67-a oare a fondării sale. * fieciare au anunțat că d. B. PÍÜ și-a dat demisiunea de la direct archive statului. item în posițiune d’a afirma câ spirea sfadă. Hasdau nu numai nu și-a dat demea, ci va aduce chiar astăzini se —cestiunea, naintea Camerii. * Cu Duminică s’a îndat patinagiul pe 1 Cișmegir. Timpul fiind frumos, era o multă lume.* harul ofițal de ori publică decretul I al prin care se da medalia Serviciul liveă, clasa I d-lor Gheorghe Vornicu,lescu Nicolae Dasu, Manolescu Ghiță, etc. a primit donațiunea de 13.000 lei tă a sitului Elena Domna de câtre P. . părintele arhiereu Calist Stratoias Bacaonul prin actul de donațiune utificat de tribunalul Ilfov. * uminică, 9 Decembre, d. N. St.v Poci va vorbi despre Crisa monetară. * i se comunică din Craiova cu balul sera de 28 Noembre, patronat de 1 general Anghelescu, a reușit pe lin.omitetul societații de binefacere din fi oraș este pe deplin satisfăcut de sită.-na și d. general Anghelescu, care în end vor porni spre Bucuresci unde petrece iarna, au dat afară — or Sâmbătă cum din erore s’a țin ~ un regal în frumosa lor locuință. Putem dice cu totă Craiova a luat -te la acest bal, care nu sa terminat cât cu începutul 4Hei* Societatea austro-ungară din Bucuresci împărțit lilele acestea îmbrăcăminte apletă de iarnă la 20 de copii sărmi. In studiul secțiunilor camerei se gătsesc următorele proiecte de lege : tsu.Tfjwmti’h.rmntmn.reorganisarea legei 2 Proiectul pentru acordarea unei penuii de 130 lei pe lună d-nei Maria Stig, soția fostului șef de musică care a lovit în armată 22 de ani. 3 Proiectul pentru stingerea zecimelor jdeiene și comunale asupra cailor de comunicație, neîncasate la 1 Iulie 1884, din elitele anilor trecuți până la 1 Ianuaiy 1879. 4 Proiectul pentru numirea unui insector general, cu retribuțiune de una de lei pe lună, însărcinat cu supravegherea caselor de credit agricol precum i cu diferite alte lucrări atinge tóre de erviciul ministerului de finance. 5 Proiectul prin care statul renunță a rămășițele din tacla de 50 bani asupra tutunurilor indigene din recoltele anilor 1867 până la 1872 inclusiv. 6 Proiectul pentru înființarea a două nurouri vamale, unul la Roman și celiit la Botoșani. Necesitatea unui club artistic simțindu-se, mai multe persone s’au întrunit la I. N. Cerkez spre a discuta asupra fondării unui asemenea cerc. * * * * Eri a fost deschiderea Atheneului. D. C. Esarcu, președintele acestei societăți, într’un discurs întrerupt prin desele aplause ale publicului, a arătat progresele realizate până aci de Atheneu și a vorbit despre programa lui viitare, între altele despre silințele ce-și despre a putea înălța un frumos edificiu al artelor. După aceea d. Hasdäu a ținut conferința sea asupra raporturilor dintre limba și inteligința poporului român. * * * Marți la 11 Decembre d. Demetru Popovici va da, supt augustul patronagiu al Maiestriei Sale Regina, un concert în sala Atheneului. D-nii Dimitrescu, Milde, Weineter și Löbel vor da concursul lor. * * * Sâmbătă a fost la Atheneu al doilea concert al d-lui Brassin și a d-șorei Clara Stein. Concertul a isbutit forte bine; publicul însă nu era tocmai numeros. * * * După cum am anunțat cititorilor noștri, societatea austro-ungară din Bucuresci a dat în sera de 1 Decembre, Sâmbătă, unserată în sala otelului Union, pentru mărirea fondului iei. Sala, decorată cu drapele austro-ungare și române, cu portretele suveranilor Austriei și ai României, cu verduță și flori, era de un aspect atrăgător. Cn lume alesa a început a umplea sala încă de la orele 9 sera. D-nii baron de Mayr, ministrul Austro-Ungariei, cornitele Vass, cavalerul de Mezey, d-na și d. Luzzara, consulul general al Austro-Ungariei, d-na și d. baron de Rohn, d-na și d. baron de Hertz, d-na și d. Gradovici, d. cavaler de Oehlberg, d-na și d. Lahmann, d-na și d. Ferdinand Ghica, d. colonel Lahovari, mai mulți secretari de legațiune și alte persone umpleau sala de marmoră a otelului Union. Danțul, început pe la orele 16 și jumătate, nu s’a sfîrșit, decât pe la 5 de diminață. Intr’un cuvânt, serata a reușit, și rețeta — destinată a ușura multe nevoi— este destul de frumosă Comisarul de clasa î T. A. precum și d. O... funcționar, au fost depuși la Văcărescu. Dânșii sunt acuzați pentru faptele despre care am vorbit, privitóre la asasinarea unui arestat pe care în urmăl’au spânzurat, spre a se crede ca dânsul s’a omorît. Ministrul de finance al Ungariei, d. Szapary, în faca stării în care se găsesce poporațiunea, a ordonat casierilor perceptori de dâri ca să nu facă esecuțiunea decât cel mult după un an de prima rămășiță, ca vitele și caii să nu se vândă decât cu prețuri bune. N’ar fi roü ca, și la noi, să se ia măsuri d’a nu se vinde pe nimic vitele sătenilor.* Vineri la 30 Noembre, ne spune Gazeta Transilvaniei, s’a serbat în mod solemn la Brașov 4i l a sf. Andrei. Elevii s’au întrunit în sala cea mare, unde profesorele Ion Popea le-a ținut uă cuvântare despre activitatea mitropolitului Andrei Șaguna. La biserica sf. Nicolae s’a celebrat un parastas în memoria marelui Andrei și corul școlar, sup conducerea profesorului Iacob Mureșanu, a cântat „Romănime mult cercată.“ *K* *XDupă proiectul de buget al orașului Brașov, pe anul 1885, veniturile sunt de 351,723 fi. 23 cr., și cheltuielile de 399,842 fi. 59 cr. E prin urmare, un deficit de 48,019 fi. 36 er. __ y. -X--x-*• ** trul financelor a convocat comisiunea însărcinată de a studia cestiunea monetară. Acesta comisiune se va întruni la 12 curent supt președinția d-lui Minghetti. Uă telegramă din Madrid, cu data de la 10 Decembre, zice cu judecătorii de instrucție ordonând urmăriri în contra studenților cari au semnat protestări, profesorii liberali își propun de a interveni în proces ca parte civilă în contra autorităților. Citim în le Temps de la 11 Decembre: „De la începutul secolului, rivalitățile ruse și englese s’agită in giurul Persiei. Rușii, încet și cu răbdare, au naintat spre Sud. Astăzi ei sunt vecinii Englesilor; conflictul pare să isbucnesca dintr’un moment într’altul, și nu comisiunea micstă, însărcinată să delimiteze fruntariele în Afganistan, îl va împedeca vr’uă dată. „Eventualitatea unei asemeni conflagrațiuni lovesce prea mult în interesele europene pentru ca d. de Bismarck să nu se preocupe și să nu ia tote disposițiunile sale pentru a fi informat în privința celor ce se petrec și a putea să facă a se auzi vocea ma chiar la faca locului. Ambasada trimisă în Persia pare ca nu are decât scopul acesta." SCIRI DIN AFARA Prin cercurile militare din Belgrad se vorbeșce despre înființarea a cinci batalione moi de infanterie și a două escadrone de cavalerie.* Consiliul de miniștri ungar a interzis—în Tinpuria ciaiului ruten Slowo, care apare un leifiberg, biuu» ... fifiă—■ astfel zice decretul—este plătită de un comitat ruso-panslavist, atacă cu violență pe Ungaria și îndemna pe Ruteni a se declara contra Ungurilor. * Micii proprietari scoțiani din insula Skye au luatotărârea, și au și esecutat’o, să nu plătiască dările. La 11 Decembre sosiră acolo mai mulți perceptori din Edinburg spre a încasa datoriile, dar el fură întâmpinați d’uă mulțime mare de popor care’i insultă și bătu, astfel ca perceptorii nu seiură cum să plece mai curând napoi. •XIn Neue freie Presse gâsim următorea telegramă din Temișora, cu data de 11 Decembre: „Prefectul de aici a interzis trimiterea unei broșuri anti-dinastică contra regelui Milan, redactată de partizanii principelui Karagheorghevici și tipărită în 2000 exemplare. Câteva exemplare au fost trimise ministrului-președinte Tisza, de la care se ascepta instrucțiuni.“ * In privința cestiunii studenților spanioli, se anunță din Madrid ca senatorii aleși de universitățile spaniole auotărât să țină oă întrunire în casa fostului ministru Mojano. Să aime ca ei voiesc să propună în Senat numirea unei comisiuni parlamentare care să studieze cestiunea. * Se telegrafiază urmatorele din Belgrad, cu data de 13 Decembre, 4‘arul1R Presse: „Fiind cu demersurile făcute până acum de guvernul sârb în cestiunea legării drumurilor de fer turcesci au rămas deșerte, guvernul de aici va adresa uă Notă circulară puterilor semnatare tratatului de Berlin, prin care va cere resolvarea afacerii în cestiune, de vreme ce ea este internațională și garantată prin tratatul de Berlin, și va pretinde intervenirea puterilor. “ * Se anunță din Petersburg [câ’n naptea de 4 spre 5 Decembre au fost arestați într’un birt 12 nihiliști, printre cari se aflau și 2 femei. Săptămâna trecută s’au făcut în capitala rusă peste 40 arestarî. In Londra, a mai sosit din Petersburg sosrea cu comitatul esecutiv nihilist a publicat oă proclamațiune prin care condamnă la morte pe ministrul de interne, cornitele Folstoy.* Se telegrafiază din Roma, cu data de la 10 Decembre, ca îndată ce s’a avut cunostință despre propunerea președintelui Statelor Unite d’a opri pentru trei ani baterea dolarilor de argint, minis- RESPONS LA MESAGIUL RIGAL Sire, Proiectul Camerei. Adunarea deputaților î și îndeplinesce cu fericire misiunea ce are de a exprima Maiestaței vostre sentimentele de adânc respect și de devotament nemărginit al țarei pentru iubitul ier Suveran. Națiunea a primit cu bucurie îmbunătățirile ceri în cursul legislaturei trecute au fost introduse în Constituțiune și în legea electorală, cu scopul de a asigura uă represintațiune și mai exactă a sentimentelor națiunei în Adunările legislative. Liniștea care a încongiurat punerea în aplicare a legei celei moi a dovedit spiritul politic al cetățienilor, în același timp neîndoiala lor încredere în securitatea ordine întemeiată pe respectul legei. Am primit cu fericire asigurarea cu relațiunile nóstre cu tóte puterile, și in special cu vecinii noștri imediați, sunt din cele mai bune; amiciția lor a tuturor ne este preținsă pentru ca să urmăm în liniște lucrarea consolidarei și a desvoltarei societaței nostre. Interesele interne ale țarei sunt astăzi obiectul preocuparea tuturor cetățianilor. Nu vom lipsi de a răspunde apelului Maiestâței Vostre și de a ne consacra totu atențiunea și munca la opera delicată ce avem de îndeplinit. Vom căuta, împreună cu guvernul Maiestaței Vostre, mapouclu practice pe a Uă satisfacțiune aspirațiunilor legitime ale națiunei, și de a asigura prin măsuri efective progresele reale cari să întemeieze prosperitatea iubitei nóstre Românii. Cunoscem cât este de întins câmpul îmbunătățirilor cari sunt în studiu, și cari privesc administrațiunea, justiția, biserica și învățământul public. Nu vom cruța nici un ostenilă pentru a-1 străbate, silindu-ne de a corespunde dreptelor cerințe ale tuturor. Armata, pe care țara oă vede cu fericire întărindu-se și prosperând, grație mai cu osebire înaltei solicitudine Jonice a Maiestâtei Vostre, ne va găsi gata să facem tote sacrificiile ori de câte ori va trebui să îndestulamă necesitate a iei, sau să-i înlesnim realizarea unui nou progres. Preocupați de necesitatea d’a avea câile nóstre de comunicațiune complectate cât mai curâd, am primit cu bucurie scirea câ lărgimea normală s’a putut adopta pentru unele din liniile în construcțiune conform dorinței Camerelor trecute, fără a se trece peste cheltuiala prevăzută. Vom da guvernului Maiestaței Vóstre tot concursul nostru pentru complectarea rețelei cailor nóstre ferate. Mai cu semn, Sire, ne vom preocupa să găsim mijlocele d’a ușura în presiune , și de a preveni în viitor suferințele aduse țarei de crisa economică care o bântuie. Căutăm cu toții rădicarea agriculturei, înlăturarea crisei monetară actuală, desvoltarea comerciului, crearea și întinderea industriei nostre. Ca să ajungem la resultatul dorit vom lucra cu cea mai seriosa cugetare, gata ca să dam tot concursul tutor măsurilor menite d’a însemni acesta reală întărire a țarei. In îndeplinirea acestei misiuni imperios impusă de împregiurarile în cari ne aflam, nu vom uita un motiv ca națiunea întrega își concentrază privirile și așteptarea asupra soluțiunilor ce se vor da acestor grave cestiuni. Suntem fericiți ca și pe acest tărâm al desvoltarei nóstre pacinice. Românul cel mai doritor al progresului iubitei nóstre patrii este Suveranul nostru. Facem urările cele mai caldurase pentru fericirea și sănătatea Maiestatei Vostre, a Maiestatei Sale Reginei, a Alteței Sale Prințului Regal și a întregei Augustei Vostre familii. Se trăiască România ! Se trăiți Maiestate ! Se trăiască Maiestatea Sea Regina! Raportor, M. Ferichide. X