Romanulu, iulie 1885 (Anul 29)
1885-07-01
.-! a xx u ix u i u ±t j. , ' Iitere Pe«*, pagina IV............................... bgnI » ” » m ...... 2 iel — 1 reclame pagina III și IV lina 2 — ® n A se adresa: A, la administrațiunea Jiaruula Havas, Laffite et C-nne, la Place de la B nise la d-ml Haasenstein et Vo,Ier, (Otto Maass). ORT, S. M. la G. K. Dube et Cune, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. Scrisorile nefrancaze se refusă —ondatore: C. A. ROSETTI EDITIX3 data aceu postă trece în cu străinătatea, așa pot isbuti țările mici; așa își mai pot ele apăra, de succes, interesele și drept aceste cuvinte, nainte d’a studiul asupra nuoului tarif îndemnăm din nou pe celase fauă parte deschinnice și să se întrunăscă, să și să otărască ce trebue să emul în viitorele tratări conul, în sistema constituțive stăpânul țârei, ci represiei, esecutorul voințelor i țâra voințele, mai cu senhi giurâri atât de grave. Kî suntem câ, décaotărîți, a asupra procedurii de arva îndrăsni guvernul, chiar stă-cji, a-i călca voințele, cici și a o omorî economicesti, urmare a o slăbi, sau chiar rî din punt de vedere po• * icru dér toți Românii cei ici tótu lumea lucrézá, tót se mișcă, și décá noi am nepăsători, de nimeni altul, le noi, nu ne-am mai putea nimeni altuia decât nouă și putea imputa relele ce ar vipra țării prin întocmiril e greșite. î la noul tarif general. ;ăuă lună până fia a lui a.. 11 I ci intere tr isbuti (fui aé se greșelei iu alter pobabil tate—se solubii ai O carefic £ 130 ane BK UClCitlB. I „ I i OU I „ E sciut că obiectul de căpetenie a țarei nóstre sunt cerealele. e asemenea sciut că țările occidentale în care noi esportăm, afară de Englitsza și Belgia, au luat măsuri de a supune la uă mare taxă vamală importul de cereale. In acesta situațiune, cerealele din Romănia, care se duc în acele țâri, vor fi apăsate nu numai de tacla de innort ce ele se impun, ci și de tacla de esport, stipulată de tarif. 3 adevărat ca și tariful vechi si privede aceste tacse ; 1 adevărat iarăși cu ele se plătesc și icum , dar tot atât de adevărat este ca, atunci când tariful acum aplicabil s’a făcut, statele în care noi esportam nu luaseră măsuri de protecțiune, nu impuseseră importului de de cereale străine facse atât de onerase. Situațiunea în care s’a făcut acel tarif nu mai există. Mai pretutindeni, ca măsură de apărare,s’a îngreunat importul de cereale străine. E do vădit ca cerealele nóstre nu vor intr s cu forte anevoiă vor intra, pe piețele statelor ce le-au isbit cu taele vamale mari. Și nu acesta este interesul nostru, câci scut este ca producem mai mult de cât ne e trebuincios și trebuință care avem să esportăm. Spre a înlesni dor esportul, când alte măsuri n’avem la disposițiune ar trebui cel puțin să nu-î impunem taxe, câci acele taxe nu au alt efect nevoiósá desinețele celor mai rese naționale, stru cereale să le inire pentru în străinul țării ; sunt nevoile și suferințele necarei ramure de comercia și de industriă în parte—facem apel la comercianți și industriași de a veni să ne arate suferințele și a ne sfătui asupra mijlocelor de înlăturare a lor. Cine să mișcă acum, bine mare face tarei și chiar interesele sale proprii pare le va ocroti. Ne place să credem—și mișcarea ce a produs în țară la 1875 nenorocita convențiune comercială austroromână neautorisă să ne așteptam —câ nu vor fi Românii acum mai nepăsători decât erau atunci și câ vor lupta pentru ca răul să nu se mai repete. Supunem deci proprietarilor, arendașilor și tutor celor ce esportă cereale propunerea d’a se desființa tacsa de esport, și, asigurați câ interesele lor le susținem și le apărăm, îi îndemnăm a se uni cu noi pentru a cere să se reformeze tariful general, în acestă privință, cum s’a reformat pentru satisfacerea altor interese mult mai puțin românesce și mult mai puțin favorabile țârei decât acelea pe care le susținem noi. Directore: VINTILA C. ROSETTI ABONAMENTE Capitală și districte: un an 48 lei; șese luni 24 lei luni 12 lei; uă lună 4 lei. tóte țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: ANIA, la administrațiunea cjiarului și oficiele poiRIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la BIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt., ITALIA, la d. dott. Cav. Gustavo Croce, Via San Frani Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele uejnililicate se ard — mi1?»/® omis n vni'Ki 4,. _ » emi. rif general, în sistema ecoprotecționistă, nu numai ași resolvă un număr atât de cestiune, încât pune în ga economiă națională a laaceea nu un articol, ci d’un adin și de părerile celor diresați o mare trebuință. făcut datoria d’a atrage alului tarif general atențiunea producătoriloü consumatori, •ugat a-i studia d’aprope și aniica observațiunile ce au asupră-i. î îndemn îl repetam și asigă-se toți cu politica eco- a țârii nu se póte și nu trebotărască numai în biuron minister; gă-se asemene cu guvernul mici—oricare ar fi el,— va găsi sinon" r • " ,?aț& nu•i .v Scopul politicei economice a statului romin, în situațiunea în care ne uita iele perma-3, fie ransformate prin industrie 1) In vedere cu acest scop, vom eimina noul tarif general. El prevede două feluri de taxe : taxe [ di import și taxe de esport. Taxele de import, pe cât să pute judeca în lipsa de date de care atât n-am plâns, sunt destul de mari, încât ceea ce producem deja sau să tate produce în țară este bine obotit. Contra taxelor de esport însă, în general, protestăm și cerem, cel puțin întru cât privesce cerealele și produsele industrielor derivate, a lor desființare. Tariful general, întrucât privesce cerealele, prevede urmatorele taxe : o cerem și ca uă datorie de ce ciințâ și de consecință pentru a tida ce are guvernul și care liber să pretinde , câci partida liberal în ministerul iei de la 1861, care președat de Ștefan Golescu — a ființat taxele de esport. Acum, nevoia d’a desființa, a taxe e mai mare decât atunci, ] tru câ astăzil pretutindeni npi se pun taxe pe cerealele străine Sperăm a fi dovedit trebuința ce este, pentru înlesnirea vinderii în străinătate a produselor agricole române, de desființarea taxei de esport; sperăm ca agricultorii, proprietari sau arendași, înțelegând de cât fi le póte fi în transacțiunile cu sănătatea, décâ n’ar mai avea să tesca, drept taxă de esport, 1 ba bani de fie ce chilă de grofi, să uni cu noi și vor cere de la gmi desființarea acelor taxe de exportă mai bună, mai drepta și legitimă ocasiune d’a cere văi care nu póte fi alta ; și guvernul care scie ca până ai a făcut pentru agricultură numai cursuri, nu va putea să nu recun dreptatea cererii și să nu ia mi de a-i da satisfacere. Apelam dér la muncitorii de mént d’a se disposițiunea i și a le susține —După propunerea gurabinetul din Roma și dechiarat gata să intre ■ a deosebitelor punterăprivitóre la cestiunea ă.—Nisee depeși din isdin Sudan, menționăză idiului. Acesta scheme.—Sunt câteva zile de număr de ștampile și deosebite formate pură: „Asupra Balcanilor ■ ■ zile, fiina va apare în confiscare la vama:etru Varna. S'a ordonat uă anchetă. Londra, 12 Iulie. — Uă scrisare venită din Clur constată câ, înainte de căderea Kartumului, Mahdiul ar fi oferit guvernului englez de a lăsa trecerea liberă generarelui Gordon pentru un preț de răsp“0,000 franci, dar că Ent să adereze la acesta —împăratul trebuie să 14 Iuliü pentru a se de acolo va pleca la nuva sosi la 17, dimbrița. aFARA ce î se traressendiile 80 . 1 ^98 >ire 4,,*UuP Waddingsbury a avut un cazacțiunea pe care a dobânfrancez fu cu intenn 1 conferințele acele, la cari au luat parte și miniștrii comuni, s’au discutat și afacerile comerciale-politice, precum și pre importanta cestiune a înoirii convențiuniior comerciale care espiră în anii 1886 și 1887. Se zrie câ miniștrii unguri și-au espus cu prilejul acesta punctele de plecare privitor la tote detailurile față de nici un reservă, au făcut și proposițiunile, pe cari le-au aflat de lipsă din punt de vedere ungar, astfel încât negocierile ulteriore se pot continua înscris. Conferința vamală austriacă va avea tot uădată datoria a elabora instrucțiuni și a statori un proiect cu privire la relațiunile ungare cu statele vecine, și în deosebi cu România. La tomna apoi se vor continua negocierile în ministerul comun. Neue freie Presse scrie în numărul său de Mercuriera, despre desființarea curții cu jurați din Sibiu, urmatorele : „Uă ordonanță a ministrului ungar de jnstiție dispune desființarea juriului de presă din Sibiu, transpunând agendele juriului din Sibiu la tribunalul din Cluj. »Acesta măsură a fost deja înainte de asta ,cu vre-o câteva luni anunțată în dietă Gie câtre dr. Pauler, și se motivéda cu adreea ca procuratura statului n’a fost în putare să exopereze de la jurații din Sibiu vr’un verdict condamnator nici măcar în contra foilor române. Pot complexul de masuri escepțional, pe care d. Tisza le-a anunțat în Oradea mare, se pare deci a se reduce la regularisirea curții cu furați, din spart geamul vagonului clasa Iaresci-Viena și a lovit în cap pe vebila domnă Elena Bărcănescu. Din circ, accidentul nu a produs alte foințe decât spaima. Cașul s’a ma dus altă dată. Tot acolo a fost tov posatul Suleiman Bey, fostul minist Turciei. Vrei să scii ce măsuri a luat adorațiunea ? !Snoî una. Cuvântul respun... bilitate e sters din dicționarul colectivităților. Petre firăcișteanu. I fi 1100 kilog. La intr. La eșire 1 ~ Grîu. ... „ 1.80020 Secară ... „ 1.20 0.10 Porumb. . . „ 120 010 Aloe sénceps. „ 100 0.10 Orz și malt . „ 1.00 0.10 Orăx ... . 1.00 0 10 1.00 0.10 SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 10 Iulie.—Genevarele de Courcy depeșază ca a invitat pe comercianți să reintre în Hue, de unde eșiseră în urma atacului îndreptat contra Francesilor, câ a acordat resculaților un termen de 10 cile pentru a se supune și ca a licențiat armata anamită.’ Madrid, 10 Iuliu.—S’a constatat de la 20 Mai, în Intrega Spanie, 30,000 coșuri de holeră, din care 14000 urmate de morte. Londra, 11 Iuliu.—Daily News dice ce circulă soirea prin cercurile diplomatice câ guvernul e dispus să stabilescă detașamente de trupe engleze la Candahar și prin împrejurimi, cu consimțământul Emirului. Viena, 11 Iulie. — Depeși private primite din Berlin spun ca la Cameroon s’au întâmplat de curând noul lupte între Europeni și Negrii, ca a trebuit să intervină canoniera germană pentru a stabili ordinea, și câ instigatorul acestei răscule a fost rănit ! TV mai vnî — confere cu personajele pontice vieneze in privința Egipetului și se afle părerea lor. D. Barrem n’a avut câtuși de puțin însărcinarea să se ocupe de cestiuni politice sau să sondeze opiniunea Austriei, de vreme ce acesta opiniune este în destul de bine cunoscută pe aici. ENGLITERA Discursul program al lordului Salisbury, mai ales întru cât privesce cestiunia afghană, n’a produs nici cum laiscea așteptată prin cercurile politice din Berlin. Ele nu-și mai ascund1;astăzi îngrijirea lor, de vreme ce din dechiarârile lordului Salisbury se deduce câ d-sea nu este dispus a satisface pretențiunile rusesc! astfel precum doresc cei din Petersburg. I Domnece în adevăr convingerea cât Rușii doresc pacea tot atât de serios , ca și englesii, totuși se presupune ca negociurile vor tărăgăi și câ în acest nestimp nu vor putea fi înlăturate neliniștiri de tot felul. Intrucât prvesce cestiunea egiptena, chiarul Minning News publică urmatórea relațiune : Lordul Lyons va fi în curând însărcinat să facă guvernului franceză comunicare, care se va raporta la convențiunea de la 15 Marte. In acesta comunicare, care va fi trimisă și celorlalte puteri, lordul Salisbury va arăta ca convențiunea nu’a fost ratificată de mai mulți din cei cari au semnat-o. Daca acesta ratificare va mai întârzia încă, atunci nu-i mai rămâne alt Egipetului decât să fie decmarat de falit chiar în cursul acestei ani. Trebue să se pună un capăt acestei situațiuni, câci altfel Eughitera se va vedea nevoită să renunțe la convențiile și să înființeze în Egipet un guvern tare, care se mlesnescu evacuarea față a veni ural anarhiei. Emirul publică un apel câtre tote triburile de munte din Afganistan, îndemnându-le a lăsa la o parte neînțelegerile lor interiore și a se uni spre a se opune atât Englesilor cât și Rușilor, în fine ori oul s’ar încerca a le cuceri țăra. Emirul făgădui a procura arme și provisiuni tuturor celor cari se vor apropia de dânsul în acești timpi de nevoie. Se afirmă câ Emirul este forte nemulțumit de resultatele celei din urmă călătorii în Indii și câ el se aștepta ca Englesii să-i dea cel puțin un milion livre Sterlinge și 100,000 pusei pentru ca să potă apăra provincia Herat. De asemene el să plânge contra oficialilor englesi de la fruntarii, cari au îndemnat pe soldații săi să începa focurile contra Rușilor și apoi refulară de a lua parte la luptă. Mahomed Isa Khan, vărul Emirului, s’a pus în relațiuni directe cu Rușii. Mulți afirmă ca el face acesta cu scirea și voia Emirului, când alții deblară ca el lucreza independinte și ca nu să află supt controlul Emirului. Călătorii cari vin din Kabul spun ca Afganii, la cas d’un resbel, se vor unii cu Rușii din causa tiraniei Emirului. AUSTRO UNGĂ JA Din Viena se telegr »fideră cu negocierile miniștrilor ungari și austriaci cu privire la roirea convențiunii vamale și cortiiciale, precum și privitor la tote afacerile comune cari stau cu aceea în legătură, d’uă cari dată s’ai terminat. .Convorbirile pe cari le-au avut miniștrii ungari cu cei austriaci se raporteza la tóte afacerile cari stau în legătură cu conven TELEGRAMA PARTICULARA Severin, 12 Iuliu s n., 7 ore séra. Directorele „Românulu“ Trenul accelerat nuna SCIRI D’ALEDILEI Maiestatea Sa Regele a primit din partea M. S. împăratului Germaniei, Rege al Prusiei, două scrisori, prin cea d’ânteia notifică Maiestăței Sale încetarea din viață a A. S. R. Principelui Carol Anton de Hohenzollern, er prin a doua T notifică înceterea din viață a A. S. Principelui Frederic Carol Nicolae al Prusiei. Ex. Sa D. dr. Busch, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al M. S. împăratului Germanii, a avut onorea a remite M. S. Regelui scrisorile de notificare. * Citim în VIndep. roum. V. Naț. publică numele membrilor din comitetul său de direcțiune, adică : d-nii Dim. Ghika, Eug. Stătescu, E. Costinescu, G. Cantacuzino, D. Olănescu și R. Oprenu. Prim redactare este d. N. Xenopol, cap de cabinet la ministerul de interne. In aceste condițiuni, ce sinceritate au JUSTRO-UNGARIt SI ROMANIA Camera comercială din Viena a ținut a-laltăieri, supt președinția d-lui Haardt, oă ședință plenară venind la ordinea căiler, între altele și raportul secțiunii privitor la negocierile asupra viitorelor raporte politice comerciale între Austro-Ungaria și România Consilierul de cameră Singer, al carui referat va fi presintat ministrului de comercia,fice ca prin publicațiunea cea mai nouă a guvernului român privitore la tariful autonom, care va intra de la 13 iulie în vigore, cestiunea unei convențiuni de favor a devenit forte acută. „Nici un guvern, orice referentul, nu pate să se abțină d’a lua măsurile cele mai aspre la cas când ni se va denea măcar numai pe acei, cel mai mare favor sarcineza cu critica lor secretarul ras al ministerului de externe; în 1 ful de cabinet al d-lui I. Brătianu sărcinat să descrie politica interior binetului. Publicul e așadar prevenit: I săpun drept cașcaval. ! * ix .). Sâmbătă, în cjiua S-ților Petro vel, societatea națională a precu măcelarilor și pescarilor din Bucu, serbat a șaptea aniversare a înten. sale. Scopul acestei societăți fiind ca toți membrii să-șî putá aduce ajutor mutual la trebuințele lor; a desvolta spiritul de economie; a face membrilor credite ieftine; a ajuta pe cei căzuți în neputință d’a munci și a îmormânta, cu chieltuiala societății, pe cel dintre membrii care ar muri, să înțelege că noi o aprobăm din totă inima și suntem fericiți când vedem că asemenea societăți prospereza. La solemnitatea de ieri, pe lângă societari, au luat parte d-nii P. Enescu și I. G. Bibicescu, după bărbați cari se ocupă cu zel de întocmirea de societăți între muncitorii români și de prosperarea celor înființate. D-lor, și cu ocasiunea aniversării de ieri, a dat societarilor sfaturi părintesci și i-a îndemnat la muncă ca miijloc de îmbunătățire a vieței s’au spulat că n’au putut participa D-nul Vintilă Rosetti care lipsea din Bucurescu și N. Manolesm care n’au putut lua parte la acastă serbare. Numărul membrilor e de 696, între cari 279 femei. Capitalul societăței să urcă la 2072 2 114 b. * Secția vacanțelor la curtea de casație este compusă astfel: D. C. Schina, președinte; d-nil Sc. Ferecchide, G. Crețeanu, Al. Giani, D. Zamfirescu și C. Ștefănescu, membri : Ciru Economu, procurore. •& * In Românul de la 27 Iuniu am public>of no POPOSTinrifiinfă ro*>i -f-ATM lo A ~