Romanulu, august 1885 (Anul 29)
1885-08-02
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și veî putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV..............................40 bani Deto » » » n HI....................2 lei — „ InserțiunI și reclame pagina III și IV linia . . 2 , — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea c] jarul al. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — 20 BANI EXEMPLARUL REDACTIUNEA SI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA Fundatore; C. A. ROSETTI EIDITITTIsriE-A. ( 13 ) I VICTORIEI, 10. Directore: VINTILĂ C. VINERI, 2 AUGUST 1885 Luminetate și ve fi. ABONAMENTE In Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; cât lună 4 lei. Pentru tóte terile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (parului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15, Fleischmarkt., IN ITALIA, la d, dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova, — Articolele uepuMicate se ard — BÜCDRESni ii AUGUST 1885 Un fel de mândrie națională, face pe clasele dominante ale unei țâri, se nege esistența unui rou sau a unei primejdii de îndată ce este vorba de țara în care trăiesce acea clasă. In România, pătura de sus, recunosce oriunde existența unei cestiunei sociale , afară numai de țara nóstrá. Décá eu sé treci în Rusia, de sicur economiștii de acolo și acei cari le împărtășesc ideile vor spune ca ori și unde reformele sociale ar putea să aibă rațiune de a fi, afară, bine înțeles, de Rusia , așa buniórá în Francia, Germania, Englitera etc. Și decâ treci și în aceste țâri, același răspuns a ucis. In Francia de es. nu este uitat—și nici nu se va uita—celebrul și lugubrul cuvânt al lui Gambetta. Cestiunea socială nu există. La noi când ni se spune ca neavând industrie nu avem proletariat, acesta va să fică ca imediat ce industria se va nasce, proletariatul își va arăta facia lui hidusă și cestiunea socială se va pune. Ce se întâmplă însă cu aceia cari ne spun asemenea lucruri ? Ceva forte ciudat. Ca tocmai ei, cari dau alarma asupra desastraselor urmări ale industrialismului sunt cei mai înfocați apărători ai industriei naționale, care, după spusa lor, va aduce proletariatul. Bolnav trebue să mai fie și într’uă stare de plâns, mecanismul raporturilor nostre economice, daci neavând —cum se ffce—proletariat, suntem nevoiți a propovedui un sistem care, de sigur, va aduce în sînul societății nóstre bâlele biduse cari sfîșie societățile apusene. Și cu tóta acesta lipsă de logică în argumentarea acelora cari s’au improvisat de economiștii clasei privilegiate, acesta clasă în purtarea iei este forte logică. Cum însă, acei cari o susțin pe calea tiparului, nu pot spune scopurile ascunse și adevărate ale clasei stapânitare, de aceea cad în nelogică, de multe ori înecânduse în oceanul de cuvinte deșarte, dar care adese prinde pe mulți în cursă. Țara nostrá în privința industriei este în fasa când muncitorul, meseriașul este aprope independent, având fiecare microscopicul sau atelier, în care lucrezá pe semasca, producând, să înțelege, scump și prost, dar cu tote acestea având asigurată, până la un orecare punt, viața și independința. Clasa privilegiată care până acum se dedase mai mult la agricultură, caută, aspiră a pune mâna pe producțiunea industrială concentrând-o, organisând-o, pentru marele și bănosul ei folos. Supt cuvântul de „bogăție națională, “ dânsa voește sâ concentreze pe lucrătorii împrăștiați și independinți de aici, în fabrici, aducându-i în starea muncitorilor apuseni, cari nu au decât cele două brațe ca mijloce de hrană și care trebue să și le închirieze stăpânilor de fabrice, pentru cuvântul cu ei nu posed instrumentul de muncă, de astă dată acaparat de clasa stapânitare. Și apoi décá Tar avea, dânsul producând cu un instrument inferior și în mic, nu va putea ține piept marei industrii care produce în mare, și prin urmare mai eftin, mai bine, mai ușor. Marea industrie capitalistă, care începe a se nasce la noi, are nevoie de oă masă compactă de muncitori, ne având alte mirjlorce de hrană decât salariul lor, mai numerosá decât trebue, pentru ca membrii iei se puta să se concureze între dânșii, întru marele folos al clasei stapânitói’e și conform legii ofertei și cererii. Astfel s’a întâmplat în țarele industriale ale Apusului, care și ele au trecut prin fasa în care suntem noi și care cu venirea industriei capitaliste s’au schimbat dând naștere proletariatului care, după însuși mărturirea pretinșilor noștri economiști politici, este urmarea înființării industriei. Și tot acești economiști pentru a da un interes „național“ propoveduirei lor, ne vorbesc despre „avuția țârei“, „interesele naționale“. Am văzut câ este pur și simplu vorba de interesele unei clase, și nici de cum de interesele obștei țârei. Se abuseza în adevăr de cuvântul „de bogăția țârei,“ cum să abusezá de belșugul de pământ din țara românescă, pentru a dovedi ca toți aceia cari se îndeletnicesc cu îmbunătățirea sortei țăranului nu au dreptate. Ce are a face cu bogăția Englitezei, a Franciei, a Belgiei este uriașă, adică cu capitaliștii, clasa stápânitóre este bogată, când toți aceia care au produs aceste bogății trăiesc în mizerie, născându-să săraci și murind tot așea de săraci? Ce are a face ca pământurile sunt în belșug în țara românască, cum sunt și în Irlanda, Italia etc. daci cu tote acestea aceia cari le fac roditare sunt în starea cronică de ferne, mâncând și trăind în acea chip ca chiar organul clasei proprietarilor, să miră „cum acești nenorociți nu cad d’a înpiciorele.“ Și cu tota negațiunea economiștilor de ocasiune, proletariatul industrial, deși nu există cu tóte caracterele acelui occidental , există în centrurile mai mari ale țărei. Amintescă-și numai cineva fabricele care exist, amintescă-și grevele din Brăila și Galați a muncitorilor, și-și va face convingerea, cu începutul proletariatului îl avem. Nelimpezirea însă cu totul a raporturilor economice, face de sigur ca prăpastia între cele două clase , să nu fie încă așa de adâncă ca în celelalte țări; ânsă în germene, aceleași fenomene se observă aici ca și aiurea. E destul ca am constatat, ca chiar neavând proletariat industrial, clasa stăpânitare caută să-l alcătuiască—și-l va alcătui decât în mersul lucrurilor, nu va interveni alte cause determinante, care să împedice alcătuirea unui proletariat industrial identic celui apusean. După Le Temps,zece coșuri de holeră s’ar fi semnalat la Odesa. Marsilia, 12. August.—Numărul deceselor holerice a fost eri de 12. Madrid, 12 August.—Numărul deceselor holerice în Spania a fost era de 1700. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 12 August.—Sir Drummond Wolf a sosit aicl și se crede ca va sta până Vineri. Viena, 12 August.—Principele Bulgariei a fost invitat personal să asiste la marele manevre ce se vor face în tomna asta în Boemia. Principele a făgăduit câ va veni. Viena, 12 August.—Ambasadorele Austriei la St.Petersburg și ambasadorele Rusiei la Viena, vor asista la întrevederea de la Kremsier. Berlin, 12 August.—Astă sara un mare prând se va oferi tutor delegaților conferinței telegrafice internaționale. Mai mulți miniștrii și membrii ai corpului diplomatic vor asista. Municipalitatea va da două serbări în onorea membrilor conferinței. Londra, 12 August.—După Pall Mall Gazette, Rușii ar fi ocupat și ar întări insula Quelpart. Paris, 12 August. — Circulă spirea câ s’a semnalat un deces holeric în Englitera. Patru coșuri de holeră s’au constatat pe bordul unui vapor englezesc dinaintea Oranului. DIN AFARA GERMANIA Am publicat deja oă telegramă din Berlin, care spunea ca’n urma întrevederii de la Kremsier va fi uă întrevedere și între Țar și împăratul Wilhelm. Acesta scrie este confirmată și mai mult astăzi, și se pare ca întrevederea se va face după dorința exprimată de împăratul Wilhelm, care s-a întremat atât de bine la Grastein, încât va asista la manevrele din sudul Germaniei și apoi se va întâlni cu Țarul. Amănuntele în privința locului și a timpului le va stabili principele Dolgorucki, însărcinatul militar de pe lângă ambasada rusă din Berlin, care a fost deja primit de împăratul Wilhelm la Gastein. In același timp ,j’arele berlinese comenteza într’un chip forte simpatic visita comitelui Kalnoky la principele de Bismarck, National Zeitung spune tot d’uădată ca, de la Warzin, comnitele Kalnoky se va reîntorce la Berlin, unde va sta câtevaiRe spre a se duce apoi să prezinte omagiele sale împăratului Wilhelm la castelul de la Babelsberg, mai nainte de a se reîntorce la Viena. Trebuie privit ca probabil, adaogă citatul chiar, câ acesta călătorie a comitelui Kalnoky are între altele de scop și pregătirea întrevedere! dintre împăratul Austriei și Țar la Kremsier. ENGLITERA D. Treveylan, fostul secretar general englez în cabinetul Gladstone, a vorbit Zilele acestea într’un meeting liberal despre programa liberalilor englesi. D-sea vorbi mai întâiă despre marile avantagii ale reformei electorale și despre valorea iui morală. Nu cred, «fie ® d-sea, cu coalițiunea dintre liga națională irlandeză și conservatori va putea inspira încredere țarei. Partita liberală are un programă : reformarea legilor țarei, mai ales a celor care privesc la cumpărarea mai cu înlesnire de proprietăți rurale; stabilirea unei sisteme complecte de guvernământ descentralizator; reforma municipalității din Londra; în fine revizuirea mecanismului parlamentar și a atribuțiunilor Parlamentului, cuprindându-se în acesta și reformarea Camerei lordilor. SPANIA Uă telegramă din Madrid, cu data de 9 August, anunță urmatorele : Don Emilio Castelar cutreeră acum nord vestul Spaniei unde ține mulțime de discursuri și este obiectul unor vii manifestațiuni de simpatie pe care i le face atât republicanii cât și liberalii. Tóte discursurile d-lui Castelar au de scop de a arăta absoluta trebuință ca tóte fracțiunile oposițiunei se se uniască spre a forma uă mare partită. Oratorele se dâ mai ales de osteneală a nimici descuragearea ce a coprins pe toți liberalii dinastici din causa remănereî la putere a cabinetului ultramontan-conservator cu totá recinta crisă prin care a trecut. nale care a fost călcată, era firesc lucru să simțim un mare simpatie pentru causa pe care ne-o supuneți, chiar de n’am fi avut deja acel motiv care nasce în noi cugetând la partea ce am luat spre a constitui România în regat independinte, îmi pare reü ca revenind la acest minister după 5 ani, văd ca speranțele ce avem atunci au fost puțin justificate prin fapte. Regret mult ca marele binefaceri pe cari tratatul de la Berlin le a conferit acelei pârți din Europa, făcând din România un stat independinte, n’au avut alt rezultat decât a ne face să vedem câ, un stat de curând născut, și care ar trebui să aibă multe cuvinte spre a avea ură pentru tot ce este persecuțiune sau opresiune, cu un asemenea stat lnic, permite lucruri ca cele pe cari mi le-ați citat astă”. Simț cu partea ce ia asociațiunea israelită din acest oraș este naturală și ca îi face onore. Densa n’are nici un interes personal și este natural ca, cel ce represintă pe coreligionarii lor dintr’uă țară depărtată, să vie să pledeze pentru dânșii. Purtarea d-vóstra impune tuturor respect și puteți fi încredințați ca vom face tot ce va sta în putința nóstrá, spre a alina suferințele israeliților din România (acest Stat la formarea câruia am luat un mare parte). Dar trebue să vă rog a mă scula, câ nu intru în amănuntele acestei afaceri și cred câ daca vă vom supune una sau două considerațiuni, veți fi de părere ca, în interesul chiar al cestimei, este mai bine să nu fac acesta. Am ascultat cu mult interes grasnicele fapte pe cari sir J. Goldsmid mi le-a denunțat. Dar ce însemnână acele fapte și altele asemenea ? Care este felul de resistență și de ostilitate cu care avem a face ? Ceea ce se petrece s’a comparat cu tratamentul pe care l’au îndurat creștinii în Bulgaria. Pe d’uă parte comparațiunea este drepta, dar pe d’alta nu este. Creștinii din Bulgaria îndurară suferinți din partea unui monarh despotic, pe care u acțiune diplomatică îl putea influința — deși nu sunt fórte mândru de resultatul obținut în acea ocasiune — care ascultă cuvintele ambasadorilor. Dar dificultățile d-vestra nu vin de la un monarh despotic. Faptele chiar dovedesc ca suferințele israeliților din România vin din causa unor prejudecăți înrădăcinate. Și câ aceste prejudecăți își iau origina în adunarea popolară care este supremă în acea țară. Ei bine, vorbesc înaintea unor domni cari au făcut parte din adunari popolare în acesta țară, și îi întreb care este opiniunea lor asupra efectului ce ar produce într’uă adunare popolară, intervenirea amenințătore a unei națiuni străine, pentru nisce cestiuni domestice. Cred ca cu totá durerea ce resimțim pentru suferințele israeliților din România, veți conveni cu mine ce trebue să procedem cu mare delicateță când avem a face cu uă adunare popolară. Tot ce s’ar putea privi ca uă amenințare din afară ar face pe Români să devie mai aspri cu evreii, în loc de a aduce uă alinare la suferințele lor. Acesta este uă cestiune care trebue tratată cu multă grijă, interesele israeliților trebuesc apărate având totdeuna în vedere delicata cestiune a sentimentului național spre a nu esaspera pe cei cari la urma urmei, au puterea în mânele lor. Am cuvintele mele spre a spune acesta și deși uă discuțiune care ar putea să eseste sentimentul național nu este pentru moment în interesul israeliților din România, puteți fi și curi ca guvernul M. S. va face tot ce îi va fi cu putință și decá rețin orecare cuvinte care ’mi stau pe buze, déci nu intru în amănunte, cum ași dori, înțelegeți ca nu fac acesta din nepăsare, dar pentru interesul nenorocitei rase pe care o represintați. Ziarele parisiene cu Francia, văzând tariful autonom dechlarat de România, ne ar amenința de a menține tractatul încheiat în 1856 cu Turcia supt a cǎrui suzeranitate ne aflam atunci, cu alte cuvinte, ne-ar considera ca pe on provincie turcescǎ, mai mult, ar usa chiar de represalii în contra României etc. Nu ne-am fi mirat de a auzi un asemenea limbagiu din partea altor state..., ânsă din partea Franciei aveam dreptul de a ne aștepta la cu totul alte considerațiuni. Ca popor eminamente latin, însă așezat de câtre geografie între vecini de alte ginți, îndreptam întotdeuna ochii și sentimentele câtre statele Latine, mai cu sema câtre Francia, pe care o numeam „scumpa nóstra soră mai mare.“ Ne-am modelat întotdeuna după Francia; acolo ne-am făcut în mare parte educațiunea și studiile; de acolo am importat, afară de mode, penă și obiceiurile, așa încât în România totul este ă la frangaise, chiar aerul ce se respiră aci este aprope frances, și că mare parte din locuitorii orașelor nóstre se vü a vorbi franțuzesce. Aceste legături de comunitate de origină au escitat întotdeuna afecțiunea nostră pentru patria francesă, și cu ocazia răsboiului din 1870—71, am dat dovezi netăgăduite de iubire pentru acea națiune. Ca Stat nu de mare importanță atunci, se înțelege ca n’am putut face mult pentru francezi, cu tote acestea, din puținul ce am făcut, s’a putut vedea sinceritatea nóstrá, devotamentul nostru nemărginit. Femeile române, de la stăpâne până la slujnici, lucrau Zi și nopte la destrămarea pânzei din propriele lor rute pentru a trimite mii de chilograme de seamă pentru răniții din armata franceză; mulți din tinerii noștri s’au înrolat voluntari în aceiași armată, și după capitularea din Sedan, când s’a deschis supscripțiunea pentru liberarea teritoriului francez, nu puține milione ’au plecat din România pentru a face număr la cele cinci miliarde ce trebuiau să intre în buzunările celor de la Berlin. Tote acestea la activul nostru. Acum să vedem ce activ are Francia față cu noi. In arZátarea cestiune Zisă a Dunărei Francia ne făcu cadou faimosul proiect Barrice prin care se da Austriei mijlocele de a înhăța Dunărea română, adică da la Porțile de fer până la Galați, amenințându ne astfel de a perde cea mai vitală arteră a comerciului nostru abia în desvoltare, elpunându-ne a avea în orice moment pe Austria stăpână în casa nostra. Acum, cu ocasiunea cestiunei vamale scumpa Francie, cu aceiași republică care supt președinții mareșalului de Mac-Mahon și supt ministerul Waddington, daca nu mă înșel, recunoscu în 1879 împreună cu celelalte state independința nostră plătită destul de scump cu sângele ce în 1877—78 am vărsat cu atâta generositate pe câmpiile Bulgariei; aceiași Frandă Zisa în 1885, cu aceiași republică presidată de d. Grevy și supt ministeriul Brisson, se incerca a ne nega acesta independință, calificându-ne de provincia turcescă, amenințându-ne cu represalii, cu închiderea școlilor iei tinerilor noștri etc. etc. Las la nepărtinirea cititorilor dv. să judece în care parte este dreptatea. De hoc satis. H. R. întâlnire elita societaței din Brăila cu lumea elegantă a Lacului Sărat. Neobosiții dănțuitori captivați de frumusețea balului, produsă de gentileța secsului frumos, au continuat până după miezul nopții. Printre dănțuit0re s’aü observat dómna Gorjan, dómna Novian, dómna Kiriakidi, dómna Peretz, dómna Simioneseu, dómna Giani, etc. etc. Cine însă a însuflețit balul au fost gentilele domnișore: Dobrogeanu, Bărbulescu, Kiriakidi, Lipati, Lilovici Pangăl, Popescu, Fundescu etc. etc. etc. * Am vorbit cititorilor noștrii de un memoriu asupra Grecilor și Fanarioților cari s’au amestecat în afacerile României, și adăugeam cu autorul acestui memoriu citit înaintea Academiei de științe morale și politice, fusese făcut de un grec, d. Saripulo. Syllogos, Ziarul grec din Bucuresci, da semn mai cu de amănuntul de acest memoriu, dar certa, într’uă notă supărată pe d. Saripulo, deorece a avut curagiul să spună curajul adevăr asupra Fanarioților și scalei celei mari din Constantinopole. De ce așa ?* D. Teodor Ckemingher s’a confirmat a jutor primarului comunei urbane Bacáu. # După Intorcerea d-lui generare Cernat din străinătate—pe la 15 sau 20 August d. colonel Algiu, șeful statului-major al corpului al 2-lea de armată, va pleca în conseditivă lună de Zile. * O generare Fâlcoianu , ministrul de resbel, va inspecta în curând și lucrările de fortificație de prin pregiurul Bucuresciului.* Curierul Balasan anunță ca în luna lui Septembre se va înființa în Iași uă scala de telegrafie. * Galații află cu deosebită plăcere — pe care de altmintrele o împărtășim și noi — cu un fabricant de postavuri indigene din Pitesci, d. Mihail Lazar, a adus în Galați felurite stofe din propria sa fabrică. * Tutova din Beriad anunță cât recolta grâului, secarei, și orzului e mulțămit0re în județul său. Cantitatea și mai cu semn calitatea recoltei sunt superiore celor de anul trecut. Porumbul, adauge Ziarul bériádén, după plaia mult binefăcătóare de săptămâna trecută, promite un rod strălucit în cele mai multe plăși ale județului. Prețul grânelor e bun și cu propensiuni spre sporire. Democratul din Ploesci constată câ uă nouă stațiune balneară s’a deschis la salinele de la Slânic unde oă mulțime de bolnavi (maladiele de pele) s’au dus să-și caute sănătate. Aceiași mulțime de visitatori o constată Democratul și la frumosele bal de la Câmpina. * T . * * Ca anumite epoce, Ziarele din districte se plâng în contra primărielor cari permit încărîmătorilor să se plimbe prin capitalele districtelor nóstre. De rândul acesta Tutova ne spune ca copiii cei mai mici nu se mai pot plimba singuri pe ulițele Bârladului câci îndată ce au ceva în mână, porcii li-l iau cu mâna cu tot. In Paris acum 500 de ani se plimbau porcii pe uliță. Filip August fu răsturnat după cal de unul din acești grosolani stâpânitori ai ulițelor sale. De atunci, în urma edictului regal, porci nu s’au mai văzut pe ulițele Parisului. Până și Berladenii pe vr’unul din rîmătorii lor în contact cu d-l prefect, și ordine severe vor fi luate de sigur. * * D. și d-na Manolescu, cunoscuții noștrii artiști, cari au fost la Londra și Paris, unde au văzut mai multe celebritâți teatrale, s’au întors a séra în capitală. * * Concertul d-lui Anton Kneisel, care trebuia să se dea Sâmbătă 8 August, în grădina Oteteleșanu, s’a amânat pentru 17 August. *51 *înr * Persecuțiunile israeliților în România In urma cuvintelor rostite de unii din membrii delegațiunei alianței anglo-israelite, care s’a presintat la ministrul afacerilor străine din Englitera, spre a cere intervenirea sea în favorea israeliților din România, d. marchis de Salisbury a răspuns : Domnilor. N’aveam trebuință să ni se aminteacă cu guvernul repausatului lord Beaconsfield luără mare parte la articolul despre care ați vorbit, spre a resimți un mare interes pentru faptele pe cari mi le puneți înaintea ochilor. Pe tărîmul de pură umanitate și pentru respectul ce datorim legei internațio TARIFUL AUTONOM 11 Diritto publică o scrisare a corespondintelui său din Bucuresci, din care estragem urmatorele: „Este, cu tote acestea, un subiect care alimentezá, mai mult sau mai puțin presa nóstra în mod îndestul de serios ; voiți să vorbesc de tariful vamal autonom care pare a fi indispus puțin pe Francia în * . contra nostră. Mi-aduc aminte a fi citit de curând în SCIRI D’ALEDILEI Telegraful ne dâ uă spe smințire privitóre la spirea cu nisce văduve așteptă la ministerul instrucțiunii plata pensiunilor lor. Confratele nostru spune ca acesta soire este lipsită de ori ce adever. Credem ca ar fi putut fi mai puțin aspru cu noi, mai cu semn ca singur recunosce ca femei sărace împresură ușele ministerului spre a solicita ajutore. Dacâ greșala nostră este de a fi tipărit pensiune în loc de ajutor, ea nu este mare fiind ca și aceste ajutore séu mile se dau în temeiul unor bonuri, și multor femei nu li s’au plătit încă ce li se datoresce pe trecut. * * * * Ni se scrie din Lacu Sărat ca un mare bal s’a dat în spațiosa sală a restaurantului Unirea. De mai mulți ani nu s’a văzit bal mai animat ca cel din sera din 25 Iulie, la care se părea ca și-au dat SCIRI DIN AFARA însărcinatul cu afacerile Chinese din Paris, generalele Teng-Ki-Tong, întrebat fiind asupra cestiunei alianței ce se zice ca s’ar fi încheiat între Englitera și Chi