Romanulu, septembrie 1885 (Anul 29)

1885-09-18

*­r T anul al xxix-le Voiesco și veT putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deta „ , „ „ III...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (Jiarulal. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bear««. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maas«). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentrn Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Fnndatore: C. A. ROSETTI 20 BANI E8EMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 E­DXTITJXST DE­ A. ( ]B ) Directore: VINTILA C. ROSETTI 1 ■A BOCIESCIS BRDIAREL 1885 După câte­va zile de acceptare, in urma surprinderei—întrebuințăm a­­cest cuvânt admis aici în diploma­ție—produsă de evenimentele din Bul­garia, puterile semnatare tratatului din Berlin, se­otărîră să lucreze pen­tru a pune capăt unei vărsări de sânge imediată. Mijlocul e întrunirea unei confe­rințe la Constantinopole. Ea va avea să discute faptul u­­nirea Rumeliei cu Bulgaria și diferi­tele competițiuni cărora le-a dat nas­­tere acest fapt. Lucrarea e grea și forte delicată. D’aceea ori­cum­ ar fi presupune­rile ce s’ar putea face asupra mer­sului evenimentelor din Bulgaria, a­­própe nimeni nu este în stare să se pronunțe cu siguranță asupra eventua­lităților viitorului. Gestiunea Oriuntelui în adevăr ar putea se fie deschisă pe neașteptate cu tóte urmările iei, décá conferința n’ar isbuti. Se pate pusé, și probabil pare a fi că puterile vor isbuti a menține pacea. S’a <zis într’adevăr că întrevede­rea de la Kremsier n’are întru ni­mic d’a face cu evenimentele din Bulgaria; că­otărîrile celor două îm­părați — de care n’a fost străin și împăratul Wilhelm—au avut de scop de a asigura pacea și liniștea Europei și de a cimenta alianța celor trei pu­teri ale Nordului. S’a mai s^is asemenea că revolu­­țiunea din Rumelia a fost privită la Berlin, St.­Petersburg și Viena ca uă adevărată surprindere. Daci este ast­fel, atunci cele trei puteri cari se găsesc aici în fac­a u­­nei stări de lucruri menită să pun în luptă interese deosebite, nu vor cruța cel puțin tote micjlacele paci­fice spre a împedica un resbel. Am fost în­tot­deuna dintre cei ce am cerut guvernelor să nu as­cundă nimic țârei nici să ia anga­­gjaminte de interes național fără sci­­iea iei, chiar dacâ faptul în sine ar fi resultatul pornirii celei mai pa­triotice și mai bine intenționată. Este cât­va timp de când se póte­­ zice că țara mai­că nu scie nimic din ceea ce face guvernul actual în politica esteriará, și faptele petrecute în urmă ne pot autoriza să credem că el este dispus a face prea multe concesiuni, unele vătămătore chiar simțului și demnității naționale, cum fură, de exemplu, espulsiunile celor șase Români. Ori­cami i-ar fi fost și i-ar fi pre­vederile și intențiunea pentru apă­rarea intereselor naționale, nu credem că se pute lipsi, că e în drept a se lipsi de părerea țârii și asemene nu credem că țara trebuie să stea nepă­­satóre în fața evenimentelor ce se petrec la fruntarie, așteptând ca nu­mai guvernul să cugete și să ch­ib­­zuiască pentru sorta și viitorul ei. C. I. C. Brătianu, primul ministru al țarei, a plecat fără veste la Viena, a doua­ ori după sosirea MM. II. Regele și Regina. Negreșit că, în fața evenimentelor ce se desfășură în aceste momente, scopul călătoriei d-lui prim-ministru are un caracter d’uă mare însem­nătate. Uă telegramă a Agenției Havas ne spuse ieri că d. Brătianu a avut uă lungă întrevedere cu cornițele Kal­­noky; astă­z­ i că altă telegramă ne spune că ieri a fost primit în au­diență de M. S. împăratul Austro- Ungariei. Ce s’a desbătut și ce s’a otărît la acesta întrevedere ? Și déce s’a luat vr’uă otărîre, pâ­nă unde și în ce mod ea are să an­­gajeze țara ? E că întrebările ce suntem în drept a face ș’asupra cărora trebue să cu­getăm cu totá serioșitatea, pentru ca ast­fel țara, fiind pusă în deplină cunoșcință de causă, să ptărască și să se potá forma acel puternic cu­­vinte național pe care trebue să se regime un guvern în împregiurârile cele grele și în tote cestiunile cele mari. Să cercetăm deci în liniște tot ce se face de către cârmuitorii noștri­, întrunindu-ne și desbătând asupra tutor cestiunilor de interes general. EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Telegrame Havas si informatiuni particulare ale ROMANULUI) 28 Septembre, 7 ore sera Sofia, 28 Septembre.—Soirea datată din Belgrad care vine cu miliția bulgară a o­­cupat granița sârbesca spre Raskov-Sujat până la Babia Nos, în cercul Kragujewatz, e cu totul falsă și desmințită de guver­nul bulgar. Londra, 28 Septembre. — Morning-Post insistă asupra trebuinței de a lucra con­tra violării tratatului de la Berlin, căci acesta ar fi să se pronunțe perderea Tur­ciei și Europei prin lăsarea Dardanelelor Rusiei. Londra, 28 Septembre. — Times i­ice ca puterile nu pot să admită politica Serbiei și a Greciei cari reclamă împărțirea Ma­­cedoniei ca uă compensare a unirii bul­gare. Times sfătuieșce să se supraveghieze mai cu sămă Serbia care ar putea să tul­bure pacea. Constantinopole, 28 Septembre. — Prin­cipele Bulgariei n’a recunoscut ultima­­tul privitor la dezarmarea Musulmanilor din Rumelia. Guvernul provisoriu din Filipopoli trimisese acest ultimatum la Constantinopole fără a consulta pe prin­cipe. Agenția Havas desminte din m­oă sco­­mptul răspăndit despre alianța Serbiei, Greciei și României. * Aceiași agenție ne trimite urmatorea comunicare: Noi am primit și reprodus, sunt trei cjfle de atunci, un depeșă din Paris care spunea ca guvernul francez propusese pu­terilor să intervie pe lângă Serbia, Ro­mânia și Grecia, pentru a preveni ori­ce agitațiune. Acastă scrie, cel puțin în ceea ce pri­­vește pe România, ne-a surprins forte mult. Să soie în adevăr câ evenimentele din Rumelia n’au produs nici uă agitațiune în Romănia. Noi vom adăuga chiar ca pentru a depărta ori­ce bănuială de agi­tațiune, guvernul român a hotărît ca, con­centrările de trupe cari se fac de obiceiü tómna, să nu se facă anul acesta. Maies­tatea Sea Regele a manifestat intențiu­nea să visiteze numai trupele în garni­zonele lor respective.■* Foile oficiase ruse­­ fic Țarul va face tot ce-i va sta prin putință spre a men­ține pacea, fără însă a sacrifica cel mai mic interes al Slavilor în peninsula bal­canică, de vreme ce numai diplomația eu­ropeană este vinovată pentru cele întâm­plate, câci a făcut oă lucrare atât de ne­înțeleptă ca tratatul de Berlin.­­ Mai mulți studenți șerbi au cerut re­gelui Milan să fie primiți ca voluntari. Cererea lor a fost admisă și li se vor da ca serviciu paza orașului Belgrad.­­ Trupele sârbe, care au plecat Duminecă din Belgrad spre fruntarie, au primit mai ăntâi bine­cuvântarea religiosă. Pentru a­­celași scop, oficialii trupelor s’au adunat la Mitropolie spre a fi bine­cuventați de mitropolit în presența regelui. •8-Prin Belgrad domnesce pe deplin con­vingerea ca Serbia va intra în acțiune și ca va pătrunde în Vechia­ Serbie. Pregă­tirile ce face Serbia lasă a­­ se prevedea că mai lungă și mai seriosa campanie, ceea ce a produs u­ îngrijire generală. Mobilisarea ăntâiei cblămâri s’a ordonat deja Duminecă. Tóte vitele vor fi rechi­­ziționate spre a fi întrebuințate la tran­sportarea de provisiuni și munițiuni. Zia­­rul oficial de Duminecă publică oă lungă listă de înaintări în tote ramurile ar­matei. * Ambasadorele Rusiei din Constantino­pole, d. Nelidor, a comunicat Joia trecută forței, prin primul dragoman al amba­sadei, următorul respuns al guvernului sau la nota Turciei relativ la evenimen­tele din Bulgaria și Rumelia Orientală : „Guvernul rus face cunoscut Sublimei Porți ca el desaprobă mișcarea unionistă bulgară. Imediat după ce evenimentele din Filipopoli au fost cunoscute la St­­ Petersburg, guvernul rus a telegrafiat oficialilor ruși, aflați în Rumelia Orien­tală, ordinul formal de a nu lua nici uă parte la acestă mișcare. Guvernul Țaru­lui nu cunosce încă care va fi atitudinea celor­l­alte puteri în acastă cestiune , însă M. Sen blamază viu pe guvernul bulgar. Puterile sunt de părere a lua măsurile necesare pentru restabilirea ordinei și a împedica ori­ce vărsare de sânge, care ar putea avea consecințe dezastrose.“ Filipopoli, 27 Septembre. Poporațiunea musulmană fuge la munți. Principele este forte mulțămit de că­lătoria sea de inspecțiune. Trupele concentrate în Rumelia se urcă la 15,000 omeni din armată regulată. Se crede ca oștirea turcescă care se află la graniță se compune din 8,000 ómeni nu­mai.* Rusciuc, 28 Septembre. Plecarea rezer­velor care trebuia să se facă la 13 (26) Septembre s’a amânat până eri. Consemnarea trupelor s’a făcut la 1 oră, în piață. Trupele formau un careu destul de mare. După obicinuita rugăciune militară, un general a ținut un discurs,­­în mij­­locul careului. In urma pronunțărei discursului, care a fost animat, trupele s’au pus în miș­care. Timpul era forte frumos și căldura forte mare.* Rusciuc, 28 Septembre. Numărul trupelor plecate erl se urcă la 8000 omeni de infanterie. La plecarea primei colone publicul, care era mult mai numeros ca oștirea strigă ura­­ în timp de 20 minute. Corespondintele la St. Petersburg al ziarului Central News din Londra a avut un întrevedere cu unul din generălii cel mai distinși ai armatei ruse, care s-a de­­cblarat ca Rusia ar face resbel Turciei decá acesta ar ataca pe Rumelioți și pe Bulgari. De­și Țarul nu aprobă atitudi­nea principelui Alecsandru, totuși ar fi otărît a susține pe Bulgaria dace ar fi trebuință. * Se telegrafiază din St. Petersburg Zia­rului L’Indépendance belgs. Se asigură ca Țarul a telegrafiat mi­nistrului de resbel ordinul de a pregăti planuri de campanie.­­ Oficiosul Norddeutsche Allgemeine Zeitung observă ca soriile despre mobilizarea sârbă, greca și muntenegrenii au numai un ca­racter demonstrativ, de vreme ce pute­rile nu sunt câtu­și de puțin dispuse ca, pentru hatârul unei mari Bulgarii, să jace va hanque cu pacea europena; daca Europa va refuza necurmat să se ames­tece, apoi nu pate să se întâmple nimic. Telegrame din ziarele străine. Berlin, 26 Septembre — In privința conferinței la Constantinopole, 4rirul d­e Post publică un depeșă în care se zice că ea, după propunerea Rusiei, trebuie să stabilescă preliminariile pentru viitorea acțiune diplomatică a puterilor în cestiu­­nea rumeliotă. Pe aici se presupune că a fost ales Constantinopole spre a se ac­centua­ suveranitatea Porței. Se confirmă sd­­ea că puterile se încărcă pentru mo­ment a domoli zelul celor­l­alte state bal­canice. Principele de Bismarck a dat a­­semene instrucțiuni mai ales ambasado­relui german din Atena, pe care l-a pri­mit ziilele acestea. Paris, 26 Septembre.—Câte­va­­ zile du­pă aflarea despre răscola bulgară, Fran­cia adresa­tă circulară marilor puteri, prin care le invită a întrebuința tote sforțările lor, pentru ca mișcarea să nu ia dimensiuni mai mari, și se declară gata a lua parte la tote demersurile care ar avea de scop uă aplanare paoinică a afacerii «printr’uă înțelegere a­ marilor puteri. Acastă circulară a întâmpinat uă primire­­ amicală mai ales în Rusia, unde ideia unei interveniri diplomatice a pu­terilor pare cu atât mai de dorit, cu cât Rusia rste de părere că uă intervenire turcescă cu mână armată nu pate fi de­cât să îngreueze situațiunea, de vreme ce trebuie să se efectueze unirea Bulgariei fie printr’uă unire personală, fie într’un alt chip care să satisfacă poporațiunea, și nici nu pate să mai fie vorba acum despre­­ o nouă despărțire, fără a se în­tâmpina mari greutăți. In privința principelui Alecsandru Ru­sia nu-i esprimă nici uă dorință, dar­­uice că posițiunea lui trebuie să fie obiectul unei discuțiuni și hotărâri din partea ma­rilor p­uteri. D. dre Freycinet sfătuind pe guvernul turc ca, menținându-și tote drepturile, să evite tot ce ar putea să înăsprescă con­flictul, adresă aginților francezi din Ser­bia, Grecia, etc., uă a doua circulară, prin care-I îndemnă a întrebuința tota înrîurirea lor ca acele state să nu între­prindă nici un demers care să pericliteze pacea și să îngreuieze situațiunea, să re­comande guvernelor în cestiune cea mai mare­­ moderațiune și băgare de samă, și avu chiar cu represintantele sârb de aici mai multe întrevorbiri în acest sens. A­ost vorba la început despre uă con­ferință în Berlin. Dar se crede că uă în­trunit, a ambasadorilor marilor puteri în Constantinopole ar fi lu­at în stare să ajungă la uă soluțiune pacinică. Rusia, care găseșce că uă asemene întrunire este forte nemerită, a comunicat deja acasta cabinetelor și va lua inițiativa pentru uă propunere oficială, care va fi admisă cu totul de Francia. L Memorial diplomatique spune ca Sul­tanul a cerut mai întâia opiniunea En­­gliterei, dar acesta nu voieșce să ia nici uă inițiativă și rămâne pe tărâmul inter­național. Englitera voieșce și ea a primi conferința, dar lasă asupra Sultanului răspunderea pentru hotârîrile iei. Totuși părerea Engliterei este că Sultanul să nu intervină singur, ci să se lase pe Euro­pa. Atitudinea Englitezei va face ca pro­punerile d-lui Drumond Velt să fie și mai puțin admisibile. CESTIUNEA BULGARA PARLAMENTUL UNGUR In numărul de eri am vorbit des­pre uă interpelare ce deputatul un­gur d. Ironyi a adresat ministrului­­președinte. E că pe larg acesta in­terpelare . Pe timpul vacanțelor parlamentului s’au întâmplat, pe tărâmul politicei esteliere, două evenimente însemnate : unul este întâlnirea M Sele cu Țarul Rusiei în Kremsier, cel­alt, unirea Rumeliei Orien­tale cu Bulgaria. Atât unul cât și cel­­alt din aceste evenimente este d‘uă ma­re însemnătate și ele ating prea de aprope interesele Ungariei, pentru ca să fie ne­­voie d’a cere în privință-le amănunte de la guvern. D’aceea îl voiu adresa urma­tórele întrebari : 1. Foat­a visita Țarului rus la Krem­sier un act de politeță, adică uă întor­­cere a visitei monarh­ului nostru la Ski­­erniewice și uă schimbare personală de simțiminte amicale, sau au fost tratate acolo și alte afaceri politice, fie între­­ambii monarh­i, fie între miniștrii din a­­fară aflați acolo ? Incheiatu-s’a acolo a­­range amante și de ce natură sunt ele ? In deosebi arangiatu-s’a ceva în privința unirea Rumeliei cu Bulgaria sau în pri­vința anecsarii Bosniei și a Brzegovinei la Austro-Ungaria ? 2. Are ministrul-președinte sau minis­tru comun al afacerilor străine cunoscin­ță despre planul după care s’a esecutat la 19 Septembre în Filipopole prin pro­­clamațiune unirea Rumeliei cu Bulgaria, și ce atitudine cugetă atât guvernul un­gur cât și cel comun să ia țață cu fap­tul revoluționar din Filipopoli și cu pur­tarea principelui Bulgariei ? MERCURI, 18 SEPTEMBRE 1885 Luminita­te și vei fi. ABONAMENTE Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte zérile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diacului și oficiale postalo. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova — Articolele uepublicate se ard — 3. Fiind ca sunt amic al independinței poporelor, nu doresc negreșit ca sforță­rile celor două provincii, de­și ele sunt contrarii tratatului de Berlin, sa fie nă­bușite sau în comun acord de puterile semnatare sau prin intervenire armată a vra uneia din ele. De altă parte voim crăm și ne asceptam ca nici una din pute­rile străine să nu se se­ amestece în con­flictul iscat între Sultan și cele două pro­vincii, nici direct prin sabie, nici indirect prin trimitere de materialuri de resbel, nici prin permiterea de voluntari la cas d’un resbel, și încă și mai puțin prin es­­pectarea de oficiali, ci, din contra, câ fie­care din puteri va observa legile neu­tralității. D’aceea întreb : Déca demer­surile eventuale ce se vor întreprinde nu vor conduce la nici un resultat și Sulta­nul s’ar otărî să restabilesca cu mâna armată în citatele provincii fost’a stare de lucruri, este guvernul Austro-Unga­­riei din parte­a gata să observe atitudi­nea ce semnalai și să lucreze prin tóte mijlocele pacinice ce permite diplomația ca nici uă altă putere străină să calce legea neutralității ? 4. Crede ministrul președinte ce póte asigura Camera deputaților despre aceea că guvernul comun nu va profita de com­­­plicațiunile ivite nici pentru a anecsa Bosnia și Herzegovina nici d’a pătrunde din citatele provincii și în alte provin­cii ale Turciei ? D. Heffy, un alt deputat din es­­trema stângă, a adresat și d-sea ur­matorea interpelare în aceiași pri­vință. 1. Are ministrul-președinte cunoscință oficială despre aceste evenimente d’uă forte mare însemnătate, despre origina lor, despre cursul ce au luat și despre actuala lor stare ? 2. Deea­da, apoi întreb ce atitudine cugetă guvernul a lua față cu aceste e­­venimente ? Făcut-a deja guvernul un demers în acest sens și de ce natură ? Apoi, în considerațiune cu noua mișcare în or­inte a isbucnit aprope îndată după întrevederea împăraților la Kremsier, îm­­pregiurare care face a se crede ca există uă legătură între cele două evenimente, întreb : 3. Are ministrul-președinte cunoscință despre arangeamintele încheiate acolo, și dacă da, realisatu-s’aü ele cu spirea și consimțimentul sau ?—In considerațiune deci, ca între acestea se pote ivi un al treilea eveniment, care să puta fi în le­gătură intimă cu împregiurârile din C­ mainte, apoi întreb : 4. Făcutu-sa după sfatul sĕu cel puțin cu scirea și consimțimântul ministrului președinte, cu monarh­ul, cu ocasiunea manevrelor la Pozera pe teritoriul Bos­niei, mai ales în orașul Brood, primi a­­colo omagiile unor supuși, contrariu cu tratatele internaționale existânde, după care Bosnia și Herzegovina se află tot supt suzeranitatea Sultanului ? DIN AFARA ENGLITERA Prin Dublin se vorbesce câ uă deputațiune de lord­ irlandezi se va duce la primul ministru spre a-șî a­­răta greutățile cu care se incastră arendile și nevoia ce există de a a­­păra drepturile proprietarilor prin aplicarea legii. Guvernul a primit deja memorii și decclarațiuni de la mai mulți lord­i, și săptămâna tre­cută chiar un demnitar bisericesc scrise lordului Salisbury spre a-i a­­trage seriosa sea atențiune asupra desvoltării ce ia organisarea Ligei naționale precum și asupra urmări­lor ce ar putea să aibă. Se comunică urmatorele din Con­stantinopole diarului Neue freie Presse: Sir Drummond Wolff, văzând ca nego­­cierile cu comisarii Porții stau pe loc din causa ocupațiunii acestora în alte părți, se adresa la Londra cerând instrucțiuni în privința viitorei sale atitudini. Se pre­tinde a se sei cu Sultanul în persana a voit ca aceste negociări să se amâne și să reîncapă la oă dată mai nemerită. Se crede ca Sir Drummond Wolff nu ’va primi istrucțiunile ce accepta mai na­­inte ce un consiliu de miniștrii nu se va întruni într’adins la Londra spre a lua h­­otărîre în acestă privință. SPANIA Că telegramă din Madrid, publi­cată de Vossische Zeitung, anunță ur­matorele : Guvernul spaniol comandă la societa­tea din Marsilia, numită „Societé des for­ges et chantiers“, materialul trebuincios pentru înarmarea mai multor încrucișă­­tore de ăntâia și a doua clasă, cu condi­­țiunea însă ca acel material să fie predat cât mai repede. Oficiosul Reichsanzeiger, din Ber­lin, publică Nota pe care guvernul spaniol a adresat-o represintantelui său din Berlin cu ocasiunea escese­­lor întâmplate în ziua de 4 Septem­bre la ambasada germană din Ma­drid. Acesta Notă se pote resuma ast­fel : îndată ce guvernul afla despre acele împregiurări, destitui pe șeful poliției, a cărui datorie era de a protege ambasada germană din Madrid, precum și pe inspec­torii polițienesci cari trebuiau să vegheze asupra consulatului german din Valencia. In același timp ordonă să se încapă in­strucțiunea judiciară spre a se da jude­cății atât acești agenți polițienesci cât și cinci­spre­zece indivizi cari luaseră parte la tulburări. Guvernul spaniol a regretat din suflet ascesele comise fac­ă cu repre­­sintanții unei puteri cu care Spania în­treține relațiuni intime, le desaprobă în chipul cel mai espres și mai formal și în­­sărcinază pe ambasadorele sau a aduce acesta la cunoșcință ministrului german al afacerilor străine. El speră că aceste declarări france și amicale vor fi primite de guvernul imperial cu același spirit de sinceritate și bună-voință de care este inspirat și guvernul spaniol când se face. SCIRI D’ALE­DILEI Am anunțat erl câ Joi, M. S. Regele va pleca la Iași, completăm a4î­ncirea adău­­gând cu scopul călătoriei M. Sére este ins­­pecțiunea corpului 4 de armată de supt co­manda generalului Racoviță. La 22, M. Lea va fi la Galați, unde va inspecta trupele concentrate pe platoul de la Ți­­glina. M. Sea va inspecta apoi și garniso­­nele din nordul Moldovei precum și linia Prutului. L’indipendance apropia ooirea acestei călătorii a M. Sele Regelui de scomotul răspândit mai zilele trecute, și care spu­nea ca un corp de 250.000 de Ruși este concentrat în Basarabia. [ ......~ ‘ Diplomatice . — Erl, Luni, d. Nacevici, agentul di­plomatic al Bulgariei, a fost primit de d. I. Câmpineanu, ministrul afacerilor străine, cu care a avut uă lungă între­­vorbire. — Duminecă, 15 Septembre, Ahmed- Zia-Bey a fost primit în audiență ofi­cială în castelul Peleș de M. S. Regele, în presența ministrului secretar de stat la departamentul afacerilor străine. După terminarea audienței oficiale, represintan­­tul Sultanului a fost presintat M. S. Re­ginei. —Principele Urusoff, ministrul Rusiei, și d. A. Kern, ministrul Țărilor-de-Jos, întorcându-se din concediu, au reluat di­recțiunea afacerilor în legațiunile lor. * * # Scriea cum ca România ar fi dispusă să cedeze Bulgariei în schimbul Arab- Tabiei 25,000 hectare de pământ, este considerată de Voința națională ca să scrie cu totul falsă.* * * Ni se spune ca regimentul de roșiori, comandat de d. colonel Grădișteanu, a primit ordin de concentrare. * * * Duminică, membrii baroului bucures­­cen, reuniți în sala cea mare a curței de apel, au ales consiliul de disciplină și pe decan pe anul ace­sta. D. G. Vernescu, fostul decan, a fost reales cu 91 de voturi din 92 de votanți. D. Eug. Stătescu, vice-președintele Sena­tului, a avut un vot. Membrii consiliului de disciplină au fost aleși d-ni: N. Blaramberg, Protopo­­pescu-Pake, I. Lahovary, Gr. Păucescu, M. Triscu, G. Stratilat. * * #■ In 4hm de 20 Septembre se vor vinde la ministerul domeniilor 43 de trupuri și sfori de moșiă din bunurile statului. ■ £ -X­

Next