Romanulu, septembrie 1885 (Anul 29)
1885-09-18
*r T anul al xxix-le Voiesco și veT putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deta „ , „ „ III...................2 lei — „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (Jiarulal. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bear««. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maas«). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentrn Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refusă — Fnndatore: C. A. ROSETTI 20 BANI E8EMPLARUL REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 EDXTITJXST DE A. ( ]B ) Directore: VINTILA C. ROSETTI 1 ■A BOCIESCIS BRDIAREL 1885 După câteva zile de acceptare, in urma surprinderei—întrebuințăm acest cuvânt admis aici în diplomație—produsă de evenimentele din Bulgaria, puterile semnatare tratatului din Berlin, seotărîră să lucreze pentru a pune capăt unei vărsări de sânge imediată. Mijlocul e întrunirea unei conferințe la Constantinopole. Ea va avea să discute faptul unirea Rumeliei cu Bulgaria și diferitele competițiuni cărora le-a dat nastere acest fapt. Lucrarea e grea și forte delicată. D’aceea oricum ar fi presupunerile ce s’ar putea face asupra mersului evenimentelor din Bulgaria, aprópe nimeni nu este în stare să se pronunțe cu siguranță asupra eventualităților viitorului. Gestiunea Oriuntelui în adevăr ar putea se fie deschisă pe neașteptate cu tóte urmările iei, décá conferința n’ar isbuti. Se pate pusé, și probabil pare a fi că puterile vor isbuti a menține pacea. S’a <zis într’adevăr că întrevederea de la Kremsier n’are întru nimic d’a face cu evenimentele din Bulgaria; căotărîrile celor două împărați — de care n’a fost străin și împăratul Wilhelm—au avut de scop de a asigura pacea și liniștea Europei și de a cimenta alianța celor trei puteri ale Nordului. S’a mai s^is asemenea că revoluțiunea din Rumelia a fost privită la Berlin, St.Petersburg și Viena ca uă adevărată surprindere. Daci este astfel, atunci cele trei puteri cari se găsesc aici în faca unei stări de lucruri menită să pun în luptă interese deosebite, nu vor cruța cel puțin tote micjlacele pacifice spre a împedica un resbel. Am fost întotdeuna dintre cei ce am cerut guvernelor să nu ascundă nimic țârei nici să ia angagjaminte de interes național fără sciiea iei, chiar dacâ faptul în sine ar fi resultatul pornirii celei mai patriotice și mai bine intenționată. Este câtva timp de când se póte zice că țara maică nu scie nimic din ceea ce face guvernul actual în politica esteriará, și faptele petrecute în urmă ne pot autoriza să credem că el este dispus a face prea multe concesiuni, unele vătămătore chiar simțului și demnității naționale, cum fură, de exemplu, espulsiunile celor șase Români. Oricami i-ar fi fost și i-ar fi prevederile și intențiunea pentru apărarea intereselor naționale, nu credem că se pute lipsi, că e în drept a se lipsi de părerea țârii și asemene nu credem că țara trebuie să stea nepăsatóre în fața evenimentelor ce se petrec la fruntarie, așteptând ca numai guvernul să cugete și să chibzuiască pentru sorta și viitorul ei. C. I. C. Brătianu, primul ministru al țarei, a plecat fără veste la Viena, a doua ori după sosirea MM. II. Regele și Regina. Negreșit că, în fața evenimentelor ce se desfășură în aceste momente, scopul călătoriei d-lui prim-ministru are un caracter d’uă mare însemnătate. Uă telegramă a Agenției Havas ne spuse ieri că d. Brătianu a avut uă lungă întrevedere cu cornițele Kalnoky; astăz i că altă telegramă ne spune că ieri a fost primit în audiență de M. S. împăratul Austro- Ungariei. Ce s’a desbătut și ce s’a otărît la acesta întrevedere ? Și déce s’a luat vr’uă otărîre, până unde și în ce mod ea are să angajeze țara ? E că întrebările ce suntem în drept a face ș’asupra cărora trebue să cugetăm cu totá serioșitatea, pentru ca astfel țara, fiind pusă în deplină cunoșcință de causă, să ptărască și să se potá forma acel puternic cuvinte național pe care trebue să se regime un guvern în împregiurârile cele grele și în tote cestiunile cele mari. Să cercetăm deci în liniște tot ce se face de către cârmuitorii noștri, întrunindu-ne și desbătând asupra tutor cestiunilor de interes general. EVENIMENTELE DIN BULGARIA (Telegrame Havas si informatiuni particulare ale ROMANULUI) 28 Septembre, 7 ore sera Sofia, 28 Septembre.—Soirea datată din Belgrad care vine cu miliția bulgară a ocupat granița sârbesca spre Raskov-Sujat până la Babia Nos, în cercul Kragujewatz, e cu totul falsă și desmințită de guvernul bulgar. Londra, 28 Septembre. — Morning-Post insistă asupra trebuinței de a lucra contra violării tratatului de la Berlin, căci acesta ar fi să se pronunțe perderea Turciei și Europei prin lăsarea Dardanelelor Rusiei. Londra, 28 Septembre. — Times iice ca puterile nu pot să admită politica Serbiei și a Greciei cari reclamă împărțirea Macedoniei ca uă compensare a unirii bulgare. Times sfătuieșce să se supraveghieze mai cu sămă Serbia care ar putea să tulbure pacea. Constantinopole, 28 Septembre. — Principele Bulgariei n’a recunoscut ultimatul privitor la dezarmarea Musulmanilor din Rumelia. Guvernul provisoriu din Filipopoli trimisese acest ultimatum la Constantinopole fără a consulta pe principe. Agenția Havas desminte din moă scomptul răspăndit despre alianța Serbiei, Greciei și României. * Aceiași agenție ne trimite urmatorea comunicare: Noi am primit și reprodus, sunt trei cjfle de atunci, un depeșă din Paris care spunea ca guvernul francez propusese puterilor să intervie pe lângă Serbia, România și Grecia, pentru a preveni orice agitațiune. Acastă scrie, cel puțin în ceea ce privește pe România, ne-a surprins forte mult. Să soie în adevăr câ evenimentele din Rumelia n’au produs nici uă agitațiune în Romănia. Noi vom adăuga chiar ca pentru a depărta orice bănuială de agitațiune, guvernul român a hotărît ca, concentrările de trupe cari se fac de obiceiü tómna, să nu se facă anul acesta. Maiestatea Sea Regele a manifestat intențiunea să visiteze numai trupele în garnizonele lor respective.■* Foile oficiase ruse fic Țarul va face tot ce-i va sta prin putință spre a menține pacea, fără însă a sacrifica cel mai mic interes al Slavilor în peninsula balcanică, de vreme ce numai diplomația europeană este vinovată pentru cele întâmplate, câci a făcut oă lucrare atât de neînțeleptă ca tratatul de Berlin. Mai mulți studenți șerbi au cerut regelui Milan să fie primiți ca voluntari. Cererea lor a fost admisă și li se vor da ca serviciu paza orașului Belgrad. Trupele sârbe, care au plecat Duminecă din Belgrad spre fruntarie, au primit mai ăntâi binecuvântarea religiosă. Pentru același scop, oficialii trupelor s’au adunat la Mitropolie spre a fi binecuventați de mitropolit în presența regelui. •8-Prin Belgrad domnesce pe deplin convingerea ca Serbia va intra în acțiune și ca va pătrunde în Vechia Serbie. Pregătirile ce face Serbia lasă a se prevedea că mai lungă și mai seriosa campanie, ceea ce a produs u îngrijire generală. Mobilisarea ăntâiei cblămâri s’a ordonat deja Duminecă. Tóte vitele vor fi rechiziționate spre a fi întrebuințate la transportarea de provisiuni și munițiuni. Ziarul oficial de Duminecă publică oă lungă listă de înaintări în tote ramurile armatei. * Ambasadorele Rusiei din Constantinopole, d. Nelidor, a comunicat Joia trecută forței, prin primul dragoman al ambasadei, următorul respuns al guvernului sau la nota Turciei relativ la evenimentele din Bulgaria și Rumelia Orientală : „Guvernul rus face cunoscut Sublimei Porți ca el desaprobă mișcarea unionistă bulgară. Imediat după ce evenimentele din Filipopoli au fost cunoscute la St Petersburg, guvernul rus a telegrafiat oficialilor ruși, aflați în Rumelia Orientală, ordinul formal de a nu lua nici uă parte la acestă mișcare. Guvernul Țarului nu cunosce încă care va fi atitudinea celorlalte puteri în acastă cestiune , însă M. Sen blamază viu pe guvernul bulgar. Puterile sunt de părere a lua măsurile necesare pentru restabilirea ordinei și a împedica orice vărsare de sânge, care ar putea avea consecințe dezastrose.“ Filipopoli, 27 Septembre. Poporațiunea musulmană fuge la munți. Principele este forte mulțămit de călătoria sea de inspecțiune. Trupele concentrate în Rumelia se urcă la 15,000 omeni din armată regulată. Se crede ca oștirea turcescă care se află la graniță se compune din 8,000 ómeni numai.* Rusciuc, 28 Septembre. Plecarea rezervelor care trebuia să se facă la 13 (26) Septembre s’a amânat până eri. Consemnarea trupelor s’a făcut la 1 oră, în piață. Trupele formau un careu destul de mare. După obicinuita rugăciune militară, un general a ținut un discurs,în mijlocul careului. In urma pronunțărei discursului, care a fost animat, trupele s’au pus în mișcare. Timpul era forte frumos și căldura forte mare.* Rusciuc, 28 Septembre. Numărul trupelor plecate erl se urcă la 8000 omeni de infanterie. La plecarea primei colone publicul, care era mult mai numeros ca oștirea strigă ura în timp de 20 minute. Corespondintele la St. Petersburg al ziarului Central News din Londra a avut un întrevedere cu unul din generălii cel mai distinși ai armatei ruse, care s-a decblarat ca Rusia ar face resbel Turciei decá acesta ar ataca pe Rumelioți și pe Bulgari. Deși Țarul nu aprobă atitudinea principelui Alecsandru, totuși ar fi otărît a susține pe Bulgaria dace ar fi trebuință. * Se telegrafiază din St. Petersburg Ziarului L’Indépendance belgs. Se asigură ca Țarul a telegrafiat ministrului de resbel ordinul de a pregăti planuri de campanie. Oficiosul Norddeutsche Allgemeine Zeitung observă ca soriile despre mobilizarea sârbă, greca și muntenegrenii au numai un caracter demonstrativ, de vreme ce puterile nu sunt câtuși de puțin dispuse ca, pentru hatârul unei mari Bulgarii, să jace va hanque cu pacea europena; daca Europa va refuza necurmat să se amestece, apoi nu pate să se întâmple nimic. Telegrame din ziarele străine. Berlin, 26 Septembre — In privința conferinței la Constantinopole, 4rirul de Post publică un depeșă în care se zice că ea, după propunerea Rusiei, trebuie să stabilescă preliminariile pentru viitorea acțiune diplomatică a puterilor în cestiunea rumeliotă. Pe aici se presupune că a fost ales Constantinopole spre a se accentua suveranitatea Porței. Se confirmă sdea că puterile se încărcă pentru moment a domoli zelul celorlalte state balcanice. Principele de Bismarck a dat asemene instrucțiuni mai ales ambasadorelui german din Atena, pe care l-a primit ziilele acestea. Paris, 26 Septembre.—Câteva zile după aflarea despre răscola bulgară, Francia adresată circulară marilor puteri, prin care le invită a întrebuința tote sforțările lor, pentru ca mișcarea să nu ia dimensiuni mai mari, și se declară gata a lua parte la tote demersurile care ar avea de scop uă aplanare paoinică a afacerii «printr’uă înțelegere a marilor puteri. Acastă circulară a întâmpinat uă primire amicală mai ales în Rusia, unde ideia unei interveniri diplomatice a puterilor pare cu atât mai de dorit, cu cât Rusia rste de părere că uă intervenire turcescă cu mână armată nu pate fi decât să îngreueze situațiunea, de vreme ce trebuie să se efectueze unirea Bulgariei fie printr’uă unire personală, fie într’un alt chip care să satisfacă poporațiunea, și nici nu pate să mai fie vorba acum despre o nouă despărțire, fără a se întâmpina mari greutăți. In privința principelui Alecsandru Rusia nu-i esprimă nici uă dorință, daruice că posițiunea lui trebuie să fie obiectul unei discuțiuni și hotărâri din partea marilor puteri. D. dre Freycinet sfătuind pe guvernul turc ca, menținându-și tote drepturile, să evite tot ce ar putea să înăsprescă conflictul, adresă aginților francezi din Serbia, Grecia, etc., uă a doua circulară, prin care-I îndemnă a întrebuința tota înrîurirea lor ca acele state să nu întreprindă nici un demers care să pericliteze pacea și să îngreuieze situațiunea, să recomande guvernelor în cestiune cea mai mare moderațiune și băgare de samă, și avu chiar cu represintantele sârb de aici mai multe întrevorbiri în acest sens. Aost vorba la început despre uă conferință în Berlin. Dar se crede că uă întrunit, a ambasadorilor marilor puteri în Constantinopole ar fi luat în stare să ajungă la uă soluțiune pacinică. Rusia, care găseșce că uă asemene întrunire este forte nemerită, a comunicat deja acasta cabinetelor și va lua inițiativa pentru uă propunere oficială, care va fi admisă cu totul de Francia. L Memorial diplomatique spune ca Sultanul a cerut mai întâia opiniunea Engliterei, dar acesta nu voieșce să ia nici uă inițiativă și rămâne pe tărâmul internațional. Englitera voieșce și ea a primi conferința, dar lasă asupra Sultanului răspunderea pentru hotârîrile iei. Totuși părerea Engliterei este că Sultanul să nu intervină singur, ci să se lase pe Europa. Atitudinea Englitezei va face ca propunerile d-lui Drumond Velt să fie și mai puțin admisibile. CESTIUNEA BULGARA PARLAMENTUL UNGUR In numărul de eri am vorbit despre uă interpelare ce deputatul ungur d. Ironyi a adresat ministruluipreședinte. E că pe larg acesta interpelare . Pe timpul vacanțelor parlamentului s’au întâmplat, pe tărâmul politicei esteliere, două evenimente însemnate : unul este întâlnirea M Sele cu Țarul Rusiei în Kremsier, celalt, unirea Rumeliei Orientale cu Bulgaria. Atât unul cât și celalt din aceste evenimente este d‘uă mare însemnătate și ele ating prea de aprope interesele Ungariei, pentru ca să fie nevoie d’a cere în privință-le amănunte de la guvern. D’aceea îl voiu adresa urmatórele întrebari : 1. Foata visita Țarului rus la Kremsier un act de politeță, adică uă întorcere a visitei monarhului nostru la Skierniewice și uă schimbare personală de simțiminte amicale, sau au fost tratate acolo și alte afaceri politice, fie întreambii monarhi, fie între miniștrii din afară aflați acolo ? Incheiatu-s’a acolo arange amante și de ce natură sunt ele ? In deosebi arangiatu-s’a ceva în privința unirea Rumeliei cu Bulgaria sau în privința anecsarii Bosniei și a Brzegovinei la Austro-Ungaria ? 2. Are ministrul-președinte sau ministru comun al afacerilor străine cunoscință despre planul după care s’a esecutat la 19 Septembre în Filipopole prin proclamațiune unirea Rumeliei cu Bulgaria, și ce atitudine cugetă atât guvernul ungur cât și cel comun să ia țață cu faptul revoluționar din Filipopoli și cu purtarea principelui Bulgariei ? MERCURI, 18 SEPTEMBRE 1885 Luminitate și vei fi. ABONAMENTE Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tóte zérile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diacului și oficiale postalo. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0.) 15, Genova — Articolele uepublicate se ard — 3. Fiind ca sunt amic al independinței poporelor, nu doresc negreșit ca sforțările celor două provincii, deși ele sunt contrarii tratatului de Berlin, sa fie năbușite sau în comun acord de puterile semnatare sau prin intervenire armată a vra uneia din ele. De altă parte voim crăm și ne asceptam ca nici una din puterile străine să nu se se amestece în conflictul iscat între Sultan și cele două provincii, nici direct prin sabie, nici indirect prin trimitere de materialuri de resbel, nici prin permiterea de voluntari la cas d’un resbel, și încă și mai puțin prin espectarea de oficiali, ci, din contra, câ fiecare din puteri va observa legile neutralității. D’aceea întreb : Déca demersurile eventuale ce se vor întreprinde nu vor conduce la nici un resultat și Sultanul s’ar otărî să restabilesca cu mâna armată în citatele provincii fost’a stare de lucruri, este guvernul Austro-Ungariei din partea gata să observe atitudinea ce semnalai și să lucreze prin tóte mijlocele pacinice ce permite diplomația ca nici uă altă putere străină să calce legea neutralității ? 4. Crede ministrul președinte ce póte asigura Camera deputaților despre aceea că guvernul comun nu va profita de complicațiunile ivite nici pentru a anecsa Bosnia și Herzegovina nici d’a pătrunde din citatele provincii și în alte provincii ale Turciei ? D. Heffy, un alt deputat din estrema stângă, a adresat și d-sea urmatorea interpelare în aceiași privință. 1. Are ministrul-președinte cunoscință oficială despre aceste evenimente d’uă forte mare însemnătate, despre origina lor, despre cursul ce au luat și despre actuala lor stare ? 2. Deeada, apoi întreb ce atitudine cugetă guvernul a lua față cu aceste evenimente ? Făcut-a deja guvernul un demers în acest sens și de ce natură ? Apoi, în considerațiune cu noua mișcare în orinte a isbucnit aprope îndată după întrevederea împăraților la Kremsier, împregiurare care face a se crede ca există uă legătură între cele două evenimente, întreb : 3. Are ministrul-președinte cunoscință despre arangeamintele încheiate acolo, și dacă da, realisatu-s’aü ele cu spirea și consimțimentul sau ?—In considerațiune deci, ca între acestea se pote ivi un al treilea eveniment, care să puta fi în legătură intimă cu împregiurârile din C mainte, apoi întreb : 4. Făcutu-sa după sfatul sĕu cel puțin cu scirea și consimțimântul ministrului președinte, cu monarhul, cu ocasiunea manevrelor la Pozera pe teritoriul Bosniei, mai ales în orașul Brood, primi acolo omagiile unor supuși, contrariu cu tratatele internaționale existânde, după care Bosnia și Herzegovina se află tot supt suzeranitatea Sultanului ? DIN AFARA ENGLITERA Prin Dublin se vorbesce câ uă deputațiune de lord irlandezi se va duce la primul ministru spre a-șî arăta greutățile cu care se incastră arendile și nevoia ce există de a apăra drepturile proprietarilor prin aplicarea legii. Guvernul a primit deja memorii și decclarațiuni de la mai mulți lordi, și săptămâna trecută chiar un demnitar bisericesc scrise lordului Salisbury spre a-i atrage seriosa sea atențiune asupra desvoltării ce ia organisarea Ligei naționale precum și asupra urmărilor ce ar putea să aibă. Se comunică urmatorele din Constantinopole diarului Neue freie Presse: Sir Drummond Wolff, văzând ca negocierile cu comisarii Porții stau pe loc din causa ocupațiunii acestora în alte părți, se adresa la Londra cerând instrucțiuni în privința viitorei sale atitudini. Se pretinde a se sei cu Sultanul în persana a voit ca aceste negociări să se amâne și să reîncapă la oă dată mai nemerită. Se crede ca Sir Drummond Wolff nu ’va primi istrucțiunile ce accepta mai nainte ce un consiliu de miniștrii nu se va întruni într’adins la Londra spre a lua hotărîre în acestă privință. SPANIA Că telegramă din Madrid, publicată de Vossische Zeitung, anunță urmatorele : Guvernul spaniol comandă la societatea din Marsilia, numită „Societé des forges et chantiers“, materialul trebuincios pentru înarmarea mai multor încrucișătore de ăntâia și a doua clasă, cu condițiunea însă ca acel material să fie predat cât mai repede. Oficiosul Reichsanzeiger, din Berlin, publică Nota pe care guvernul spaniol a adresat-o represintantelui său din Berlin cu ocasiunea esceselor întâmplate în ziua de 4 Septembre la ambasada germană din Madrid. Acesta Notă se pote resuma astfel : îndată ce guvernul afla despre acele împregiurări, destitui pe șeful poliției, a cărui datorie era de a protege ambasada germană din Madrid, precum și pe inspectorii polițienesci cari trebuiau să vegheze asupra consulatului german din Valencia. In același timp ordonă să se încapă instrucțiunea judiciară spre a se da judecății atât acești agenți polițienesci cât și cincisprezece indivizi cari luaseră parte la tulburări. Guvernul spaniol a regretat din suflet ascesele comise facă cu represintanții unei puteri cu care Spania întreține relațiuni intime, le desaprobă în chipul cel mai espres și mai formal și însărcinază pe ambasadorele sau a aduce acesta la cunoșcință ministrului german al afacerilor străine. El speră că aceste declarări france și amicale vor fi primite de guvernul imperial cu același spirit de sinceritate și bună-voință de care este inspirat și guvernul spaniol când se face. SCIRI D’ALEDILEI Am anunțat erl câ Joi, M. S. Regele va pleca la Iași, completăm a4încirea adăugând cu scopul călătoriei M. Sére este inspecțiunea corpului 4 de armată de supt comanda generalului Racoviță. La 22, M. Lea va fi la Galați, unde va inspecta trupele concentrate pe platoul de la Țiglina. M. Sea va inspecta apoi și garnisonele din nordul Moldovei precum și linia Prutului. L’indipendance apropia ooirea acestei călătorii a M. Sele Regelui de scomotul răspândit mai zilele trecute, și care spunea ca un corp de 250.000 de Ruși este concentrat în Basarabia. [ ......~ ‘ Diplomatice . — Erl, Luni, d. Nacevici, agentul diplomatic al Bulgariei, a fost primit de d. I. Câmpineanu, ministrul afacerilor străine, cu care a avut uă lungă întrevorbire. — Duminecă, 15 Septembre, Ahmed- Zia-Bey a fost primit în audiență oficială în castelul Peleș de M. S. Regele, în presența ministrului secretar de stat la departamentul afacerilor străine. După terminarea audienței oficiale, represintantul Sultanului a fost presintat M. S. Reginei. —Principele Urusoff, ministrul Rusiei, și d. A. Kern, ministrul Țărilor-de-Jos, întorcându-se din concediu, au reluat direcțiunea afacerilor în legațiunile lor. * * # Scriea cum ca România ar fi dispusă să cedeze Bulgariei în schimbul Arab- Tabiei 25,000 hectare de pământ, este considerată de Voința națională ca să scrie cu totul falsă.* * * Ni se spune ca regimentul de roșiori, comandat de d. colonel Grădișteanu, a primit ordin de concentrare. * * * Duminică, membrii baroului bucurescen, reuniți în sala cea mare a curței de apel, au ales consiliul de disciplină și pe decan pe anul acesta. D. G. Vernescu, fostul decan, a fost reales cu 91 de voturi din 92 de votanți. D. Eug. Stătescu, vice-președintele Senatului, a avut un vot. Membrii consiliului de disciplină au fost aleși d-ni: N. Blaramberg, Protopopescu-Pake, I. Lahovary, Gr. Păucescu, M. Triscu, G. Stratilat. * * #■ In 4hm de 20 Septembre se vor vinde la ministerul domeniilor 43 de trupuri și sfori de moșiă din bunurile statului. ■ £ -X