Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)
1885-10-10
906 BMW bursă, densa, în mare parte, ține ágiul pe piețele nóstre publice în stare de a nimici întregul comerciu în România. Creditul agricol, fundat anume pentru a veni în ajutorul poporațiunii rurale, adică țăranului, n’a servit în mare parte decât ca sistemă de protecțiune și ademenire spre guvern a câtorva mici proprietari și arendași pentru coșuri anume determinate. In privința acesta s’au făcut multe interpelațiuni în parlament, au urmat multe și frumose declarațiuni și promisiuni din partea guvernului d-tele, dar tot atât de multe treceri la ordinea Zilei. Oricum ar fi însă, tote aceste legi au fost bine primite de d-tea; lor nu le-ai opus ca fine de neprimire teoria oportunismului; din contră te-ai grăbit a le pune mai iute în aplicațiune, știind ca printre ensele puterea executivă se întăresce și se perpetuă. Nu tot astfel putem dice câ s’au bucurat de buna grație a dtele atâtea și atâtea legi desvoltătore a atâtor principii puse în Constituțiunea nóstră. Ele fiind menite a întărit puterea și suveranitatea națiunei, de la care emană tóte puterile din stat (art. 31 const.) și a stabili astfel echilibrul adevărat între densele iar nu absorbțiunea uneia de câtre cealaltă, s’au găsit puse la carantină de câtre d-tea în virtutea marelui principiu ce ai preconizat oportunismul ! Când marele reformator C. A. Rosetti a propus oă lege comunală complectă în sensul și în scopul de a concretisa principiul constituțional al descentralisarei, i s’a opus de câtre d-tea și ai d-tele uă cárpela timporarie adusă legilor celor vechi de supt regimul criticat și răsturnat pe femeile acestea de câtre noi. Aceeași sortă o avură și legile, propuse de același om, cu care a I conlucrat aprope tota viața d-tele, asupra reformei magistrature, în sens de a emancipa acesta a treia putere în stat de puterea executivă, asupra condițiunilor de admisibilitate în funcțiunile administrative în sens de a îmbunătăți personalul acestei ramure importante din stat; asupra cârciumilor în sens de a moraliza poporațiunea rurală. Ce să mai zic de legea asupra libertății individuale, menită a pune în armonie disposițiunile codului penal de supt statut cu disposițiunile art. 13 din Constituțiunea nóstra de astăzi ? Pe aceea am propus-o eu ca ministru supt ! președenția d-tele; densa s’a votat de Capamneră în 1880, și până astăci zace în f cartanele Senatului! Ba chiar ai parvet titulării ÎftTja aOOul ci ocii cu X& OOS dl^U I se ademenești la sistema d-téle oportunistă chiar pe raportorul acestei legi din Cameră și care astăzi deține portofoliul justiției ! Ce se mai 7*0 de asemenea de legea asupra cumulului, votată cu atâta dificultate de Cameră, și care de sigur se va duce să împartă sorta cu cea-D fi* Anul maturuluin~~ ■ Foto aci îmi vei răspunde că ea este ! vă 1 consi răspunu ca Când îli savantul conservator A. A. Roscu ?vinte, 1 ) turnai densul scia să le spuie : „Sunt gelos de d-tea pediua de as- stă-di.u I ) De la densul am luat lecții de purtare politică, și, daca nu mă înșel, și d tea pe- t ne la un timp orecare ! Dér, îmi vei dice póte, ilustre om de stat, nu am ascultat are vocea lui C. A. Rosetti ? Nu am făcut revizuirea Constituțiunii ? Se pare , dar dându-mi puțină ascultare, cred că te vei convinge, fără să arăți, bineînțeles, că și din acestă măruță idee ai făcut un uneltá cu care să întăresci cefarismul er nu liberalismul, la care țintea marele propultor. Și spre acest sfîrșit, se începem întotdeuna de la început; acesta este lucru cinstit. Ai tolerat asasinate, procese scandalose... Să fie are și acel atentat care privea pe stimata și iubita de altmintreli persona a d-tele, și pe a căruia țesătură o cunosce bine acela pe care l’ai trimis să mă combată în colegiul meu electoral 1), și pe care nu voesce s’o dea la lumină decât în timp util, lucru care vă privesce reciproc ? Oricum ar fi, și cuvintele d-tele fiind încă în memoria tuturor , permite-mi a te întreba ’. Numai în atare condițiuni îngrozitore se putea face revizuirea? Ereai bine convins de acesta, și de unde ? Lămuresce-mă și pe mine, căci am fost și că revizionist în scop, și desigur ași fi încetat d’a fi, daca ași fi cunoscut miZlucele ! Marele Rousseau ne spune în confesiunile sale că a venit în lume printr’u crimă , mă-sa murise din facere. Tot prin crime, cu adăogire de scandaluri, a născut și Constituțiunea nóstra revizuită ! Deosebirea este numai că Francia a avut un Rousseau, cr România un monstru hidos ! Cum venerabile domn, ai trecut peste onorea și trupurile omenilor spre a ridica presa într’uă instituțiune regaliană?! Aiuzat de acele toleranțe nepomenite spre a ajunge la resultatul mult dorit, de a nu vedea minoritățile represintate în parlament, prin urmare guvern fară control ? Mărturisesce ca acesta este prea mult!... Și dintr’uă ideie mare ai strit să scoți un monstru! Măestria îți este necomparabilă ! Etă în urma urmelor cum ai înțeles să îndeplinesc! în sensul liberalismului, înăuntrul țerei, programa onestitatei luată din manile lui Dumitru Brătianu; și fiind cu tot continui a te numi liberal național, spre a completa individualitatea d-tele politică de astăzi, mâine îmi voi permite a mă ocupa de politica d tele din afară, adică de naționalism. (Va urma) D. Gianni. DIN AFARA FRANCIA țiua de Duminecă a dat republicanilor uă revanșă strălucită. Lista republicană din Paris a trecut în totă întregimea ei cu 34 candidați. D’aceea se pute crice ca, pe cât de mare a fost succesul monarhiștilor la 4 Octombre, am fost ’r r ,>. ■ .*i.tuația pe ale__ .i, și chiar preoțimea agită în chipul cel mai nepomenit, de vreme ce îndemnă pe femei să ducă lupta politică pénă și în familie. Totuși alegătorii Franciei nu ținură sema de nimic de astă dată, cacî nu mai era vorba de oportunism sau radicalism, ci de binele și viitorul patriei. Partea 1 1) Verfi Voința Naționalii de la 23 Marte 1884. ROMANULUIC OCTOMBRE 1885 cea mai însemnată case este victorii republicanilor prin provincii. In departamentele care erau privite ca perdute pentru Republică și pe care reacțiunea conta cu siguranță, voturile republicane au sporit. In alte departamente, alegătorii au părăsit cu totul pe reacționari. Un funcționar superior din ministerul francez de interne caracterisa balotașiele de Duminecă în următorul chip : 1 Alegătorii din provincii erau nemulțumiți cu politica urmată în Tonkin și din alte împregiurări, și votară la 4 Octombre cu cei cari le făgăduiră a pune un capăt acelei politice. Dar când reacțiunea lăsa să-i cadă masca și amenință Republica, toți republicanii își strînseră rândurile și-și esprimară voința lor pentru menținerea Republicei. Alegerile din Paris s-au efectuat în cea mai mare ordine. Numărul alegătorilor a fost mai mare la la 4 Octombre. Cetățenimea republicană își deplini datoria fără a ține semn ici de amenințări nici de soirile false împrăștiate de reacțiune. Uă telegramă din Paris, publicată de ziarele vienese, ne mai aduce urmatorele amenunțe în privința acestor alegeri: Acolo unde radicalii se presintară cu lista lor proprie, ei învinseră. Astfel în departamentul Bouches du Rhone fură aleși d-nii Granet, Pelletan, Clovis Hugues, în Var d. Clemenceau, în Basses Alpes d. Andrieux, în Vaucluse d-nii Laguerre și Gaillard. Și în Corsica se pare ca până acum a învins lista radicală. In departamentul Seine-et-Oise au învins radicalii contra listei reacționare , susținută de d. Leon Say. Fostul ambasador e la Viena, comitele Duchatel, care , respinse orice comunitate cu monarhștii , și se presinta printre candidații republicani, fu ales. i Se crede ca în Paris au luat parte î Duminecă la alegeri 358,600 alegători. »Raportul între dânșii este cam acesta,: conservatori 96,000, radicali 223,000, a lți republicani 33,600. Aceste cifre vor fijal , suferi negreșită modificare, de ire ce comunele din jiurul Parisului i trimis încă tate resultatele. Dortul va rămâne aprope același. Este sigur ca vocea nóstra nu va ajunge până acolo unde ajunge vocea care este înfășurată în vălul autonomist, dar totuși ea strigă, astfel încât să fie audită, împăratului Austriei. Merg inainte pe calea ce ai apucat, sfărâmă imperiul strămoșilor săi creat cu sângele și averea germană și lasă fiului toți un ce slav pe care nu soltienii să-l numesc. In privința visitei principelui de Wales în Ungaria, profesorele ungur Vambery a adresat să scrisere foii din Londra St. James Gazette, care se sfârșesce cu urmatorele aprecieri: Acum, când afacerile din peninsula balcanică devin și mai încurcate, Ungaria, partea cea mai influente din monarhie, se sforțără din ce în ce mai mult să se lămurescă asupra viitorei constelațiuni a cabinetelor europene, și nici un bărbat de Stat n’ar fi salutat cu mai mare bucurie ca acela care ar restabili relațiunile intime ce existau altă dată între monarhia austro-ungară și Englitera. Alianța cu Germania este privită, atât în Viena cât și’n Budapesta, ca venită fară voia, și’n genere se dice: „Am fost strînși în brațe, dar noi nu strîngem." Uă apropiere solidă de Englitera, care ar reaminti procedarea independinte de altă dată a monarhiei, este privită naturalminte ca singura alianță înțelaptă și ca cel mai bun sprijin față cu oricare încurcături viitore în învecinatul Oriinte. Se pare ca un principe engles să nu aibă acea înrîurire politică ce se atribue adesear fi principilor continentali; totuși visita principelui de Wales în Ungaria a fost un mare factor în redeșteptarea vechilor simțiminte de amicie. Relațiunile Alteței Sale ungate cu bărbații de Stat conducători și cu aristocrația Ungariei, a insuflat în popor credința ca visita are oă însemnătate mai mare ca cea obicinuită. AUSTRO-UNGARIA Desbaterile din Parlamentul atriac promite a fi interesante ( tote puntele de vedere, și nu < de mirare ca cornițele Taaffe șé ci chiar în disgrația federaliștilor și ai clericalilor, cari compun matorii li,ea sea, de vreme ce d-sea n’a dat satisfacțiune grupului polon în răspunsul séu la interpelarea asupra espunsiunii Polonilor din Germania. De altă parte stânga germană, sea partita liberală, luptă din răsputeri ce se dea pe cornițele Taaffe jos, fiindcă acesta dâ pe di ce trece mai multe drepturi naționalităților slave din Austria. Astfel d. Carveri, unul din deputații partitei liberale, luând avântul în desbaterile asupra răspunsului la discursul Tronului, dise -ntre altele . Alegerile, care sunt un apel la popor, și trebuie să dovedesc ca oposițiunea n’are nici un sprijin în popor, aui dovedit contrariul. Puteți număra voturile ce oposițiunea a dobândit și vă veți convinge ca numărul lor a întrecut tóte asceptările. D’aceea noi vom vota pentru răspunsul minorității, care enumeră tote basele la care trebue să ne reîntorcem, fiindca numai în ele vedem scăparea Austriei. SOIRI D’ALEDILEI ! Principele Gulhelm, principele ereditar de Hohenzollern, nepotul M. S. Regelui, nu a sosit încă, la Sinaia, după turn se anunțase. Causa acestei amânări este ca principele, bolnav de pojar, a fost silit să se opresca la Pesta.* U Indépendance scie, din sorginte sigură, că îndată după deschiderea Camerilor, guvernul va fi interpelat în Senat cu privire la cestiunea succesiunei la tron și la desemnarea oficială a principelui moștenitor. Același ziar adauge ca greutățile dechlarațiunei provin din aceea ca principesa de Hohenzollern, uă catolică forte religiosă, nu voiește ca fiul său să și schimbe legea și să sefacă creștin ortodocs. Principesa—mamă a decblarat ca fiul său va primi tronul României décà se va modifica aliniatul art. 82 din Constituțiune, privitor la religiunea capului Statului. * * *» D. de Gradovici, secretarul-interpret al legațiunei francese din Bucuresci, a fost numit cavaler al Legiunei de onore. * * Desconcentrarea trupelor de pe platoul de la Țiglina a început de Duminecă, 6 Octombre. * * * Comisiunile de apel ale recensementului general au început să judece contestațiunile făcute de cei din nou impuși. Vedem aici printre alte citațiuni, pe aceia a d-lui colonel Gramont, domiciliat în Paris, de comisiunea de apel a districtului Ialomița. * * 0 * In Bacău, deorece unii din părinții de familie nu se supun obligațiunii prevăzută de legea instrucțiunii de a-șî trimite copii la soală, primăria s’a văzut silită a le aplica amenzile prescrise de aceeași lege. Ecoul Bacăului nu zice nimic în contra măsurii luate de primăria locală, dar observă că localurile precum și băncile sunt cu totul neindestulatate. ■* ** Tot în Ecoul Bacăului citim următorea scrie : La gimnasiul local de mai bine două lună, se țin concursuri, pentru ocuparea unor catedre în învățământul primar. Din vorbele ce circulă asupra concursului fetelor, reese că órecari nedreptăți s’au făcut unor concurente de către unii din delegați, cari își aveau protegentele dumnelor. Facem atentă pe autoritatea școlară. * * * Anunțaserăm mai lunile trecute că nu se mai făcea nici oă lucrare pentru sfîrșirea tunelului de la varianta Galați- Barboși. AZI, Galații ne spun că lucrurile au început cu mare activitate Ziele trecute și că se speră că vor fi terminate la 1 ianuarie viitor, când tunelul va fi liber pentru circulațiune.* * # * Se afirmă că o nouă societate cooperativă de credit,tocmai după modelul celor din Francia, se va crea acum în Bucuresci. Creațiunea unor astfel de societăți, menite a ajuta comercial și născândă industria română, merită totă atențiunea și incuragiarea bunilor Români. * *• * Primim din partea d-lui H. S. Senso, profesor la Lausanne oă scrisore în care ne spune că celebrul geograf, d. Elisée Redus, l’a însărcinat a revedea, pentru a scote o nouă edițiune, primul [volum al monumentalei sale geografii ; că’n acest volum se află și România, că ar dori să aibă mai multe amănunte asupra țărilor nóstre, că publicațiunile franceze și germane privitore la România sunt insuficiente. D. Senso ne rogă deci ar spune de că în acesti din urmă ani au apărut în România publicațiuni geografice asupra țărei nóstre, și speră, că precum ministerul Belgiei l’a ajutat pentru a completa geografia Belgiei, tot astfel va întâlni și’n România aceeași bună-voință. Noi primim cu plăcere pentru a trimite d-lui Senso la Lausanne (Chaumiere- Montbenon) orice publicațiuni geografice privitore la țările române, precum, și mai cu semn, notele, observațiunile și completările în scris ce ar bine voi să ne facă aceia cari, posedând greografia lui Redus, vol. I, găsesc lacune în partea consacrată Romăniei. CURIERUL TEATRELOR *** Era séra, în fața unui public forte numeros, prima represintare a dramei Ruy-Blas cu d-nele M. Vasilescu, Anicuța Manolescu, d-nii Manolescu, Notara, Iulian, Velescu și Mateescu. ***** Diséra, a șasea represintațiune a operetei GiroiU-Girosla. Joul va fi relâde pentru repetiția generală a Feciórei d' Orleans care va fi jucată în prima represintațiune Sâmbătă sara. *** Joi, la Dacia, trupa Fanny-Vlădicescu va juca Primadona improvisată, Românul de inimă, spectacolul se va sfîrși cu comedia Lăudărostd. Ț Galații ne spun ca d-sorele Mayerhoffer și Pădure au câștigat tóte simpatiele Gălățenilor. Ne asceptam la acesta, sp Disera, deschiderea teatrului francescia sala Bessel cu trupa francesa. Se va juca Le Coeur et le Main. INTÉMPLARILE DILEI CAPITALA.—ȚER A.—STRÍINÉT ATS UĂ crimă. — In comuna Oinacul, plasa Marginea , jud. Vlașca, locuitorul Stan Dinică a găsit în porumbiștile sale. n Ziua de 30 Septembre 1885, un om grav rănit la cap, plin de vermi și în agonie, fără să potă pronunța alte cuvinte decât Ghiță (numele lui) și Radu (numele celui ce l’a lovit). Transportat la spitalul județului, rănitul a sucombat imediat. Individul pare a fi în etate de 18—20 ani, bine conformat , statura potrivită, de constituțiune debilă , anemie, capul mare, pătrat, părul castaniu și scurt,tâiat, ochii crăpui, pupilele egale, nasul potrivit și obtus, gura potrivită, dintele câinesc superior din stânga puțin carnat, fără barbă. La cap presinta, în regiunea frontale dreptá , 4 centimetri d’asupra sprâncenei, uă rană de 2 centimetri lungime și 1 centimetru lărgime; în regiunea temporale dreptá uă altă rană de 6 milimetri de diametru. Rănile erau pline d’uă cantitate enormă de vermi. Acest băiat era îmbrăcat cu uă căciulă de óic négru dreptá , mărime ordinară, veche, rosá pe marginea fundului, dă cămașe de tort, grasă, scurtă, cu gulerul drept, lat de un deget, brodat ca gulerile musicanților din armată cu arniciu roșu, albastru, galben, alb și cu fir de betela alb, marginele gurei cămășei brodată cu floricele de arniciu albastru, galben, negru, roșu și fir de betele, mânecele largi și jos la pumn încrețite și cu banză lată de două degete. Ismene de pânză de tort grasu, ca și cămașa, strivte și la brăcinar petrecută ca brănișoruă f curea de pete negru, lată mai de un deget, cămașa și ismenele vechi, rupte, cârpite și murdare, un pereche de opinci mocănesci rupte și cu petece, obelele din petece de dimie albă murdare și rupte. Oricine va putea să dea deslușiri pentru descoperirea identității acestui cadavru este rugat a se adresa parchetului de Vlașca. Un cadavru găsit. — In noptea de 25 Septembre trecut, s’a găsit mort în apa Nemțișor din comuna urbană Neamțu, județul Neamț, individul Iordache Buciumanu Infanticidă.—Un fată anume Haidi Ion, în etate de 17—18 ani, din orașul Constanța, fiind însărcinată, în noptea spre 1 Octombre curent, bend nișce buruieni, a născut un băiat ca de 8 luni, pe care l’a omorît punendu-i în urechi două cuie și în gură uă undrea de fer. După cercetările făcute s’a găsit copilul pus într’un geantă de mână și îngropat în pivnița casei. Mal surpat. — In Ziua de 4 Octombre curent, locuitorul Nicolae Nicoară din cătunul Coroteni, județul Râmnicu-Sărat, pe când aduna piatră de supt un mal, a căzută parte din mal peste densul și îndata a încetat din viață. — Păuna, soția lui Iovan Rudărița, împreună cu un alt locuitor din comuna Timișani, județul Gorj, scoțând petriș dintr’un mal, s’a surpat malul peste dânșii și de și au fost scoși îndată de nișce locuitori ce lucrau în apropiere, femeia, după uă zăcere de trei ori a încetat din viață. Monitorul. PARTEA ECONOMICA Operațiunile cerealelor efectuate la 8 Octombre în portul Brăila Felul Hectolit. Greut. Preț. Obser. Secară 2100 54 6,95 mag. „ 1800 52 W* 6,45 caic „ 2000 53 6,75 Graft 2900 68 V, 10,85 Orz 1000 76% 4,95 . 1900 44% 4,70 Fasole 4200 «/o kil. 14 „ 8900 °/o oca 17 „ V. P. Sassu FOIȚA ROMANULUI 10 OCTOM. 13 MILIȚII SI OFM DE Ul. Dostoievsky PARTEA ANTEIA XII (urmare) — Du-te îndată, scumpul nostru prieten, du-te neapărat, îndată ce densul va veni vei lua un pahar de ceai... Ah ! nu mai aduce ceainicul!... Matriona! aduși samovarul !... Ne-am înțeles, vei lua un pahar de ceai și apoi vei găsi un protest pentru a pleca. Și nu uita se vai mâne diminuță să mă vedi pentru a mi spune tot. Dumnedeule mare ! décai s’ar întâmpla vr’uă nuoă nenorocire! Simt că soțul meu scie tot ce se petrece. Astăci este fară disposițiune, era să se supere și să mă certe. După ce a prânzit, a intrat în camera lui, supt cuvânt d’a se mai odini, dar prin brusca ușii l’am vădut stând în genuchi naintea icónei și rugându-se. După ce luarâm ceaiul, în loc să se culce, își luă pălăria și pleca. Nu îndrăsnii să-l întreb unde se duce, ar fi fost să-l mai supăr și să-l fac să strige; strigă adesea în contra Matrionei, și chiar în contra mea, când începe să strige, simt cu mi se înțepenesc piciorele, îmi pare câ mi se smulge inima. Poți să-mi arăți ce ți-a scris Natașa ? Ii arătai biletul ce primisem Biată femeia avea uă cugetare pe care o mângâia în secret în fundul inimei : cu Aliocha, pe care îl numea scelerat, fără inimă, un băiat prost, va sfîrși cu tote acestea a lua de soție pe Natașa, și cu tatăl lui, principele Petru Alecsandrovici, va da consimțimentul lui. De mai multe ori se trădă în fața mea, dar pentru nimic în lume n’ar fi riscat d’a arăta acesta speranță în fața soțului iei. Cred ca el ar fi blestemat pe Natașa și ar fi scos-o pentru totdeauna din inima lui în ziua în care ar fi crescut ca acesta căsătorie ar fi fost cu putință Acesta era părerea nostra a tuturor, își aștepta fiica, sufletul lui afta după dânsa, dar o aștepta singură, căindu-se de ceea ce a făcut, și smulgându-i din inimă până chiar și suvenirea amantului iei. Acesta era condițiunea absolută a iertărei. — Acest desmetic de băiat n’are nici caracter nici inimă, am spus-o întotdeuna, urma Ana Andreievna , l’au crescut réü, n’au făcut din el decât un descreierat. Are s'o părăsască. Ce are să devie, biata copilă? Și ce a găsit atât de estraordinar în cea altă ? este de mirat ! — Se zice ce este încântătore, și Natașa, asemenea... — Taci!.. încântătore ! pentru voi ăștia fărăe hârtie, orice fustă vă este încântătore. Déci Natașa zice astfel, apoi o Zice numai din nobleță de suflet. Ea nu pare să facă altmintrelea, totul i se pare cum se cuvine. De câte ori deja n’a trădat’o! Sceleratul, fără inimă ! Mă îngrozesc când îî văd pe toți atât de mândrii! Déca cel puțin al meu ar putea să învingă resimțimântul lui, déca ar ierta pe porumbița mea, déca ar aduce-onapoi ! Cum ași îmbrățișa-o și cât ași săruta-o ! cum ași privi-o! A slăbit ? — Da, a cam slăbit pușin. — Sărmana turturică! Oh ! cât sunt de nenorocită !... Nu fac decât să plâng Ziua și noptea... îți voi spune mai tărziu... De câte ori n’am fost aprópe se’í cer s’o ierte ! dar m’am oprit gândindumă ca are să se supere și s’o blesteme. Acesta ar fi ceva îngrozitor ! Dumnezeu pedepsesce pe copilul pe care l’a blestemat tatăl sau ! Tremur într’una, cea care este viața mea !... Și tu, care ai crescut în casa nóstra, care n’ai avut de la noi decât mângâieri, cum poți să cugeți cu cealaltă este încântatare ? Sciü de ce este vorba; uă cunoscință a Matrionei nóstre, care șide la principele, mi-a spus tot. Tatăl lui Aliocha are uă legătură c’uă comitesă căreia i-a făgăduit ca are s’o ia de soție , dar a se iut întotdeuna a se da la uă parte și a nu’șî ține făgăduiala. Acesta comitesă a avut că viéțä dintre cele mai rușinose, pe când era cu soțul iei. Devenind văduvă, a plecat în străinătate, și înainte ! fâră nici uă sfială, fără nici uă rușine ! cu Italiani, cu Frances! ! se zice chiar ca a găsit câțiva baroni, și acolo a pus mâna și pe tatăl lui Aliodia, pe principele Alecsandrovici. Comitesa are un tată pe care soțuliei a avut o din ănteia căsătorie, și pe când ea își mânca averea, fata crescea, și cele două milione depuse de tatăl iei, fabricant de rachiuri, cresceau asemenea. Se zice ca ea are acum trei milione, principele, care nu este prost, își Zice : Să căsătoresc pe Aliocha ! Unul din rudele lor, un comite, om forte sus pus, este asemenea de acord; trei milione ! nu este un lucru de nimic! Forte bine, Zice el, adresați-vă comitesei. Dar acesta se face ca nu aude nimic și se opune acestei căsătorii. Pare ca este că femeiă fâră principii, și d’uă obrăznicie! Aici, nu este primită pretutindenea; nu este ca în străinătate. Nici nu voia să sciți de tote astea. Zice ea principelui, ai să mă iai de soție și Alcodia nu se va căsători cu fiica fostului meu soț. (Cât pentru fata, pare ca ea iubesce fórte mult pe mama iei cea vitregă, și că-i este supusă la tate : se zice ca este un înger de bunătate și de blândețe. Comitesă, îi răspunde principele, gândesce-te bine, îți ai mâncat averea și esti plină de datorii. Daca feta tea se căsătoresce cu Aliodha, vor fi on pereche forte potrivită : ea este cu totul nevinovată, și al meu este un mare zăpăcit: îi vom lua supt direcțiunea nóstru, îi vom ține supt tutela nóstrá, și vei dispune întotdeuna de bani. Și la ce îți ar servi căsătoria nóstrá ? Ah !e un mare șiret, un francmason. Acum șase luni, comitesă nici nu voia să scie de el; acum, se zice ca au făcut împreună uă călătorie la Varșovia și ca sunt cu totul d’acord. E că ceea ce scra dintr’uă bună sorginte. Acesta povestire era cu totul conformă cu tot ce’mi spusese Alloda, jurând pe toți Dumnezeii lui ca nu se va căsători nici uă dată pentru bani. Cu tote acestea, calitățile Caterinei Feodorovna îl sedusese. El scia prea bine câ principele avea intențiunea de a se căsători. Aliodia își iubea pe tatăl său și credea în el ca într’un oracol. — Scia câ nu este comitesă, frumusa tea domna ! urma Ana Andreievna, erasperată de câteva cuvinte de laudă ce Zisesem pentru viitorea logodnică. Natașa ar fi mult mai potrivită pentru el; ea e nobilă, d’uă nobleță veciiă, pe când cealaltă este fiica unui fabricant de rachiuri ! Ieri sora — am uitat să-ți spun — bătrânul meu a deschis cufărul în care își are hârtiile, și și-a petrecut totă sera regulându-șî tóte actele și documentele familiei. Sta, uite colo, fórte serios ; eu lucram ceva și nu îndrăsneam să’l privesc ; observa ca nu Zi °imic, și écál cu d’uă dată se supără și mă chiamă să’mi explice genealogia nóstra; ei bine nobleță familiei Ikmeniew dateza de supt domnia lui Ivan Groznicul, și familia Sirmilow era deja cunoscută din timpul lui Alecsis Mihailovici: avem tóte documentele, și Karamsin face mențiune de ele în istoria lui. Vezi dragul meu, ca supt acest raport nu suntem atât de lepădat, după cum crede principele Malanteia nu înțelesei ce voia dându-mi acele explicațiuni; este de sigur forte atins de disprețul lor pentru Natașa. N’au altceva mai mult decât noi, decât..., numai avuția. El bine, dacă se acest tâlhar de principe după avere ! Este un om fără inimă, un suflet nesățios, toți o seia asta aZî; se zice ca a intrat în secret în Ordinul Iesuiților, la Varșovia. Este are adevărat ? — Ce absurditate ! răspunsei, îmi pare forte ciudat ca Skmeniew să-și caute documentele ; nici uă dată, mai nainte nu și-a făcut uă glorie cu genealogia lui. — Toți sunt nisce scelerați, omeni fară inimă, urma ea. Și biata mea porumbi ce face ? se íntristeza, plânge ! Abes timpul să te duci s’o vezi Matriona, Matriona! ce servitóre leneșe! Spune-m;