Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)

1885-10-18

ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIU­RI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deta „ , „ „ III...................2 lei­­ „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea diarnlni. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bonrs» LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass), LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pentra Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — 20 EL3B5B80!BANI ESEMFLARUL REBACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 Fondator«: C. A. ROSETTI EIDXTXXIISI E.A. ( lb ) * «f» îl I WJ. Director«: VIέTILĂ C. ROSETTI VINERI, 18 OCTOMBRE 1885 Lumineta­te și vel fi. ABONAMENTE 1b Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Lafsite et C­une, 8, Place de la Beurse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (H. C.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — BUCIM £ BRILIAR 1885 . Monitorul oficial, de la un rând de vreme mai ales, a devenit cel­­ mai interesant organ de publicitate. I­n Intr’adevĕr, décà vrea cine­va sé r­e­ eunosca filiațiunea și gradul de in­­i s]­tensitate al puterii ce ómenii chilei s’ esercită într’uă localitate din țară, a n’are de cât sĕ citescu primele pa­­­­gine ale Monitorului. ^ Acolo va vedea ca nu capacitatea, nu meritul, ci rudenia sau ocrotirea si m­ui puternic sunt titlurile cele mai fi­eminente ce se cer pentru numire­a în funcțiuni, va vedea cum favoritul de astăzi alungă din funcțiuni, fără nici vă­dă vină de cele mai multe ori, pe ru­­­­­dele, amicii și protegiații favori­tului de ieri, spre a-i înlocui cu alte­­ persone care nu au alt titlu de­cât­­ câ sunt rude, amici sau protegiați ai­­ actualului favorit.­­ Acesta dovedeșce uă scădere a ni­­velului moral, ne mai pomenită în­­­­ țara nostră, c­i In a doua parte a organului ofi­cial se găsesc acte însemnate dintr’un alt punt de vedere. Aci se inserază acele comunicate ^ sui-generis, care pot fi privite ca cele , mai reușite și demne de premiat spe­­­­cimene de stil, lipsit de urbanitatea A ( ce se cer ori­căror scrieri și mai cu ’ ] osebire actelor oficiale.£ Aceste comunicate dovedesc că re­giunile puterii sunt cuprinse d’uă es­ ^­traordinară și simtematică suresci­­tare în contra celor ce-și permit a le critica actele și faptele. 1 L­­ Dar partea din Monitorul oficial ] care merită cea mai mare și mai­­ adâncă atențiune, este partea a treia și cea din urmă. Aci, mai cu osebire pe ultima pa­gină, se publică acele fenomenale a­­nunciuri, prin care se vestesce țerei —ca în cașul cu impositul pe regis­trul de copiat al comercianților și pe diitanțele diarelor — că noui imposite, pe atât de grele pe cât și de nelegale se pun asupra țerei. In acesta parte a Monitorului se publică, afară de aceste anunciuri, și altele, care vedesc : 1) ca nu numai îngrijitóre, ci în­­grozitóre este situațiunea economică în care a ajuns țara noastră; 2) cu instituțiunile cu care ne-am înzestrat, prin înțelesul și aplicarea ce li se da au ajuns cel mai puter­­ternic mijloc de sărăcire a țării, de primejduire a viitorului iel nu numai economic, ci și politic. E că un specimen din aceste anun­­ciuri: „Conform jurnalului de amânare, dre­sat de acest tribunal (tribunalul de Olt) supt No. 3618, se publică spre generala cunoscință ca, după cererea d-lui casier local, și pentru despăgubirea statului de su­ma de lei 19 bani 72 ce loan I. Petri?, din comuna Maldăru, debită din contri­­buțiuni directe, plus tacsele cuvenite corpu­lui de portărei în suma de lei 219, bani 18 s’a pus în venerare cu licitațiune publică imobilul numitului debitor care este: „un stânjen moșiă în hotarul comunei Maldăru, plasa Vedea-Olt, județul Olt. Tot în același număr al Monitoru­lui, găsim publicațiuni privitore la vîmjarea proprietăților altor săteni pentru sumele urmatore . Imposite datorate Chelt. portăreilor Acesta parte a Monitorului oficial denunță cangrena ce râde temelia statului român. Ea ne prevestește peirea clasei moș­nenilor; câci moșnenii sunt cei ale câror proprietăți se vînd pe nimic, spre a se plăti impozitele statului și spre a se umfla pungile portăreilor ale câror chieltuielî sunt de 2 — 4—6 ori mai mari de­cât suma ce se da­­toresce. Prin urmare, ceea ce n’a putut face invasiunile barbarilor, în tot lungul, durerosul și încercatul tre­cut al României, ceea ce n’a putut face regimul domnielor străine fanariote, ceea ce n’a putut face regimul ro­bie­ ; ceea ce n’a putut face regimul re­gulamentului organic , adică stîrpirea clasei moșnenilor și răzașilor, clasă care a fost brațul neobosit și scutul puternic și nestrăbătut al drepturi­lor, pământului și naționalității ro­mâne, se severșesce acum pentru a­­coperirea sarcinelor din imposite ale statului și pentru a umple pungele portăreilor. Și acesta odrosa crimă, — câci nu pate fi crimă mai mare și mai odr­­esa de­cât a sdruncina temeliile ce făceau și fac puterea și tăria statu­lui — se sevărșesce după stăruința, cu intervenirea și în timpul unui minister care nu se sfiesce încă d’a se numi liberal și încă și­­ se sevărșesce supt un Atvlrn par­lamentar, în care sătenii au 111 Ca­mera os represii­uiup j să săverșesce cu tăcerea, și deci cu aprobarea guvernului, și a figu­rinelor ce s’au uns deputați și se­natori. Acesta nu e numai dureros, e des­­gustător și de natură d’a face ca țara să se sature și d’așa guvern și d’așa deputați și senatori, și d’așa regim parlamentar. Acesta stare de lucruri e de na­tură d’a sădi în ori­ce inimă sinceră și onestă desperarea și d’a duce la urmări d’uă necalculabilă nenorocire. Oprască-se deci cei care au și drep­tul și puterea și datoria d’a opri a­­semeni lucruri. Suntem șiruri ca nici­ unul dintre cei care au trecut pe la ministerul finanțelor n’a citit partea din Mo­nitor pe care am resfoit-o noi ; suntem tot atât de șiruri ca figu­rinele care represintă represintațiunea națională, de­și au bilete de drum pentru a colinda toată țara pentru a o studia, habar n’au de faptele pe care le semnalăm , suntem și curi mai mult cu țara luminată nu scre încă cum, prin ce mijlace și în folosul cui se sărăcesce vrnjosa clasă a moșnenilor, zidul de apărare a țerei în trecut ; și deci, la toți facem apel să se mi ste măcar acum când, cu faptele, le întrerupem nepăsarea și somno­lența, și se ia măsuri, căci alt­fel răul va cresce din ce în ce mai mult; moșnenii chiar vor deveni proletari, și ast­fel unul din zidurile temeliei­ naționalității române va fi nimici ' Vom reveni asupra cestiunii, și ‘ a o discuta mai în amănunt, răul mult mai mare și mai întins­ , dă cât îl arătarăm în rînduri a­­cestea. 141 1. 25 b. 438 1. 52 b. 65 „ 61 „ 219 „ 18 „ 89 * 61 „ 219 „ 18 „ 179 „ 78 „ 219 „ 18 „ 65 „ 61 „ 219 „ 18 „ 69 „ 54 „ 219 „ 18 „ 50 „ 20 „ 219 „ 18 „ 21­­1 14 11 219 „ 18 „ EVENIMENTELE DIN BAliu­* (­Telegrame Havas și informațiuni ptiftate ale ROMANULUI) 28 Octombre, 7 ore sei Constan­tinopole, 27 Octombrie *n‘ directă.—Agentul diplomatic ,a*Sar*e* a făcut ieri Porții să comunicare spunând că Serbii au trecut granița, pe urmă ce s’au retras, dar ei au urmat să ocupe un post vamal bulgar !). De câte­va zile oficiali germani sosesc în Sofia costumați cu haine particulare. Se dice ca dânșii au cerut guvernului bulgar săi angajeze, dar până acuma n’au primit nici un răspuns. * Joi, a sosit în Sofia ănteia companie de voluntari îmbrăcați cu cojóce albe, că­ciuli negre și fundul căciulei verde, fie­care portă pe căciulă câte uă flore roșie și alta la baioneta pușcei. •* A­ început a se strânge ameni de pe ulițe pentru construirea șanțurilor din giurul Sofiei.* S’a încărcat 20 care cu cartușe de lângă cancelaria voluntarilor, spre a­ se trans­­­­porta la granița Serbiei. * S’a strâns, și fără bună voiă, toți cis­­marii și croitorii din Sofia la cazarmă pentru a lucra mantale și cisme. Ei sunt scutiți de miliție când milițienii fac instrucțiune în fie­care zi de la 7 ore dimineța până la 11. Mulți din supușii străini cărora li s’au urât cu miliția au predat pușcile îndărăt spuind ca li s’au urât cu miliția.­ Sâmbătă, la orele 10 sera, a plecat din Sofia spre Zaribrod 2 drugine din regi­mentul al 4-lea împreună cu muzica care cânta cântece românesci. Soldații ne-având ordin de a merge în linie, fie­care juca pe uliță, cânta și fllera. In urma lor a mers un car încărcat cu pâine și mai mulți măgari încărcați cu băuturi spirtose.* Duminecă, primăria din Sofia a dat un frumos drapel de mătase milițienilo­r din Sofia. Dupa primirea drapelului I,noți mi­lițieni l’au dus iaintea palatului unde s’au alineat și comandantul lor a rostit câte­va cuvinte.* In aceiași zi s’au strâns toți voluntarii înaintea prefecturei poliției și li s’au dat ordin să plece la granița sârbă. Ei au re­fuzat­­ zicend ca nu vor să se bată cu frații lor, atunci li s’au dat ordin să mergă pentru construirea șanțurilor; ei au răs­puns ca nu sunt salahori. Imediat s’a dat ordin să se predea pușcele și cojacele împărțite de primărie. La 5 ore sosi din Sofia poscul al 7-lea Preslawski, care vine din Filipopole. S’au închis tóte prăvăliele și toți au mers la barieră pentru a-1 primi. DIN SERBIA Organul partitei națiile sărbe din Ungaria, Zastava, pușcă uă corespon­­dință ce i-a fost triresă din partea unui personagiu înalt din Belgrad, din care extragem următoree rînduri : Pentru mine­­vt.e curios cum pote fi posibil ca maje­ hatea acestor omeni cari de cinci ani­­uptă contra urmărilor aces­tei politici (politica de compensație a Au­striei), pate fi, t­ic, posibil ca acești órieni să fie inspirați pentru că acțiune­a Sarbiei supt protecțiunea Austriei, pen­tru că fericire ce le acordă Austria ? Vă­­deți prin urmare cum insista Austria , penru mărirea Serbiei, trebuie să con­­ectem ca Serbia a renunțat la misiunea d e de a elibera și de a uni­i pe toți săi­­i­i din peninsula balcanică și ca a dat ja uă garanțiă destul de suficientă câ­t­costa renunțare este sinceră. Se spune­a, pentru a se restabili echilibrul vio­­lent, este necesară uă compensațiune, a­­­ idică vor să­­ fica ca Serbia va trebui să ■ primesca comparativ atât, cât a dobân­dit Bulgaria prin unirea. După opiniunea mea acesta este cu totul imposibil. Bul­garia a câștigat Rumelia Orientală, țară mai avută de­cât principatul prin posi­­țiunea, clima și cultura iei, și în care elementul bulgar constitue 85 la sută. Cerendu-se acum uă compensație pen­tru Serbia, este natural ca ea trebue să dobendescá ținuturi sârbesci unde s’ar pu­tea împuternici, cr nu ținuturi în cari sau nu se găsesc Sârbi de loc, sau ei consti­tue un ast­fel de minoritate în­cât mai ari­ fi 1) Depeșa corespondentului nostru din Sofia s’a întemeiat, după cum se vede, pe vn declila rațiune oficială a guvernului bulgar. A. H­­ tatea poporațiunii va fi vrășmaș dispusă câtre Serbia, așa că nu numai ocupațiu­­nea, ci și reținerea acestor ținuturi ar costa sacrificii forte mari. Există numai oă țară pe care Serbia o pate considera ea uă compensațiune suficientă : acesta emste țara în care se vorbesce mai mult și mai curat sârbesce de­cât în însăși Ser­bia, acesta este Bosnia și Brzegovina. Drumul spre Macedonia în care ne îm­pinge Austria duce direct în prăpastie.­­Același tjiaj în numărul său din urmă scrie urmatorele : Garașanin a pus politica militară și de ouere a Serbiei la sorți și se întreba : ce este de făcut ?­­ .Joe că Austro-Ungaria crede că a venit timpul când ea trebue să ocupe definitiv Bosnia și Brzegovina, atunci Serbia pate com­pta la u­ parte din vechea Serbie, și în acest cas ea va păzi piciorele Austriei și va servi acestei de geandarm care își va primi plata pentru serviciile aduse. Dar daca acest timp n’a venit încă, a­­fluici posițiunea Serbiei este teribilă. Ga­raj­­anin a întins întrega Serbie pe un siciü de ghiață forte subțire, și Serbia este forțată sau singură să mergă înainte, ceea ce este forte periculos, sau rușinată și c ruinată să se întorcă înapoi; reu este să pleci, dar mai reu este încă să nu pleci; mai bine , reu este să nu pleci, dar mai reu este să pleci. Acestea sunt fructele politi­cei lui Garașanin. Pentru ce se teme Ser­bia de unirea Bulgarilor ? Se teme, tre­mură de aceea fiind­că a renunțat la Bosnia și Brzegovina, fiind­că a renun­țat la unirea tuturor Sârbilor din penin­sula balcanică. Și acum sunt, se înțelege, tot Bulgarii vinovați, dar daca Serbia ar dace uă politică națională, ea ar întinde brațele sale Bulgariei în cașul de faclă, el nu ar considera-o ca inamică. I CONFERINȚA AMBASADORILOR E că, după le Temps, testul învi­­tațiunei pe care Porta a adresat’o puterilor spre a lua parte la Con­ferință : Constantinopole, 21 Oct., 1885. Faciă cu seriosa situațiune din Rume­­lia Orientală și cu atitudinea din ce în ce mai răsboinică a Greciei, și mai cu deosebire a Serbiei, și fiind­ ca nu voiesce și zădărnicască necurmatele sforțări ce a­u făcut până acum spre a preîntâmpina vărsări de sânge, guvernul imperial crede nimerit, cu cea mai deplină supunere fa­că cu puterile semnătare tratatului de Berlin, să le ruge a bine-voi, ea, pe cât­e va putea mai curând, se dea instruc­­țuni ambasadorilor lor de pe lângă Su­­hima Portă, să se Intrunesca într’uă Con­­ferință la Constantinopole la care să sea parte și guvernul otoman, spre a resolva ară întârziere greutățile ce s’au ivit în Rumelia orientală. Acesta soluțiune va ivea în special de basă menținerea tra­tatului de la Berlin în acord cu dreptu­rile de suveranitate ale M. S. Sultanului. Conferința se va întruni cu condițiunea ce a se ocupa exclusiv aminte numai cu a­­facerile Rumeliei Orientale. In același timp găsim prin cretariile străine urmatorea telegramă din Pa­ris, cu data de 26 Octombre : Prin cercurile bine informate de aici se crede ca Enghitera va da chiar astăzi instrucțiuni ambasadorelui sǎu din Cons­­tantinopole ca să ia parte la Conferința pentru afacerile rumefiate. Instrucțiunile cabinetului frances câtre mard­isul de Noailles au fost deja espe­­diate. Ambasadorele frances a fost în­sărcinat să ia parte la Conferință, dar să nu primescă de­cât ad referendum atât propunerea d’a se adresa uă somațiune principelui Bulgariei cât și aceea d’a se da Turciei un mandat d’a restabili cu mâna armată ordinea în Bulgaria. Vede­rile pe care marchizul de Noailles va a­­vea a le susține sunt cu Francia, fără a lua asupră’i vr’uă răspundere de veri-ce natură, va trebui să se mărginescă în Conferință la resolvarea cestiunei: Tre­buie sau nu să se facă uă modificare în forma și testul tratatului de la Berlin? Daca puterile vor dec­lara ca tratatul este acum ca și mai nainte în piciore, și ca nu trebuie să i se facă nici uă modi­ficare, atunci sarcina puterilor este resol­­vata în fond, și Sultanul își va găsi în tra­tatul de la Berlin îndrituirea s­a pentru demersurile ce va crede de trebuință să facă. El va trebui ânsă se facă acesta pe propria s­a răspundere și să nu se întemeieze pe nă deosebită împuternicire ce i-ar da-o Europa și care ar fi în afară de tratatul de la Berlin. Tot de Sultan depinde ca se proceda sau nu cu forțe militare contra principelui Bulgariei. Deca însă majoritatea marilor puteri ar fi după altă părere, atunci este pro­babil ca Francia nu va vota contra aces­tor propuneri, spre a nu le face peste putință, el se va abține probabil minte de la vot. Dealtmintieli vă­otărîre definitivă a­­supra cestiunei depinde de cursul ce va lua Conferința, care va aduce pote­ră u­­nanimitate condiționată. Afară de acestea se mai vorbesce ca s’au făcut încercări pe lângă Sultan ca să adreseze principelui Alesandru soma­­țiunea chiar mai nainte de întrunirea Conferinței, mai ales câ Serbia și Grecia sciü forte bine ca nu vor găsi nicăieri un sprijin contra Turciei, când acesta ar voi să înlăture cu forța armata ori­ce încercare din partea celor două State de a încălca tratatul de Berlin. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 28 Octombre. — Soriile date de 2mesa și Daily­ News în privința unor re­­voluțiuni ce ar fi isbucnit în Bir­mania și în privința omorului Regelui, sunt adi desmințite. Berlin, 28 Octombre. — Reichstagul e convocat pentru 19 Noembre. Brunswik, 28 Octombre.—Intrarea so­lemnă a noului principe regent va avea loc la 2 Noembre. Constantinopole, 28 Octombre. — Porta a făcut uă comandă de torpile de siste­mul german Schwarzkopf. Constantinopole, 27 Octombre.—Cale in­directă.—E din nou vorba de schimbări ministeriale. Se observă mai cu semn ca Djevdet-pașa se duce des la Yldiz-Kiosk. Constantinopole, 27 Octombre.—Cale in­directă —Se asigură câ clausa privitóre la recruter­ea trupelo­’1 ogiph­ine a fost bin­­­primată din convențiunea anglo-turcesca de Sultanul, după sfaturile d-lui Nefidoff, pentru ca Rusia bănuesce pe Englitera ca voesce să creeze în Egipet on armată bună care să pată, la cas de trebuință, să-­l servescă la apărarea graniței Indii­­lor. Afară de clausele cunoscute, conven­­țiunea stipuleza ca evacuarea Egipetului de trupele engleze se va face când sigu­­ranța granițelor va fi garantată. Se asigură asemenea, dar supt totă re­­serva, câ acesta convențiune ar conține un clausă secretă. DIN AFARA FRANCIA D. Lockroy, arangeatorele unei întruniri a deputaților republicani care să prelucreze uă programă co­mună pentru guvern și majoritatea Camerei, a primit pe un reporter al Ziarului le Figaro și i-a făcut câte­va destăinuiri forte interesante în privința intențiunilor majoritâții. D. Lockroy spuse între altele : Acesta întrunire a deputaților va fi peste câte­va zile pute în sala Adunării. Scopul ei este de a uni grupurile republi­cane, care trebuie să-și facă unele altora cele mai mari concesiuni și să stabilescă un pact cu ministerul. După a mea pă­rere, va trebui să se încline cât se va putea mai mult spre stânga, de vreme ce nu mă mai tem de oportuniști, cari nu mai există și cari au devenit radi­cali. Intru ceea ce privesce pe drepta, apoi ea nu este uă oposițiune ministerială, ci uă oposițiune care are de scop răsturna­rea actualei stări de lucruri, adică re­voluționară, de aceea ea va trebui să fie cu totul paralizată. In același timp dechiar ca sunt contra anularii alegerilor monarh­iștilor și con­tra espulsiunei principilor de Orleans. Numai într’un singur cas va fi neînsătu­­turabilă espulsiunea . Când drepta ar voi să încredințeze președenția Republi­cei ducelui d’Aumale. Deca se va face a­­cesta, apoi nu este tocmai sigur ca duce­le d’Aumale își va putea sfîrși Zdele în Chantilly. Se înțelege de sine, ca pre­ședinte al Republicei va fi reales de Ju­les Grévy. Totuși guvernul, în vederea sărbătorilor anului n­oț, nu trebuie să convoce congresul pentru alegere în Ziua de 24 Decembre, ci în ântâia săptămână a lun­ei lui Ianuarie. De altmintre la a­­cest punt, ca și despărțirea Bisericei de Stat și sfîrșirea espedițiunilor din Ton­kin și Madagascar vor fi discutate­ în în­trunirea deputaților republicani, îndată ce majoritatea va fi unită, va deveni peste putință uă desbinare seriosa cu ministerul. Și tocmai acesta dorim și noi. Cu sistema nostră, nu vom mai avea nici una din acele ședințe ne-producătó­­re, și care n’aveü alt scop de­cât­ d’a răsturna p’un prim ministru. Luptele se vor petrece prin culise și nu vor mai preocupa publicul. ITALIA Intr’un scrisore deschisă pe care d. Bonghi a adresat’o d-lui Visconti- Venosta și în care se ocupă de po­litica din afară, se dice între altele . Nici vă­dată nu mi s’a părut ca este nici înțelept, nici logic, ca diplomația nó­stra n’a făcut cel puțin încercarea d’a împedica pe Austria în pornirea ei spre Bosnia și Herzegovina. N’am aprobat nici uă­dată pe acei diplomați cari au fost de părere ca întinderea Austriei d’a lungul mărei Adriatice până la fruntariile Gre­ciei nu vatămă pe Italia. Acea costă este un punt minunat de sprijin pentru că o­­fensivă, și nu putem privi cu nepăsare ca ca să cadă în mânile unei puteri, care nu este tocmai peste putință ca într’uă di să fie contra nostră. GERMANIA Se anunță din Berlin ca Bavaria și Rusia au încheiat un tratat de es­­tradare analog cu cel ruso-prusian. National Zeitung se teme ca acesta se va putea efectua cu tote Statele din Confederațiune, pené și cu prin­cipatul Reuss, și condamnă cu as­prime un asemene procedere prin care se înlătură Reichstagul, și care este tot atât de jicnitare pentru simțimen­­tul național cât și pentru dreptul constituțional. Ac^te tratate supt­ne dovadă despre starea dreptului pu­blic din Germania, și din nenorocire Prusia este aceea care a dat cel d’ân­­teia exemplu. Oă telegramă din Berlin, cu data de 26 Octombre și publicată de Neue freie Presse, anunță urmatorele: Un comitet­­ local din Madrid, compus din socialiști, a dec­larat printr’oă scri­sare adresată d-lor Bebel și Liebknecht, câ socialiștii spanioli n’au luat parte la manifestațiunile anti-germane, dar ca ar voi să cunosca puntul de vedere al so­cialiștilor germani în cestiunea insulelor Caroline. Unele ziare afirmă câ d. Bebel ar fi răspuns ca partita sea este contra politicei coloniale de astăzi și vrășmașă neîmpăcată a resbelelor coloniale. Deca niece asemenea resbele vor amenința să isbucnesca, atunci socialiștii din țările in­teresate vor trebui să se unesca spre a protesta, ceea ce s’a făcut și de astă dată. RUSIA In privința impresiunilor ce a pro­dus în presa rusă discursul pe care împăratul Francisc­ Iosef P a rostit fa­d­ă cu delegațiunile austro-ungare, se telegrafiază urmatarele din Petersburg, cu data de 26 Octombre : Este forte deosebită impresiunea ce a produs acest discurs asupra presei de aici. Numai Petersburgskija Wjedomosti este for­te satisfăcută de el. Comparând discursul imperial cu dechlarurile d-lui Tisza, cita­tul Ziar ajunge la convingerea câ vede­rile personale ale împăratului au învins alți curinți și ca acum este asigurată că acțiune unită a celor trei imperii vecine. Acesta este uă mare victorie a Rusiei și Germaniei oficiale contra politicei unei parți pre­care din sferele vienese, și nu mai încape îndoială câ principele de Bis­marck a jucat un rol însemnat în acesta schimbare. Faciă cu dec­lararea Ziarului Neue freie Presse, ca a venit momentul de a se pune la încercare tăria alianței austro-germană, fata rusă observă ca cei din Viena se vor convinge acum câ Ber­linul mai are și alte interese afară de cele ale Vienei, și care nu pot să fie de­cât asiguratare pentru pacea europeană. Novoje Vremja atinge numai în trecut acest discurs, și pornind de la presupu­nerea câ trupele sârbe au trecut deja fruntaria bulgară, citatul Ziar observă: „Fiind­ ca discursul imperial accentuezá unirea puterilor, ar crede cine­va ca un asemene incidinte a fost prevăzut și ca s’ar fi având în vedere, într’un asemene cas, uă ocupațiune a Serbiei de câtre Au­stria.

Next