Romanulu, octombrie 1885 (Anul 29)
1885-10-18
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vei putea. ANUNCIURI Linia de 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deta „ , „ „ III...................2 lei „ Inserțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — „ A se adresa: IN ROMANIA, la administraținnea diarnlni. IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bonrs» LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass), LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Danbe et C-nie, pentra Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se refasă — 20 EL3B5B80!BANI ESEMFLARUL REBACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 Fondator«: C. A. ROSETTI EIDXTXXIISI E.A. ( lb ) * «f» îl I WJ. Director«: VIÎTILĂ C. ROSETTI VINERI, 18 OCTOMBRE 1885 Luminetate și vel fi. ABONAMENTE 1b Capitală și districte: un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului și oficiale poștale. LA PARIS, la Havas, Lafsite et Cune, 8, Place de la Beurse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (H. C.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard — BUCIM £ BRILIAR 1885 . Monitorul oficial, de la un rând de vreme mai ales, a devenit cel mai interesant organ de publicitate. In Intr’adevĕr, décà vrea cineva sé re eunosca filiațiunea și gradul de ini s]tensitate al puterii ce ómenii chilei s’ esercită într’uă localitate din țară, a n’are de cât sĕ citescu primele pagine ale Monitorului. ^ Acolo va vedea ca nu capacitatea, nu meritul, ci rudenia sau ocrotirea si mui puternic sunt titlurile cele mai fieminente ce se cer pentru numirea în funcțiuni, va vedea cum favoritul de astăzi alungă din funcțiuni, fără nici vădă vină de cele mai multe ori, pe rudele, amicii și protegiații favoritului de ieri, spre a-i înlocui cu alte persone care nu au alt titlu decât câ sunt rude, amici sau protegiați ai actualului favorit. Acesta dovedeșce uă scădere a nivelului moral, ne mai pomenită în țara nostră, ci In a doua parte a organului oficial se găsesc acte însemnate dintr’un alt punt de vedere. Aci se inserază acele comunicate ^ sui-generis, care pot fi privite ca cele , mai reușite și demne de premiat specimene de stil, lipsit de urbanitatea A ( ce se cer oricăror scrieri și mai cu ’ ] osebire actelor oficiale.£ Aceste comunicate dovedesc că regiunile puterii sunt cuprinse d’uă es ^traordinară și simtematică surescitare în contra celor ce-și permit a le critica actele și faptele. 1 L Dar partea din Monitorul oficial ] care merită cea mai mare și mai adâncă atențiune, este partea a treia și cea din urmă. Aci, mai cu osebire pe ultima pagină, se publică acele fenomenale anunciuri, prin care se vestesce țerei —ca în cașul cu impositul pe registrul de copiat al comercianților și pe diitanțele diarelor — că noui imposite, pe atât de grele pe cât și de nelegale se pun asupra țerei. In acesta parte a Monitorului se publică, afară de aceste anunciuri, și altele, care vedesc : 1) ca nu numai îngrijitóre, ci îngrozitóre este situațiunea economică în care a ajuns țara noastră; 2) cu instituțiunile cu care ne-am înzestrat, prin înțelesul și aplicarea ce li se da au ajuns cel mai puterternic mijloc de sărăcire a țării, de primejduire a viitorului iel nu numai economic, ci și politic. E că un specimen din aceste anunciuri: „Conform jurnalului de amânare, dresat de acest tribunal (tribunalul de Olt) supt No. 3618, se publică spre generala cunoscință ca, după cererea d-lui casier local, și pentru despăgubirea statului de suma de lei 19 bani 72 ce loan I. Petri?, din comuna Maldăru, debită din contribuțiuni directe, plus tacsele cuvenite corpului de portărei în suma de lei 219, bani 18 s’a pus în venerare cu licitațiune publică imobilul numitului debitor care este: „un stânjen moșiă în hotarul comunei Maldăru, plasa Vedea-Olt, județul Olt. Tot în același număr al Monitorului, găsim publicațiuni privitore la vîmjarea proprietăților altor săteni pentru sumele urmatore . Imposite datorate Chelt. portăreilor Acesta parte a Monitorului oficial denunță cangrena ce râde temelia statului român. Ea ne prevestește peirea clasei moșnenilor; câci moșnenii sunt cei ale câror proprietăți se vînd pe nimic, spre a se plăti impozitele statului și spre a se umfla pungile portăreilor ale câror chieltuielî sunt de 2 — 4—6 ori mai mari decât suma ce se datoresce. Prin urmare, ceea ce n’a putut face invasiunile barbarilor, în tot lungul, durerosul și încercatul trecut al României, ceea ce n’a putut face regimul domnielor străine fanariote, ceea ce n’a putut face regimul robie ; ceea ce n’a putut face regimul regulamentului organic , adică stîrpirea clasei moșnenilor și răzașilor, clasă care a fost brațul neobosit și scutul puternic și nestrăbătut al drepturilor, pământului și naționalității române, se severșesce acum pentru acoperirea sarcinelor din imposite ale statului și pentru a umple pungele portăreilor. Și acesta odrosa crimă, — câci nu pate fi crimă mai mare și mai odresa decât a sdruncina temeliile ce făceau și fac puterea și tăria statului — se sevărșesce după stăruința, cu intervenirea și în timpul unui minister care nu se sfiesce încă d’a se numi liberal și încă și se sevărșesce supt un Atvlrn parlamentar, în care sătenii au 111 Camera os represiiuiup j să săverșesce cu tăcerea, și deci cu aprobarea guvernului, și a figurinelor ce s’au uns deputați și senatori. Acesta nu e numai dureros, e desgustător și de natură d’a face ca țara să se sature și d’așa guvern și d’așa deputați și senatori, și d’așa regim parlamentar. Acesta stare de lucruri e de natură d’a sădi în orice inimă sinceră și onestă desperarea și d’a duce la urmări d’uă necalculabilă nenorocire. Oprască-se deci cei care au și dreptul și puterea și datoria d’a opri asemeni lucruri. Suntem șiruri ca nici unul dintre cei care au trecut pe la ministerul finanțelor n’a citit partea din Monitor pe care am resfoit-o noi ; suntem tot atât de șiruri ca figurinele care represintă represintațiunea națională, deși au bilete de drum pentru a colinda toată țara pentru a o studia, habar n’au de faptele pe care le semnalăm , suntem și curi mai mult cu țara luminată nu scre încă cum, prin ce mijlace și în folosul cui se sărăcesce vrnjosa clasă a moșnenilor, zidul de apărare a țerei în trecut ; și deci, la toți facem apel să se mi ste măcar acum când, cu faptele, le întrerupem nepăsarea și somnolența, și se ia măsuri, căci altfel răul va cresce din ce în ce mai mult; moșnenii chiar vor deveni proletari, și astfel unul din zidurile temeliei naționalității române va fi nimici ' Vom reveni asupra cestiunii, și ‘ a o discuta mai în amănunt, răul mult mai mare și mai întins , dă cât îl arătarăm în rînduri acestea. 141 1. 25 b. 438 1. 52 b. 65 „ 61 „ 219 „ 18 „ 89 * 61 „ 219 „ 18 „ 179 „ 78 „ 219 „ 18 „ 65 „ 61 „ 219 „ 18 „ 69 „ 54 „ 219 „ 18 „ 50 „ 20 „ 219 „ 18 „ 211 14 11 219 „ 18 „ EVENIMENTELE DIN BAliu* (Telegrame Havas și informațiuni ptiftate ale ROMANULUI) 28 Octombre, 7 ore sei Constantinopole, 27 Octombrie *n‘ directă.—Agentul diplomatic ,a*Sar*e* a făcut ieri Porții să comunicare spunând că Serbii au trecut granița, pe urmă ce s’au retras, dar ei au urmat să ocupe un post vamal bulgar !). De câteva zile oficiali germani sosesc în Sofia costumați cu haine particulare. Se dice ca dânșii au cerut guvernului bulgar săi angajeze, dar până acuma n’au primit nici un răspuns. * Joi, a sosit în Sofia ănteia companie de voluntari îmbrăcați cu cojóce albe, căciuli negre și fundul căciulei verde, fiecare portă pe căciulă câte uă flore roșie și alta la baioneta pușcei. •* A început a se strânge ameni de pe ulițe pentru construirea șanțurilor din giurul Sofiei.* S’a încărcat 20 care cu cartușe de lângă cancelaria voluntarilor, spre a se transporta la granița Serbiei. * S’a strâns, și fără bună voiă, toți cismarii și croitorii din Sofia la cazarmă pentru a lucra mantale și cisme. Ei sunt scutiți de miliție când milițienii fac instrucțiune în fiecare zi de la 7 ore dimineța până la 11. Mulți din supușii străini cărora li s’au urât cu miliția au predat pușcile îndărăt spuind ca li s’au urât cu miliția. Sâmbătă, la orele 10 sera, a plecat din Sofia spre Zaribrod 2 drugine din regimentul al 4-lea împreună cu muzica care cânta cântece românesci. Soldații ne-având ordin de a merge în linie, fiecare juca pe uliță, cânta și fllera. In urma lor a mers un car încărcat cu pâine și mai mulți măgari încărcați cu băuturi spirtose.* Duminecă, primăria din Sofia a dat un frumos drapel de mătase milițienilor din Sofia. Dupa primirea drapelului I,noți milițieni l’au dus iaintea palatului unde s’au alineat și comandantul lor a rostit câteva cuvinte.* In aceiași zi s’au strâns toți voluntarii înaintea prefecturei poliției și li s’au dat ordin să plece la granița sârbă. Ei au refuzat zicend ca nu vor să se bată cu frații lor, atunci li s’au dat ordin să mergă pentru construirea șanțurilor; ei au răspuns ca nu sunt salahori. Imediat s’a dat ordin să se predea pușcele și cojacele împărțite de primărie. La 5 ore sosi din Sofia poscul al 7-lea Preslawski, care vine din Filipopole. S’au închis tóte prăvăliele și toți au mers la barieră pentru a-1 primi. DIN SERBIA Organul partitei națiile sărbe din Ungaria, Zastava, pușcă uă corespondință ce i-a fost triresă din partea unui personagiu înalt din Belgrad, din care extragem următoree rînduri : Pentru minevt.e curios cum pote fi posibil ca maje hatea acestor omeni cari de cinci aniuptă contra urmărilor acestei politici (politica de compensație a Austriei), pate fi, tic, posibil ca acești órieni să fie inspirați pentru că acțiunea Sarbiei supt protecțiunea Austriei, pentru că fericire ce le acordă Austria ? Vădeți prin urmare cum insista Austria , penru mărirea Serbiei, trebuie să conectem ca Serbia a renunțat la misiunea d e de a elibera și de a unii pe toți săiii din peninsula balcanică și ca a dat ja uă garanțiă destul de suficientă câtcosta renunțare este sinceră. Se spunea, pentru a se restabili echilibrul violent, este necesară uă compensațiune, a idică vor să fica ca Serbia va trebui să ■ primesca comparativ atât, cât a dobândit Bulgaria prin unirea. După opiniunea mea acesta este cu totul imposibil. Bulgaria a câștigat Rumelia Orientală, țară mai avută decât principatul prin posițiunea, clima și cultura iei, și în care elementul bulgar constitue 85 la sută. Cerendu-se acum uă compensație pentru Serbia, este natural ca ea trebue să dobendescá ținuturi sârbesci unde s’ar putea împuternici, cr nu ținuturi în cari sau nu se găsesc Sârbi de loc, sau ei constitue un astfel de minoritate încât mai ari fi 1) Depeșa corespondentului nostru din Sofia s’a întemeiat, după cum se vede, pe vn declila rațiune oficială a guvernului bulgar. A. H tatea poporațiunii va fi vrășmaș dispusă câtre Serbia, așa că nu numai ocupațiunea, ci și reținerea acestor ținuturi ar costa sacrificii forte mari. Există numai oă țară pe care Serbia o pate considera ea uă compensațiune suficientă : acesta emste țara în care se vorbesce mai mult și mai curat sârbesce decât în însăși Serbia, acesta este Bosnia și Brzegovina. Drumul spre Macedonia în care ne împinge Austria duce direct în prăpastie.Același tjiaj în numărul său din urmă scrie urmatorele : Garașanin a pus politica militară și de ouere a Serbiei la sorți și se întreba : ce este de făcut ? .Joe că Austro-Ungaria crede că a venit timpul când ea trebue să ocupe definitiv Bosnia și Brzegovina, atunci Serbia pate compta la u parte din vechea Serbie, și în acest cas ea va păzi piciorele Austriei și va servi acestei de geandarm care își va primi plata pentru serviciile aduse. Dar daca acest timp n’a venit încă, afluici posițiunea Serbiei este teribilă. Garajanin a întins întrega Serbie pe un siciü de ghiață forte subțire, și Serbia este forțată sau singură să mergă înainte, ceea ce este forte periculos, sau rușinată și c ruinată să se întorcă înapoi; reu este să pleci, dar mai reu este încă să nu pleci; mai bine , reu este să nu pleci, dar mai reu este să pleci. Acestea sunt fructele politicei lui Garașanin. Pentru ce se teme Serbia de unirea Bulgarilor ? Se teme, tremură de aceea fiindcă a renunțat la Bosnia și Brzegovina, fiindcă a renunțat la unirea tuturor Sârbilor din peninsula balcanică. Și acum sunt, se înțelege, tot Bulgarii vinovați, dar daca Serbia ar dace uă politică națională, ea ar întinde brațele sale Bulgariei în cașul de faclă, el nu ar considera-o ca inamică. I CONFERINȚA AMBASADORILOR E că, după le Temps, testul învitațiunei pe care Porta a adresat’o puterilor spre a lua parte la Conferință : Constantinopole, 21 Oct., 1885. Faciă cu seriosa situațiune din Rumelia Orientală și cu atitudinea din ce în ce mai răsboinică a Greciei, și mai cu deosebire a Serbiei, și fiind ca nu voiesce și zădărnicască necurmatele sforțări ce au făcut până acum spre a preîntâmpina vărsări de sânge, guvernul imperial crede nimerit, cu cea mai deplină supunere facă cu puterile semnătare tratatului de Berlin, să le ruge a bine-voi, ea, pe câte va putea mai curând, se dea instrucțuni ambasadorilor lor de pe lângă Suhima Portă, să se Intrunesca într’uă Conferință la Constantinopole la care să sea parte și guvernul otoman, spre a resolva ară întârziere greutățile ce s’au ivit în Rumelia orientală. Acesta soluțiune va ivea în special de basă menținerea tratatului de la Berlin în acord cu drepturile de suveranitate ale M. S. Sultanului. Conferința se va întruni cu condițiunea ce a se ocupa exclusiv aminte numai cu afacerile Rumeliei Orientale. In același timp găsim prin cretariile străine urmatorea telegramă din Paris, cu data de 26 Octombre : Prin cercurile bine informate de aici se crede ca Enghitera va da chiar astăzi instrucțiuni ambasadorelui sǎu din Constantinopole ca să ia parte la Conferința pentru afacerile rumefiate. Instrucțiunile cabinetului frances câtre mardisul de Noailles au fost deja espediate. Ambasadorele frances a fost însărcinat să ia parte la Conferință, dar să nu primescă decât ad referendum atât propunerea d’a se adresa uă somațiune principelui Bulgariei cât și aceea d’a se da Turciei un mandat d’a restabili cu mâna armată ordinea în Bulgaria. Vederile pe care marchizul de Noailles va avea a le susține sunt cu Francia, fără a lua asupră’i vr’uă răspundere de veri-ce natură, va trebui să se mărginescă în Conferință la resolvarea cestiunei: Trebuie sau nu să se facă uă modificare în forma și testul tratatului de la Berlin? Daca puterile vor declara ca tratatul este acum ca și mai nainte în piciore, și ca nu trebuie să i se facă nici uă modificare, atunci sarcina puterilor este resolvata în fond, și Sultanul își va găsi în tratatul de la Berlin îndrituirea sa pentru demersurile ce va crede de trebuință să facă. El va trebui ânsă se facă acesta pe propria sa răspundere și să nu se întemeieze pe nă deosebită împuternicire ce i-ar da-o Europa și care ar fi în afară de tratatul de la Berlin. Tot de Sultan depinde ca se proceda sau nu cu forțe militare contra principelui Bulgariei. Deca însă majoritatea marilor puteri ar fi după altă părere, atunci este probabil ca Francia nu va vota contra acestor propuneri, spre a nu le face peste putință, el se va abține probabil minte de la vot. Dealtmintieli văotărîre definitivă asupra cestiunei depinde de cursul ce va lua Conferința, care va aduce poteră unanimitate condiționată. Afară de acestea se mai vorbesce ca s’au făcut încercări pe lângă Sultan ca să adreseze principelui Alesandru somațiunea chiar mai nainte de întrunirea Conferinței, mai ales câ Serbia și Grecia sciü forte bine ca nu vor găsi nicăieri un sprijin contra Turciei, când acesta ar voi să înlăture cu forța armata orice încercare din partea celor două State de a încălca tratatul de Berlin. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Paris, 28 Octombre. — Soriile date de 2mesa și Daily News în privința unor revoluțiuni ce ar fi isbucnit în Birmania și în privința omorului Regelui, sunt adi desmințite. Berlin, 28 Octombre. — Reichstagul e convocat pentru 19 Noembre. Brunswik, 28 Octombre.—Intrarea solemnă a noului principe regent va avea loc la 2 Noembre. Constantinopole, 28 Octombre. — Porta a făcut uă comandă de torpile de sistemul german Schwarzkopf. Constantinopole, 27 Octombre.—Cale indirectă.—E din nou vorba de schimbări ministeriale. Se observă mai cu semn ca Djevdet-pașa se duce des la Yldiz-Kiosk. Constantinopole, 27 Octombre.—Cale indirectă —Se asigură câ clausa privitóre la recruterea trupelo’1 ogiphine a fost binprimată din convențiunea anglo-turcesca de Sultanul, după sfaturile d-lui Nefidoff, pentru ca Rusia bănuesce pe Englitera ca voesce să creeze în Egipet on armată bună care să pată, la cas de trebuință, să-l servescă la apărarea graniței Indiilor. Afară de clausele cunoscute, convențiunea stipuleza ca evacuarea Egipetului de trupele engleze se va face când siguranța granițelor va fi garantată. Se asigură asemenea, dar supt totă reserva, câ acesta convențiune ar conține un clausă secretă. DIN AFARA FRANCIA D. Lockroy, arangeatorele unei întruniri a deputaților republicani care să prelucreze uă programă comună pentru guvern și majoritatea Camerei, a primit pe un reporter al Ziarului le Figaro și i-a făcut câteva destăinuiri forte interesante în privința intențiunilor majoritâții. D. Lockroy spuse între altele : Acesta întrunire a deputaților va fi peste câteva zile pute în sala Adunării. Scopul ei este de a uni grupurile republicane, care trebuie să-și facă unele altora cele mai mari concesiuni și să stabilescă un pact cu ministerul. După a mea părere, va trebui să se încline cât se va putea mai mult spre stânga, de vreme ce nu mă mai tem de oportuniști, cari nu mai există și cari au devenit radicali. Intru ceea ce privesce pe drepta, apoi ea nu este uă oposițiune ministerială, ci uă oposițiune care are de scop răsturnarea actualei stări de lucruri, adică revoluționară, de aceea ea va trebui să fie cu totul paralizată. In același timp dechiar ca sunt contra anularii alegerilor monarhiștilor și contra espulsiunei principilor de Orleans. Numai într’un singur cas va fi neînsătuturabilă espulsiunea . Când drepta ar voi să încredințeze președenția Republicei ducelui d’Aumale. Deca se va face acesta, apoi nu este tocmai sigur ca ducele d’Aumale își va putea sfîrși Zdele în Chantilly. Se înțelege de sine, ca președinte al Republicei va fi reales de Jules Grévy. Totuși guvernul, în vederea sărbătorilor anului noț, nu trebuie să convoce congresul pentru alegere în Ziua de 24 Decembre, ci în ântâia săptămână a lunei lui Ianuarie. De altmintre la acest punt, ca și despărțirea Bisericei de Stat și sfîrșirea espedițiunilor din Tonkin și Madagascar vor fi discutate în întrunirea deputaților republicani, îndată ce majoritatea va fi unită, va deveni peste putință uă desbinare seriosa cu ministerul. Și tocmai acesta dorim și noi. Cu sistema nostră, nu vom mai avea nici una din acele ședințe ne-producătóre, și care n’aveü alt scop decât d’a răsturna p’un prim ministru. Luptele se vor petrece prin culise și nu vor mai preocupa publicul. ITALIA Intr’un scrisore deschisă pe care d. Bonghi a adresat’o d-lui Visconti- Venosta și în care se ocupă de politica din afară, se dice între altele . Nici vădată nu mi s’a părut ca este nici înțelept, nici logic, ca diplomația nóstra n’a făcut cel puțin încercarea d’a împedica pe Austria în pornirea ei spre Bosnia și Herzegovina. N’am aprobat nici uădată pe acei diplomați cari au fost de părere ca întinderea Austriei d’a lungul mărei Adriatice până la fruntariile Greciei nu vatămă pe Italia. Acea costă este un punt minunat de sprijin pentru că ofensivă, și nu putem privi cu nepăsare ca ca să cadă în mânile unei puteri, care nu este tocmai peste putință ca într’uă di să fie contra nostră. GERMANIA Se anunță din Berlin ca Bavaria și Rusia au încheiat un tratat de estradare analog cu cel ruso-prusian. National Zeitung se teme ca acesta se va putea efectua cu tote Statele din Confederațiune, pené și cu principatul Reuss, și condamnă cu asprime un asemene procedere prin care se înlătură Reichstagul, și care este tot atât de jicnitare pentru simțimentul național cât și pentru dreptul constituțional. Ac^te tratate suptne dovadă despre starea dreptului public din Germania, și din nenorocire Prusia este aceea care a dat cel d’ânteia exemplu. Oă telegramă din Berlin, cu data de 26 Octombre și publicată de Neue freie Presse, anunță urmatorele: Un comitet local din Madrid, compus din socialiști, a declarat printr’oă scrisare adresată d-lor Bebel și Liebknecht, câ socialiștii spanioli n’au luat parte la manifestațiunile anti-germane, dar ca ar voi să cunosca puntul de vedere al socialiștilor germani în cestiunea insulelor Caroline. Unele ziare afirmă câ d. Bebel ar fi răspuns ca partita sea este contra politicei coloniale de astăzi și vrășmașă neîmpăcată a resbelelor coloniale. Deca niece asemenea resbele vor amenința să isbucnesca, atunci socialiștii din țările interesate vor trebui să se unesca spre a protesta, ceea ce s’a făcut și de astă dată. RUSIA In privința impresiunilor ce a produs în presa rusă discursul pe care împăratul Francisc Iosef P a rostit fadă cu delegațiunile austro-ungare, se telegrafiază urmatarele din Petersburg, cu data de 26 Octombre : Este forte deosebită impresiunea ce a produs acest discurs asupra presei de aici. Numai Petersburgskija Wjedomosti este forte satisfăcută de el. Comparând discursul imperial cu dechlarurile d-lui Tisza, citatul Ziar ajunge la convingerea câ vederile personale ale împăratului au învins alți curinți și ca acum este asigurată că acțiune unită a celor trei imperii vecine. Acesta este uă mare victorie a Rusiei și Germaniei oficiale contra politicei unei parți precare din sferele vienese, și nu mai încape îndoială câ principele de Bismarck a jucat un rol însemnat în acesta schimbare. Faciă cu declararea Ziarului Neue freie Presse, ca a venit momentul de a se pune la încercare tăria alianței austro-germană, fata rusă observă ca cei din Viena se vor convinge acum câ Berlinul mai are și alte interese afară de cele ale Vienei, și care nu pot să fie decât asiguratare pentru pacea europeană. Novoje Vremja atinge numai în trecut acest discurs, și pornind de la presupunerea câ trupele sârbe au trecut deja fruntaria bulgară, citatul Ziar observă: „Fiind ca discursul imperial accentuezá unirea puterilor, ar crede cineva ca un asemene incidinte a fost prevăzut și ca s’ar fi având în vedere, într’un asemene cas, uă ocupațiune a Serbiei de câtre Austria.