Romanulu, noiembrie 1885 (Anul 29)
1885-11-08
ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Lini» da 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deto „ , „ „ HI...................2 lat - „ Inserținnl și reclame pagina UI și IV linia . . 2 , — „ A se adresa: IN ROMANIA, la adminiatrațiimea diarnlnT. IN PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8, Plaee de la Banrs» LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maas»). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daabe et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se reiasă — **■ Din tausi sărbătorii de acl. Sf. Arhanghel Mihail sifamihil,Jianul nu va apare decât Sâmbătă serapine, vom avea sciii importante vom scote un supliment. BÖGURESCi i? HAPCIIÉ 1885 In urma luptei de la Slivnița, ambele oștiri au simțit trebuință de a se reorganisa și de a îngriji de răniții lor , de aceea nici un nou atac nu s’a dat. Primejdia care amenința Sofia pare, pentru moment, înlăturată prin respingerea atacului de la Slivnița. Forțele sârbesce sunt în același timp forte slăbite căci, după cât se spune, ei puseseră în linie de bătaie 25.000 de omeni. Bulgarii, din contra, au dobândit nici puteri morale, și voluntarii din Rumelia au venit la timp spre a-i întări. Sârbii cari se apropiaseră de Sofia, au fost depărtați, în urma atacului de la Slivnița, la u distanță de vr’uă 40 de kilometrii înspre Dragoman, dar după telegramele sosite din Belgrad dânșii s’au apropiat prin altă direcțiune, luând Bresnikul, la 30 kilometrii de capitala Bulgariei, și par a fi mai tari în părțile Vidinului, unde oștirea bulgară se compune numai de voluntari neorganizați. Trupele sârbești de la Bresnik vor înainta cu anevoință spre Sofia, căci în acea parte nu există șosele și drumul este forte rea din causa ploilor cari au cădut în cilele din urmă. Ele vor fi pute chiar nevoite a se retrage spre a întări trupele din Dragoman, căci oștirea bulgară, comandată de principele Alecsandru, inainteza în acea direcțiune. Se zice chiar că eli s’ar fi dat un atac, și oă telegramă particulară spune că Bulgarii ar fi reluat Dragomanul. O altă sorie particulară, pe care o primim, ne înșciințază că Turcii ar fi intrat în Serbia pe la Vranja și că el ar înainta pe șosâua de la Niș. Dacă aceste sorii se vor adeveri, situațiunea va deveni mai gravă, și suntem în drept a ne teme de nioi complicațiuni. Zilele acestea s’a întrunit la Roma congresul penitenciar internațional. Una din cestiunile ce se va ridica în acest congres — și care a fost adesea discutată — este și aceea privitore la lucrul în închisori. Acesta cestiune este privită astăzi ca fiind de cea mai mare însemnătate, față cu corecțiunea, moralizarea, interesul chiar material al deținuților și cu asigurarea existenței lor după ce -și au făcut pedepsa la care au fost condamnați. Tendința celor ce se ocupă cu sorta deținuților este ca să formeze din închisori nisce adevărate ateliere de industrie, în cari fiecare se pute a se îndeletnici cu uă ramură frecare de lucru, după aplicarea lui. Pentru acest scop, de uădată cu întrunirea congresului penitenciar internațional, s’a expus și producțiunile industriei deținuților. Acesta industrie este represintată printr-un mare număr de articole, după diferitele aplicări ale deținuților. Obiectivul Statului, prin transformarea închisorilor în nișce adevărate ateliere de industrie, este îndoit. Mai anteiu, deținutul—prin munca, prin lucrul lui—pate să contribue și el la întreținerea sa și se mai micșoreze sarcinile bugetului ; apoi dându-se deținutului un meserie pre care, la eșirea lui din închisore pate să trăiască într’un mod onora 20 BANI ESEMPLARUL VINERI, 8 NOEMBRE 1885 Luminétate și vei fi. ABONAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă luni 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 loi. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului și oSdele poștala. LA PARIS, la Havas, Lafutte et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. «iott. Cav. Gustave Croce, Via San Princesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA, CALEA VICTORIEI, 10 Pandatere: C. A. ROSETTI EIDITXXJJSTER. ( ) Dimtore, VINTILA C, POSI bil, și nu mai este nevoit—din causa lipsei ș’a neaplicării lui la un ocupațiune producatore—să cadă în recidivă. Apoi, deținutul pate să câștige prin munca, prin lucrul lui, un sumăarecare de bani, care, neavând pe ce s’o cheltuiască în inchisore, pate să fie capitalisată și să aibă cu ce trăi la eșirea lui din ínchisore, Ziarul „L’Italie”, care consacră primul séu Roma industriei deținuților, cea ce <zice în acesta privință . Acest ideal este mai cu semn realisable cu deținuții condamnați la pedepse lungi. Aceștia pot să facă un ucenicie adesea lungă și a ajunge la un grad de dibăcie care să le permită de a fi clasați printre lucrătorii dibaci și bine plătiți. Cu tote acestea, este de neapărat ca diversele meserii esercitate în închisori, pentru a oferi debușeuri la toți, să nu cuprindă numai pe acelea cari cer lucrări grele manuale cari să descurajeze pe deținuții făcând parte din cutare sau cutare clasă. Astfel,adaugă faia italiană—visitând secțiunea franceză, am văzut că s’a făcut un prim pas în acesta ordine de idei. Unul din delegații guvernului francez, inspector general al închisorilor, ne a explicat că pentru a răspunde la acesta preocupare, organisase un atelier de desemn și de litografie. Personalul unei închisori, ne cricea el, represintă societatea în mic. Tote clasele sunt, mai mult sau mai puțin, represintate aci. Prin urmare, este evident că a voi să facem dintr’un fost avocat, dintr’un fost bancher, dintr’un artist, un cismar sau un ferar, nu vom avea decât un lucrător forte reu, care, îndată ce’și va face pedepsa, își va arunca ciocanul și va fi" un declasat care va fi nevoit să recurgă, pentru a trăi, la espediente cari să’l aducă din nou naintea Curții cu jurați. Astfel, cu atelierul meu de desemn, am putut să formez desinatori, cari fiind liberați, câștigă astăzjl de la 7 până la 20 franci pe (zi, 1) antreprenorul chiar al închisorii, care este obligat prin contract de a’l întrebuința decá le este cu anevoință d’a găsi îndată uă ocupațiune. Reproduserăm aceste pasaje în întregul lor, pentru a ne da bine sema de însemnătatea cestiunii, care la noi pare că abia este cunoscută. Am vorbit de nenumărate ori aci despre penitenciarele nóstre și am stăruit a dovedi că starea în care ele se află lasă mult de dorit, atât din cauza sistemei lor de organizare cât și din causa lipsei ocupațiunii deținuților, astfel cum am înțeles-o noi și cum o înțeleg tote țările civilizate. Preocuparea tuturor trebue să fie buna stare materială și morală a deținuților, adică resolvarea unei cestiuni economice și a unei cestiuni umanitare. Numai printr’un sistemă de organisare a penitenciarelor, conformă cu progresul și trebuințele timpului, se pute ajunge la resolvarea acestor două cestiuni. La noi, s’a făcut un început—dar un slab început—pentru introducerea industriei în penitenciare și aplicarea deținuților la lucru. Câteva articole de industrie ce ies lucrate din aceste penitenciare, sunt dă dovadă că mult s’ar putea face în viitor, décá s’ar schimba actuala organisare și s’ar adopta un sistemă mai nemerită, atât din puntul de vedere al moralizării deținuților cât și din puntul de vedere al întrebuințării activității lor, încheiând, aducem aminte că d. ministru de justiție a trimis în anul trecut pe d. Budișteanu ca sâ studieze sistemele penitenciare din Belgia și Elveția. D. Budișteanu, la întorcerea sea, a și făcut un raport d-lui ministru al justiției în acesta privință; dar nu a se imdeca până azi vreuna din conclusiunile sale a găsit aplicare în penitenciarele nóstre. Ar fi de dorit ca să punem mai mult interes pentru asemene cestiuni, și să dovedim cu fapte că cu adevărat lucrăm pentru binele general. BESBELUL SERBOBULGAR (Telegrame Havas și informatiuni particulare ale ROMANULUI) 18 Noembre, 7 ore sora Viena, 18 Noembre.—Un raport oficial datat de la Zaribrod, la 17 Noembre, dă asupra luptelor cari s’au întâmplat de la declararea ostilităților până la 16, informațiunile urmatore : Serbii au ocupat Zaribrod la 14, du amiacul. La 15, după o luptă ce a ținut 4 ore, Bulgarii au fost puși cu totul pe fugă aprape de Trn. Serbii au luat orașul cu asalt și au făcut 300 prisonieri. Regele dirijează personal operațiunile. La 16, generalul Lesjanin avu să susțină uă luptă vie, înainte de a intra Adlie. După aceea, înaintând spre Vidin, el se văzu, la trecerea Wizbolului, 1) atacat din 4 părți de uădată de Bulgari, cari fură cu totul învinși, și lăsară în mâinile Serbilor 1000 prisonieri cuuă mare cantitate de material. Pierderile, din partea Șerbilor, au fostasemenea considerabile. Spiritul trupelor sârbești este espelint. Populațiunea le privește pretutindeni și liberatori. 19 Noembre, 9 ore dimineța. Sofia, 17 Noembre. — 11 ore sera,1 (Depeșa sosită la Bucuresci la 18, 9 sera) —Bătălia de ieri va avea ca retate, scăparea Slivnitei și depărtarearicolului care amenința capitala. Sârbii n’au atacat în față posițiunile Slivniței, ei porniseră asupra dreptei și stângei. In acesta parte din urmă, ei au fost cu totul bătuți, oi Bulgarii, punânduse sera în urmărirea lor, i-au respins la 17 kilometri spre stânga Slivniței. Pe drepta, inamicul n’a fost mai fericit, dar Bulgarii nu i-au urmărit , probabil că acesta isbândă va atrage după sine evacuarea pasului Dragoman de către armata sârbeseá. Principele a încuragiat de mai multe ori trupele la acțiune. El însuși îndrepta tunul. Entusiasmul trupelor a fost la culme. Ele înaintau contra inamicului scoțând strigăte de ura, în sunetele misicei. In partea Bulgarilor pierderile au fost puțin însemnate. Sofia, 18 Noembre 9 ore dimineța.— (Depeșa sosită asemenea la 9 ore sera)—Insiua de ieri Serbii puseseră în linie 25,000 omeni, cu șase sau șapte baterii de artilerie. Se aduc împreună la Sofia Bulgarii și Serbii răniți. Se rechiziționeza trăsuri pentru a-I transporta. Soriile de ieri au dat întregei lumi un entusiasm estraordinar. Trupele regulate și voluntarii sosesc neîncetat din Rumelia. După câteva ore de odihnă, trupele sunt îndreptate spre câmpul de bătaie. Se așteptă a fi la u mare bătălie în împregiurimile Dragomanului. Plec la cartierul general. Belgrad, 18 Noembre.Sârbii au intrat ieri la Bresnik, gonind pe Bulgari cari le-au lăsat 8 tunuri cu munițiuni. Trupele bulgare din Vidin pot fi privite ca cu totul desorganizate și împrăștiate. Generalul șerb Lesjanin, comandantele armatei de Timok, trecu în ziua de 15 Noembre fruntaria bulgară, ocupă, în urma unei seriose resistențe, Kula-Adlic și făcu 150 prisonieri. Trupele sârbe respinseră armata bulgară din tote posițiunile el înce anunță din Petersburg că declararea de resbel a Serbiei, deși era așteptată în tot minutul, a produs uă rea impresiune ziarele ruse declară, mai îunanimitate, că Conferința ar face bine se disolve cât mai curând, căci tratade Berlin nu va fi călcat numai de Ratele balcanice. Astfel fiind, sforțările ies pentru restabilirea statului quo ante ar conduce la ținta dorită. Novojeja repetă ceea ce tjbcea mal miiei scute, că Rusia are nevoie acum de deasea libertate de acțiune, de vreme față cu slăbiciunea Turciei, Rusia va nevoită să ia măsuri pentru restabili W păcei în țările unde are de apărat innaționale proprii, fără a ține sema acesta convine sea nu celor cari au ft tratatul de Berlin. Novosti e fice că iei nu pate să’l convină acum d’a nui pentru Bulgari. Décá Rusia va ră~ astacfi în Bulgaria, ea va face asta numai spre a’și apăra interesele, ori pe frații iei. Intr’un asemene cas însă, va ajunge la un resbel european. * Uă telegramă din Berlin anunță urmétarele: „Solrile de până acum nu lasă .Se întrevede că isbucnirea resbelului ibßVulgar ar fi restabilit unirea putelir. Pe când cjinriile oficiase din Petersuig și de aici susțin că intervenirea jrțil, uă scrisóre oficiosá publicată de finiserie Zeitung o fice că cea mai mare irte din puteri sunt contra acestei ii.■‘jeniri. Ba uă scrie din Roma vorbea chiar despre uă intervenire italiană.“ * Prin presa englesă, și mai ales în Tires, domnesce un cuvinte cu totul anti, care nu este ânsă împărtășit de celte’ oficióse. El provine în mare parte credința anticipată despre un victor d-lui Gladstone, care să stie că nu .patic nici Austriei, nici Serbiei, niai mult, nu R.noia gj. cu Aministrul șerb de resbel a anunțat că Ispondinții de pe câmpul de resbel nu are să comunice fiariilor lor decât fie autoritate de autorități. Oricine el încerca să comunice alte solii prin [•ebrat sau scrisori, va fi trimis naintea consiliu de resbel. * anunță din Vidin că comandantul 1 a dat ordin poporațiunei să-și lue fiecare casa, noptea. Groza popoei cresce mereu. Voluntarii au însă refuse d’a face serviciu prese |urtărite.* Ambasadorele turc din Belgrad, Zind beg, conferi alaltă-era mai mult timp cu d. Garașanin și dechlară că Porta nu va întreprinde nici oă ostilitate contra Serbiei.* Legiunea studenților bulgari din Filipopole, care numără 1000 luni, a plecat la Sofia. 1) (“Witbol, afluent al Ratkovskei, cu care se unește la pontul chiar unde arest ría merge de se aruncă în Dunăre, aprope de orașul Witbol, trece la o mică distanță de Adlie). IESBELUL SERBO-BOLGA R espondință particulară a ROMANULUI Rusciuc, 5 Noembre. .odată ce sosi trista scrie pentru Bulgari, că Serbii au încongiurat defileul Dragoman și că apărătorii lui, nu mai m lulți de două mii, au fost nevoiți să se atragă după ce au resistat la câteva atacuri din partea Sârbilor despre soseua difir-Zaribrod, întâlnit pe un funcționar îiuit, vechin amic al meu cu care am intrat la moment în conversațiune. — Tristă noutate ! îî spuses eu ; mă tem că Sofia va cădea în curând în mâinile Sârbilor ! Dar îmi răspunse el cu mâhnire, astă scrie este îndoit de tristă. Pe de parte că se varsă sânge frățesc pentru hatârul unui singur om care a perdut orice încredere a poporului săit și care, spre a se reține la tron, a ales acesta cale sângerosă, ci pe de altă parte că ura dintre Bulgari și Serbi va deveni eternă în detrimentul sfintelor interese ale ambelor țări. Dar a mai adăugat el, Sârbii vor intra în curând și în Sofia; de acesta eu nu mă îndoiesc. Ei au pe picior de resbel la fruntariile bulgare uă armată deuă sută șase-zeci de mii omeni bine organisați, pe câtă vreme noi n’avem mai mult de patru-zzeci de mii omeni din care jumătate se găsesc în Rumelia. Da, guvernul nostru a făcut că greșela neiertată că s’a purtat cu atâta ușurință visà-vis de amenințările Serbiei. In loc să înlocuiască imediat pe oficialii ruși cu oficiali slavi (cehi sau croați) în retragere, și să reorganiseze armata bulgară care a fost desorganisată prin plecarea șefilor ei ruși, și în loc s’o trimită tota la fruntarii a Serbiei unde ea în defensivă putea face minuni, guvernul bulgar a încredințat acesta armată și pararea patriei în mâinele unor oficiali tineri, fără esperiență, al căror patriotism nu era în stare să înlocuiască solința și esperiența, și mai mulți din acești oficiali au primit graua sarcină de a comanda drujine și regimente întregi mai mult din simț de datorie, decât din plăcere. Mai departe, în loc să trimită armata intrega la fruntaria Serbiei, guvernul a reținut cea mai mare parte din ea în Rumelia spre a apăra înaintea poporațiunei de acolo prestigiul său privat, în paguba intereselor națiune!. Cu ocuparea Sofiei însă Bulgaria încă nu e perdută. Adevărata luptă va începe după căderea capitalei bulgare. Precum Francesii au început adevărata luptă după Sedan, astfel și poporul bulgar se va scula pentru apărarea patriei sale numai după ce se va convinge pe deplin că ea se află în pericol. Noi nu ne-am așteptat la vrăjmășia Sârbilor, nici chiar la aceea a Turcilor, de aceea și pregătirile nóstre de resbel se faceau mai mult pe hârtie; adevărata luptă va începe de acum înainte. Serbii vor simți că invasiunea lor în Bulgaria nu va fi numai un preumblare pentru regele Milan. Apărarea pasului Dragoman, pe cât a fost de slabă, este dă dovadă că soldații noștri nu sunt de desprețuit. E greu a se opune unui vrăjmaș de zece ori mai tare, și cel două mii de apărători al Dragomanului au arătat că sunt urmași demni ai apărătorilor din Șipca contra ordelor lui Suleiman-pașa. Când diferința numerică între cele două armate inamice se va micșora, când guvernul va înțelege și va repara greșelile sale, atunci eu nu mă îndoiesc că regelui Milan îl va fi strâmt în Sofia. La întrebarea mea, dacă așteptă Bulgarii vr’un ajutor de la Turcia sau Rusia, numitul funcționar mi-a răspuns urmatorele: Noi nu așteptăm un ajutor activ nici din partea Turciei nici din partea Rusiei. Precum una și cealaltă se tem de Austria care își întăresce influințarea în peninsula balcanică prin susținerea Serbiei. De aceea, precum Rusia își va perde prestigiul său în Orient, de asemenea și Turcia va perde drepturile suverane asupra principatului bulgar. După opiniunea mea, duelul este limitat între Serbia și Bulgaria, și ele vor ajunge la uă înțelegere după ce se vor ruina definitiv. De altă parte, intrega Europă occidentală, esceptând pe Austria, va fi în partea nostră, dar aceste simpatii platonice nu vor avea pentru noi nici un urmare practică în resultatul luptei nóstre cu Serbia. La întrebarea mea, déci Bulgarii nu așteptă vr’uă mișcare vrăjmașă din partea României, numitul personagiu mi-a răspuns: „Românii s’au arătat în crisa de față astfel cum au fost întotdeauna, adică nobili și prudenți. Trăsura prin care se distinge Românul de Sârb este lipsa de invidie care caracteriseza atât de mult pe întregul popor șerb, dimpreună cu guvernul său. Liberarea României și a Serbiei de supt vechiul jug barbar dateza de la anul 1830. De ce Românii au progresat atât, oi Serbii au rămas atât de înapoi ? Causa este invidia. Românii, lipsiți de acel defect, au primit în patria lor tóte forțele muncitore care s’au ivit acolo : Greci, Francesi, Bulgari etc. cari astăzil sunt mai buni patrioți chiar decât înșiși Românii, pe când Serbii din principat goneau chiar pe Serbii născuți pe malul stâng al Dunării; de aceea au rămas și până acum semibarbari. Românii sunt și mai civilisați, și mai avuți, și mai tari decât noi, și neavând de ce să ne fie invidioși, n’au nici ura ce o au Serbii către noi, prin urmare nu există nici causă pentru a ne ataca sau a ne fi inamici. Eu sunt convins că ei vor urma a simpatisa dreptei nóstre cause, ca până acum, și vor contribui, în acest mod, spre a mări și mai mult amiciția ce există deja între aceste două popore. B. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 18 Noembre. — Parlamentul englez e disolvat. Noul Parlament e convocat pentru 12 ianuarie 1886. Rangun, 18 Noembre.—Trupele engleze au ocupat Minta. Drumul spre Mandalay e deschis. ÎNTRUNIRE publica Partita liberal-națională a luat decisiunea a se ține oă întrunire publică, Vineri, 8 Noembre, la ora 1 d. a. la otelul Manu, piața Episcopiei. Intre alții, vor vorbi d-nir Mihail Kogâlniceanu, generale Haralambie, Dimitrie Jieanu, Constantin Boerescu, Dumitru Brătianu. DIN AFARA FRANCIA Dechlararea guvernului francez. Dechlararea citită de ministrul-președinte d. Brisson, în ședința de la 16 Noembre a Camerei franceze, n’a produs impresiunea așteptată. Numai pasagiul care vorbesce despre roua atitudine a clerului, a dobândit generala aprobare a republicanilor. Partea în care d. Brisson afirmă că majoritatea țărei este actualminte contra despărțirii Bisericei de Stat, provocă un mare desaprobare în stânga și aplauze ironice și inveselitare în drepta. Cea mai mare parte a declarării, și mai ales acele pasagii cari erau privitore la cestiunea Tonkinului și aceea a Madagascarului, fu adesea întreruptă prin murmure, și la sfârșit nu aplaudară decât vrouă sută de membrii, pe când stânga striga necurmat: „Der amnistia!“ Intransignații găsesc că dechiararea ministerială este imposibilă. Radicalii sunt de părere că unele părți sunt bune, dar că țara așteptă acum un alt limbagiu și alte fapte. Amicii guvernului nu pot tăgădui că impresiunea produsă de dechiarare n’a fost satisface tóre, și membrii majorităței de altă dată constată cu orecare bucurie că urmașii ministerului Ferry n’au făcut încercarea d’a urma să politică contrarie aceleia a guvernului trecut. Déci, trkeul depeșă din Paris, ar trebui să judecăm după seonaotele împrăștiate, apoi ministerul Brisson nu pate avea o viață tocmai lungă. Se vorbesce chiar că Joi, cu ocasiunea unei interpelări asupra amnistiei, despre care nu s’a dus nici un cuvânt în declarare, el va fi răsturnat și că d. de Freycinet va reconstrui cabinetul. E că iu esință declararea : „După ce d. Brisson declara, că unirea republicanilor este uă trebuință politică, trecu îndată la cestiunea financiară. Situațiunea financiară trebue să fie perfectă, căci nu este cu putință nici un progres fără echilibrul budgetar ; căi ferate, căi vicinale, scule,—tote aceste reforme atât de mult cerute, dar costisitore, nu pot fi esecutate decât numai cu un buget care va avea base solide. Crima ce domnesce în intrega Europă, și care a isbit în agricultură, comercia și industriă, a jirnit și deosebite ramuri de venituri din Francia. Veniturile în loc d’a cresce, s’au împuținat, și cheltuelile ce au fost sporite printre cari espedițiuni militare, precum și sumele destinate pentru amortisare, n’au fost acoperite prin încasările veniturilor. Cifrele nu sunt în adevăr ingrijitóre pentru cei cari cunosc isoarele Franciei. Sporirea capitalurilor în casele de economii, situațiunea tesaurului public și soliditatea nesdruncinată a creditului public, dovedesc cu prisos că publicul priveșce cu liniște situațiunea, dar în bugetul Franciei nu trebue suferită nici măcar uă aparință de de deficit, și de aceea restabilirea echilibrului este că datorie. Dar bugetul estraordinar, devenit trebuincios prin resbel și lucrările publice, va fi redus, și în cele din urmă cu totul înlăturat. Bugetul pe 1887 va fi presintat la timp și guvernul va arăta atunci miijlocele pentru reducerea cheltuielilor. Daca acestea nu vor fi de ajuns, guvernul va căuta incisoare prin impozite puțin apăsătore pentru public. Nu este vorba de a înlătura reformarea contribuțiunilor, care să intesnesca să mai drepta împărțire a contribuțiunilor, dar ele trebue matur discutate, spre a nu părea numai ca un mijloc de scăpare. Aceste modificări vor permite să se ușureze sarcinele contribuțiunilor cari lovesc în muncă și agricultură. Nici uă dată însă nu vom schimba un