Romanulu, noiembrie 1885 (Anul 29)

1885-11-08

ANUL AL XXIX-LE Voiesce și vel putea. ANUNCIURI Lini» da 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Deto „ , „ „ HI...................2 lat - „ Inserținnl și reclame pagina UI și IV linia . . 2 , — „ A se adresa: IN ROMANIA, la adminiatrațiimea diarnlnT. IN PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8, Plaee de la Banrs» LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maas»). LA FRANCFORT, S. M. — la G. L. Daabe et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America. — Scrisorile nefrancate se reiasă — **■ Din tausi sărbătorii de acl. Sf. Arhanghel Mi­hail sifamih­il,­­Jianul nu va apare de­cât Sâmbătă sera­­pi­­n­e, vom avea sciii importante vom scote un su­plimen­t. BÖGURESCi i? HAPCIIÉ 1885 In urma luptei de la Slivnița, am­bele oștiri au simțit trebuință de a se reorganisa și de a îngriji de ră­niții lor , de aceea nici un nou atac nu s’a dat. Primejdia care amenința Sofia pare, pentru moment, înlăturată prin res­pingerea atacului de la Slivnița. For­țele sârbesce sunt în același timp forte slăbite căci, după cât se spune, ei puseseră în linie de bătaie 25.000 de omeni. Bulgarii, din contra, au dobândit nici puteri morale, și vo­luntarii din Rumelia au­ venit la timp spre a-i întări. Sârbii cari se apropiaseră de Sofia, au fost depărtați, în urma atacului de la Slivnița, la u­ distanță de vr’uă 40 de kilometrii în­spre Dragoman, dar după telegramele sosite din Bel­grad dânșii s’au apropiat prin altă direcțiune, luând Bresnikul, la 30 ki­lometrii de capitala Bulgariei, și par a fi mai tari în părțile Vidinului, unde oștirea bulgară se compune numai de voluntari neorganizați. Trupele sârbești de la Bresnik vor înainta cu anevoință spre Sofia, căci în acea parte nu există șosele și drumul este forte rea din causa plo­ilor cari au cădut în­­ cilele din urmă. Ele vor fi pute chiar nevoite a se retrage spre a întări trupele din Dragoman, căci oștirea bulgară, co­mandată de principele Alecsandru, inainteza în acea direcțiune. Se­­ zice chiar că eli s’ar fi dat un atac, și oă telegramă particulară spune că Bulgarii ar fi reluat Dragomanul. O­ altă sorie particulară, pe care o primim, ne înșciințază că Turcii ar fi intrat în Serbia pe la Vranja și că el ar înainta pe șosâua de la Niș. Dacă aceste sorii se vor adeveri, situațiunea va deveni mai gravă, și suntem în drept a ne teme de nioi complicațiuni. Z­ilele acestea s’a întrunit la Roma congresul penitenciar internațional. Una din cestiunile ce se va ridica în acest congres — și care a fost a­­desea discutată — este și aceea privi­­tore la lucrul în închisori. Acesta cestiune este privită astăzi ca fiind de cea mai mare însemnă­tate, față cu corecți­unea, moraliza­­rea, interesul chiar material al deți­nuților și cu asigurarea existenței lor după ce -și au făcut pedepsa la care au fost condamnați. Tendința celor ce se ocupă cu sorta deținuților este ca să formeze din închisori nisce adevărate ateliere de industrie, în cari fie­care se pute a se îndeletnici cu uă ramură fre­­care de lucru, după aplicarea lui. Pentru acest scop, de uă­dată cu întrunirea congresului penitenciar in­ternațional, s’a expus și producțiu­­nile industriei deținuților. Acesta industrie este represintată printr-un mare număr de articole, după diferitele aplicări ale deținu­ților. Obiectivul Statului, prin transfor­marea închisorilor în nișce adevărate ateliere de industrie, este îndoit. Mai anteiu, deținutul—prin mun­ca, prin lucrul lui—pate să contri­­bue și el la întreținerea s­a și se mai micșoreze sarcinile bugetului ; apoi dându-se deținutului un meserie pre­ care, la eșirea lui din închisore pate să trăiască într’un mod onora­ 20 BANI ESEMPLARUL VINERI, 8 NOEMBRE 1885 Luminéta­te și vei fi. ABO­NAMENTE In Capitală și districte, un an 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă luni 4 lei. Pentru tote țerile Europei, trimestrul 15 loi. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Ziarului și oSd­ele poștala. LA PARIS, la Havas, Lafutte et C­une, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt.. IN ITALIA, la d. «iott. Cav. Gustave Croce, Via San Princesco de Paola (N. D.) 15, Geneva. — Articolele nepublicate se ard REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚI­UNEA, CALEA VICTORIEI, 10 Pandatere: C. A. ROSETTI EIDITXXJJSTE­R. ( ) Dimtore, VINTILA C, POSI­­ bil, și nu mai este nevoit—din causa lipsei ș’a neaplicării lui la un ocu­­pațiune producatore—să cadă în re­cidivă. Apoi, deținutul pate să câștige prin munca, prin lucrul lui, un sumă­are­care de bani, care, neavând pe ce s’o cheltuiască în inchisore, pate să fie capitalisată și să aibă cu ce trăi la eșirea lui din ínchisore, Ziarul „L’Italie”, care consacră pri­mul séu Roma industriei deținuților, cea ce <zice în acesta privință . Acest ideal este mai cu semn realisa­ble cu deținuții condamnați la pedepse lungi. Aceștia pot să facă un ucenicie a­­desea lungă și a ajunge la un grad de dibăcie care să le permită de a fi clasați printre lucrătorii dibaci și bine plătiți. Cu tote acestea, este de neapărat ca diversele meserii esercitate în închisori, pentru a oferi debușeuri la toți, să nu cuprindă numai pe acelea cari cer lucrări grele manuale cari să descurajeze pe de­ținuții făcând parte din cutare sau cu­tare clasă. Astfel,adaugă faia italiană—visitând secțiunea franceză, am vă­zut că s’a fă­cut un prim pas în acesta ordine de idei. Unul din delegații guvernului francez, inspector general al închisorilor, ne a ex­­plicat că pentru a răspunde la acesta preocupare, organisase un atelier de de­semn și de litografie. Personalul unei închisori, ne cricea el, represintă societatea în mic. Tote clasele sunt, mai mult sau mai puțin, represin­­tate aci. Prin urmare, este evident că a voi să facem dintr’un fost avocat, dintr’un fost bancher, dintr’un artist, un cismar sau un ferar, nu vom avea de­cât un lu­crător forte reu, care, îndată ce’și va face ped­epsa, își va arunca ciocanul și va fi" un declasat care va fi nevoit să recurgă, pentru a trăi, la espediente cari să’l a­­ducă din n­ou naintea Curții cu jurați. Ast­fel, cu atelierul meu de desemn, am putut să formez desinatori, cari fiind liberați, câștigă astăzjl de la 7 până la 20 franci pe (zi, 1) antreprenorul chiar al închisorii, care este obligat prin contract de a’l întrebuința decá le este cu anevo­ință d’a găsi îndată uă ocupațiune. Reproduserăm aceste pasaje în în­tregul lor, pentru a ne da bine sema de însemnătatea cestiunii, care la noi pare că abia este cunoscută. Am vorbit de nenumărate ori aci despre penitenciarele nóstre și am stăruit a dovedi că starea în care ele se află lasă mult de dorit, atât din cauza sistemei lor de organizare cât și din causa lipsei ocupațiunii deți­nuților, ast­fel cum am înțeles-o noi și cum o înțeleg tote țările civili­­zate. Preocuparea tuturor trebue să fie buna stare materială și morală a de­ținuților, adică resolvarea unei ces­­tiuni economice și a unei cestiuni u­­manitare. Numai printr’un sistemă de orga­nisare a penitenciarelor, conformă cu progresul și trebuințele timpului, se pute ajunge la resolvarea acestor două cestiuni. La noi, s’a făcut un început—dar un slab început—pentru introduce­rea industriei în penitenciare și a­­plicarea deținuților la lucru. Câteva articole de industrie ce ies lucrate din aceste penitenciare, sunt dă dovadă că mult s’ar putea face în viitor, décá s’ar schimba actuala organisare și s’ar adopta un sistemă mai nemerită, atât din puntul de ve­dere al moralizării deținuților cât și din puntul de vedere al întrebuin­țării activității lor, închei­ând, aducem aminte că d. ministru de justiție a trimis în anul trecut pe d. Budișteanu ca sâ stu­dieze sistemele penitenciare din Bel­gia și Elveția. D. Budișteanu, la întorcerea sea, a și făcut un­­ raport d-lui ministru al justiției în acesta privință; dar nu a se im­deca până azi vre­una din con­­clusiunile sale a găsit aplicare în pe­nitenciarele nóstre. Ar fi de dorit ca să punem mai mult interes pentru asemene cestiuni, și să dovedim cu fapte că cu ade­vărat lucrăm pentru binele general. BESBELUL SERBOBULGAR (Telegrame Havas și informatiuni particulare ale ROMANULUI) 18 Noembre, 7 ore sora Viena, 18 Noembre.—Un raport oficial datat de la Zaribrod, la 17 Noembre, dă asupra luptelor cari s’au întâmplat de la dec­lararea ostilităților până la 16, in­­formațiunile urmatore : Serbii au ocupat Zaribrod la 14, du amiacul. La 15, după o luptă ce a ținut 4 ore, Bulgarii au fost puși cu totul pe fugă aprape de Trn. Serbii au luat orașul cu asalt și au făcut 300 prisonieri. Regele dirijează personal operațiunile. La 16, generalul Lesjanin avu să sus­țină uă luptă vie, înainte de a intra Adlie. După aceea, înaintând spre Vidin, el se vă­zu, la trecerea Wizbolului, 1) atacat din 4 părți de uă­dată de Bulga­ri, cari fură cu totul învinși, și lăsară în mâinile Serbilor 1000 prisonieri cuuă mare cantitate de material. Pierderile, din partea Șerbilor, au fost­­asemenea considerabile. Spiritul trupelor sârbești este espelint. Populațiunea le privește pretutindeni și liberatori. 19 Noembre, 9 ore dimineța. Sofia, 17 Noembre. — 11 ore sera,1 (Depeșa sosită la Bucuresci la 18, 9 sera) —Bătălia de ieri va avea ca re­­tate, scăparea Slivnitei și depărtare­a­ricolului care amenința capitala. Sârbii n’au atacat în față posițiunile Slivniței, ei porniseră asupra dreptei și stângei. In acesta parte din urmă, ei au fost cu totul bătuți, oi Bulgarii, punându­se sera în urmărirea lor, i-au respins la 17 ki­lometri spre stânga Slivniței. Pe drepta, inamicul n’a fost mai feri­cit, dar Bulgarii nu i-au urmărit , probabil că acesta isbândă va atrage după sine evacuarea pasului Dragoman de către armata sârbeseá. Principele a încuragiat de mai multe ori trupele la acțiune. El însuși îndrepta tunul. Entusiasmul trupelor a fost la culme. Ele înaintau contra inamicului scoțând strigăte de ura, în sunetele mi­sicei. In partea Bulgarilor pierderile au fost puțin însemnate. Sofia, 18 Noembre 9 ore dimineța.— (Depeșa sosită asemenea la 9 ore sera)—­­In­­siua de ieri Serbii puseseră în linie 25,000 omeni, cu șase sau șapte baterii de artilerie. Se aduc împreună la Sofia Bulgarii și Serbii răniți. Se rechizițio­­neza trăsuri pentru a-I transporta. Soriile de ieri au dat întregei lumi un entusiasm estraordinar. Trupele regulate și voluntarii sosesc neîncetat din Rumelia. După câte­va ore de odihnă, trupele sunt îndreptate spre câmpul de bătaie. Se așteptă a­ fi la u­ mare bătălie în împregiurimile Dragomanului. Plec la cartierul general. Belgrad, 18 Noembre.­Sârbii au intrat ieri la Bresnik, gonind pe Bulgari cari le-au lăsat 8 tunuri cu munițiuni. Trupele bulgare din Vidin pot fi pri­vite ca cu totul desorganizate și împrăș­tiate. Generalul șerb Lesjanin, comandantele armatei de Timok, trecu în­­ ziua de 15 Noembre fruntaria bulgară, ocupă, în urma unei seriose resistențe, Kula-Adlic și făcu 150 prisonieri. Trupele sârbe respinseră armata bulgară din tote posițiunile el în­ce anunță din Petersburg că dec­lara­­rea de resbel a Serbiei, de­și era aștep­tată în tot minutul, a produs uă rea im­­presiune ziarele ruse dec­lară, mai îu­nanimitate, că Conferința ar face bine se disolve cât mai curând, căci trata­­de Berlin nu va fi călcat numai de Ratele balcanice. Ast­fel fiind, sforțările ies pentru restabilirea statului quo ante ar conduce la ținta dorită. Novoje­­ja repetă ceea ce tjbcea mal­­ miiei s­cute, că Rusia are nevoie acum de de­­a­sea libertate de acțiune, de vreme față cu slăbiciunea Turciei, Rusia va nevoită să ia măsuri pentru restabili­ W păcei în țările unde are de apărat in­­naționale proprii, fără a ține sema acesta convine sea nu celor cari au ft tratatul de Berlin. Novosti e fice că iei nu pate să’l convină acum d’a nu­­i pentru Bulgari. Décá Rusia va ră~ astacfi în Bulgaria, ea va face a­­­sta numai spre a’și apăra interesele, or­i pe frații iei. Intr’un asemene cas însă, va ajunge la un resbel european. * Uă telegramă din Berlin anunță ur­­métarele: „Solrile de până acum nu lasă .Se întrevede că isbucnirea resbelului ibßVulgar ar fi restabilit unirea pute­­lir. Pe când cjinriile oficiase din Peters­­uig și de aici susțin că intervenire­a jrțil, uă scrisóre oficiosá publicată de finiserie Zeitung o fice că cea mai mare irte din puteri sunt contra acestei ii­­.■‘jeniri. Ba uă scrie din Roma vorbe­a chiar despre uă inter­venire italiană.“ * Prin presa englesă, și mai ales în Ti­­res, domnesce un cuvinte cu totul anti­­, care nu este ânsă împărtășit de cel­te’ oficióse. El provine în mare parte credința anticipată despre un victo­­r d-lui Gladstone, care să stie că nu .patic nici Austriei, nici Serbiei, niai mult, nu R.n­oia gj. cu Am­­­inistrul șerb de resbel a anunțat că Ispondinții de pe câmpul de resbel nu are să comunice­­ fiariilor lor de­cât fie autoritate de autorități. Ori­cine e­l încerca să comunice alte solii prin [•ebrat sau scrisori, va fi trimis naintea consiliu de resbel. * anunță din Vidin că comandantul 1 a dat ordin poporațiunei să-și lu­­e fie­care casa, noptea. Groza popo­­ei cresce mereu. Voluntarii au în­să refuse d’a face serviciu prese |u­­­r­tărite.* Ambasadorele turc din Belgrad, Zind beg, conferi alaltă-era mai mult timp cu d. Garașanin și dechlară că Porta nu va întreprinde nici oă ostilitate contra Serbiei.* Legiunea studenților bulgari din Fili­­popole, care numără 1000 luni, a plecat la Sofia. 1) (“Witbol, afluent al Ratkovskei, cu care se unește la pontul chiar unde arest ría merge de se aruncă în Dunăre, aprope de orașul Witbol, trece la o­ mică distanță de Adlie). IESBELUL SERBO-BOLGA R­ espondință particulară a ROMANULUI Rusciuc, 5 Noembre. .odată ce sosi trista scrie pentru Bul­­g­­ari, că Serbii au încongiurat defileul­­ Dragoman și că apărătorii lui, nu mai m lulți de două mii, au fost nevoiți să se atragă după ce au resistat la câteva a­­tacuri din partea Sârbilor despre soseua difir-Zaribrod, întâlnit pe un funcționar î­iuit, vechin amic al meu­ cu care am in­­trat la moment în conversațiune. — Tristă noutate ! îî spuses eu ; mă t­­em că Sofia va cădea în curând în mâi­­n­ile Sârbilor ! Da­r îmi răspunse el cu mâhnire, astă scrie este îndoit de tristă. Pe de parte că se varsă sânge frățesc pen­­tru hatârul unui singur om care a per­­dut ori­ce încredere a poporului săit și care, spre a se reține la tron, a ales a­­cesta cale sângerosă, ci pe de altă par­te că ura dintre Bulgari și Serbi va de­veni eternă în detrimentul sfintelor in­terese ale ambelor țări. Da­r a mai adăugat el, Sârbii vor intra în curând și în Sofia; de acesta eu nu mă îndoiesc. Ei au pe picior de resbel la fruntariile bulgare uă armată de­uă sută șase-zeci de mii omeni bine organi­­sați, pe câtă vreme noi n’avem mai mult de patru-zzeci de mii omeni din care ju­mătate se găsesc în Rumelia. Da, gu­vernul nostru a făcut că greșela neier­tată că s’a purtat cu atâta ușurință vis­­à-vis de amenințările Serbiei. In loc să înlocuiască imediat pe oficialii ruși cu o­­ficiali slavi (cehi sau croați) în retragere, și să reorganiseze armata bulgară care a fost desorganisată prin plecarea șefilor ei ruși, și în loc s’o trimită tota la frun­tarii a Serbiei unde ea în defensivă putea face minuni, guvernul bulgar a încredin­țat acesta armată și par­area patriei în mâinele unor oficiali tineri, fără esperi­­ență, al căror patriotism nu era în stare să înlocuiască solința și esperiența, și mai mulți din acești oficiali au primit graua sarcină de a comanda drujine și regimente întregi mai mult din simț de datorie, de­cât din plăcere. Mai departe, în loc să trimită armata intrega la fruntaria Ser­biei, guvernul a reținut cea mai mare parte din ea în Rumelia spre a apăra înaintea poporațiunei de acolo prestigiul său privat, în paguba intereselor na­țiune!. Cu ocuparea Sofiei însă Bulgaria încă nu e perdută. Adevărata luptă va începe după căderea capitalei bulgare. Precum Francesii au început adevărata luptă du­pă Sedan, ast­fel și poporul bulgar se va scula pentru apărarea patriei sale nu­mai după ce se va convinge pe deplin că ea se află în pericol. Noi nu ne-am aș­teptat la vrăjmășia Sârbilor, nici chiar la aceea a Turcilor, de aceea și pregăti­rile nóstre de resbel se faceau mai mult pe hârtie; adevărata luptă va începe de acum înainte. Serbii vor simți că inva­­siunea lor în Bulgaria nu va fi numai un preumblare pentru regele Milan. A­­părarea pasului Dragoman, pe cât a fost de slabă, este dă dovadă că soldații noș­tri­ nu sunt de desprețuit. E greu a se opune unui vrăjmaș de­­ zece ori mai tare, și cel două mii de apărători al Drago­manului au arătat că sunt urmași demni ai apărătorilor din Șipca contra ordelor lui Suleiman-pașa. Când diferința nume­rică între cele două armate inamice se va micșora, când guvernul va înțelege și va repara greșelile sale, atunci eu nu mă îndoiesc că regelui Milan îl va fi strâmt în Sofia. La întrebarea mea, dacă așteptă Bul­garii vr’un ajutor de la Turcia sau Ru­sia, numitul funcționar mi-a răspuns ur­­matorele: Noi nu așteptăm un ajutor activ nici din partea Turciei nici din par­tea Rusiei. Precum una și cea­laltă se tem de Austria care își întăresce influ­­ința­rea în peninsula balcanică prin sus­ținerea Serbiei. De aceea, precum Rusia își va perde prestigiul său în Orient, de asemenea și Turcia va perde drepturile suverane asupra principatului bulgar. După opiniunea mea, duelul este limitat între Serbia și Bulgaria, și ele vor ajunge la uă înțelegere după ce se vor ruina defi­nitiv. De altă parte, intrega Europă oc­cidentală, esceptând pe Austria, va fi în partea nostră, dar aceste simpatii plato­nice nu vor avea pentru noi nici un ur­mare practică în resultatul luptei nóstre cu Serbia. La întrebarea mea, déci Bulgarii nu așteptă vr’uă mișcare vrăjmașă din par­tea României, numitul personagiu mi-a răspuns: „Românii s’au arătat în crisa de față astfel cum au fost în­tot­deauna, adică nobili și prudenți. Trăsura prin care se distinge Românul de Sârb este lipsa de invidie care caracteriseza atât de mult pe întregul popor șerb, dimpreună cu guvernul său. Liberarea României și a Serbiei de supt vechiul jug barbar da­­teza de la anul 1830. De ce Românii au progresat atât, oi Serbii au rămas atât de înapoi ? Causa este invidia. Românii, lipsiți de acel defect, au primit în patria lor tóte forțele muncitore care s’au ivit acolo : Greci, Francesi, Bulgari etc. cari astăzil sunt mai buni patrioți chiar de­cât înșiși Românii, pe când Serbii din principat goneau chiar pe Serbii născuți pe malul stâng al Dunării; de aceea au rămas și până acum semibarbari. Românii sunt și mai civilisați, și mai avuți, și mai tari de­cât noi, și neavând de ce să ne fie invidioși, n’au nici ura ce o au Serbii către noi, prin urmare nu există nici causă pentru a ne ataca sau a ne fi inamici. Eu sunt convins că ei vor urma a simpatisa dreptei nóstre cause, ca până acum, și vor contribui, în acest mod, spre a mări și mai mult amiciția ce există deja între aceste două popore. B. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Londra, 18 Noembre. — Parlamentul englez e disolvat. Noul Parlament e convocat pentru 12 ianuarie 1886. Rangun, 18 Noembre.—Trupele engleze au ocupat Minta. Drumul spre Mandalay e deschis. ÎNTRUNIRE publica Partita liberal-națională a luat deci­­siunea a se ține oă întrunire publică, Vi­neri, 8 Noembre, la ora 1 d. a. la ote­lul Manu, piața Episcopiei. Intre alții, vor vorbi d-ni­r Mihail Ko­­gâlniceanu, generale Haralambie, Dimi­­trie Jieanu, Constantin Boerescu, Dumi­tru Brătianu. DIN AFARA FRANCIA Dechlararea guvernului francez. Dechlararea citită de ministrul-pre­­ședinte d. Brisson, în ședința de la 16 Noembre a Camerei franceze, n’a produs impresiunea așteptată. Numai pasagiul care vorbesce despre roua atitudine a clerului, a dobândit ge­nerala aprobare a republicanilor. Par­tea în care d. Brisson afirmă că ma­­joritatea țărei este actualminte con­tra despărțirii Bisericei de Stat, pro­vocă un mare desaprobare în stân­ga și aplauze ironice și inveselitare în drepta. Cea mai mare parte a de­­c­larării, și mai ales acele pasagii cari erau privitore la cestiunea Ton­­kinului și aceea a Madagascarului, fu adesea întreruptă prin murmure, și la sfârșit nu aplaudară de­cât vrouă sută de membrii, pe când stânga striga necurmat: „Der amnistia!“ Intransignații găsesc că dechiararea ministerială este imposibilă. Radicalii sunt de părere că unele părți sunt bune, dar că țara așteptă acum un alt limbagiu și alte fapte. Amicii gu­vernului nu pot tăgădui că impre­siunea produsă de dechiarare n’a fost satisface tóre, și membrii majorităței de altă dată constată cu ore­care bu­curie că urmașii ministerului Ferry n’au făcut încercarea d’a urma să politică contrarie aceleia a guvernu­lui trecut. Déci, trke­ul depeșă din Paris, ar tre­bui să judecăm după seonaotele împrăș­tiate, apoi ministerul Brisson nu pate a­­vea o­ viață tocmai lungă. Se vorbesce chiar că Joi, cu ocasiunea unei interpe­lări asupra amnistiei, despre care nu s’a dus nici un cuvânt în dec­larare, el va fi răsturnat și că d. de Freycinet va re­construi cabinetul. E că iu esință declararea : „După ce d. Brisson declara, că uni­rea republicanilor este uă trebuință poli­tică, trecu îndată la cestiunea financiară. Situațiunea financiară trebue să fie per­fectă, căci nu este cu putință nici un progres fără echilibrul budgetar ; căi fe­rate, căi vicinale, scule,—tote aceste re­forme atât de mult cerute, dar costisi­­tore, nu pot fi esecutate de­cât numai cu un buget care va avea base solide. Crima ce domnesce în intrega Europă, și care a isbit în agricultură, comercia și industriă, a jirnit și deosebite ramuri de venituri din Francia. Veniturile în loc d’a cresce, s’au împuținat, și ch­eltuelile ce au fost sporite prin­tre­ cari espedi­­țiuni militare, precum și sumele desti­nate pentru amortisare, n’au fost acope­rite prin încasările veniturilor. Cifrele nu sunt în adevăr ingrijitóre pentru cei cari cunosc isoarele Franciei. Sporirea capita­lurilor în casele de economii, situațiunea tesaurului public și soliditatea nesdrun­­cinată a creditului public, dovedesc cu prisos că publicul priveșce cu liniște si­tuațiunea, dar în bugetul Franciei nu tre­bue suferită nici măcar uă aparință de de deficit, și de aceea restabilirea echili­brului este că datorie. Dar bugetul es­traordinar, devenit trebuincios prin res­bel și lucrările publice, va fi redus, și­ în cele din urmă cu totul înlăturat. Buge­tul pe 1887 va fi presintat la timp și guvernul va arăta atunci miijlocele pen­tru reducerea cheltuielilor. Daca acestea nu vor fi de ajuns, guvernul va căuta inc­­isoare prin impozite puțin apăsă­­tore pentru public. Nu este vorba de a înlătura reformarea contribuțiunilor, care să int­esnesca să mai drepta împărțire a contribuțiunilor, dar ele trebue matur dis­cutate, spre a nu părea numai ca un mij­loc de scăpare. Aceste modificări vor per­mite să se ușureze sarcinele contribuțiu­nilor cari lovesc în muncă și agricultură. Nici uă dată însă nu vom schimba un

Next