Romanulu, noiembrie 1886 (Anul 30)

1886-11-08

ANUL AL XXX-LE Voiesce și veî putea: ANUNCIUEI Linia da 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Leto „ »­n B­ni...................2 Iei — Insarțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — A se adresa: Df ROMANIA, la administraținnea tjiarnl'il. IN PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8, Place de la Benrse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America, — Scrisorile nefrancate se reiasă — Mai functioneza justiția în țara românască ? Și deci mai funcționază . Când se vor judeca acuzații din Râmnicu-Vâlcel pe cari guvernul cau­tă să -i omore prin rele tratamente în închisore ? Când se va termina instrucțiunea deputatului Oroveanu și a celorlalți implicați în atentatul de la 4 Sep­­tembre ? Când se va lua măsuri pentru a se pedepsi vandalismul exercitat con­tra diarelor România, L’Indépendance Roumaine și Epoca ? Nu cum­va este porunca ca aceste afaceri să stea atârnate pené după alegerile comunale? Fundatore: C. A. ROSETTI. 20 B A N I ES E1VI P L A R U L REDACTIUNEA SI ADMINISTRAT­­UN­EA, CALEA VICTORIEI EDIȚIUR­ fIA (JE) Directore : VINTILA C. A. ROSETTI. 10­ LUNI, MARȚI 8, 9 NOEMBRE 1886 Lumineza­te și vel fi. ABONAMENTE ISIn Capitală și districte: un an 48 lei; sése luni 24 lei; trei Jfi luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote Urile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa; IN ROMANIA, la administrațiunea ciiarului și ofieiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt, IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — BUCURESCI, 8 RAPCIUNE De vro câteva <­iIe, ziarele străine și telegramele agențiilor ne vorbesc mereu despre intervențiunea rusască în principatul Bulgariei. Sunt puține­­ ziarele europene cari cred în eficacitatea acestui act, am pute t zice că mai tate, că tote sunt pentru non-intervențiune căci tóte, din istoriă, pot se vede că nici uă dată intrarea unei puteri, mare sau mică, pe teritoriul unei alte puteri, — sub cuvînt de a face ca liniștea și legile fetei cotropite se reîncepe a domni, — p’a fost urmată de bine, nu și-a atins scopul pe care ’l doria. Cu tota ura pe care guvernul rus și emisarii săi în Bulgaria o arăta c­ilnic în contra poporului și regen­ței bulgare, totuși intervențiunea în principat, ocuparea lui de către tru­pele ruse nu s’au săvârșit încă­ până și la Petersburg neeficacitatea inter­­vențiunilor este recunoscută. Nici vă dată un popor, fie el cât de puțin cunoscător de drepturile și datoriile sale—și poporul bulgar nu este din acestea,—nici uă dată un popor nu va privi cu liniște și su­punere cetele armatelor străine ocu­pând pământul lui, luând loc co­vârșitor în tote autoritățile țării, des­ființând sam­nerespectând legi pe care poporul și le-a făcut de bună voie, într’un cuvânt, prin intervențiune, dând poporului cotropit un brevet de imbecilitate prin faptul că’l con­sideră și’l face de este considerat ca nedemn a’și îngriji singur de viață și destinele sale. Care este poporul care cu veselia în față să arunce flori în calea ce­lui care vine să deseverșăscă inter­­vențiunea ? Până acum istoria nu a înregis­trat nici un esem­plu de felul acesta. Ba încă, ceia ce este și mai mult, chiar decâ vro­dată intervențiunea s’a făcut din partea unui popor în țăra altuia cu intențiuni din cele mai curate, nici uă dată aceste sincere și curate intențiuni nu s’au realisat, căci chiar poporul cotropit s’a opus la acesta și nu s’a gândit nici uă dată de­cât la rana adâncă, la in­sulta cea grea care făcea demnită­­ței naționale. In loc să ajute ca intervențiunea să fie urmată de folositóre efecte, po­porul cotropit nu a căutat alt de­cât a scăpa de densa și a’și manifesta mânia, ura­rea în contra cotropito­rului. Ast­fel fiind adevărul și cestiunea primindu’șî soluțiunea prin ânsă’șî firea ei, noi pricepem îndoielile și amânările guvernului din St. Peters­burg cu privire la intervențiunea ar­mată în principatul Bulgariei. De mai ’nainte, intervențiunea si­mulată, personificată în generalul Kaulbars, n’a reușit. Tóte încercă­rile faimosului general de a se introduce în mersul instituțiunilor naționale bulgare, regența a sorut în tote rândurile să opună trimisului rus răspunsuri și argumente pe atât de demne pe cât de corecte și de întemeiate. Europa totă scre astăzi că, déci incorecțiuni și abuzuri de putere s’au comis în mult încercatul principat de la căderea principelui Alecsandru și până astăzi, tote aceste abuzuri și cause de turbur­ari s’au comis de către generalul Kaulbars și emisarii săi,—ba încă atât de mult în­cât până și guvernul din St. Petersburg a fost silit să telegrafieze generalului și să-i recomande măsura, modera­­țiunea în neauzita sa purtare. Acum însă, décà Rusia s’ar ho­tărî se desbarce la Varna trupele sale, să înlocuiască regența națională cu un guvern militar în care, spre derîdere, ar figura unul sau dóul din capii Zankoviști bulgari, poporul bul­gar ar simți mai adânc insulta și siluirea vădită ce se aduce voinței și demnităței sale. Nu râde bine al­eși din acastă interven­țiune. Ultimele legături cu Rusia ar dispare; poporul, de la mic până la mare, ar privi de aci î nainte în persona lui Alexandru III nu pe fiul Țarului liberator, ci pe Țarul cotropitor. Astfel credem noi că să explică amănurile, și am putea tj­ce tema Rusiei de a interveni milit­ărește în Bulgaria. D. N. Fleva, în ultimul său ar­ticol, a susținut că după spiritul nouei legi electorale se pute șterge unele nume din lista tipărită a candida­ților. Cestiunea dând loc la multe dis­­cuțiuni și ne­sciind care este încă hotărîrea luată de magistrații cari vor prevede biurourile electorale, sfă­tuim pe amicii noștri, spre a nu li se anula buletinele, se nu se ștărgă nici unul din numele ce vor figura pe lista comitetului electoral al opo­­sițiune­ I. Isbenda depinzând de unirea tu­tor alegătorilor, amicii noștri trebuie să depună în urnă buletinul fără a face vre-uă ștersătură. MANOPERE ELECTORALE Alegerile viitore încep, precum se scie, Dumineca viitóre. Totuși, de­și Voința Națională anunță cu emfasă că Duminecă la 26 curent se va distribui alegătorilor mult așteptata dare de somn, Dumineca a trecut și nici Luni, până la ora în care scrim, acesta lucrare de circonstanță n’a apărut. Monitorul Comunal eșea asemenea după cum se scie, în fie­care Dumi­necă. Cu tote acestea nici el nu a eșit la­ lumină. Care să fie causa ? Ar putea cel în drept să ne răspundă ? SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 6 Noembre. — împăratul respun­­dând la discursul celor doui președenți ai delegatiunilor a fu­s : „Complicatiunile re­gretabile ce au început în anul trecut în Bulgaria, prin resturnarea guvernului din Filipopoli, dă loc din nou la seriose în­grijiri. Silintile unite ale puterilor au reu­șit bine a focalisa mișcarea și a îndrumat situatiunea spre uă stare legală de resta­bilire. Dar evenimentele ce s’au produs de curând la Sofia au provocat uă noua crisa periculosă a cărei desvoltare si, dupa cum sper, soluțiunea picînicâ, atrag to­ta aten­țiunea guvernului meu. Aceste silințe sunt dirigiate către acesta țintă că pe tim­pul regularii cestiunii, — regulare ce tre­buie sé se efectueze cu concursul pute­rilor, — sé se stabilesca uă stare legală la principatul autonom. „Acesta stare va trebui să ție seamă de dorințele admisibile ale Bulgarilor și se respunză tot atât de bine tratatelor e­­sistente ca și interesele Europei. Raporturile escelente ce întreținem cu tote puterile și asigurările de intențiuni pacînice ce primim de la tote guvernele ne lasă să sperăm că, cu totă greaua si­­tuațiune în care se află Orientul, se va reuși ocrotind interesele Austro-Ungariei, se conserve Monarhiei și Europei bine­facerile păcei. Tîrnova 6 Noembre.­— Sobrania s’a a­­mânat pentru luni, fiind­că discursul re­­ig­iei nu e încă gata. Alegerea prințului ein ■ [UNK] [UNK]<■ [UNK]& tot sunt hotârîți , deci întârziata A­ Ă sau 3 z­ile. E îndoială că se va mai ace vre­oă încercare de recociliare. Insurgenții din Burgas par că părăsesc Sfrașul, trupele guvernului vor intra în o­­raș probabil astă sera. Se crede că nu va fi nici uă luptă. Tîrnova, 6 Noembre.—7 și 40 sera.— Două companii din trupele guvernamentale au intrat în Burgas fără a întâmpina re­­sistența. Popii și ofițerii ațițătorii revoltei au fugit. Muntenegrenii au fost făcuți pri­­zonieri. La Filipopol două supuși ruși, după mărturisirea țăranilor, după ce au căutat se ridice poporațiunea de prin­prejurul orașului s’au refugiat în casa dragomanu­­lu­i lângă consulatul Rusiei. ■ Grefierul cerând instrucțiuni pentru a urmări pe cei doui supuși ruși, i s’a res­­p­uns că trebuie se ruge pe consulul Ru­siei să’l insoțescă în casa de care e vorba pentru a precede­ la arestarea acestor in­­dividi. Tîrnova, 6 Noembre. Intr’uă întrunire se­cretă tinuta asera, membrii Sobraniei au ho­­­tătrît ca respunsul la discursul regentei să multumesca guvernului pentru modul cum a dirigiat afacerile în timpul vacanței tro­nului și se declare că adunarea va pre­cede la alegerea principelui. D. Grueff, ministrul de finanțe are de gând să demisioneze. Paris. 6 Noembre.—Se comunica din Viena că discursurile resboinice ale d-lor Slad­ka și Tisza au fost cu totul sponta­nee și au nemulțumit pe cornițele Kal­­noky, care nu voește resbelul și ar de­misiona mai bine de­cât se cedeze Ungu­rilor. C­onstantinopole, 6 Noembre.—Cale in­directă.—Eri după Selamlik, d. Chamber­lain avu audiență la Sultan, care dură 45 d co minute. D. Chamberlain visitase joi pe M­a­­rele Vizir și pe ministrul afacerilor străine. Nimic n’a transpirat din aceste întrevederi , dar Sultanul oferind decora­­țiunea «Osmaniei» d-lui Chamberlain și a «Chefaliatei» d-ș0rei Chamberlain, d. Cham­berlain declina acesta dublă onore. Acest refus cu totul contrariu etichetei orientale urmate față cu Sultanul a produs o rea impresiune la Palat, și chiar în colonia en­gleză. Se asigură cu tote acestea că d. Cham­berlain a primit un tabachera împodobita cu briliante. Din sorginte englezesca se asigură că Sultanul, in audienta privata ce a urmat celei solemne, a asigurat pe Sir White asu­pra pretinselor tendințe rusesc­ ale Tur­ciei, Filipopoli, 5 Noembre.­­ Niște bande armate, venind din Gabrova au încercat să târască pe țeranii satelor vecine să pute mâna pe acest oraș, întreprinderea n’a reușit. In urma acestei tentative, s-a proclamat starea de asediu în totă Rumelia. Sofia. 6 Noembre.—Se asigură că gene­ralul Kaulbars a primit ordin de la Peters­burg ca să-și modereze atitudinea. Londra. 6 Noembre. — Ultimul consi­­liu de miniștrii a hotărît să trimită un memoriu în privința Egipetului. Tinde a se confirma știrea ca Englitera a decis se se înțelagă direct cu Porta. Tîrnova, 7 Noembre. —Guvernul a ce­rut agenților puterilor să consulte diferi­tele cabinete în privința unuui candidat la tronul Bulgariei. Răspunsul nu se așteaptă de­cât peste câte­va zi­le. Totuși nu e cu neputință ca în cursul ședinței de mâine când se va vota răspunsul la discursul re­genței, să se facă ore­cari propuneri în privința acestei alegeri. TELEGRAMA PARTICULARA Din Iași primim următorea telegramă, care ne arată în ce mod ,se va respecta libertatea alegerilor de către colectivitate. "1 Iași, 7 Noembre, 9 ore sera. Adicând am sosit în sala primăriei, unde convocasem pe alegători, găsind închisă ușa pe unde de obicei, intra publicul și cheia după declararea intendentului în mâna ajutorului de primar Ornescu, spre a ne încredința dacă nu se găsesce ni­meni în sală ne-am dus prin camerii la­terale la ușa de din dos a sălei primăriei în care avea a se ține întrunirea și acolo constatând că deja sala era umplută de bătăuși și omeni beți care sărind asupra nostră pe unii chiar i-au lovit, cum pe tî­­nărul Ion A. Catargi, Ion G­. Ghica, Emil Mavrocordat, ne-am dus cu toți în sala de ședința a consiliului comunal și aoi con­silierii comunali Naiman Paraschivescu, Roj­ița, Niculescu, Dimitrie Gheorghiu In­vitați de alegătorii ce ne însoțeau ca să departe sala primăriei de bețivi și bătăușii ce îi adusese poliția și Ornescu ca com­plici din consiliul comunal, refuzându-se de a deșbrta sala ce ne fusese acordată prin votul formal al consiliului comunal, spre a evita versuri de sânge, ne-am re­tras invitând pe alegători să vină la în­trunire în casele d-lui Alecsandru Canta­­cuzino Pașcanu. Printre bețivii și bătăușii din sala primăriei erau sergenți deghisați sub­ comisari și secretari de comisariat. Acesta e o­pin­­a publica, a gu­vernului Ion Brătianu, și actualul consiliu comunal, în capul căruia stă Leon Negruzzi, membru din societatea literară Junimea, cari prin Ziarul România Liberă fac o posițiun­e gu­vernului Ion Brătianu iar în Iași figurază cu colegii săi din Junimea pe lista colec­tivitatei guvernamentale. In salonul cel mare al d-lui Cantacu­­zino Pașcanu, în mijlocul unui public nu­meros și ales și în aplausele cetățenilor independenți sub președinta d-lui colonel Nicolae Iamandi, au vorbit Alecsandru D. Hóiban, Constantin D. Miclescu, George Panu și Marfiescu. Prin filare se vor da amănunte și darea de somn: Alecsandru C. Mavrocordat, Iancu Prâ­­jescu, Alecsandru D. Huiban, Nicu Cazimir, George Panu, Livadide, Costache Corjescu, C. Buznea, Ghica Budești, Anastasie Dră­­ghici, Const. I­. Miclescu, Dimitrie Lază­­rescu, lancu Fotea, Mihail Figa, N. Ceauș Assan, lancu Mihăilescu, Dimitre Alecsan­­drescu, maior Teodor Petrof, George­ M. Șendrea, G. Mărzescu, Grigorovici, Grigore N. Macri, Iconomul Poparda, Petrachi Pa­­ladi, Iconomul Alecs. Ionescu, principele Alecs. Gr. Ghica Andrei Milu, Const. B. Penescu, Dimitre Greceanu, colonel Nicu­­lae Iamandi, George Anastasia. niin Rafsig Si MISCAREA ELECTORALA Craiova Un mare numar de alegători indepen­­dinți din Craiova, refiind că întrunirile pu­blice sunt oprite, au voit să tipărească un manifest prin care să comunice alegători­lor opiniunile lor privitore la interesele o­­r­șulu­i, dar nici un tipograf n’a voit să tipărească din cauză că unii au fost ame­nințați de poliție cu bătaia, iar alții cu expui­area. Ast­fel că craiovenii au­­ fost nevoiți să trimită în București ca să-și tipărească manifestul. Iași Comitetul oposițiunei ieșene a propus în întrunirea ținută la 24 Octombre s. v., în casele d-lui Al. Cantacuzino Pașcanu, ur­mătorea lista de candidați pentru colegiul al II : 1. Popârda Grigore Iconom, 2. Lăzărescu Dimitrie. 3. Iancu Fotea. 4. Draghici Anastasie. 5. Figa Mihail. 6. Buznea D. Constantin. 7. Dimitrie Alecsandrescu. 8. Petrov Teodor, maior. 9. Mavrodi C. Alecsandru. Galați Oposițiunea­ unita din Galați a ținut a treia întrunire intimă în­­ vederea alege­rilor comunale. Peste 60 alegétori din cei mai de sema—fiice Galații—au luat parte la acesta întrunire. S’au discutat diferite cest­iuni privitóre la alegeri și s’a hotărît ca comitetul dirigiator ales în una din șe­­­dintele trecute, se presinte lista de candi­dați în cea mai apropiată ședință viitare. In același timp și colectiviștii au ținut uă întrunire. Afară de vr’uă doar-trei cu­­mular fii colectiviști, încolo adunarea nu se com­­punea de­cat din­ agenți polițienesci și câți-va mici precupeți. ENGLITERA ȘI TURCIA Sir William White a adresat­ Sultanului, cu ocasiunea presiitarei hârtiilor sale de acreditare, următorele cuvinte : Regina Engliterei și împărăteasa Indiei, doritoare d’a menține bunele relațiuni cu Majestatea Vostră Impe­rială, m’a numit pe mine ca ambasa­dor estraordinar interimar și am acum onoarea d’a presinta Majestățea Vos­­tre Imperiale hârtiile mele de acre­ditare. Pimirea favorabilă cu care am fost onorat, când am mai fost acreditat pe lângă Maiestatea Vostră Imperia­lă, îmi dă curagiu să sper că în­cordările mele vor avea resultat fe­ricit, d’a întări și mai mult tradițio­nala prietenie și buna înțelegere care a existat tot­deuna între ambele im­perii. Regina mé­­nsárcinéza d’a a­­sigura pe Maiestatea vóstra de do­rințele ei pentru fericirea și lunga FOIȚA ROMANULUI, 9 NOEMBRE 25 v ASTRA ROMAN de CITO SI IDEM (M. S. REGINA ROMÂNIEI) si D-na M. R... (Traducțiime da „GIOH") — O da acum, replică ea, chiar dacă și mama ar fiice nu­— N’as óre curagiu ? — Ba da, tocmai pentru că am curagiu. — Astra, nu am meritat acesta ; nu’mi respinge dorința ca ua jertfire silita. Va fi greu pentru toți la început; mĕ voiu o­­bicînui casé și voiu trăi de­sigur, căci, décá n’am murit acum..... Ș’apoi, e uă lege a naturei căreia trebue sĕ ne supunem..... — O Margot rogu-te, fră’țî milă, nu mai stărui; mi-am dat cuvântul lui Morosch, și voiesc sĕ mé țiu de dânsul; ai voi óre sé mé ve fii călcându-mi-i ?! Astfel trecură orele. Astra adormi puțin ér­eu mă străcurai în camera mea. * Ce va mai fi cu noi Dumnezeule ! ? O! déca puterea ne-ar ajunge mâne la amândouă pentru a ne ține’n piciore în fata lumei și pentru a nu semena d’acum de la început în noua casétoria sementa neîncrederei și bănuelilor. Astra mi-a făgăduit să’i spună lui Mo­rosch că ea a iubit un alt bărbat, dar că acum se’ncrede în el, în Morosch, cu tot sufletul ei. Fiâ că acesta căsâtoriă se sfâr­­șâscâ mai cu bine de­cât a el cu Sander de s’ar fi săvârșit! Căci, de­óre­ce el m’a încetat pe mine, n’ar fi încetat-o ore mai târziiu și pe ea, ș’apoi pe uă a treia, pe urmă pe uă a patra și­ așa mai încolo ? Nu l’am versut încă de când i-am aflat falsitatea. O­­ de ar muri și de ar trebui să depun pe buzele lui înghiâțate sărutul de iertare. Trăim acum în­preună, dar și mai de­parte unul de altul de­cât decá mortea ne-ar fi despărțit. Și chiar décâ l’ași ierta pentru durerea ce mi-a pricinuit mie, nici uă dată nu’l voi i­erta pentru ceia ce a făcut Astrei. M’am apropiat de paturile copiilor mei; flăcări săltau ’naintea ochilor mei, mi se părea că-î véci crescând, devenind mari și având pe frunte­le scrisă minciuna. O da! sciü că’l nebunia...... îmi venia cnsé sé’i ridic în brațele mele de mumă și, astfel cum dormiau, să le torn printre buze veninul care pricinuesce uă nemilosă morte. De ce oase lor cari âncă nu au trădat pe nimeni ? De ce nu tatălui lor, celuia cu buzele rumene și cu vocea blândă și adimenitare ? Mă duseiu pene la ușa camerei nóstre de culcare, îmi venia se’l bat la ușă, se’l scol și se’l spun că ași dori să’l omor déce ași avea puterea brațului......Nunta Astrei mi se aréta ’nainte ! Da .... da, mâne este nunta Astrei! Dupa ea case, dupe ce invitații vor ple­ca, dupa ce candelabrele se vor stinge, dupa ce vom remâne singuri ca pe trecut, in «iubita-ne odata, sub lumina dulce a lampei» acolo unde ieri el îmi citea cu la­crimile ’n ochi........... Domne ! cum putut­ai sa-i dai lacrimi! — unde îmi citea poesiile lui Goethe,........ O ! atunci....... XLIII JURNALUL ASTREI Burda, 10 Octobre 1877, Adi e­diția nuntei mele. Au perit chinul și spaima ; a tăcut groz­­nica luptă, jertfa e'ndeplinită. Am murit împreună ieri napte, Margot, și eu ! acum, întocmai ca doue fesme, tre­cem amândouă prin lume, fără ca nici vă durere să ne mai înspăimânte­z ! Margareta ! o surioră, suflet și aju­tor al inimei mele, jertfa voiai să te aduci mie ; voiai să fugi, să te perdi­ tu, cu sân­tele tele drepturi de soția și de mamă, cu nemărginita’țî iubire, cu frumosul teu tre­cut ! O nu! eu mai bine se pier, căci ce sunt eu ? cine ține de mine ? la ce ,sunt eu bună ? Nu’nțeleg cum am putut se­mî umsuflu atât de mult nenorocirea. Am sfâșiat inima mamei și sorei mele ! Merit uă sortă aspră. Voiu suferi­ o sca­ră pedepsă a egoismului care mi-a umplut inima ! Uite colo trântită rochia și lungul vel de miresá, îmi pare ca și cum ar fi se mă călugăresc, se mor pentru mine și pentru lume, se’mî nimicesc ființa pentru că caută rhare și sfântă, îmi pare că mĕ ridic pe nori și că aud din ce în ce mai mult sunetul clopotelor de sărbatóre. Margot e un suefir mare, mai admiratul în nenorocire de cât în norocire ; luminele ce’o străluciau pe față când voia se’mî jertfescu tóia fericirea ei erau un ce dum­­nedeesc. Că sfântă mi-a vorbit afii-nópte, și a pus puternica’i mâna pe fruntea «fâlfâi­tórei văpaițe» pâne când ea s’a aprins ierâși. O da, da! foc al inimei mele, vei de­veni de aci ’nainte candelă a altarului și foc al vetrei de căsnicia. Din slaba rea flacără se va hrăni sfințenia și cinstea ca­sei mele. De nu voiu fi în căsnicia soția bună și virtuosă, nu voiu fi demnă a me numi sora Margaretei. Cred ca și tinerilor călughărițe trebue se li se cobore ca un fel de ajutor din ceruri, pentru ca plecarea lor de viața lu­mei să le pară ușore. Ce este viitorul meu în comparațiune cu graznica amărăciune a Margaretei, a­­mărăciune pe care ea o suferă cu atâta răbdare ? Am stat mult anii dimineța la ea. Mar­got era ocupată numai cu mine, i-am a­­rătat că am curagiu, că am putere și i-am spus că numai ei le datoresc. Ii lasam­ jurnalul și tóte scrisorile mele și ’î spusem­ că’î voia seri totul, de­ore­ce totul trebue sé fiă între noi curat și lu­minos; viata nostră strîns unită, una lângă altă să ne înfruntăm sorta. Pe urmă, am îmbrăcat pe Margot în costumu­l de catifea violeta, care se po­­trivesce atât de frumos cu culorea peru­lui și cu dulcea și palida ei sigură. Dar ce s’o fi făcut d’afii nópte acea ru­­menela de pe obrajii ei? Frigul durere­ a gonit-o, culorea s’a dus ! Numai de va pute trece și prin astă încercare! Și eu mă gândiam că voiü muri ! Domne! Ce e durerea mea pe lângă a ei? Ii spuneam acesta. Ea ’mi puse dege­tul pe buze și îmi fu­se : —­ Nici vă vorbă despre asta, copilă, căci pre ne-am mișca dinainte. Astă­zii e nunta ta; astafii suntem datore, în liniște și cu demnitate, a pune patra de temelia a unui viitor posibil. Déci scrisorea ano­nimă spunea atunci adevărul, nu vom pute fi îndestul de preverietóre. Și nu e cu ne­putință ca acele groznice femei să nu fi flecărit prin tóte părțile despre acesta. Va veni îndată să mă îmbrace. După nuntă plecăm îndată la Paris pen­tru vr’o 3 septemâni.­­0! de nu ne-am mai întorce ! Mica biserică a satului e împodobită cu flori aduse de prin tóte părțile; în camera mea, jos în sală se înalță mirosul ulti­melor rase. Drumul pâné la Bisericä e plin de foile și crengițe pomilor dobonte de vânturile tomnel; ’1 văd din ferestra camerei mele. Cerul e ’ntunecos der finiseit. Pomii se arata despuiați după vijelia; în sobă sîșie focul, ér pe ferestra deschisă intră un vânt ușor și dulce. Lume în tote părțile; copii vor să cânte, trăsurile au și adus pe puținii invitați la acastă tăcuta nuntă. Margot și cumnatul lui Paul vor fi nași. Sunt atât de liniștită ca și cum pentru mine nimic nu s’ar petrece. Nu mai simt nici uă durere Așa trebue se fiu inima omului după mâine. Nu ’nteleg ce s’a făcut cu groznica și chinuitorea luptă. Pe Sander nu l’am vefiut încă. El nu presimte ceia ce -l așteptă. Pare că va fi și pentru densul­tă oră în care inima lui va fi sfâșiată, ș’apoi ierâșî ca om liber și

Next