Romanulu, noiembrie 1886 (Anul 30)
1886-11-08
ANUL AL XXX-LE Voiesce și veî putea: ANUNCIUEI Linia da 30 litere petit, pagina IV.............................40 bani Leto „ »n Bni...................2 Iei — Insarțiuni și reclame pagina III și IV linia . . 2 . — A se adresa: Df ROMANIA, la administraținnea tjiarnl'il. IN PARIS, la Havas, Lafflte et C-nie, 8, Place de la Benrse. LA VIENA, la d-nil Haasenstein et Vogler, (Otto Maass). LA PRANCFORT, S. M. — la G. L. Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America, — Scrisorile nefrancate se reiasă — Mai functioneza justiția în țara românască ? Și deci mai funcționază . Când se vor judeca acuzații din Râmnicu-Vâlcel pe cari guvernul caută să -i omore prin rele tratamente în închisore ? Când se va termina instrucțiunea deputatului Oroveanu și a celorlalți implicați în atentatul de la 4 Septembre ? Când se va lua măsuri pentru a se pedepsi vandalismul exercitat contra diarelor România, L’Indépendance Roumaine și Epoca ? Nu cumva este porunca ca aceste afaceri să stea atârnate pené după alegerile comunale? Fundatore: C. A. ROSETTI. 20 B A N I ES E1VI P L A R U L REDACTIUNEA SI ADMINISTRATUNEA, CALEA VICTORIEI EDIȚIUR fIA (JE) Directore : VINTILA C. A. ROSETTI. 10 LUNI, MARȚI 8, 9 NOEMBRE 1886 Luminezate și vel fi. ABONAMENTE ISIn Capitală și districte: un an 48 lei; sése luni 24 lei; trei Jfi luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote Urile Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa; IN ROMANIA, la administrațiunea ciiarului și ofieiele poștale. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15, Fleischmarkt, IN ITALIA, la d. dott. Cav. Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. D.) 15, Genova. — Articolele nepublicate se ard — BUCURESCI, 8 RAPCIUNE De vro câteva <iIe, ziarele străine și telegramele agențiilor ne vorbesc mereu despre intervențiunea rusască în principatul Bulgariei. Sunt puține ziarele europene cari cred în eficacitatea acestui act, am pute t zice că mai tate, că tote sunt pentru non-intervențiune căci tóte, din istoriă, pot se vede că nici uă dată intrarea unei puteri, mare sau mică, pe teritoriul unei alte puteri, — sub cuvînt de a face ca liniștea și legile fetei cotropite se reîncepe a domni, — p’a fost urmată de bine, nu și-a atins scopul pe care ’l doria. Cu tota ura pe care guvernul rus și emisarii săi în Bulgaria o arăta cilnic în contra poporului și regenței bulgare, totuși intervențiunea în principat, ocuparea lui de către trupele ruse nu s’au săvârșit încă până și la Petersburg neeficacitatea intervențiunilor este recunoscută. Nici vă dată un popor, fie el cât de puțin cunoscător de drepturile și datoriile sale—și poporul bulgar nu este din acestea,—nici uă dată un popor nu va privi cu liniște și supunere cetele armatelor străine ocupând pământul lui, luând loc covârșitor în tote autoritățile țării, desființând samnerespectând legi pe care poporul și le-a făcut de bună voie, într’un cuvânt, prin intervențiune, dând poporului cotropit un brevet de imbecilitate prin faptul că’l consideră și’l face de este considerat ca nedemn a’și îngriji singur de viață și destinele sale. Care este poporul care cu veselia în față să arunce flori în calea celui care vine să deseverșăscă intervențiunea ? Până acum istoria nu a înregistrat nici un esemplu de felul acesta. Ba încă, ceia ce este și mai mult, chiar decâ vrodată intervențiunea s’a făcut din partea unui popor în țăra altuia cu intențiuni din cele mai curate, nici uă dată aceste sincere și curate intențiuni nu s’au realisat, căci chiar poporul cotropit s’a opus la acesta și nu s’a gândit nici uă dată decât la rana adâncă, la insulta cea grea care făcea demnităței naționale. In loc să ajute ca intervențiunea să fie urmată de folositóre efecte, poporul cotropit nu a căutat alt decât a scăpa de densa și a’și manifesta mânia, urarea în contra cotropitorului. Astfel fiind adevărul și cestiunea primindu’șî soluțiunea prin ânsă’șî firea ei, noi pricepem îndoielile și amânările guvernului din St. Petersburg cu privire la intervențiunea armată în principatul Bulgariei. De mai ’nainte, intervențiunea simulată, personificată în generalul Kaulbars, n’a reușit. Tóte încercările faimosului general de a se introduce în mersul instituțiunilor naționale bulgare, regența a sorut în tote rândurile să opună trimisului rus răspunsuri și argumente pe atât de demne pe cât de corecte și de întemeiate. Europa totă scre astăzi că, déci incorecțiuni și abuzuri de putere s’au comis în mult încercatul principat de la căderea principelui Alecsandru și până astăzi, tote aceste abuzuri și cause de turburari s’au comis de către generalul Kaulbars și emisarii săi,—ba încă atât de mult încât până și guvernul din St. Petersburg a fost silit să telegrafieze generalului și să-i recomande măsura, moderațiunea în neauzita sa purtare. Acum însă, décà Rusia s’ar hotărî se desbarce la Varna trupele sale, să înlocuiască regența națională cu un guvern militar în care, spre derîdere, ar figura unul sau dóul din capii Zankoviști bulgari, poporul bulgar ar simți mai adânc insulta și siluirea vădită ce se aduce voinței și demnităței sale. Nu râde bine aleși din acastă intervențiune. Ultimele legături cu Rusia ar dispare; poporul, de la mic până la mare, ar privi de aci î nainte în persona lui Alexandru III nu pe fiul Țarului liberator, ci pe Țarul cotropitor. Astfel credem noi că să explică amănurile, și am putea tjce tema Rusiei de a interveni militărește în Bulgaria. D. N. Fleva, în ultimul său articol, a susținut că după spiritul nouei legi electorale se pute șterge unele nume din lista tipărită a candidaților. Cestiunea dând loc la multe discuțiuni și nesciind care este încă hotărîrea luată de magistrații cari vor prevede biurourile electorale, sfătuim pe amicii noștri, spre a nu li se anula buletinele, se nu se ștărgă nici unul din numele ce vor figura pe lista comitetului electoral al oposițiune I. Isbenda depinzând de unirea tutor alegătorilor, amicii noștri trebuie să depună în urnă buletinul fără a face vre-uă ștersătură. MANOPERE ELECTORALE Alegerile viitore încep, precum se scie, Dumineca viitóre. Totuși, deși Voința Națională anunță cu emfasă că Duminecă la 26 curent se va distribui alegătorilor mult așteptata dare de somn, Dumineca a trecut și nici Luni, până la ora în care scrim, acesta lucrare de circonstanță n’a apărut. Monitorul Comunal eșea asemenea după cum se scie, în fiecare Duminecă. Cu tote acestea nici el nu a eșit la lumină. Care să fie causa ? Ar putea cel în drept să ne răspundă ? SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Viena, 6 Noembre. — împăratul respundând la discursul celor doui președenți ai delegatiunilor a fus : „Complicatiunile regretabile ce au început în anul trecut în Bulgaria, prin resturnarea guvernului din Filipopoli, dă loc din nou la seriose îngrijiri. Silintile unite ale puterilor au reușit bine a focalisa mișcarea și a îndrumat situatiunea spre uă stare legală de restabilire. Dar evenimentele ce s’au produs de curând la Sofia au provocat uă noua crisa periculosă a cărei desvoltare si, dupa cum sper, soluțiunea picînicâ, atrag tota atențiunea guvernului meu. Aceste silințe sunt dirigiate către acesta țintă că pe timpul regularii cestiunii, — regulare ce trebuie sé se efectueze cu concursul puterilor, — sé se stabilesca uă stare legală la principatul autonom. „Acesta stare va trebui să ție seamă de dorințele admisibile ale Bulgarilor și se respunză tot atât de bine tratatelor esistente ca și interesele Europei. Raporturile escelente ce întreținem cu tote puterile și asigurările de intențiuni pacînice ce primim de la tote guvernele ne lasă să sperăm că, cu totă greaua situațiune în care se află Orientul, se va reuși ocrotind interesele Austro-Ungariei, se conserve Monarhiei și Europei binefacerile păcei. Tîrnova 6 Noembre.— Sobrania s’a amânat pentru luni, fiindcă discursul reigiei nu e încă gata. Alegerea prințului ein ■ [UNK] [UNK]<■ [UNK]& tot sunt hotârîți , deci întârziata A Ă sau 3 zile. E îndoială că se va mai ace vreoă încercare de recociliare. Insurgenții din Burgas par că părăsesc Sfrașul, trupele guvernului vor intra în oraș probabil astă sera. Se crede că nu va fi nici uă luptă. Tîrnova, 6 Noembre.—7 și 40 sera.— Două companii din trupele guvernamentale au intrat în Burgas fără a întâmpina resistența. Popii și ofițerii ațițătorii revoltei au fugit. Muntenegrenii au fost făcuți prizonieri. La Filipopol două supuși ruși, după mărturisirea țăranilor, după ce au căutat se ridice poporațiunea de prinprejurul orașului s’au refugiat în casa dragomanului lângă consulatul Rusiei. ■ Grefierul cerând instrucțiuni pentru a urmări pe cei doui supuși ruși, i s’a respuns că trebuie se ruge pe consulul Rusiei să’l insoțescă în casa de care e vorba pentru a precede la arestarea acestor individi. Tîrnova, 6 Noembre. Intr’uă întrunire secretă tinuta asera, membrii Sobraniei au hotătrît ca respunsul la discursul regentei să multumesca guvernului pentru modul cum a dirigiat afacerile în timpul vacanței tronului și se declare că adunarea va precede la alegerea principelui. D. Grueff, ministrul de finanțe are de gând să demisioneze. Paris. 6 Noembre.—Se comunica din Viena că discursurile resboinice ale d-lor Sladka și Tisza au fost cu totul spontanee și au nemulțumit pe cornițele Kalnoky, care nu voește resbelul și ar demisiona mai bine decât se cedeze Ungurilor. Constantinopole, 6 Noembre.—Cale indirectă.—Eri după Selamlik, d. Chamberlain avu audiență la Sultan, care dură 45 d co minute. D. Chamberlain visitase joi pe Marele Vizir și pe ministrul afacerilor străine. Nimic n’a transpirat din aceste întrevederi , dar Sultanul oferind decorațiunea «Osmaniei» d-lui Chamberlain și a «Chefaliatei» d-ș0rei Chamberlain, d. Chamberlain declina acesta dublă onore. Acest refus cu totul contrariu etichetei orientale urmate față cu Sultanul a produs o rea impresiune la Palat, și chiar în colonia engleză. Se asigură cu tote acestea că d. Chamberlain a primit un tabachera împodobita cu briliante. Din sorginte englezesca se asigură că Sultanul, in audienta privata ce a urmat celei solemne, a asigurat pe Sir White asupra pretinselor tendințe rusesc ale Turciei, Filipopoli, 5 Noembre. Niște bande armate, venind din Gabrova au încercat să târască pe țeranii satelor vecine să pute mâna pe acest oraș, întreprinderea n’a reușit. In urma acestei tentative, s-a proclamat starea de asediu în totă Rumelia. Sofia. 6 Noembre.—Se asigură că generalul Kaulbars a primit ordin de la Petersburg ca să-și modereze atitudinea. Londra. 6 Noembre. — Ultimul consiliu de miniștrii a hotărît să trimită un memoriu în privința Egipetului. Tinde a se confirma știrea ca Englitera a decis se se înțelagă direct cu Porta. Tîrnova, 7 Noembre. —Guvernul a cerut agenților puterilor să consulte diferitele cabinete în privința unuui candidat la tronul Bulgariei. Răspunsul nu se așteaptă decât peste câteva zile. Totuși nu e cu neputință ca în cursul ședinței de mâine când se va vota răspunsul la discursul regenței, să se facă orecari propuneri în privința acestei alegeri. TELEGRAMA PARTICULARA Din Iași primim următorea telegramă, care ne arată în ce mod ,se va respecta libertatea alegerilor de către colectivitate. "1 Iași, 7 Noembre, 9 ore sera. Adicând am sosit în sala primăriei, unde convocasem pe alegători, găsind închisă ușa pe unde de obicei, intra publicul și cheia după declararea intendentului în mâna ajutorului de primar Ornescu, spre a ne încredința dacă nu se găsesce nimeni în sală ne-am dus prin camerii laterale la ușa de din dos a sălei primăriei în care avea a se ține întrunirea și acolo constatând că deja sala era umplută de bătăuși și omeni beți care sărind asupra nostră pe unii chiar i-au lovit, cum pe tînărul Ion A. Catargi, Ion G. Ghica, Emil Mavrocordat, ne-am dus cu toți în sala de ședința a consiliului comunal și aoi consilierii comunali Naiman Paraschivescu, Rojița, Niculescu, Dimitrie Gheorghiu Invitați de alegătorii ce ne însoțeau ca să departe sala primăriei de bețivi și bătăușii ce îi adusese poliția și Ornescu ca complici din consiliul comunal, refuzându-se de a deșbrta sala ce ne fusese acordată prin votul formal al consiliului comunal, spre a evita versuri de sânge, ne-am retras invitând pe alegători să vină la întrunire în casele d-lui Alecsandru Cantacuzino Pașcanu. Printre bețivii și bătăușii din sala primăriei erau sergenți deghisați sub comisari și secretari de comisariat. Acesta e opina publica, a guvernului Ion Brătianu, și actualul consiliu comunal, în capul căruia stă Leon Negruzzi, membru din societatea literară Junimea, cari prin Ziarul România Liberă fac o posițiune guvernului Ion Brătianu iar în Iași figurază cu colegii săi din Junimea pe lista colectivitatei guvernamentale. In salonul cel mare al d-lui Cantacuzino Pașcanu, în mijlocul unui public numeros și ales și în aplausele cetățenilor independenți sub președinta d-lui colonel Nicolae Iamandi, au vorbit Alecsandru D. Hóiban, Constantin D. Miclescu, George Panu și Marfiescu. Prin filare se vor da amănunte și darea de somn: Alecsandru C. Mavrocordat, Iancu Prâjescu, Alecsandru D. Huiban, Nicu Cazimir, George Panu, Livadide, Costache Corjescu, C. Buznea, Ghica Budești, Anastasie Drăghici, Const. I. Miclescu, Dimitrie Lazărescu, lancu Fotea, Mihail Figa, N. Ceauș Assan, lancu Mihăilescu, Dimitre Alecsandrescu, maior Teodor Petrof, George M. Șendrea, G. Mărzescu, Grigorovici, Grigore N. Macri, Iconomul Poparda, Petrachi Paladi, Iconomul Alecs. Ionescu, principele Alecs. Gr. Ghica Andrei Milu, Const. B. Penescu, Dimitre Greceanu, colonel Niculae Iamandi, George Anastasia. niin Rafsig Si MISCAREA ELECTORALA Craiova Un mare numar de alegători independinți din Craiova, refiind că întrunirile publice sunt oprite, au voit să tipărească un manifest prin care să comunice alegătorilor opiniunile lor privitore la interesele orșului, dar nici un tipograf n’a voit să tipărească din cauză că unii au fost amenințați de poliție cu bătaia, iar alții cu expuiarea. Astfel că craiovenii au fost nevoiți să trimită în București ca să-și tipărească manifestul. Iași Comitetul oposițiunei ieșene a propus în întrunirea ținută la 24 Octombre s. v., în casele d-lui Al. Cantacuzino Pașcanu, următorea lista de candidați pentru colegiul al II : 1. Popârda Grigore Iconom, 2. Lăzărescu Dimitrie. 3. Iancu Fotea. 4. Draghici Anastasie. 5. Figa Mihail. 6. Buznea D. Constantin. 7. Dimitrie Alecsandrescu. 8. Petrov Teodor, maior. 9. Mavrodi C. Alecsandru. Galați Oposițiunea unita din Galați a ținut a treia întrunire intimă în vederea alegerilor comunale. Peste 60 alegétori din cei mai de sema—fiice Galații—au luat parte la acesta întrunire. S’au discutat diferite cestiuni privitóre la alegeri și s’a hotărît ca comitetul dirigiator ales în una din ședintele trecute, se presinte lista de candidați în cea mai apropiată ședință viitare. In același timp și colectiviștii au ținut uă întrunire. Afară de vr’uă doar-trei cumular fii colectiviști, încolo adunarea nu se compunea decat din agenți polițienesci și câți-va mici precupeți. ENGLITERA ȘI TURCIA Sir William White a adresat Sultanului, cu ocasiunea presiitarei hârtiilor sale de acreditare, următorele cuvinte : Regina Engliterei și împărăteasa Indiei, doritoare d’a menține bunele relațiuni cu Majestatea Vostră Imperială, m’a numit pe mine ca ambasador estraordinar interimar și am acum onoarea d’a presinta Majestățea Vostre Imperiale hârtiile mele de acreditare. Pimirea favorabilă cu care am fost onorat, când am mai fost acreditat pe lângă Maiestatea Vostră Imperială, îmi dă curagiu să sper că încordările mele vor avea resultat fericit, d’a întări și mai mult tradiționala prietenie și buna înțelegere care a existat totdeuna între ambele imperii. Regina ménsárcinéza d’a asigura pe Maiestatea vóstra de dorințele ei pentru fericirea și lunga FOIȚA ROMANULUI, 9 NOEMBRE 25 v ASTRA ROMAN de CITO SI IDEM (M. S. REGINA ROMÂNIEI) si D-na M. R... (Traducțiime da „GIOH") — O da acum, replică ea, chiar dacă și mama ar fiice nu— N’as óre curagiu ? — Ba da, tocmai pentru că am curagiu. — Astra, nu am meritat acesta ; nu’mi respinge dorința ca ua jertfire silita. Va fi greu pentru toți la început; mĕ voiu obicînui casé și voiu trăi desigur, căci, décá n’am murit acum..... Ș’apoi, e uă lege a naturei căreia trebue sĕ ne supunem..... — O Margot rogu-te, fră’țî milă, nu mai stărui; mi-am dat cuvântul lui Morosch, și voiesc sĕ mé țiu de dânsul; ai voi óre sé mé ve fii călcându-mi-i ?! Astfel trecură orele. Astra adormi puțin éreu mă străcurai în camera mea. * Ce va mai fi cu noi Dumnezeule ! ? O! déca puterea ne-ar ajunge mâne la amândouă pentru a ne ține’n piciore în fata lumei și pentru a nu semena d’acum de la început în noua casétoria sementa neîncrederei și bănuelilor. Astra mi-a făgăduit să’i spună lui Morosch că ea a iubit un alt bărbat, dar că acum se’ncrede în el, în Morosch, cu tot sufletul ei. Fiâ că acesta căsâtoriă se sfârșâscâ mai cu bine decât a el cu Sander de s’ar fi săvârșit! Căci, deórece el m’a încetat pe mine, n’ar fi încetat-o ore mai târziiu și pe ea, ș’apoi pe uă a treia, pe urmă pe uă a patra și așa mai încolo ? Nu l’am versut încă de când i-am aflat falsitatea. O de ar muri și de ar trebui să depun pe buzele lui înghiâțate sărutul de iertare. Trăim acum înpreună, dar și mai departe unul de altul decât decá mortea ne-ar fi despărțit. Și chiar décâ l’ași ierta pentru durerea ce mi-a pricinuit mie, nici uă dată nu’l voi ierta pentru ceia ce a făcut Astrei. M’am apropiat de paturile copiilor mei; flăcări săltau ’naintea ochilor mei, mi se părea că-î véci crescând, devenind mari și având pe fruntele scrisă minciuna. O da! sciü că’l nebunia...... îmi venia cnsé sé’i ridic în brațele mele de mumă și, astfel cum dormiau, să le torn printre buze veninul care pricinuesce uă nemilosă morte. De ce oase lor cari âncă nu au trădat pe nimeni ? De ce nu tatălui lor, celuia cu buzele rumene și cu vocea blândă și adimenitare ? Mă duseiu pene la ușa camerei nóstre de culcare, îmi venia se’l bat la ușă, se’l scol și se’l spun că ași dori să’l omor déce ași avea puterea brațului......Nunta Astrei mi se aréta ’nainte ! Da .... da, mâne este nunta Astrei! Dupa ea case, dupe ce invitații vor pleca, dupa ce candelabrele se vor stinge, dupa ce vom remâne singuri ca pe trecut, in «iubita-ne odata, sub lumina dulce a lampei» acolo unde ieri el îmi citea cu lacrimile ’n ochi........... Domne ! cum pututai sa-i dai lacrimi! — unde îmi citea poesiile lui Goethe,........ O ! atunci....... XLIII JURNALUL ASTREI Burda, 10 Octobre 1877, Adi ediția nuntei mele. Au perit chinul și spaima ; a tăcut groznica luptă, jertfa e'ndeplinită. Am murit împreună ieri napte, Margot, și eu ! acum, întocmai ca doue fesme, trecem amândouă prin lume, fără ca nici vă durere să ne mai înspăimântez ! Margareta ! o surioră, suflet și ajutor al inimei mele, jertfa voiai să te aduci mie ; voiai să fugi, să te perdi tu, cu sântele tele drepturi de soția și de mamă, cu nemărginita’țî iubire, cu frumosul teu trecut ! O nu! eu mai bine se pier, căci ce sunt eu ? cine ține de mine ? la ce ,sunt eu bună ? Nu’nțeleg cum am putut semî umsuflu atât de mult nenorocirea. Am sfâșiat inima mamei și sorei mele ! Merit uă sortă aspră. Voiu suferi o scară pedepsă a egoismului care mi-a umplut inima ! Uite colo trântită rochia și lungul vel de miresá, îmi pare ca și cum ar fi se mă călugăresc, se mor pentru mine și pentru lume, se’mî nimicesc ființa pentru că caută rhare și sfântă, îmi pare că mĕ ridic pe nori și că aud din ce în ce mai mult sunetul clopotelor de sărbatóre. Margot e un suefir mare, mai admiratul în nenorocire de cât în norocire ; luminele ce’o străluciau pe față când voia se’mî jertfescu tóia fericirea ei erau un ce dumnedeesc. Că sfântă mi-a vorbit afii-nópte, și a pus puternica’i mâna pe fruntea «fâlfâitórei văpaițe» pâne când ea s’a aprins ierâși. O da, da! foc al inimei mele, vei deveni de aci ’nainte candelă a altarului și foc al vetrei de căsnicia. Din slaba rea flacără se va hrăni sfințenia și cinstea casei mele. De nu voiu fi în căsnicia soția bună și virtuosă, nu voiu fi demnă a me numi sora Margaretei. Cred ca și tinerilor călughărițe trebue se li se cobore ca un fel de ajutor din ceruri, pentru ca plecarea lor de viața lumei să le pară ușore. Ce este viitorul meu în comparațiune cu graznica amărăciune a Margaretei, amărăciune pe care ea o suferă cu atâta răbdare ? Am stat mult anii dimineța la ea. Margot era ocupată numai cu mine, i-am arătat că am curagiu, că am putere și i-am spus că numai ei le datoresc. Ii lasam jurnalul și tóte scrisorile mele și ’î spusem că’î voia seri totul, deorece totul trebue sé fiă între noi curat și luminos; viata nostră strîns unită, una lângă altă să ne înfruntăm sorta. Pe urmă, am îmbrăcat pe Margot în costumul de catifea violeta, care se potrivesce atât de frumos cu culorea perului și cu dulcea și palida ei sigură. Dar ce s’o fi făcut d’afii nópte acea rumenela de pe obrajii ei? Frigul durere a gonit-o, culorea s’a dus ! Numai de va pute trece și prin astă încercare! Și eu mă gândiam că voiü muri ! Domne! Ce e durerea mea pe lângă a ei? Ii spuneam acesta. Ea ’mi puse degetul pe buze și îmi fuse : — Nici vă vorbă despre asta, copilă, căci pre ne-am mișca dinainte. Astăzii e nunta ta; astafii suntem datore, în liniște și cu demnitate, a pune patra de temelia a unui viitor posibil. Déci scrisorea anonimă spunea atunci adevărul, nu vom pute fi îndestul de preverietóre. Și nu e cu neputință ca acele groznice femei să nu fi flecărit prin tóte părțile despre acesta. Va veni îndată să mă îmbrace. După nuntă plecăm îndată la Paris pentru vr’o 3 septemâni.0! de nu ne-am mai întorce ! Mica biserică a satului e împodobită cu flori aduse de prin tóte părțile; în camera mea, jos în sală se înalță mirosul ultimelor rase. Drumul pâné la Bisericä e plin de foile și crengițe pomilor dobonte de vânturile tomnel; ’1 văd din ferestra camerei mele. Cerul e ’ntunecos der finiseit. Pomii se arata despuiați după vijelia; în sobă sîșie focul, ér pe ferestra deschisă intră un vânt ușor și dulce. Lume în tote părțile; copii vor să cânte, trăsurile au și adus pe puținii invitați la acastă tăcuta nuntă. Margot și cumnatul lui Paul vor fi nași. Sunt atât de liniștită ca și cum pentru mine nimic nu s’ar petrece. Nu mai simt nici uă durere Așa trebue se fiu inima omului după mâine. Nu ’nteleg ce s’a făcut cu groznica și chinuitorea luptă. Pe Sander nu l’am vefiut încă. El nu presimte ceia ce -l așteptă. Pare că va fi și pentru densultă oră în care inima lui va fi sfâșiată, ș’apoi ierâșî ca om liber și