Romanulu, noiembrie 1888 (Anul 32)

1888-11-22

K­OL AL XXXII-LE­­—nr—— BUCURESTI, 21 BRUMAR Sfârșitul era lesne de prevăzut. Guvernul trebuia, până în cele din urmă, să cadă victima ilustuni­lor sale și a încrederei ce pusese în aliații săi. Se accepta numai momentul pen­tru ca lucrul să se întâmple. Și acest moment nu fu departe. Din­­ joua alegere! președintelui Se­natului, guvernul avea să alega ce are de făcut: se mârgă înainte cu aliați! so­ séu să se desfacă de dânșii. Mergând cu el, trebuia să cedeze lor, desfăcându-se de el, remânea cu totul isolat și fără nici un spri­jin în Parlament, căci că majoritate a celor­l­alte grupări nu’i putea fi asigurată. Greșala deci este a lui, căci nu vétiu și nu’și înțelese posițiunea. Aruncat de la început în brațele grupărei liberală-conservatoare, era fi­resc ca să nu mai puta avea un esistență a sea propriă. Dacă alt­fel ar fi făcut, lucrurile alt­fel s’ar fi întâmplat: el ar fi fost mai liber în mișcările sale, precum mai liberă ar fi fost țară să’șl <fb­ă cuvântul sĕu în alegeri. Dar, el a crezut că are nevoie de un alianță pentru a se presinta îna­intea țerei și a susține lupta ; și a­­cesta alianță îi a fost fatală, căci aliații, tovarășii săi nu luptau pen­tru aceiași ideiă și n’avea aceiași țintă, de­și erau priviți ca făcând causă comună cu dânsul și avea, prin acesta chiar, un pas câștigat asupra celorlalți luptători din celelalte ta­bere adverse. Acum guvernul vede că s’a înșe­lat în calculele sale, vede că tova­rășii săi de luptă îi spun că el nu póte trăi de­cât prin el, căci a lor a fost isbânda. Așa este­ dér: — Maurul își a făcut datoria; acum póte să plece ! In zadar sunt tote astă­zil; și, ju­decând după cele rostite de d. P. Carp­in contra conservatorilor, în în­trunirea de Luni sera de la Otel de France, lucrul este deja sfârșit; rup­tura între guvern și gruparea libe­­ralá-conservatore pare a fi defi­­­­nitivă. D. Carp a spus amicilor guvernu­lui din Cameră și Senat, cari fuse­seră convocați la acestă întrunire, cuvintele cele mai aspre la adresa conservatorilor, cum buni era; că con­servatorii mai înainte d’a se gândi sé vie la putere ar trebui să caute ca țara sé­­ ierte; că ei n’au nici uă tradițiune și că nu vin cu nici un program; că s’au presintat la a­­legeri ca aliați ai guvernului și că s’au ales cu programul sĕu; că stră­moșii lor nu ’și-au­ versat sângele pentru țară, spre a putea vorbi cu legitimiștii de aiurea ai căror stră­moși au luptat în timpul Cruciade­lor, etc., etc., — și oă mulțime de alte cuvinte de felul acesta, rostite în mijlocul aplauselor celor mai zgo­­motase ale celor de față. Guvernul deci­s și-a luat hotărîrea sea din urmă, el a crezut că nu tre­bie să mai menajeze intru nimic pe aliații săi de ieri. Ast­fel posițiunea sea acum este lămurită și situațiunea s’a definit. A mai rămas alegerea președinte­lui Camerei. S’o vedem și p’asta, căci cu ea se va încheia ultima scenă a actului final. In momentul d’a pune sub­ pre­să prima edițiune, ni se afirmă că înțelegerea ar fi aprope d’a se stabili între guvern și conser­vatori, formându-se cabinetul ur­mător : Teodor Rosetti președinte fără portofoliu, P. Carp interne, T. Maiorescu instrucțiune, general Manu reschel, G. Vernescu do­menii, AL Lahovari justiție, Al. Marghiloman esterie, Gherman, finanțe, Stirbei lucrări publice.­­ Singurul punct asupra căruia­­ nu s’a stabilit înțelegerea este­­ cel privitor la proectele guver­nului. D-nu Carp nu voes ce în astă privință să facă concesiune. Declarațiunea d-lui Maiorescu Am vorbit într’unul din numerile nóstre precedente, despre alegerea d-lui Sandu Rășcan la colegiul III­ de Vasluiu, arătând gravitatea fap­­­­tului, ce se denunța, că sătenii cari j voiau se depuie buletinele unui can­­­didat fusese arestați de un sub-pre­­fect, care le-a luat buletinele, ast­fel că nu s’a putut pune candidatura d-lui Nădejde. S’a spus, cu acesta ocasiune, că unul din miniștrii, d. Maiorescu, ar fi rostit în secțiunea VIII, cuvinte a căror gravitate este de toți recunos­cută. După afirmările Națiunei, ministrul ar fi invocat ca motiv pentru vali­darea alegerei, «că d. Nădejde fiind socialist, nu trebuie să se ție semn de contestare, și că trebuie să se taie de la început buruiana exotică a socialismului.« _____» Deși aceste cuvinte erau reproduse în­­ ziarul unui membru al secțiunei VIII, deci al unei persone care a au­­it cuvintele rostite de ministrul învățământului, totuși, ne venea greu se credem că un personă de valorea d-lui Maiorescu a putut sus­ține că asemenea teorie și espri­­mam speranța­­ că adunarea nu va valida pe d. Rășcanu până se va asigura dacá în adevăr s’a oprit un candidat a depune buletinele sale. Speranța nóstra nu s’a realisat căci Camera n’a voit să țină sema de protestul venit din Vasluiu. Suntem înse datori a spune, că nu ne-am înșelat, când am crezut că ministrul n’a putut rosti cuvintele ce i se atribuie. Declarațiunea pe care a făcut-o d. Maiorescu în Cameră, cerând vali­darea alegerei d-lui Nădejde, nu mai pute lăsa umbră de bănuială asupra simțimintelor sale. In cât privesce cuvintele rostite în secțiune, un membru al secțiunei a VIII, în care avem tot­ă încrederea, ne a­­firmă că nu pentru că d. Nădejde este socialist, d. Maiorescu a cerut validarea alegerei d-lui Rășcanu, ci pentru că a crezut că contestarea nu era întemeiată. In dosarul alegerei colegiului III de Vasluia nu se află nici uă con­testare. Dar s’a adresat direct came­rei uă petițiune, semnată prin punere de deget, prin care se denunță in­gerința unui sub-prefect. D-nul Ma­iorescu a fost de părere că trebuie să se facă u­ anchetă contra sub­prefectului, dar să se valideze ale­gerea d-lui Rășcanu, căci nn voea ce să creeze precedentul de a se suspen­da validarea unui deputat, ne­con­testat de biuroul electoral, pe sim­pla petițiune a unei persone, și în cir­cumstanțele în care se presintă, acestă contestare, «căci, a <jis d. Maiorescu, petiția este vederat scrisă de un soci­alist. Socialismul ’și urmăresce după dreptul său, vederile sale pentru pr­­ ESEM­PLARUL 15 BANI­ ganisarea societății în viitor. El este bine organizat. Daci veți crea acest precedent, atunci la alegerile viitore vă puteți pomeni cu câte uă hârtie de la câte un țeran partizan al d-lui Nădejde în contra fie­cărei alegeri, acuzând-o de asemenea ingerințe. Veți declara atunci tote validările suspen­date? Atunci împedicați posibilitatea unei constituiri a Camerei viitare în­­ timpul cerut de mersul regulat al­­ sistemului constituțional. Acesta nu se pute admite». Aceste au fost cuvintele ministrului și de­și nu împărtășim modul de a vedea în acesta afacere al d-lui Ma­iorescu, constatăm cu plăcere că nu este adevărat că d-sea a scris că «se nu se ție semn de acest fapt fiind­că d. Nădejde e socialist» și că nu este adevărat că d-sea a vorbit de «tăierea socialismului, de buruiană exo­tică ». Regretăm énse că deputații n’au ve<jut gravitatea faptului d’a se a­­resta acel care depune buletinele u­­nui candidat, că n’au voit să dea cren­ement petițiunei primite, a cărei seriositate se putea vedea din în­­suși declarațiunile d-lui Rășcanu, care a recunoscut în secțiuni, că d. Nădejde era sĕ fie candidat, căci a ved­ut domnia sea multe buletine cu numele domnului Nădejde, pe care le aveau sătenii, de­și buleti­nele nu fusese depuse la biurou. Ni se spune că d. Rășcanu ar fi spus chiar că unii săteni ’l rugați se depue la biuron pentru el, bule­tinele d-lui Nsdolde. 1 Indoiala ne maiM mUartd^^gän^ candidat a fost oprit de a depune bu­letinele sale, că un sub-prefect a a­­restat pe un alegător și că a confis­cat buletinele. Camera era datore să fie semn de protestul venit și să nu creeze un precedent funest, prin va­lidarea unei alegeri care a fost pă­tată în mod atât de grav. Datoria guvernului, daci nu voea ce să se facă solidar cu cei cari au călcat în piciiire drepturile unor ale­gători, datoria sea este să dea cel puțin uă pedepsa esemplară subpre­fectului care a sechestrat pe un ale­gător, care a rupt buletinele unui candidat. Sperăm că d. Maiorescu, care ad­mite că alegătorii au dreptul să a­­legii pe cine vor, fie el și socialiști, va stărui pentru ca cei cari au o­­prit esercitarea acestui drept să fie pedepsiți conform legei, pentru acest cerc așa condițiuni pe cari un bâiat sărac nu se pote îndeplini: «Daca voluntarul depune esamenul atât mai bine pentru dânsul. Daca dânsul ar cadea, este nedrept aî mai tine un an sol­dat. Nici în Germania nu s’a gândit nimeni la asta. Numai Franța și Italia prelungesce termenul de serviciu militar celor care nu depun cu bun succes esamenul. «Nu vedem causa pentru ce am și noi atât de aspri. Cetățenii maghiari nu sunt îndestul de bogați pentru a suporta chel­­tuelile de serviciu militar, «fice numitul «jiar». Cestia acesta preocupă d’altfel pe tota lumea d’aici. S’a vorbit ca arta militară sâ se predea l universitate, ca ast­fel voluntarilor se se înlesnescâ depunerea examenului după un an de serviciu. Budapester Corespondenz scrie, referitor la asta ca nu s’ar ajunge prin crearea ăstor fel de catedre câtuși de puțin scopul pro­pus. Studenții nici ca s’ar duce la cursuri căci s’a făcut deja încercarea și toți au a­­juns la concluzia că nimic nu se pute în­văța în școla din ale militariei ci teo­ria se se predea de ua­dată cu prac­tica.* Mare activitate domnesce în present in­tre partidul indepedent Koșuthist: membrii sâl și au propus se desvolte oă luptă mai energică ca până aci, lupta sâ se ție atât în parlament cât și’n afară de parlament, ba chiar și dincolo de hotarele țârii. Vor sâ mai scotă un gazetă mare, sâ a­­alogâ de conducător al lor și pe baronul Prónay, se țină întruniri prin provincie și sâ agiteze pretutindeni. Scopul lor, qLic el, d’aci în­colo nu póte fi numai a controla ori resbuna, ci a dobândi puterea. S’au ținut mai multe consfătuiri intime și’n curând se va stabili programul de lupta. * * A se vedea telegramele In pa­gin­­ii SCRISORE DIN BUDAPESTA (Corespondență particulară a Românului) Un articol al lui »Fester Lloyd».—Ce scrie „Bud. Cor.u.—Partida independenta— Din Parlament.—Alte scrii. Budate­za, 15 Noemb e 8:8. Domnule Director, Mare sensație a făcut în cercurile poli­tice d’aici un articol apărut în Pester Llo­yd oficiosul d-lui Tisza : Iata de ce e vorba : In fața protestelor unanime atât a tine­­rimei studiase din totâ­tara cât și în ur­ma alarmarei opiniei publice, se vede că nici politicianii de la numitul ziar n’au pu­tut sâ râmână rece, ci s’au pus ș’au scris și dânșii un articol contra acelei părți din noul proiect de lege militară care se refe­­resce la voluntariat. Organul guvernului recunosce că numi­tul articol din proiect de lege în adevâr este prea aspru și că dacâ dânsul ar fi votat dupâ dorința ministrului de resbel, studenții mai săraci ar fi împiedicați d’a face esamenul de ofițer, de­ore­ce prepararea P^II­, sedu­­l iliț­ia­ 14 a Camerei s’a citit pentru a treia oră proiectul despre con­versiune. Au vorbit apoi primul ministru Tisza și Orczy Béla.­ In același timp independenții într’un șe­dința ținuta sub presidenția d lui Irányi au discutat proiectul asupra regatelor și au însărcinat pe deputații Unger, Holtsy și Holló cu compunerea memoriului care va protesta contra proiectului.­­ Altă noutate politică care a surprins lu­mea este și acela cum un funcționar su­perior de poșta, anume Gervay destituit de ministrul Baross in modul cel mai ar­bitrar a fost distins de regele numindu’l membru al Casei Seniorilor. Uâ palmă meritată administrată minis­trului. Mulți cred ca prin asta posiția lui Baross e sdruncinată.­ Duminică va fi un serbare populară , inaugurară lacului de patinaj, ghiața fiind deja destul de grasa. In prejurul capitalei nóstre se fac mari venerare. Regele ia parte. Acum sunt în pădurea de la Haraszti. Intre Pesta și Viena transportul poștal a devenit atât de mare în­cât a trebuit a se înființa un nou tren. La școla centrală se lucrază pentru sta­bilirea și unificarea orologiului drumurilor de fer. Scrisore din Bârlad Abusurile comunale.—Schimbarea regi­mului în Berind.—Numirea unui nou­ pre­fect conservator.—Situația disidenților. Alegerile comunale s’au fixat pe dana de 28 și 30 ale acestei luni. Dupa cum di­­solvarea s’a făcut cu câte­va zile înainte de alegerile legislative, politica a jucat ițe­le principale. Se putea prevedea o inm­u­­rire a liberalilor naționali asupra alegăto­rilor de­cât tot consiliul lor cu T. V." Ion în cap s’ar fi lăsat și pe vremea alegeri­lor. In fața acestora actualul nostru pre­fect pe ducă, d-nul Diamandi dupa acele sforțări le-a disolvat. Actualminte liberalii-naționali sunt plou­ați în localitate, totul le a luat din mână, și jelesc dupa puterea, ce 12 ani au ți­­nut’o în mână. Las la uă parte supărarea, cu aceea e inerentă pierderea bunului, dar pentru a’e­ gatorul conșcient și liberal, se naște între-­­­barea următórea: Cum se vor presenta noele alegeri comunale în fața nouelor schimbări politice săvârșite în țară și spe­­cialminte în târgul nostru. Nu putem desbraca alegerile comunale de caracterul lor politic. Pote fi vorba de gospodărie, da, dar gospodării se aleg din­tre albi sau roși, nu ómeni cum se cade. —Autonomia comunei e It ceva de dorit dar actualminte nu o avem. Legile nóstre sunt contra ei. In asemenea caz, cum am z­is, schim­bările din politica târgului vor avea resu­­netul lor și la comună,—sa ne dăm sama acum. vli s’a disolvat consiliul comunal în vede­rea alegerilor generale. Prefectul nostru d-nul Diamandi temându-se de reușita co­lectiviștilor, i­a disolvat de la comună, și a dat primăria pe mâna disidenților, proba ca majoritatea consiliului interimar e com­pusă din prieteni de a d-lui Nicorescu, recomandați de dânsul prefectului și prin el întăriți la centru. Nu putea face altfel prefectul­­ nostru. Guvernul central nepartinând în totul cu conservatorii nu putea prefectul de Tuto­­va se dea mâna cu conservatorii, cari mai nu erau. Cei ce aveau sorți de isbândă contra colectiviștilor erau disidenții, ce au puterea la casa proprietarei. La el a și a­­lergat prefectul fâcându-le plac. A cedat la tote acele, proba ca sunt membrii în consiliul comunal ce nu erau în târg când au fost recomandați ministrului, ci numai dupe spusele disidenților, ca omeni de ai lor. Cu primăria In mâna disidenților au pu­tut înfrunta pe colectiviști, a rupe ori­ ce tratative cu dânșii și a pactiza cu con­servatorii, ce mai mai nu se puteau nu­măra mai înainte. Alegerile nu i au desmintit. Colectiviștii au emitat pe totâ­liuia, și așa de rușinos că s’au obținut de la câte­va colegii. Ca pajist s’a pus candidatura d-lui Belloescu, nnlmurmi cuiWiut^ă^ tun, din care 21 curate. De atunci și pâne acum camerile s’au deschis și atitudinea grupurilor începe a se limpezi. Din încurcata ce domnea îna­inte, din credința falsă câ junimiștii vor juca rolul lui Bismarck, jucându-se de a papușele cu grupurile, astf­ eil vedem ca lucrurile au luat altă întorsătură. Conservatorii în majoritate în cameră, vreau sâ ia el puterea. Situațiunea începe a se limpezi, și regimul conservator a se întări la noi cu tota vigorea lui. Starea de transiție în care am fost până acum începe a trece, omenii cari au ser­vit ca unelta unei asemenea stări încep a fi schimbați, și cu dânsa și lucrurile ar intra în starea lor normală de reacționa­rism pentru astă dată. Dacá schimbările politice lasă nepăsă­tore masele electorale, ele sdruncină mult capetele conducătore. Ca și că furtună pe mare, ce stârnește numai apa la supra­față, lăsând liniștită apa din fund, așa și schimbările de regim politic nu privesc pe alegotorul mahalagiu, ce voteza dupa po­runcă, ci pe domnul conducător, care as­­ta­di­e în slavă, mâne aruncat în prăpas­tie pentru a nu eși nici uă dată. Noi aci în Bârlad simțim schimbarea re­gimului. Capul județului e schimbat, și în locul fostului cons.-lib.-junimist d. Dia­mandi avem asta-dl (cred câ pene la eși­­rea rîndurilor noul prefect da fi numit, un prefect conservator pur seng. d. Gr. Șuțu. Dacă prefectul Diamandi ales subt co­­lectiviș­t de condescendență mai păstra res­pect capilor colectiviști, noul prefect con­servator va rupe ori­ce legătura, va fi duș­manul de morte. Vu prigona generală va fi contra libera­lilor, de ori­ce nuanța. In fața acestei schimbări de regim ne întrebam noi cum se vor presenta nouele alegeri comunale ? Putea-vor disidenții cei oposanți incarnați în Cameră să lucreze în Bârlad cu administrația ? Ar fi culmea scandalului? Și apoi ore primi-va noul prefect ? Nu credem. Iată dér posițiunea critică a liberalilor din Bârlad. Pe mâne vom arâta cum disidenții încep a pierde terenul pe ce merge, ca con­­sequență a pasului lor fatal, alianța cu con­servatorii. Un alegător. JOI, 22 NOEMBRE 1888 Situațiunea și „România­ Li­­beră‘. Sub titlul Situația, România Liberă pu­blică următorele : Cu cât guvernul face tentative mai cu­­ragiose, cu riscul de a-și înstrâina pe cei șovăitori, pentru a stabili neted situațiu­nea lui față cu corpurile legiuitore, cu cât unii omeni politici caută sâ complice con­­fusiunea ce este în spirite. Atitudinea acesta nu va împedica lim­pezirea cu o oră mai nainte a situațiunii. Ea are onse defectul grav de a autoriza tóte suposițiunile, chiar cât s’ar părea de înjuriose. Alaltăieri la Cameră, ieri prin centru­­rile politice, nu se svonea de­cât de re­constituirea coalițiunii unite și de spriji­nul ce d. Dim­. Brătianu era gata a da d-lul Catargiu în constituirea biuroului Camenii. N’avem nevoie sa comentăm sensul și însemnătatea acestei coalițiuni. S’ar părea că acest proect au avut deja un început de esecuțiune prin intrarea d-lui Mârzescu în biuroul Senatului, fapt de apropiat de acela cu candidatura gene­ralului Florescu a fost pusă în întrunire intimă de la Senat de același d. Mârzescu. încercăm uă adâncă repugnanță a sus­pecta atitudinea politică a unora din ó­­menii marcanți ai țârii că ne sfiim de uă cam data sâ tragem vre-uo conclusiune din nisce premise ca acestea, ori cât de certe s’ar înfățișa ele. X>in Grrecia Corespondentul particular al Co­respondenței de Est, primește urmă­­torele de la corespondentul ei din Athena : Pe aci lumea e forte flatată, chiar în gradul cel mai mare de primirea cea amabilă și de curioasie, ce de­legații regelui au găsit la Constanti­­­nopole. Insigniile ordinului Mântui­torului, oferite sultanului, reprezintă oă valore de 15.000 franci. Atitudinea patriarhului Dionys este forte criticată de opiniunea publică din Grecia. Jurnalele spun mai în fie­care­­ șir, că acest prelat a devenit un instrument orb în mânele guver­nului turc și că n’are de loc grija să menție și să apere privilegiile de cari se bucura biserica în­tot­de­una cu Turcia. Monsegniorul Dionisis a aprobat într’un mod tacit, destituirea episco­­pilor Serres și Aenos și n’a găsit măcar util să protesteze în contra anchetei, al cărui obiect a fost mi­tropolitul de Castroia, vra se tii că el s’a făcut complice la abuzurile co­mise de autoritățile turceșci. E mai mult de­cât sigur că M. M. lor. cor merge în curând să facă să visită împărătesei Elisabeta la Corfu, ALARMA VI ZIARELE GERMANE Din incidentul împrumutului ce-l face Rusia, fiarele germane dau a­­larma de resbel, spunând că e mai mult ca sigur că Rusia pentru res­bel a împrumutat banii. Singurul chiar care scrie mai cu li­­niște este Kölnische Zeitung. Cu atât mai alarmator este Post. El se întreba de ce Franța și mai ales Rusia se prepară de resbel? Mai ales acesta din urmă, care n’are a se teme că va ataca-o cine­va. Acest­­ ziat comunică tot­ d’o­dată că la frontiera de apus a Rusiei s’au concentrat două corpuri de armată și se vor mai pune la disposiția co­mandantului de la frontieră încă trei corpuri. D’alt­fel pretutindeni în Ru­sia se fac mișcări militare și tote sunt îndreptate în spre apus. Semi-oficiosele germane constată d’alt­fel mișcările militare în Rusia, și scriü că până aci guvernul ger­man n’a luat nici uă măsură în astă privință dar că față de situațiunea actuală și germanii trebuie să se pună pe lucru.

Next