Romanulu, noiembrie 1888 (Anul 32)
1888-11-22
KOL AL XXXII-LE—nr—— BUCURESTI, 21 BRUMAR Sfârșitul era lesne de prevăzut. Guvernul trebuia, până în cele din urmă, să cadă victima ilustunilor sale și a încrederei ce pusese în aliații săi. Se accepta numai momentul pentru ca lucrul să se întâmple. Și acest moment nu fu departe. Din joua alegere! președintelui Senatului, guvernul avea să alega ce are de făcut: se mârgă înainte cu aliați! so séu să se desfacă de dânșii. Mergând cu el, trebuia să cedeze lor, desfăcându-se de el, remânea cu totul isolat și fără nici un sprijin în Parlament, căci că majoritate a celorlalte grupări nu’i putea fi asigurată. Greșala deci este a lui, căci nu vétiu și nu’și înțelese posițiunea. Aruncat de la început în brațele grupărei liberală-conservatoare, era firesc ca să nu mai puta avea un esistență a sea propriă. Dacă altfel ar fi făcut, lucrurile altfel s’ar fi întâmplat: el ar fi fost mai liber în mișcările sale, precum mai liberă ar fi fost țară să’șl <fbă cuvântul sĕu în alegeri. Dar, el a crezut că are nevoie de un alianță pentru a se presinta înaintea țerei și a susține lupta ; și acesta alianță îi a fost fatală, căci aliații, tovarășii săi nu luptau pentru aceiași ideiă și n’avea aceiași țintă, deși erau priviți ca făcând causă comună cu dânsul și avea, prin acesta chiar, un pas câștigat asupra celorlalți luptători din celelalte tabere adverse. Acum guvernul vede că s’a înșelat în calculele sale, vede că tovarășii săi de luptă îi spun că el nu póte trăi decât prin el, căci a lor a fost isbânda. Așa este dér: — Maurul își a făcut datoria; acum póte să plece ! In zadar sunt tote astăzil; și, judecând după cele rostite de d. P. Carpin contra conservatorilor, în întrunirea de Luni sera de la Otel de France, lucrul este deja sfârșit; ruptura între guvern și gruparea liberalá-conservatore pare a fi definitivă. D. Carp a spus amicilor guvernului din Cameră și Senat, cari fuseseră convocați la acestă întrunire, cuvintele cele mai aspre la adresa conservatorilor, cum buni era; că conservatorii mai înainte d’a se gândi sé vie la putere ar trebui să caute ca țara sé ierte; că ei n’au nici uă tradițiune și că nu vin cu nici un program; că s’au presintat la alegeri ca aliați ai guvernului și că s’au ales cu programul sĕu; că strămoșii lor nu ’și-au versat sângele pentru țară, spre a putea vorbi cu legitimiștii de aiurea ai căror strămoși au luptat în timpul Cruciadelor, etc., etc., — și oă mulțime de alte cuvinte de felul acesta, rostite în mijlocul aplauselor celor mai zgomotase ale celor de față. Guvernul decis și-a luat hotărîrea sea din urmă, el a crezut că nu trebie să mai menajeze intru nimic pe aliații săi de ieri. Astfel posițiunea sea acum este lămurită și situațiunea s’a definit. A mai rămas alegerea președintelui Camerei. S’o vedem și p’asta, căci cu ea se va încheia ultima scenă a actului final. In momentul d’a pune sub presă prima edițiune, ni se afirmă că înțelegerea ar fi aprope d’a se stabili între guvern și conservatori, formându-se cabinetul următor : Teodor Rosetti președinte fără portofoliu, P. Carp interne, T. Maiorescu instrucțiune, general Manu reschel, G. Vernescu domenii, AL Lahovari justiție, Al. Marghiloman esterie, Gherman, finanțe, Stirbei lucrări publice. Singurul punct asupra căruia nu s’a stabilit înțelegerea este cel privitor la proectele guvernului. D-nu Carp nu voes ce în astă privință să facă concesiune. Declarațiunea d-lui Maiorescu Am vorbit într’unul din numerile nóstre precedente, despre alegerea d-lui Sandu Rășcan la colegiul III de Vasluiu, arătând gravitatea faptului, ce se denunța, că sătenii cari j voiau se depuie buletinele unui candidat fusese arestați de un sub-prefect, care le-a luat buletinele, astfel că nu s’a putut pune candidatura d-lui Nădejde. S’a spus, cu acesta ocasiune, că unul din miniștrii, d. Maiorescu, ar fi rostit în secțiunea VIII, cuvinte a căror gravitate este de toți recunoscută. După afirmările Națiunei, ministrul ar fi invocat ca motiv pentru validarea alegerei, «că d. Nădejde fiind socialist, nu trebuie să se ție semn de contestare, și că trebuie să se taie de la început buruiana exotică a socialismului.« _____» Deși aceste cuvinte erau reproduse în ziarul unui membru al secțiunei VIII, deci al unei persone care a auit cuvintele rostite de ministrul învățământului, totuși, ne venea greu se credem că un personă de valorea d-lui Maiorescu a putut susține că asemenea teorie și esprimam speranța că adunarea nu va valida pe d. Rășcanu până se va asigura dacá în adevăr s’a oprit un candidat a depune buletinele sale. Speranța nóstra nu s’a realisat căci Camera n’a voit să țină sema de protestul venit din Vasluiu. Suntem înse datori a spune, că nu ne-am înșelat, când am crezut că ministrul n’a putut rosti cuvintele ce i se atribuie. Declarațiunea pe care a făcut-o d. Maiorescu în Cameră, cerând validarea alegerei d-lui Nădejde, nu mai pute lăsa umbră de bănuială asupra simțimintelor sale. In cât privesce cuvintele rostite în secțiune, un membru al secțiunei a VIII, în care avem totă încrederea, ne afirmă că nu pentru că d. Nădejde este socialist, d. Maiorescu a cerut validarea alegerei d-lui Rășcanu, ci pentru că a crezut că contestarea nu era întemeiată. In dosarul alegerei colegiului III de Vasluia nu se află nici uă contestare. Dar s’a adresat direct camerei uă petițiune, semnată prin punere de deget, prin care se denunță ingerința unui sub-prefect. D-nul Maiorescu a fost de părere că trebuie să se facă u anchetă contra subprefectului, dar să se valideze alegerea d-lui Rășcanu, căci nn voea ce să creeze precedentul de a se suspenda validarea unui deputat, necontestat de biuroul electoral, pe simpla petițiune a unei persone, și în circumstanțele în care se presintă, acestă contestare, «căci, a <jis d. Maiorescu, petiția este vederat scrisă de un socialist. Socialismul ’și urmăresce după dreptul său, vederile sale pentru pr ESEMPLARUL 15 BANI ganisarea societății în viitor. El este bine organizat. Daci veți crea acest precedent, atunci la alegerile viitore vă puteți pomeni cu câte uă hârtie de la câte un țeran partizan al d-lui Nădejde în contra fiecărei alegeri, acuzând-o de asemenea ingerințe. Veți declara atunci tote validările suspendate? Atunci împedicați posibilitatea unei constituiri a Camerei viitare în timpul cerut de mersul regulat al sistemului constituțional. Acesta nu se pute admite». Aceste au fost cuvintele ministrului și deși nu împărtășim modul de a vedea în acesta afacere al d-lui Maiorescu, constatăm cu plăcere că nu este adevărat că d-sea a scris că «se nu se ție semn de acest fapt fiindcă d. Nădejde e socialist» și că nu este adevărat că d-sea a vorbit de «tăierea socialismului, de buruiană exotică ». Regretăm énse că deputații n’au ve<jut gravitatea faptului d’a se aresta acel care depune buletinele unui candidat, că n’au voit să dea crenement petițiunei primite, a cărei seriositate se putea vedea din însuși declarațiunile d-lui Rășcanu, care a recunoscut în secțiuni, că d. Nădejde era sĕ fie candidat, căci a vedut domnia sea multe buletine cu numele domnului Nădejde, pe care le aveau sătenii, deși buletinele nu fusese depuse la biurou. Ni se spune că d. Rășcanu ar fi spus chiar că unii săteni ’l rugați se depue la biuron pentru el, buletinele d-lui Nsdolde. 1 Indoiala ne maiM mUartd^^gän^ candidat a fost oprit de a depune buletinele sale, că un sub-prefect a arestat pe un alegător și că a confiscat buletinele. Camera era datore să fie semn de protestul venit și să nu creeze un precedent funest, prin validarea unei alegeri care a fost pătată în mod atât de grav. Datoria guvernului, daci nu voea ce să se facă solidar cu cei cari au călcat în piciiire drepturile unor alegători, datoria sea este să dea cel puțin uă pedepsa esemplară subprefectului care a sechestrat pe un alegător, care a rupt buletinele unui candidat. Sperăm că d. Maiorescu, care admite că alegătorii au dreptul să alegii pe cine vor, fie el și socialiști, va stărui pentru ca cei cari au oprit esercitarea acestui drept să fie pedepsiți conform legei, pentru acest cerc așa condițiuni pe cari un bâiat sărac nu se pote îndeplini: «Daca voluntarul depune esamenul atât mai bine pentru dânsul. Daca dânsul ar cadea, este nedrept aî mai tine un an soldat. Nici în Germania nu s’a gândit nimeni la asta. Numai Franța și Italia prelungesce termenul de serviciu militar celor care nu depun cu bun succes esamenul. «Nu vedem causa pentru ce am și noi atât de aspri. Cetățenii maghiari nu sunt îndestul de bogați pentru a suporta cheltuelile de serviciu militar, «fice numitul «jiar». Cestia acesta preocupă d’altfel pe tota lumea d’aici. S’a vorbit ca arta militară sâ se predea l universitate, ca astfel voluntarilor se se înlesnescâ depunerea examenului după un an de serviciu. Budapester Corespondenz scrie, referitor la asta ca nu s’ar ajunge prin crearea ăstor fel de catedre câtuși de puțin scopul propus. Studenții nici ca s’ar duce la cursuri căci s’a făcut deja încercarea și toți au ajuns la concluzia că nimic nu se pute învăța în școla din ale militariei ci teoria se se predea de uadată cu practica.* Mare activitate domnesce în present intre partidul indepedent Koșuthist: membrii sâl și au propus se desvolte oă luptă mai energică ca până aci, lupta sâ se ție atât în parlament cât și’n afară de parlament, ba chiar și dincolo de hotarele țârii. Vor sâ mai scotă un gazetă mare, sâ aalogâ de conducător al lor și pe baronul Prónay, se țină întruniri prin provincie și sâ agiteze pretutindeni. Scopul lor, qLic el, d’aci încolo nu póte fi numai a controla ori resbuna, ci a dobândi puterea. S’au ținut mai multe consfătuiri intime și’n curând se va stabili programul de lupta. * * A se vedea telegramele In paginii SCRISORE DIN BUDAPESTA (Corespondență particulară a Românului) Un articol al lui »Fester Lloyd».—Ce scrie „Bud. Cor.u.—Partida independenta— Din Parlament.—Alte scrii. Budateza, 15 Noemb e 8:8. Domnule Director, Mare sensație a făcut în cercurile politice d’aici un articol apărut în Pester Lloyd oficiosul d-lui Tisza : Iata de ce e vorba : In fața protestelor unanime atât a tinerimei studiase din totâtara cât și în urma alarmarei opiniei publice, se vede că nici politicianii de la numitul ziar n’au putut sâ râmână rece, ci s’au pus ș’au scris și dânșii un articol contra acelei părți din noul proiect de lege militară care se referesce la voluntariat. Organul guvernului recunosce că numitul articol din proiect de lege în adevâr este prea aspru și că dacâ dânsul ar fi votat dupâ dorința ministrului de resbel, studenții mai săraci ar fi împiedicați d’a face esamenul de ofițer, deorece prepararea P^II, sedul iliția 14 a Camerei s’a citit pentru a treia oră proiectul despre conversiune. Au vorbit apoi primul ministru Tisza și Orczy Béla. In același timp independenții într’un ședința ținuta sub presidenția d lui Irányi au discutat proiectul asupra regatelor și au însărcinat pe deputații Unger, Holtsy și Holló cu compunerea memoriului care va protesta contra proiectului. Altă noutate politică care a surprins lumea este și acela cum un funcționar superior de poșta, anume Gervay destituit de ministrul Baross in modul cel mai arbitrar a fost distins de regele numindu’l membru al Casei Seniorilor. Uâ palmă meritată administrată ministrului. Mulți cred ca prin asta posiția lui Baross e sdruncinată. Duminică va fi un serbare populară , inaugurară lacului de patinaj, ghiața fiind deja destul de grasa. In prejurul capitalei nóstre se fac mari venerare. Regele ia parte. Acum sunt în pădurea de la Haraszti. Intre Pesta și Viena transportul poștal a devenit atât de mare încât a trebuit a se înființa un nou tren. La școla centrală se lucrază pentru stabilirea și unificarea orologiului drumurilor de fer. Scrisore din Bârlad Abusurile comunale.—Schimbarea regimului în Berind.—Numirea unui nou prefect conservator.—Situația disidenților. Alegerile comunale s’au fixat pe dana de 28 și 30 ale acestei luni. Dupa cum disolvarea s’a făcut cu câteva zile înainte de alegerile legislative, politica a jucat ițele principale. Se putea prevedea o inmurire a liberalilor naționali asupra alegătorilor decât tot consiliul lor cu T. V." Ion în cap s’ar fi lăsat și pe vremea alegerilor. In fața acestora actualul nostru prefect pe ducă, d-nul Diamandi dupa acele sforțări le-a disolvat. Actualminte liberalii-naționali sunt plouați în localitate, totul le a luat din mână, și jelesc dupa puterea, ce 12 ani au ținut’o în mână. Las la uă parte supărarea, cu aceea e inerentă pierderea bunului, dar pentru a’e gatorul conșcient și liberal, se naște între-barea următórea: Cum se vor presenta noele alegeri comunale în fața nouelor schimbări politice săvârșite în țară și specialminte în târgul nostru. Nu putem desbraca alegerile comunale de caracterul lor politic. Pote fi vorba de gospodărie, da, dar gospodării se aleg dintre albi sau roși, nu ómeni cum se cade. —Autonomia comunei e It ceva de dorit dar actualminte nu o avem. Legile nóstre sunt contra ei. In asemenea caz, cum am zis, schimbările din politica târgului vor avea resunetul lor și la comună,—sa ne dăm sama acum. vli s’a disolvat consiliul comunal în vederea alegerilor generale. Prefectul nostru d-nul Diamandi temându-se de reușita colectiviștilor, ia disolvat de la comună, și a dat primăria pe mâna disidenților, proba ca majoritatea consiliului interimar e compusă din prieteni de a d-lui Nicorescu, recomandați de dânsul prefectului și prin el întăriți la centru. Nu putea face altfel prefectul nostru. Guvernul central nepartinând în totul cu conservatorii nu putea prefectul de Tutova se dea mâna cu conservatorii, cari mai nu erau. Cei ce aveau sorți de isbândă contra colectiviștilor erau disidenții, ce au puterea la casa proprietarei. La el a și alergat prefectul fâcându-le plac. A cedat la tote acele, proba ca sunt membrii în consiliul comunal ce nu erau în târg când au fost recomandați ministrului, ci numai dupe spusele disidenților, ca omeni de ai lor. Cu primăria In mâna disidenților au putut înfrunta pe colectiviști, a rupe ori ce tratative cu dânșii și a pactiza cu conservatorii, ce mai mai nu se puteau număra mai înainte. Alegerile nu i au desmintit. Colectiviștii au emitat pe totâliuia, și așa de rușinos că s’au obținut de la câteva colegii. Ca pajist s’a pus candidatura d-lui Belloescu, nnlmurmi cuiWiut^ă^ tun, din care 21 curate. De atunci și pâne acum camerile s’au deschis și atitudinea grupurilor începe a se limpezi. Din încurcata ce domnea înainte, din credința falsă câ junimiștii vor juca rolul lui Bismarck, jucându-se de a papușele cu grupurile, astf eil vedem ca lucrurile au luat altă întorsătură. Conservatorii în majoritate în cameră, vreau sâ ia el puterea. Situațiunea începe a se limpezi, și regimul conservator a se întări la noi cu tota vigorea lui. Starea de transiție în care am fost până acum începe a trece, omenii cari au servit ca unelta unei asemenea stări încep a fi schimbați, și cu dânsa și lucrurile ar intra în starea lor normală de reacționarism pentru astă dată. Dacá schimbările politice lasă nepăsătore masele electorale, ele sdruncină mult capetele conducătore. Ca și că furtună pe mare, ce stârnește numai apa la suprafață, lăsând liniștită apa din fund, așa și schimbările de regim politic nu privesc pe alegotorul mahalagiu, ce voteza dupa poruncă, ci pe domnul conducător, care astadie în slavă, mâne aruncat în prăpastie pentru a nu eși nici uă dată. Noi aci în Bârlad simțim schimbarea regimului. Capul județului e schimbat, și în locul fostului cons.-lib.-junimist d. Diamandi avem asta-dl (cred câ pene la eșirea rîndurilor noul prefect da fi numit, un prefect conservator pur seng. d. Gr. Șuțu. Dacă prefectul Diamandi ales subt colectivișt de condescendență mai păstra respect capilor colectiviști, noul prefect conservator va rupe orice legătura, va fi dușmanul de morte. Vu prigona generală va fi contra liberalilor, de orice nuanța. In fața acestei schimbări de regim ne întrebam noi cum se vor presenta nouele alegeri comunale ? Putea-vor disidenții cei oposanți incarnați în Cameră să lucreze în Bârlad cu administrația ? Ar fi culmea scandalului? Și apoi ore primi-va noul prefect ? Nu credem. Iată dér posițiunea critică a liberalilor din Bârlad. Pe mâne vom arâta cum disidenții încep a pierde terenul pe ce merge, ca consequență a pasului lor fatal, alianța cu conservatorii. Un alegător. JOI, 22 NOEMBRE 1888 Situațiunea și „România Liberă‘. Sub titlul Situația, România Liberă publică următorele : Cu cât guvernul face tentative mai curagiose, cu riscul de a-și înstrâina pe cei șovăitori, pentru a stabili neted situațiunea lui față cu corpurile legiuitore, cu cât unii omeni politici caută sâ complice confusiunea ce este în spirite. Atitudinea acesta nu va împedica limpezirea cu o oră mai nainte a situațiunii. Ea are onse defectul grav de a autoriza tóte suposițiunile, chiar cât s’ar părea de înjuriose. Alaltăieri la Cameră, ieri prin centrurile politice, nu se svonea decât de reconstituirea coalițiunii unite și de sprijinul ce d. Dim. Brătianu era gata a da d-lul Catargiu în constituirea biuroului Camenii. N’avem nevoie sa comentăm sensul și însemnătatea acestei coalițiuni. S’ar părea că acest proect au avut deja un început de esecuțiune prin intrarea d-lui Mârzescu în biuroul Senatului, fapt de apropiat de acela cu candidatura generalului Florescu a fost pusă în întrunire intimă de la Senat de același d. Mârzescu. încercăm uă adâncă repugnanță a suspecta atitudinea politică a unora din ómenii marcanți ai țârii că ne sfiim de uă cam data sâ tragem vre-uo conclusiune din nisce premise ca acestea, ori cât de certe s’ar înfățișa ele. X>in Grrecia Corespondentul particular al Corespondenței de Est, primește următorele de la corespondentul ei din Athena : Pe aci lumea e forte flatată, chiar în gradul cel mai mare de primirea cea amabilă și de curioasie, ce delegații regelui au găsit la Constantinopole. Insigniile ordinului Mântuitorului, oferite sultanului, reprezintă oă valore de 15.000 franci. Atitudinea patriarhului Dionys este forte criticată de opiniunea publică din Grecia. Jurnalele spun mai în fiecare șir, că acest prelat a devenit un instrument orb în mânele guvernului turc și că n’are de loc grija să menție și să apere privilegiile de cari se bucura biserica întotdeuna cu Turcia. Monsegniorul Dionisis a aprobat într’un mod tacit, destituirea episcopilor Serres și Aenos și n’a găsit măcar util să protesteze în contra anchetei, al cărui obiect a fost mitropolitul de Castroia, vra se tii că el s’a făcut complice la abuzurile comise de autoritățile turceșci. E mai mult decât sigur că M. M. lor. cor merge în curând să facă să visită împărătesei Elisabeta la Corfu, ALARMA VI ZIARELE GERMANE Din incidentul împrumutului ce-l face Rusia, fiarele germane dau alarma de resbel, spunând că e mai mult ca sigur că Rusia pentru resbel a împrumutat banii. Singurul chiar care scrie mai cu liniște este Kölnische Zeitung. Cu atât mai alarmator este Post. El se întreba de ce Franța și mai ales Rusia se prepară de resbel? Mai ales acesta din urmă, care n’are a se teme că va ataca-o cineva. Acest ziat comunică tot d’odată că la frontiera de apus a Rusiei s’au concentrat două corpuri de armată și se vor mai pune la disposiția comandantului de la frontieră încă trei corpuri. D’altfel pretutindeni în Rusia se fac mișcări militare și tote sunt îndreptate în spre apus. Semi-oficiosele germane constată d’altfel mișcările militare în Rusia, și scriü că până aci guvernul german n’a luat nici uă măsură în astă privință dar că față de situațiunea actuală și germanii trebuie să se pună pe lucru.